proverbe 1 - bibliq · 674 proverbe 16 17 18 19 20 21
TRANSCRIPT
674
PROVERBE
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
*Is. 59.7.Rom. 3.15.
*Cap. 11.19.
*Cap. 15.27;28.25.1 Tim. 6.10.
*Cap. 8.1; 9.3.Ioan 7.37.
*Ps. 1.1.
*Is. 32.15.Ioel 2.28.Ioan 7.39.
*Is. 65.12.Ier. 7.13.**Zah. 7.11.�Is. 65.2.Rom. 10.21.
*Ps. 107.11.Lc. 7.30.**Cap. 15.10
*Ps. 2.4.**Cap. 6.15.�Cap. 10.24.
*Iov 27.9.Ier. 11.11.Zah. 7.13.
*1 Împ. 4.32.Cap. 10.1; 25.1Ecl. 12.9.**Ecl. 1.1.
*Cap. 15.33.**Cap. 4.1.
*Cap. 2.1;19.20.**Cap. 2.9.
*Cap. 9.4.
*Cap. 9.9.**Cap. 14.6.Ecl. 9.11.
*Num. 12.8.Ps. 78.2.Dan. 8.23.
*Iov 28.28.Ps. 111.10.Cap. 9.10.Ecl. 12.13.
*Cap. 4.1.**Cap. 6.20.
*Cap. 4.9.**Cap. 3.22.Dan. 5.29.
*Gen. 39.7.Ps. 1.1.Ef. 5.11.
*Cap. 12.6.Ier. 5.26.
*Ps. 124.3.**Ps. 28.1;143.7.
*Ps. 1.1.Cap. 4.14.**Ps. 119.101
Proverbele* lui Solomon,fiul** lui David, împărat al luiIsrael,
pentru a cunoaşte înţelepciu-nea* şi îndrumareaa, pentru a deo-sebi** cuvintele priceperiib,
pentru a primi* îndrumare înprevedere, dreptate**, judecată şinepărtinire;
ca să dea chibzuinţă celor sim-plic*, cunoştinţă şi discernământcelui tânăr;
cine este înţelept va auzi şiva spori* în învăţătură şi cel in-teligentd** va primi sfaturi în-ţelepte;
ca să înţeleagă un proverb şio pildăe, cuvintele înţelepţilor şitainele* lor.!f Temerea* de DDDDDomnul este
începutul cunoştinţei; nebunii dis-preţuiesc înţelepciunea şi îndru-marea.! Ascultă*, fiul meu, îndruma-
rea tatălui tău şi nu părăsi** în-văţăturag mamei tale.
Pentru că ele vor fi o cunu-nă* de har pentru capul tău şilănţişoare în jurul gâtului** tău.! Fiul meu, dacă nişte păcă-
toşi te vor ademeni, nu te învoi*.Dacă vor zice: �Vino cu noi,
să pândim sânge, să întindem*curse fără temei celui nevinovat;
să-i înghiţim* de vii, ca Locu-inţa morţilor; şi întregi, ca pe ceicare se coboară** în groapă:
vom găsi tot felul de averi scum-pe, ne vom umple casele cu pradă;
aruncă sorţul tău printre noi:vom avea toţi o pungă�,
fiul meu, să nu porneşti ladrum* cu ei, fereşte-ţi piciorul**
de cărarea lor;pentru că picioarele* lor alear-
gă spre rău şi se grăbesc să versesânge.
Pentru că în zadar se întindelaţul înaintea ochilor tuturor celorînaripateh.Şi aceştia îşi pândesc* sânge-
le lor înşişi, întind cursă pentrusufletele lor.
Aşa sunt cărările oricui estelacom de câştig*: el ia viaţa stă-pânilor lui.! Înţelepciuneai* strigă afa-
ră, îşi înalţă glasul în locuri largi;cheamă la capătul străzilor
zgomotoase, la intrările porţilor,îşi rosteşte cuvintele în cetate:
�Până când, nepricepuţilor,veţi iubi nepriceperea şi pânăcând batjocoritorii* îşi vor găsiplăcerea în batjocura lor şi ne-bunii vor urî cunoştinţa?
Întoarceţi-vă la mustrareamea! Iată, voi revărsa* duhul meupeste voi, vă voi face cunoscutcuvintele mele.! Deoarece eu am chemat* şi
voi aţi refuzat** să auziţi, mi-amîntins� mâna şi nimeni n-a luatseama,
ci aţi respins* orice sfat almeu şi n-aţi vrut** nici o mus-trare a mea,
voi râde* şi eu în nenoroci-rea** voastră, îmi voi bate joc,când vă va cuprinde� frica.
Când vă va cuprinde fricadeodată, ca o furtună, şi nenoro-cirea voastră va veni ca o vije-lie, când necaz şi strâmtorarevor veni peste voi,
atunci mă vor chema*, dar nu
PROVERBE
1
a Sau �instrucţia�, �corectarea�, �atenţionarea�, �disciplinarea� (şi în celelaltelocuri) b Sau �înţelegerii� (şi în celelalte locuri) c Celor care pot fi uşorademeniţi şi se pot rătăci d Cel care poate înţelege mai uşore Alegorie f Vezi nota Ps. 1.4 g Lit. �legea�; ebr. �tora� h Lit. �stăpâniloraripilor� i Lit. plural
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
15
16
18
19
20
22
23
24
25
26
28
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Rostulproverbelor
Ferirea deispite
Înştiinţărileînţelepciunii
675
PROVERBE
voi răspunde; mă vor căuta în-datăa**, dar nu mă vor găsi,
pentru că au urât* cunoştin-ţa şi n-au ales** temerea de DDDDDom-nul,
n-au vrut* nici un sfat al meu,au dispreţuit orice mustrare a mea,
deci vor mânca* din rodulcăii lor şi se vor sătura cu sfa-turile lor.
Pentru că rătăcirea* celorsimpli îi va ucide şi bunăstareanebunilor îi va nimici,
dar oricine* mă ascultă va lo-cui în siguranţă şi va fi liniş-tit**, fără frică de rău�.
Fiul meu, dacă vei primi cu-vintele mele şi vei păstra* la tineporuncile mele,
încât să-ţi pleci urechea la în-ţelepciune şi să-ţi îndrepţi ini-ma spre pricepere,
da, dacă vei striga după pri-cepereb şi-ţi vei înălţa glasulpentru înţelegere,
dacă o vei căuta ca* pe argintşi o vei cerceta ca pe comorile**ascunse,
atunci vei pricepe temerea deDDDDDomnul şi vei găsi cunoştinţalui Dumnezeu.
Pentru că* DDDDDomnul dă înţe-lepciune; din gura Lui ies cu-noştinţa şi priceperea.
El păstrează sfatul sănătospentru cei drepţi, El este scut*celor care umblă în integri-tate,
păzind cărările judecăţii drep-te şi ţinând* calea celor sfinţiai Săi.
Atunci vei deosebi* drepta-tea şi judecata şi nepărtinirea,orice** cărare bună.! Când înţelepciunea va in-
tra în inima ta şi cunoştinţa vafi plăcută sufletului tău,
discreţia te va susţine*, pri-ceperea te va păzi,
ca să te scape de calea celui
rău, de omul care rosteşte înşe-lăciunic,
de cei care părăsesc* cărăriledreptăţii, ca să umble pe căile**întunericului,
care se bucură* să facă rău,se desfătează** în înşelăciunilecelui rău,
ale căror cărări* sunt sucite,şi care sunt stricaţi în căile lor;
ca să te scape de femeia*străină, de străina** care ademe-neşte prin cuvintele ei,
care părăseşte* pe prietenultinereţii ei şi uită legământul**Dumnezeului ei;
iar casa* ei se pleacă spre moar-te şi cărările ei duc la cei morţid:
toţi cei care merg la ea* nuse mai întorc şi nu ajung pe că-rările** vieţii;
ca să umbli pe calea celorbuni şi să ţii cărările* celor drepţi!
Pentru că cei drepţi vor lo-cui* în ţarăe şi cei integri vor ră-mâne în ea;
dar cei răi* vor fi nimiciţidin ţară şi cei necredincioşi vorfi dezrădăcinaţi** din ea.
Fiul meu, nu uita* învăţăturamea şi inima** ta să păzeascăporuncile mele;
pentru că ele îţi vor adăugalungime zilelor şi ani de viaţă şipace*.! Bunătatea* şi adevărul să
nu te părăsească. Leagă-le** înjurul gâtului tău; scrie-le� pe tă-bliţa inimii tale:şi vei căpăta favoare* şi bună
înţelegere în ochii lui Dumnezeuşi ai omului.! Încrede-te* în DDDDDomnul cu
toată inima ta şi nu te sprijini**pe pricepereab ta!
Recunoaşte-L* în toate căiletale şi El îţi va netezif** cărările.! Nu fi înţelept* în ochii
tăi; teme-te** de DDDDDomnul şidepărtează-te de rău.
29
30
31
32
33
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
**Cap. 8.17.
*Iov 21.14.**Ps. 119.173
*Ps. 81.11.
*Iov 4.8.Cap. 14.14.Is. 3.11.Ier. 6.19.
*Ier. 2.19.
*Ps. 25.12.Cap. 3.24-26.**Ps. 112.7.
*Cap. 4.21;7.1.
*Cap. 3.14.**Iov 3.21.Mt. 13.44.
*1 Împ. 3.9;3.12.Iac. 1.5.
*Ps. 84.11.Cap. 30.5.
*1 Sam. 2.9.Ps. 66.9.
*Cap. 8.20.**Cap. 4.18.
*Cap. 4.6;6.22.
28
29
30
31
32
33
1
4
6
7
8
9
11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
2
3
4
5
6
7
*Cap. 21.16.**Ps. 82.5.Cap. 4.19.Ioan 3.19,20.
*Cap. 10.23.Ier. 11.15.**Osea 7.3.Rom. 1.32.
*Ps. 125.5.Cap. 21.8.
*Cap. 5.20;6.24.**Cap. 5.3;7.5; 23.27.
*Mal. 2.14;2.15.**Gen. 2.24.
*Cap. 7.27.
*Ecl. 7.26.**Ps. 16.11.Cap. 5.6.
*Cap. 4.18.
*Ps. 37.29.Cap. 10.30.
*Iov 18.17.Ps. 104.35.**Deut. 28.63Ps. 52.5.
*Ps. 119.61.**Ex. 20.6.Deut. 8.1;30.16,20.
*Ps. 119.165.
*2 Sam. 15.20**Ex. 13.9.Deut. 6.8.�Ier. 17.1.2 Cor. 3.3.
*1 Sam. 2.26Lc. 2.52.Fap. 2.47.Rom. 14.18.
*Ps. 37.3,5.**Ier. 9.23.
*1 Cr. 28.9.Filip. 4.6.Iac. 1.5.**Is. 45.13.Ier. 10.23.
*Rom. 12.16.**Iov 1.1.Cap. 16.6.
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
1
2
3
4
5
6
7a Sau �stăruitor� b Sau �discernământ�; sau �inteligenţă� c Sau �lucruri
stricate� d Sau �la umbre� e Sau �pe pământ� f Sau �îţi va îndrepta�
Răsplătirileînţelepciunii
3:7
2Îndemn lacăutarea
înţelepciunii
3
676
PROVERBE
Aceasta va fi sănătate* pentrutrupul tău şi înviorare** pentruoasele tale.! Onorează* pe DDDDDomnul cu
avutul tău şi cu cele dintâi roa-de** din tot venitul tău:
astfel grânarele* ţi se vor um-ple cu belşug şi teascurile** talese vor revărsa de must.! Fiul meu, nu dispreţui* în-
drumarea DDDDDomnului şi nici nudesconsideraa mustrarea Lui;
pentru că DDDDDomnul îl mustră peacela pe care îl iubeşte, ca un tată*pe fiul în care îşi găseşte plăcerea.! Ferice* de omul care gă-
seşte înţelepciune şi de omul caredobândeşte pricepere!
Pentru că dobândirea* ei estemai bună decât câştigarea argin-tului şi venitul ei este mai bundecât al aurului fin.
Este mai de preţ* decât rubineleb
şi tot ce-ţi poţi dori nu este egal cuea.
În dreapta ei este lungime* dezile; în stânga ei, bogăţii** şionoare.
Căile* ei sunt căi plăcute şitoate cărările ei sunt pace**.
Ea este un pom* al vieţii pen-tru cei care o îmbrăţişează şi fericede cel care se ţine de ea cu tărie.! D D D D Domnul a întemeiat* pă-
mântul prin înţelepciune, a întă-rit cerurile prin pricepere.
Prin cunoştinţa Lui, adâncu-rile s-au despicatc* şi cerurilepicură** rouă.! Fiul meu, să nu se depărte-
ze* acestea dinaintea ochilor tăi.Păzeşte înţelepciunea sănătoasăşi discreţia;şi ele vor fi viaţă pentru sufle-
tul tău şi podoabă* pentru gâtul tău.Atunci vei umbla* în siguran-
ţă pe calea ta şi piciorul tăunu se va poticni.
Când te vei culca*, nu te veiteme; da, te vei culca şi somnul
îţi va fi dulce.Nu te teme* de spaima neaş-
teptată, nici de pustiirea** celorrăi, când vine;
pentru că DDDDDomnul va fi în-crederea ta şi-ţi va feri piciorulsă fie prins.! Nu opri binele* de la cei
cărora li se cuvine, când este înputerea mâinii tale să-l faci.! Nu zice* aproapelui tău:
�Pleacă şi vino din nou, şi mâineîţi voi da�, când ai la tine ce să dai.! Nu plănui răul împotriva
aproapelui tău, văzând că locu-ieşte în siguranţă lângă tine.! Nu te certa* fără motiv cu
cineva, dacă nu ţi-a făcut niciun rău.! Nu invidia pe omul violent*
şi nu alege nici una din căile lui.! Pentru că cel stricat este o
urâciune pentru DDDDDomnul, darprietenia* Sad este cu cei drepţi.
Blestemul* DDDDDomnului este încasa celui rău, dar El binecu-vântează** locuinţa celor drepţi.
El, în adevăr, Îşi bate joc decei batjocoritori, dar dă har* ce-lor smeriţi.
Cei înţelepţi* vor moştenigloria, dar ruşine va fi înălţareanebunilor.
Ascultaţi, fiilor, îndrumarea*unui tată şi luaţi seama să cu-noaşteţi pricepereae;
pentru că vă dau o bună în-văţătură; nu părăsiţi învăţăturaf
mea.Pentru că eu am fost fiu la ta-
tăl meu, gingaş* şi singur în ochiimamei mele.Şi el mă învăţa* şi-mi zicea:
�Inima ta să păstreze cuvintelemele; păzeşte** poruncile mele şitrăieşte!
Dobândeşte* înţelepciune, do-bândeşte inteligenţă. Nu uita, nicinu te abate de la cuvintele guriimele.
*Cap. 4.22.**Iov 21.24.
*Is. 43.23.**Ex. 22.29.Deut. 26.2.Mal. 3.10.
*Deut. 28.8.**Ioel 2.24.
*Iov 5.17.Ps. 94.12.Ev. 12.5,6.Apoc. 3.19.
*Deut. 8.5.
*Cap. 8.34,35.
*Iov 28.13.Ps. 19.10.Cap. 2.4; 8.11;8.19; 16.16.
*Iov 28.18.Mt. 13.44.
*Vers. 2.**Cap. 8.18.1 Tim. 4.8.
*Mt. 11.29.**Ps. 119.165
*Gen. 2.9; 3.22Apoc. 2.7.
*Ps. 104.24;136.5.Cap. 8.27.Ier. 10.12;51.15.*Gen. 1.9.**Deut. 33.28Iov 36.28.
*Cap. 4.21.
*Cap. 1.9.
*Ps. 37.24;91.11,12.Cap. 10.9.
*Lev. 26.6.Ps. 3.5; 4.8.
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
2
3
4
5
*Ps. 91.5;112.7.1 Pet. 3.14.**Iov 5.21.
*Rom. 13.7.Gal. 6.10.
*Lev. 19.13.Deut. 24.15.
*Cap. 26.17.Rom. 12.18.
*Ps. 37.1;73.3.Cap. 24.1.
*Iov 29.4.Ps. 25.14.
*Lev. 26.14.Deut. 11.28.Zah. 5.3,4.**Iov 8.6.Ps. 1.3.
*Iac. 4.6.1 Pet. 3.5.
*Dan. 12.3.
*Ps. 34.11.Cap. 1.8.
*1 Cr. 29.1.
*1 Cr. 28.9.Ef. 6.4.**Cap. 7.2.
*Cap. 2.2,3.
25
27
28
30
31
32
33
34
35
1
3
4
5
4 Îndemn laînţelepciune
Preţuireaînţelepciunii
Înţelepciuneaîn relaţiile
cu alţii
a Lit. �nu te scârbi de� b Sau �coralii�, sau �perlele� c Sau �au izbucnit�, �s-au rupt� d Lit. �sfatul Săutainic� e Sau �discernământul�; sau �inteligenţa� f Lit. �legea�
3:8
677
PROVERBE
N-o părăsi, şi ea te va susţi-ne; iubeşte-o*, şi ea te va păzi.
Începutul* înţelepciunii estea:dobândeşte** înţelepciune şi, cutot ce ai dobândit, dobândeşteinteligenţă.
Înalţ-o*, şi ea te va înălţa, eate va duce la onoare, dacă o veiîmbrăţişa.
Ea va da capului tău o ghir-landă de har, te va împodobi* cuo coroană de glorie.! Ascultă, fiul meu, şi primeş-
te cuvintele mele, şi anii* vieţiitale se vor înmulţi.
Te voi învăţa calea înţelep-ciunii, te voi conduce* pe cărări-le dreptăţii.
Când vei merge, paşii tăi nuvor fi strâmtoraţi*; şi când veialerga, nu te vei poticni**.Ţine cu tărie îndrumareab, nu-i
da drumul! Păzeşte-o, pentru căea este viaţa ta!! Nu intra pe cărarea* celor
răi şi nu merge pe calea celornelegiuiţi.
Fereşte-te de ea, nu trece peea, abate-te de la ea şi trecimai departe!
Pentru că ei nu dorm*, dacăn-au făcut rău, şi nu au somn,dacă n-au făcut pe cineva să cadă.
Pentru că ei mănâncă* pâinearăutăţii şi beau vinul violenţeic.
Dar cărarea* celor drepţi esteca lumina** strălucitoare, careluminează tot mai mult�, pânăcând ziua e deplină��.
Calea* celor răi este ca întu-nericul gros: ei nu ştiu de ce sepoticnesc**.! Fiul meu, ia aminte la cu-
vintele mele, pleacă-ţi urechea laspusele mele!
Să nu se depărteze* de ochiităi, păstrează-le** în adâncul ini-mii tale!
Pentru că ele sunt viaţă* pen-
tru cei care le află, şi sănătate**pentru toată carnea lor.! Păzeşte-ţi inima mai mult
decât tot ce se păzeşted, pentrucă din* ea iese izvoarele vieţii.! Depărtează de la tine înşe-
lăciunea gurii şi alungă de la tinestricăciunea buzelor.! Ochii tăi să privească drept
şi pleoapele tale să caute dreptînaintea ta.! Cumpăneşte cărarea* pi-
cioarelor tale şi toate** căile talesă fie bine rânduitef.
Nu te abate* nici la dreapta,nici la stânga; depărtează-ţi**piciorul de la rău!
Fiul meu, ia seama la înţelep-ciunea mea; pleacă-ţi urechea lapriceperea mea,
ca să păstrezi discreţia*, şibuzele tale** să păstreze cunoş-tinţa.! Pentru că buzele femeii*
străine picură** miere şi cerul gu-rii ei este mai alunecosg� decâtuntdelemnul;
dar la urmă ea este amară*ca pelinul, ascuţită** ca o sabiecu două tăişuri.
Picioarele ei coboară* lamoarte, paşii ei conduc în Locu-inţa morţilor.
Ca nu cumva să se gândeas-că* la cărarea vieţii, căile ei rătă-cesc**: ea nu ştieh� încotro merge.! Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi nu vă abateţi* de la cuvintelegurii mele.
Depărtează-ţi* calea de la eaşi nu te apropia de uşa casei ei,
ca nu cumva să dai onoareata altora, şi anii tăi celui nemilos;
ca nu cumva străinii să sesature cu averea ta şi roadeletrudei tale să intre în casa altuiai,şi să jeleşti la sfârşitul tău,
când carnea ta şi trupul tău vorpieri,
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
*2 Tes. 2.10.
*Cap. 8.23.**Cap. 3.13;3.14; 23.23.Mt. 13.44.
*1 Sam. 2.30
*Cap. 1.9;3.22.
*Cap. 3.2.
*1 Sam. 12.23
*Iov 18.7.Ps. 18.36.**Ps. 91.12.Cap. 3.23.
*Ps. 1.1.Cap. 1.10,15.
*Ps. 36.4.Is. 57.20.Mica 2.1.
*Cap. 13.2.
*Is. 26.7.**2 Sam. 23.4Mt. 5.14.Filip. 2.15.�Dan. 12.3.��Iov 11.17.
*1 Sam. 2.9.Iov 18.5,6.Is. 59.9,10.Ier. 23.12.Ioan 12.35.**Ioan 11.10.
*Cap. 3.21.**Cap. 7.1,2.
*Cap. 3.22.
6
7
8
9
10
11
12
14
16
17
18
19
21
22
23
24
25
26
27
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
**Cap. 3.8;12.18.
*Mt. 12.34;15.18,19.Mc. 7.21.Lc. 6.45.
*Cap. 5.21.Ev. 12.13.**Ps. 119.5.
*Deut. 5.32.**Is. 1.16.Rom. 12.9.
*Cap. 3.21.**Mal. 2.7.
*Cap. 2.16;6.24.**Cânt. 4.11.�Ps. 55.21.
*Ecl. 7.26.**Ps. 57.4.Ev. 4.12.
*Cap. 7.27.
*Cap. 4.26.**2 Pet. 2.14�Cap. 30.20.
*Ps. 119.102.
*Cap. 7.25.
22
23
26
27
2
3
4
5
6
7
8
Fereşte-tede curvie
5
5:11
a Sau �Înţelepciunea este cel mai important lucru� b Sau �învăţătura� c Lit. plural d Sau �decât totce păzeşti tu� e Lit. �sunt� f Sau �vor fi bine întărite� g Lit. �neted� h Sau �Ca nu cumva să te gândeştila cărarea vieţii, căile ei sunt schimbătoare: nu le poţi cunoaşte� i Sau �unui străin�
678
PROVERBE
şi să zici: �Cum am urât* euîndrumarea şi a dispreţuit** inimamea mustrarea,şi n-am ascultat de glasul în-
văţătorilor mei, nici nu mi-amplecat urechea la cei care măîndrumau!
Eram deja aproape de oricerău, în mijlocul mulţimii şi aladunării!�! Bea ape din fântâna ta, şi
ape curgătoare* din puţul tău.Să se reverse izvoarele tale
ca pâraiele de apă pe străzi?Să fie numai ale tale, nu şi ale
străinilor care sunt cu tine!Izvorul tău să fie binecuvân-
tat şi bucură-te* de soţia tinere-ţii** tale.
Ca o cerboaică* iubită şi ocăprioară plăcută, sânii ei să-ţifacă plăcere în orice timp, fiiîmbătat neîncetat de dragostea ei.Şi de ce, fiul meu, să fii îm-
bătat de o femeie străină* şi săîmbrăţişezi sânul alteiaa**?! Deoarece căile* omului sunt
înaintea ochilor DDDDDomnului şi Elcumpăneşte toate cărările lui.
Pe cel rău propriile* lui ne-legiuiri îl vor prinde şi va fi ţi-nut cu funiile păcatului său.
El va muri* din lipsă de în-drumare şi se va rătăci în mări-mea nebuniei lui.
Fiul meu, dacă te-ai pus ga-rant* pentru aproapele tău, dacăai bătut palma cu un străin,
eşti prins în cursă prin cuvin-tele gurii tale, eşti înlănţuit de cu-vintele gurii tale;
fă aceasta acum, fiul meu, şieliberează-te, pentru că ai căzutîn mâna aproapelui tău: du-te,smereşte-teb şi insistă pe lângăaproapele tău.
Nu da somn* ochilor tăi, niciaţipire pleoapelor tale.
Eliberează-te, ca o căprioarădin mâna vânătorului şi ca opasăre* din mâna păsărarului.
! Mergi la furnică*, leneşu-le**, ia seama la căile ei şi fiiînţelept;
ea, care nu are* nici o căpete-nie, supraveghetor sau conducă-tor,
îşi pregăteşte pâinea* vara şiîşi adună hrana la seceriş.
Până când*, leneşule, vei staculcat? Când te vei scula dinsomnul tău?
Puţin somn, puţină aţipire, pu-ţină încrucişare a mâinilor pentruodihnă,şi sărăcia* ta va veni ca un
hoţ şi lipsa ta ca un om înarmat.! Un om al lui Belial, un om
rău este cel care umblă cu înşe-lăciunea gurii;
el clipeşte* din ochi, vorbeştecu picioarele lui, face semne cudegetele.
Înşelăciuni* sunt în inima lui;el unelteşte răul** în orice timp,seamănă� neînţelegeri.
De aceea nenorocirea* lui vaveni deodată, într-o clipă va fizdrobit** şi fără îndreptare�.! Aceste şase lucruri le urăşte
DDDDDomnul, da, şapte sunt o urâciunepentru sufletul Său:
ochii* mândri, o limbă** min-cinoasă, şi mâini� care varsă sân-ge nevinovat,
o inimă* care unelteşte pla-nuri rele, picioare** care se grăbescsă alerge la rău,
un martor* fals care suflă min-ciuni şi cel care seamănă neîn-ţelegeri între fraţi.! Fiul meu, păzeşte* porunca
tatălui tău şi nu părăsi învăţă-turac mamei tale!
Leagă-le* neîncetat de inimata, prinde-le în jurul gâtului tău!
Când vei merge, te va con-duce*; când vei dormi, te va pă-zi**; şi când te vei trezi, va vor-bi cu tine.
Pentru că porunca* este olampă şi învăţătura o lumină; şi
*Cap. 1.29.**Cap. 1.25;12.1.
*Cânt. 4.12;4.15.
*Deut. 24.5.Ecl. 9.9.**Mal. 2.14.
*Cânt. 2.9;4.5; 7.3.
*Cap. 5.3.**Cap. 2.16.
*2 Cr. 16.9.Iov 31.4.Ps. 119.168.Osea 7.2.Ev. 4.13.
*Num. 32.23Ps. 7.15; 9.15
*Iov 4.21;36.12.
*Cap. 11.15;17.18; 20.16;22.26; 27.13.
*Ps. 132.4.
*Ps. 91.3;124.7.
12
15
18
19
20
21
22
23
1
4
5
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
2
3
4
5
6
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
*Iov 12.7.**Cap. 10.26;13.4; 20.4.
*Cap. 30.27.
*Cap. 10.5.
*Cap. 24.33;24.34.
*Cap. 10.4;13.4; 20.4.
*Iov 15.12.Ps. 35.19.Cap. 10.10.
*Cap. 17.20.**Cap. 3.29.Mica 2.1.�Cap. 16.28.
*Cap. 24.22.**Is. 30.13.Ier. 19.11.�2 Cr. 36.16.
*Ps. 18.27.**Ps. 31.18;120.2.�Deut. 19.10Is. 1.15; 59.7
*Gen. 6.5.Ps. 36.4.**Rom. 3.15
*Ps. 27.12.Cap. 19.5.
*Cap. 1.8.Ef. 6.1.
*Cap. 3.3; 7.3.
*Cap. 3.23;3.24.**Cap. 2.11.
*Ps. 19.8;119.105.
6
7
8
9
11
13
14
15
17
18
19
20
21
22
23
a Sau �unei străine� b Sau �supune-te� c Lit. �legea�; ebr. �tora�
Despregaranţie
Fereşte-tede lenevie
Fereşte-tede răutate
Fereşte-tede adulter
5:12
679
PROVERBE
mustrările îndrumăriia sunt caleavieţii:
ca să te păzească* de femeiarea, de limba linguşitoare a fe-meii străine.
Nu-i pofti* frumuseţea îninima ta, nici să nu te prindă cupleoapele** ei.
Pentru că printr-o* femeiecurvă omul ajunge doar la o bu-cată de pâine şi soţia altuia vâ-nează** sufletul scump.! Poate un om să ia foc în sân
şi să nu-i ardă hainele?Poate cineva să umble pe
cărbuni aprinşi şi să nu-şi frigăpicioarele?
Aşa şi cel care intră* la soţiaaproapelui său: oricine se va a-tinge de ea nu va fi** nevinovat.
Nu este dispreţuit un hoţ, dacăfură ca să-şi sature* sufletul cândeste flămând;
iar dacă este prins, va da*înapoi înşeptit; va da toată avereacasei lui.
Oricine comite adulter cu o fe-meie este fără minteb*; cel care o fa-ce îşi distruge** propriul său suflet.
Va căpăta rană şi dispreţ şinu i se va şterge ruşinea.
Pentru că gelozia* este furiabărbatului şi el nu va cruţa înziua** răzbunării.
Nu se va uita la nici un preţde răscumpărarec, nici nu va fimulţumit, chiar dacă îţi vei în-mulţi darurile.
Fiul meu, păzeşte* cuvintelemele şi păstrează cu tine porun-cile mele!
Păzeşte* poruncile mele şitrăieşte; şi învăţătura mea, ca lu-mina** ochiului tău.
Leagă-le* la degetele tale,scrie-le** pe tăbliţa inimii tale!
Spune înţelepciunii: �Tu eştisora mea!� Şi numeşte inteligen-ţa ruda ta,
ca ele să te ferească* de fe-meia străină, de străina care lin-guşeşte prin cuvintele ei.! Pentru că la fereastra* ca-
sei mele am privit printre** ză-brelele meleşi am zărit printre cei neîn-
cercaţid, am observat printre fiiun tânăr fără* minteb,
trecând pe strada apropiatăde colţul* ei şi mergea pe cale sprecasa** ei,
în amurg*, în seara zilei, înîntunecimea nopţii şi în întuneric.Şi, iată, l-a întâmpinat o fe-
meie având înfăţişarea* unei cur-ve şi inima şireată.
Era gălăgioasă* şi fără as-tâmpăr; picioarele nu-i stăteau**acasă:
când afară*, când în pieţe; şipândea** la orice colţ.Şi l-a apucat şi l-a sărutat şi
cu faţă* neruşinatăe i-a zis:�Am jertfe de pace cu mine;
astăzi* mi-am împlinit promi-siunile.
De aceea am ieşit să te întâl-nesc, să-ţi caut stăruitorf faţa şite-am găsit!
Mi-am împodobit patul cucuverturi* tapisate, de in** colo-rat, din Egipt;
mi-am stropit aşternutul cumir*, aloe şi scorţişoară.
Vino să ne îmbătăm de iubi-reg până dimineaţa, să ne desfă-tăm cu dezmierdări.
Pentru că soţul nu este acasă;a plecat într-o călătorie lungă,
a luat punga de bani* cu el, vaveni acasă în ziua de lună plină�.
Cu ispitirea ei multă, ea l-aademenit; cu linguşirea* buzelorei, l-a convins.
El a mers deodată după ea,cum merge un bou la înjunghiereşi ca un cerb care aleargă sprecursăh,
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
2
3
4
*Cap. 2.16;5.3; 7.5.
*Mt. 5.28.**2 Împ. 9.30Ier. 4.30.Ezec. 23.40.
*Cap. 29.3.**Gen. 39.14Cap. 7.23.Ezec. 13.18.
*Ezec. 18.6;33.26.**Cap. 16.5.
*Iov 38.39.
*Ex. 22.1,4.
*Cap. 7.7.**Cap. 7.22;7.23.
*Cap. 27.4.Cânt. 8.6.**Cap. 11.4.
*Cap. 2.1; 6.20
*Lev. 18.5.Cap. 4.4.Is. 55.3.**Deut. 32.10
*Deut. 6.8;11.18.Cap. 6.21.**Cap. 3.3.
24
25
26
29
30
31
32
34
1
2
3
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
*Cap. 2.16;5.3; 6.24.
*Jud. 5.28.**Cânt. 2.9.
*Cap. 6.32;9.4,16.
*Vers. 12.**Vers. 27.
*Iov 24.15.
*Gen. 38.14;38.15.1 Tim. 2.9.
*Cap. 9.13.**1 Tim. 5.13Tit 2.5.
*Cap. 9.14.**Cap. 23.28
*Cap. 21.29.
*Lev. 7.16.
*Cap. 31.22.**Is. 19.9.Ezec. 27.7.
*Ps. 45.8.
*Gen. 42.35.
*Ps. 12.2.Cap. 5.3.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
16
17
20
21
7
7:22
Adulterul şiurmările lui
a Sau �disciplinei� b Fără înţelegere; lit. �fără inimă� (şi în celelalte locuri) c Sau �ispăşire� sau�satisfacţie� d Sau �simpli� e Lit. �şi-a întărit faţa şi� f Sau �devreme� g Sau la plural h Sau �cabutucii pentru corectarea nebunului�; sau �ca un nebun la corectare în butuci�
680
PROVERBE
până când o săgeată îi străpun-ge ficatul: cum se grăbeşte o pa-săre* spre laţ şi nu ştie că îşi pier-de viaţa.! Şi acum, fiilor, asculta-
ţi-mă* şi luaţi aminte la cuvintelegurii mele.
Să nu ţi se abată* inima pecăile ei, să nu rătăceşti pe că-rările ei.
Pentru că ea a doborât pemulţi, rănindu-i, şi toţi cei ucişi*de ea au fost puternicia.
Casa* ei este caleab spre Lo-cuinţa morţilor, coborând la că-mările morţii.
Nu strigă înţelepciunea* şinu face priceperea să i se audăglasul?
Îşi ia locul pe vârful locuri-lor înalte*, pe drum, la răspântii;
lângă* porţi, la intrarea cetă-ţii, la trecerea spre uşi, ea strigătare:
�Către voi, oamenilor, strig!Şi glasul meu este către fiii oa-menilor!
Voi, cei simpli*, înţelegeţichibzuinţa; şi voi, nebunilor**,fiţi înţelegători cu inima!
Ascultaţi, pentru că voi vorbilucruri* măreţe şi deschidereabuzelor mele va fi pentru lucru-ri drepte;
pentru că cerul gurii meleva rosti adevăr*, iar răutatea esteo urâciune pentru buzele mele.
Toate cuvintele gurii melesunt în dreptate, nu este nimicsucit sau stricat în ele.
Toate sunt clare pentru celcare pricepe şi drepte pentru ceicare găsesc cunoştinţă.
Primiţi îndrumarea mea, şinu* argintul, şi cunoştinţă maibine decât aurul ales:
pentru că înţelepciunea estemai bună* decât rubinelec şi toa-te lucrurile** de dorit nu suntegale cu ea.
! Eu, înţelepciunea, locuiesccu chibzuinţa şi găsesc cunoştin-ţa care vine din cugetare.
Temerea* de DDDDDomnul esteurârea răului. Eu urăsc mândria**şi îngâmfarea şi calea� rea şigura�� înşelătoared.
Ale mele sunt sfatul şi înţe-lepciunea sănătoasă: eu sunt in-teligenţa; eu am* putere.
Prin mine împărăţesc* împă-raţii şi dau hotărâri drepte con-ducătorii.
Prin mine stăpânesc căpete-niile şi cei mari, toţi judecătoriipământului.! Eu iubesc* pe cei care mă
iubesc şi cei care mă caută** stă-ruitore mă vor găsi.
Bogăţii* şi onoare sunt cumine, bunuri** statornicef şi drep-tate.
Rodul meu este mai bun* de-cât aurul fin, da, decât aurul cu-rat; şi câştigul meu, decât ar-gintul** ales.
Eu umblu pe calea dreptăţii,în mijlocul cărărilor judecăţii,
ca să fac pe cei care mă iubescsă moştenească avere; şi le voiumple* vistieriile.! D D D D Domnul mă avea la în-
ceputul* căii Sale, înaintea lucră-rilorg Sale de demult.
Din eternitate am fost unsă*,de la început, înainte** de a fipământul.
Când nu erau adâncuri* amfost născută, când nu erau izvoa-re bogate în apă.
Înainte* de a fi fost întemeiaţimunţii, înaintea dealurilor, amfost născută,
când El încă nu făcuse pă-mântul, nici câmpiile, nici începu-tul pulberii lumiih.! Când El pregătea* ceruri-
le, eu eram acolo; când trăgea**un cerc pe faţa adâncului,
când aşeza norii sus, când
*Ecl. 9.12.
*Cap. 5.7.
*Cap. 5.8.
*Neem. 13.26
*Cap. 2.18;5.5; 9.18
*Cap. 1.20.
*Cap. 9.3.
*Iov 29.7.
*Cap. 1.4.**Cap. 1.22;1.32; 3.35.
*Cap. 22.20.
*Ps. 37.30.Ioan 8.14.
*Cap. 3.14;3.15.Vers. 19.
*Iov 28.15.Ps. 19.10;119.127.**Cap. 3.15;16.16.
23
24
25
26
27
1
2
3
5
6
7
10
11
23
24
25
26
27
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
*Cap. 3.7;16.6.**1 Sam. 2.3Cap. 16.18.Is. 13.11.�Cap. 15.9.��Cap. 6.12.
*Ecl. 7.19;9.16.
*2 Cr. 1.10.Dan. 2.21.Rom. 13.1.
*1 Sam. 2.30Ioan 14.21.**Cap. 2.4.Ioan 7.37.Iac. 1.5.
*Cap. 3.16.**Mt. 6.33.
*Iov 28.15.Cap. 3.14.Vers. 10.**Cap. 10.20
*Cap. 24.4.
*Iov 28.27.Ps. 104.24.Ioan 1.1.
*Ps. 2.6.**Ioan 17.5.
*Gen. 1.2.Ex. 15.5.Iov 38.16.
*Iov 15.7,8.
*Cap. 3.19.**Iov 26.10.Is. 40.22.
13
14
15
17
18
19
21
22
23
24
25
27
a Sau �sunt mulţi� b Lit. �sunt căile� c Sau �coralii�, �perlele� d Sau �gura înşelăciunilor� e Sau�devreme� f Sau �strălucitoare� g Lit. �facerilor� h Lit. �pulberii lumii locuite�
7:23
8Strigareaînţelepciunii
Origineaînţelepciunii
681
PROVERBE
tră** pe un înţelept, şi te va iubi.Dă unui înţelept, şi el va deve-
ni mai înţelept; învaţă pe un omdrept, şi el va spori* în învăţătură.
Temerea de DDDDDomnul este înce-putulg* înţelepciunii şi cunoştin-ţa Celui Sfânth este inteligenţă.
Pentru că prin* mine, zilele ţise vor înmulţi şi ţi se vor adăugaani de viaţă.
Dacă eşti înţelept, pentru tineînsuţi eşti înţelept*; şi dacă eştibatjocoritor**, singur vei suferi.! Femeia nebună este gălă-
gioasă*; ea este proastă şi nuştie** nimic.Şi se aşază la intrarea casei
sale, pe un scaun, în locurile înal-te* ale cetăţii,
ca să cheme pe trecătorii caremerg drept pe căile lor:
�Cine* este nepriceput să seabată încoace!� Şi celui fărăminte, ea îi zice:
�Dulci sunt apele furate şipâinea* mâncată pe furişi esteplăcută!�
Dar el nu ştie că acolo suntmorţiij; că oaspeţii ei sunt înadâncurile* Locuinţei morţilor.# Proverbele lui Solomon.Un fiu înţelept* îl înveseleş-
te pe tată, dar un fiu nebun** estemâhnirea mamei sale.
Comorile* răutăţii nu folosescla nimic, dar dreptatea** scapăde la moarte.
DDDDDomnul nu va îngădui* să flă-mânzească sufletul celui drept,dar respinge** lăcomia celor răi.
Cine lucrează cu mână* lene-şă sărăceşte, dar mâna celor har-nici** îmbogăţeşte.
Cine adună vara este un fiu în-ţelept, cine doarme la seceriş esteun fiu* care face ruşine.
Pe capul* celui drept sunt bi-necuvântări, dar gura** celor răiacoperă violenţak.
29
30
31
32
33
34
35
36
2
3
4
5
6
7
8
*Gen. 1.9.Iov 38.10.Ps. 104.9.**Iov 38.6.Ier. 5.22.
*Ioan 1.1,2;1.18.**Mt. 3.17.Col. 1.13.
*Ps. 16.3.
*Ps. 119.1,2;128.1,2.Lc. 11.28.
*Cap. 3.13;3.18.
*Cap. 4.22.Ioan 17.3.**Cap. 3.4;12.2.
*Cap. 1.31,32.Iov 35.6.**Cap. 5.12.�Cap. 21.6.
*Mt. 16.18.Ef. 2.20-22.1 Pet. 2.5.*Mt. 22.4.**Cânt. 8.2.Cap. 23.30.�Ps. 23.5.Lc. 14.16,17.*Rom. 10.15.**Cap. 8.1,2.*Cap. 6.32.Mt. 11.25.*Cânt. 5.1.Is. 55.1.Ioan 6.27.
*Cap. 15.12.Mt. 7.6.
29
30
31
32
34
35
36
1
2
3
4
5
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
2
3
4
5
6
**Ps. 141.5.Cap. 10.8.
*Mt. 13.12.
*Iov 28.28.Ps. 111.10.Cap. 1.7.
*Cap. 3.16;10.27.
*Iov 35.6,7.Cap. 14.14;16.26.**Cap. 19.29
*Cap. 7.11.**Cap. 5.6.
*Vers. 3.
*Vers. 4.
*Cap. 20.17.
*Cap. 2.18;7.27.
*Cap. 15.20.**Cap. 17.25.*Ps. 49.7.Cap. 11.4.Lc. 12.19,20.**Dan. 4.27.*Ps. 34.9,10;37.25.Cap. 28.25.Mt. 6.33.**Ps. 112.10.
*Cap. 12.24.**Cap. 13.4.
*Cap. 12.4;17.2; 19.26.
*Est. 6.8.**Vers. 11.
8
9
10
11
12
13
14
16
17
18
1
2
3
4
5
6
9
a Sau �copilaşul dragostei Lui� b Lit. �lumea� c Sau �păzind� d Sau �cine nu mă are� e Lit. pluralf Lit. �înjunghierea� g Sau �principiul� h Sau �celor sfinte� i Lit. �pâinea tăinuirilor� j Sau �umbrele�k Sau �violenţa acoperă gura celor răi� (şi în vers.11)
fântânile adâncului deveneau tari,când impunea* mării hotărârea
Sa, ca apele să nu treacă pesteporunca Lui, când stabilea te-meliile** pământului,
atunci eu Îi eram* meştera şizilnic eram desfătarea** Sa, ve-selindu-mă întotdeauna înainteaLui,
veselindu-mă în parteab locui-tă a pământului Său; şi desfătă-rile* mele erau în fiii oamenilor.! Şi acum, fiilor, asculta-
ţi-mă, şi ferice* de cei care ţincăile mele!
Ascultaţi îndrumarea şi fiţi în-ţelepţi şi n-o respingeţi.
Ferice* de omul care mă as-cultă, veghind zilnic la porţilemele, aşteptândc la uşorii uşilormele.
Pentru că cine* mă găseşte,găseşte viaţa şi va obţine** bu-năvoinţa DDDDDomnului.
Dar cine păcătuieşte împotri-va mead îşi face rău* sufletuluisău. Toţi cei care mă urăsc** iu-besc� moartea�.
Înţelepciuneae şi-a construit*casa, a cioplit cei şapte stâlpi ai ei;şi-a înjunghiat* jertfaf, şi-a
amestecat** vinul, şi-a pregătit�şi masa.Şi-a trimis* slujnicele; ea stri-
gă** pe vârfurile locurilor înalteale cetăţii:
�Cine* este nepriceput să vinăaici!� Celui fără minte îi zice:
�Veniţi, mâncaţi* din pâineamea şi beţi din vinul pe care l-amamestecat.
Lăsaţi nebunia şi trăiţi; şimergeţi pe calea inteligenţei!�! Cine corectează pe un bat-
jocoritor îşi dobândeşte ruşine;şi cine mustră pe cel rău îşi do-bândeşte o pată.
Nu mustra* pe un batjocoritor,ca nu cumva să te urască. Mus-
10:6
Chemareaprietenoasă aînţelepciunii 10 Binecuvânta-
rea dreptăţii,blestemulpăcatului
682
PROVERBE
Amintirea* celui drept va fispre binecuvântare, dar numele**celor răi va putrezi.
Cel înţelept* cu inima primeş-te porunci, dar cel nebun cu buze-le va cădea.
Cine umblă* în integritateumblă în siguranţă, dar cine îşisuceşte** căile va fi cunoscut.
Cine face* cu ochiul provoa-că mâhnire şi cel nebun cu buzeleva cădea.
Gura* celui drept este un izvorde viaţă, dar gura** celor răiacoperă violenţa.
Ura stârneşte certuri, dar dra-gostea* acoperă toate fărădelegile.
Înţelepciunea se găseşte pebuzele celui inteligent, dar o nu-ia* este pentru spatele celui fărăminte.
Înţelepţii păstrează cunoştin-ţa, dar gura* nebunului este dis-trugere apropiată.
Averea* bogatului este ceta-tea sa tare; distrugerea săracilora
este sărăcia lor.Munca celui drept este pentru
viaţă; câştigul celui rău este pen-tru păcat.
Respectarea îndrumăriib estecărarea spre viaţă, dar cine pără-seşte mustrarea se rătăceşte.
Cine acoperă* ura are buzemincinoase şi cine răspândeşte**defăimarea este nebun.
În mulţimea* vorbelor nulipseşte păcatul, dar cine îşi stă-pâneşte** buzele lucrează înţe-lept.
Limba celui drept este argintales; inima celor răi este puţinlucru.
Buzele celui drept păstorescpe mulţi, dar nebunii mor* dinlipsă de minte.
Binecuvântarea* DDDDDomnuluiîmbogăţeşte şi El nu adaugănici o durerec la ea.
Pentru nebun este ca o joacă*să facă răutate, dar un om priceputare înţelepciune.
De ce se teme* cel rău, aceea ise va întâmpla, dar dorinţa** ce-lor drepţi va fi împlinită.
Cumd trece vârtejul, aşa numai este* cel rău; dar cel drept areo temelie** pentru totdeauna.
Ca oţetul pentru dinţi şi cafumul pentru ochi, aşa este lene-şul* pentru cei care îl trimit.
Temerea* de DDDDDomnul lungeş-te zilele, dar anii** celor răi vorfi scurtaţi.
Speranţa* celor drepţi este bu-curie, dar aşteptarea** celor răiva pieri.
Calea DDDDDomnului este puterepentru cel integru, dar distrugerepentru lucrătorii nelegiuirii.
Cel drept* niciodată nu seva clătina, dar cei răi nu vor lo-cui în ţarăe.
Gura* celui drept scoate înţe-lepciune, dar limba înşelătoare**va fi tăiată.
Buzele celui drept cunosc ce*este plăcut, dar gura celor răi esteînşelăciunef.
O balanţă* falsă este o urâ-ciune pentru DDDDDomnul, dar o greu-tateg plinăh este desfătarea Lui.
Când vine mândria*, atuncivine şi ruşinea; dar înţelepciuneaeste cu cei smeriţi.
Integritatea* celor drepţi îicălăuzeşte, dar viclenia** celornecredincioşi îi distruge.
Averea nu foloseşte* în ziuamâniei, dar dreptatea** scapă dela moarte.
Dreptatea celui integru îi ne-tezeşte* calea, dar cel rău cade**prin propria lui răutate.
Dreptatea celor drepţi îi eli-berează, dar cei înşelători suntprinşi în propria lor lăcomie.
Când moare* un om rău, îi
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
*Ps. 112.6.**Ps. 9.5,6.Ecl. 8.10.
*Cap. 9.8.Mt. 7.24.
*Ps. 23.4.Cap. 3.23.Is. 33.15,16.**Mt. 10.26.1 Tim. 5.25.
*Ps. 35.19.Cap. 6.13.
*Ps. 37.30.Cap. 13.14;18.4.**Ps. 107.42.
*Cap. 17.9.1 Cor. 13.4.1 Pet. 4.8.
*Cap. 19.29;26.3.
*Cap. 18.7;21.23.
*Iov 31.24.Ps. 52.7.Cap. 18.11.1 Tim. 6.17.
*Cap. 26.24.**Ps. 15.3.
*Iov 11.2.Cap. 18.21.Ecl. 5.3.**Cap. 17.27Iac. 1.19; 3.2
*Cap. 5.23.Osea 4.6.
*Gen. 24.35;26.12.Deut. 8.18.Ps. 37.22.
7
8
9
10
11
12
13
14
15
18
19
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
2
3
4
5
6
7
*Cap. 2.14;14.9; 15.21.
*Iov 15.20.Is. 66.4.**Ps. 145.19Mt. 5.6.1 Ioan 5.14.*Iov 21.18.Ps. 37.9,10;58.9.**Ps. 15.5.Cap. 12.3.Mt. 7.24,25;16.18.*Cap. 26.6.*Cap. 9.10,11.**Iov 15.32;15.33; 22.16.Ps. 55.23.Ecl. 7.17.
*Cap. 11.23.**Iov 8.13;11.20.Ps. 1.6; 37.20;112.10.Cap. 11.7.
*Ps. 37.22;37.29; 125.1.Cap. 2.21.
*Ps. 37.30.**Cap. 17.20
*Ecl. 12.10.
*Lev. 19.35.Deut. 25.13-16Cap. 16.11.*Cap. 15.33;16.18; 18.12.Dan. 4.30,31*Cap. 13.6.**Cap. 19.3;22.12.*Cap. 10.2.Ezec. 7.19.Ţef. 1.18.**Gen. 7.1.
*Cap. 3.6.**Cap. 5.22.Ecl. 10.8.
*Cap. 10.28.
23
24
25
2627
28
30
31
32
1
2
3
4
5
7
a Neajutoraţi, istoviţi b Sau �a disciplinei� c Sau �şi truda nu adaugănimic� d Sau �Îndată ce� e Sau �pe pământ� f Lit. plural g Lit. �o piatră�h Sau �perfectă�
11
10:7
Fericireacelor drepţi,nenorocirea
celor răi
683
PROVERBE
piere aşteptarea, şi speranţa ce-lor păcătoşi piere**.
Cel drept* este scăpat dinnecaz şi cel rău vine în locul lui.
Făţarnicula distruge pe aproa-peleb său cu gura sa; dar ceidrepţi sunt eliberaţi prin cunoş-tinţă.
Când* le merge bine celordrepţi, cetatea se bucură; şi cândpier cei răi este strigăt de bucurie.
Cetatea* se înalţă prin bine-cuvântarea celor drepţi, dar sesurpă prin gura celor răi.
Cine dispreţuieşte pe aproa-pele său este fără inimăc; daromul priceput tace.
Cine umblă cu vorba* dezvă-luie lucruri ascunse, dar cel cu duhcredincios ascunde lucrul.
Unde nu este sfat*, poporulcade; dar mulţimea sfătuitorilordă siguranţăd.
Îi va merge rău celui care sepune garant* pentru altule, dar celcare îl urăşte pe cel care se punegarant este în siguranţă.
Femeia plăcută* dobândeştef
onoare şi cei violenţi dobândescbogăţii.
Omul milos* îşi face bine su-fletului său, dar cel crud îşi tul-bură propria carne.
Cel rău face o lucrare înşelă-toareg, dar cine seamănă* drepta-te are o răsplată sigură.
Aşa cum dreptatea* duce spreviaţă, tot aşa cine urmăreşte**răul o face spre moartea sa.
Cei stricaţi cu inima sunt ourâciune pentru DDDDDomnul, dar ceicorecţi* în calea lor sunt desfă-tarea Lui.
Hotărâth, cel rău nu va ficonsiderat* nevinovat, dar să-mânţa** celor drepţi va fi salvată.
O femeie frumoasă şi fărăminte este ca un inel de aur înrâtul unui porc.
Dorinţa celor drepţi este nu-mai bine; aşteptarea* celor răieste mânie.
Este unul care împrăştie* şitotuşi creştei; şi este unul care o-preşte mai mult decât este drept,dar numai spre lipsă.
Sufletul care binecuvântează*va fi săturat şi cel care udă**pe alţii va fi udat şi el.
Cel care reţine grâul esteblestemat* de popor; dar binecu-vântarea** este pe capul celuicare-l vinde�.
Cine caută stăruitor binele cau-tă bunăvoinţă; dar răul va veni pes-te cel care-l caută* cu stăruinţă.
Cine se încrede* în bogăţiile luiva cădea, dar cei drepţi** vorînverzi ca frunza.
Cine îşi tulbură* casa va moş-teni** vânt; şi nebunul� va fi slu-jitorul celui înţelept cu inima.
Rodul celui drept este unpom* al vieţii şi cel înţelept**câştigă sufletej.
Iată, cel drept* va fi răsplătitpe pământ: cu atât mai mult răulşi păcătosul!
Cine iubeşte disciplina iu-beşte cunoştinţa, dar cine urăştemustrarea este prost.
Cel bun* va primi bunăvoin-ţa DDDDDomnului, dar pe omul unel-titor de rele îl va condamna.
Omul nu se va întări prin rău-tate, dar rădăcina* celor drepţinu se va clătina.
Femeia vrednicăk* este o cu-nună pentru soţul ei, dar cea careîi face ruşine este ca putregaiul**în oasele lui.
Gândurile celor drepţi suntdrepte; sfaturile celor răi sunt în-şelăciune.
Cuvintele* celor răi sunt curseca să verse sânge, dar gura** ce-lor drepţi îi va scăpa.
Răsturnaţi-i pe cei răi* şi nu
**Iov 8.13.
*Cap. 21.18.
*Est. 8.15.Cap. 28.12;28.28.
*Cap. 29.8.
*Lev. 19.16.Cap. 20.19.1 Tim. 5.13.
*1 Împ. 12.1.Cap. 15.22;24.6.
*Cap. 6.1.
*Cap. 31.28;31.30.
*Mt. 5.7;25.34.
*Osea 10.12.Gal. 6.8,9.Iac. 3.18.
*Cap. 10.16;12.28.**Cap. 21.16Rom. 6.23.Iac. 1.15.
*1 Cr. 29.17.
*Cap. 16.5.**Ps. 112.2.
7
8
10
11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
2
3
4
5
6
7
*Cap. 10.28.Rom. 2.8,9.
*Ps. 112.9.
*Cap. 3.9,10.2 Cor. 9.6,7.**Mt. 5.7.
*Cap. 24.24.Amos 8.5,6.**Iov 29.13.�Gen. 42.6.
*Est. 7.10.Ps. 7.15,16;57.6.
*Iov 31.24.Ps. 52.7.**Ps. 1.3;92.12.
*Cap. 15.27.**Ecl. 5.16.�Cap. 14.19.
*Cap. 3.18.**Dan. 12.3.1 Cor. 9.19.Iac. 5.20.
*2 Sam. 22.21;22.25.Ier. 25.29.1 Pet. 4.17;4.18.
*Cap. 8.35.
*Cap. 10.25.
*Cap. 31.11;31.23.1 Cor. 11.7.**Cap. 14.30Hab. 3.16.
*Cap. 1.11;1.16,18.**Cap. 14.3.
*Iov 34.25.Ps. 37.36,37.Cap. 11.21.Mt. 7.24-27.
23
24
25
26
27
28
29
30
31
2
3
4
6
7
a Sau �Cel neevlavios�, �Profanul� b Sau �pe prietenul� c Sau �minte� d Sau �victorie� e Sau �pentruun străin� f Sau �păstrează� g Sau �care îl amăgeşte� h Lit. �Mână-n mână� i Sau �câştigă� j Sau�cine câştigă suflete este înţelept� k Sau �virtuoasă�
12:7
12
684
PROVERBE
vor mai fi; dar casa celor drepţiva rămâne.
Un om este preţuit după înţe-lepciunea lui, dar cel cu inimaa*stricată va fi dispreţuit.
Mai bine* cel smerit şi careare un slujitor, decât cel care seconsideră mare şi duce lipsă depâine.
Un om drept* se îngrijeşte deviaţa animalului său, dar, în lăun-trul lor, cei răi sunt nemiloşi.
Cine îşi ară* ogorul se va săturacu pâine, dar cine umblă dupădeşertăciuni este fără minte.
Cel rău doreşte* câştigulb ce-lor răi, dar rădăcina** celor drepţieste roditoare.
În greşeala cu buzele este ocursă* rea, dar cel drept va ieşi**din strâmtorare.
Un om se satură* de bunuriprin rodul gurii lui; şi omului i seva da răsplata** mâinilor lui.
Calea* nebunului este dreap-tă în ochii săi, dar cel înţelept as-cultă sfatul.
Supărarea* nebunului se cu-noaşte în ziua ei, dar un omchibzuit acoperă ruşinea.
Cine rosteştec adevărul* ves-teşte dreptate, dar un martor falsvesteşte înşelăciune.
Cine vorbeşte cu uşurătate*este asemenea străpungerilor uneisăbii, dar limba** înţeleptului estesănătated.
Buza adevărului va fi întărităpentru totdeauna, dar limba* min-ciunii este numai pentru o clipă.
Înşelăciunea este în inima ce-lor care urzesc răul, dar bucuriaeste pentru sfătuitorii la pace.
Nici un rău* nu se va întâm-pla celui drept, dar cei răi se vorumple de rău.
Buzele mincinoase sunt o urâ-ciune* pentru DDDDDomnul, dar ceicare lucrează după adevăr sunt
desfătarea Lui.Un om chibzuit* ascunde cu-
noştinţa, dar inima nebunilor ves-teşte nebunia.
Mâna celor harnici va con-duce, dar lenevia* va da tribut.
Apăsarea* din inima omului oface să se plece, dar un cu-vânt** bun o înveseleşte.
Cel drept călăuzeşte pee a-proapele său, dar calea celor răiîi rătăceşte.
Leneşul nu frige ce a vânat, daraverea* scumpă omului este pentrucel harnic.
Pe cărarea* dreptăţii este via-ţă şi pe calea ei nu este moarte.
Un fiu* înţelept ascultă în-drumareaf tatălui său, dar cel bat-jocoritor** n-ascultă mustrarea.
Un om va mânca ce este binedin rodul gurii* sale, dar sufletul în-şelătorilor are parte de violenţăg.
Cine îşi păzeşte* gura îşi pă-zeşte sufletul; distrugere va fi pen-tru cine îşi deschide larg buzele.
Sufletul leneşului doreşte şin-are nimic*, dar sufletul celorharnici va fi săturath.
Cel drept urăşte minciuna*,dar cel rău** se face neplăcut şiajunge de ruşine.
Dreptatea îl păzeşte* pe celcare este integru pe cale, dar rău-tatea îl răstoarnă pe păcătosi.
Unul face pe bogatul* şi n-arenimic; altul face pe săracul** şiare avere mare.
Răscumpărarea pentru viaţaunui om este bogăţia sa; dar să-racul n-aude mustrarea.
Lumina* celor drepţi arde vo-ioasăj, dar lampa celor răi seva stinge.
Din mândrie vine numai cear-tăk, dar înţelepciunea este cu ceicare se lasă sfătuiţi.
Averea* care vine prin deşer-tăciune scade, dar cine strânge
*1 Sam. 25.17
*Cap. 13.7.
*Deut. 25.4.
*Gen. 3.19.Cap. 6.32;28.19.
*Cap. 21.10.**Cap. 11.30
*Cap. 18.7.**2 Pet. 2.9.
*Cap. 13.2.**Iov 34.11.Cap. 1.31.Is. 3.10,11.Osea 4.9.
*Cap. 3.7.Lc. 18.11.
*Cap. 29.11.
*Cap. 14.5.
*Ps. 57.4;59.7; 64.3.**Cap. 4.22.
*Ps. 52.4,5.Cap. 19.9.
*Ps. 91.10;121.7.Cap. 1.33.1 Pet. 3.13.
*Cap. 6.17;11.20.Apoc. 22.15.
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
21
22
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
*Cap. 13.16;15.2.
*Gen. 49.15.Cap. 10.4;19.15.
*Cap. 15.13.**Is. 50.4.
*Cap. 13.4.
*Deut. 30.15Ier. 21.8.
*1 Sam. 2.25Cap. 10.1.**Cap. 9.7,8;15.12.
*Cap. 18.20.
*Ps. 39.1.Cap. 21.23.Iac. 3.2.
*Cap. 10.4;21.5.
*Col. 3.9.**Cap. 3.35.
*Cap. 11.3;11.5,6.
*Cap. 11.24;12.9.Lc. 12.20,21.**Lc. 12.33.2 Cor. 6.10.
*Iov 18.5,6;21.17.Cap. 24.20.
*Cap. 10.2;20.21.
23
24
25
27
28
1
2
3
4
5
6
7
9
11
a Sau �gândirea� b Sau �prada�, �plasa� c Lit. �suflă� d Sau �alinare� e Sau �cercetează mai multdecât� f Sau �este rodul îndrumării� g Sau �dorinţa necredincioşilor este violenţă� h Lit. �se vaîngrăşa� i Lit. �păcatul� j Sau �se bucură� k Sau �Numai din mândrie vine cearta�
12:8
13
685
PROVERBE
prin muncă o va spori.Speranţa amânată îmbolnă-
veşte inima, dar dorinţa împlinită*este un pom al vieţii.
Cine dispreţuieşte* cuvântul seva distrugea, dar cine se teme deporuncă va fi răsplătit.
Învăţătura înţeleptului este unizvor* de viaţă, ca să abată de lalaţurile** morţii.
Buna înţelegereb* aduce bu-năvoinţă, dar calea celor înşelă-tori este aspră.
Orice om chibzuit* lucreazăcu cunoştinţă, dar nebunul îşi dăde gol nebunia.
Solul rău cade în nenorocire,dar trimisul credincios* aduce să-nătate.
Sărăcia şi ruşinea vor fi pentrucine refuză* îndrumarea, dar cineia seama la mustrare va fi onorat.
Dorinţa împlinită* este dulcepentru suflet; dar este o urâciunepentru nebuni să se depărtezede rău.
Cine umblă* cu înţelepţii de-vine înţelept, dar cine se însoţeş-te cu nebunii îşi va face rău.
Răul* urmăreşte pe păcătoşi;dar binele celor drepţi va fi răs-plătit.
Un om bun lasă o moştenirefiilor fiilor săi, dar averea* păcă-tosului este păstrată pentru celdrept.
Multă* hrană este în arăturasăracilor, dar este pierdere dinlipsă de judecatăc.
Cine cruţă* nuiaua urăşte pefiul său, dar cine îl iubeşte stăruieîn disciplinarea** lui.
Cel drept* mănâncă până i sesatură sufletul, dar pântecele ce-lor răi va duce lipsă.
Înţelepciunea* femeilor le zi-deşte casa, dar nebunia o surpăcu mâinile ei.
Cine umblă în dreptatea luise teme de DDDDDomnul, dar cel sucit
în căile lui Îl dispreţuieşte.În gura nebunului este o nuia
a mândriei, dar buzele* înţelep-ţilor îi păzesc.
Unde nu sunt boi, ieslea estegoală; dar mult câştig este înputerea boului.
Un martor credincios* nu vaminţi, dar un martor fals** ros-teşted minciuni.
Un batjocoritor caută înţe-lepciune şi nu este, dar cunoştin-ţa* este uşoară pentru cel in-teligent.
Depărtează-te* de cel nebun,pentru că nu pe buzele lui găseşticunoştinţa.
Înţelepciunea celui chibzuiteste să-şi înţeleagă calea, dar ne-bunia nebunilor este înşelăciune.
Nebunii* îşi bat joc de păcat,dar între cei drepţi este bună-voinţă.
Inima îşi cunoaşte propriaamărăciunee şi un străin nu seamestecă în bucuria ei.
Casa* celor răi va fi răsturnată,dar cortul celor drepţi va înflori.
Este o cale* care pare dreap-tă omului, dar la sfârşitul** eisunt căile morţii.
Chiar când râde, inima esteplină de durere; şi sfârşitul* bu-curiei este întristarea.
Inima care se abate de laDomnul se va sătura* de proprii-le căi, iar omul de bine va fisatisfăcut def ce este în el însuşi.
Cel simplu crede orice vorbă,dar cel chibzuit ia seama la umblarealui.
Înţeleptul se teme şi se depăr-tează* de rău, dar nebunul esteîngâmfat şi încrezut.
Cel iute la mânie se poartă cunebunie şi omul intrigilor se faceurât.
Cei simpli moştenesc nebunie,dar cei chibzuiţi sunt încununaţicu cunoştinţă.
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
2
*Vers. 19.
*Num. 15.312 Cr. 36.16.Is. 5.24.
*Cap. 10.11;14.27.**2 Sam. 22.6Ps. 18.5.
*Ps. 111.10.Cap. 3.4.
*Cap. 12.23;15.2.
*Cap. 25.13.
*Cap. 15.5.
*Vers. 12.
*Cap. 2.20;15.31.
*Ps. 32.10;54.5.Is. 47.11.
*Iov 27.16;27.17.Cap. 28.8.Ecl. 2.26.
*Cap. 12.11.
*Cap. 19.18;22.15; 23.13;29.15,17.**Deut. 8.5.Cap. 3.12.Ev. 12.7.*Ps. 34.10;37.3.
*Rut 4.11.Cap. 24.3.
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
1
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
*Cap. 12.6.
*Apoc. 1.5;3.14.**Ex. 20.16;23.1.Cap. 6.19;12.17.
*Cap. 8.9;17.24.
*Cap. 23.9.
*Cap. 10.23.
*Iov 8.15.
*Cap. 12.15;16.25.**Rom. 6.21.
*Cap. 5.4.Ecl. 2.2.
*Cap. 1.31;12.14.
*Iov 28.28.Ps. 34.14.Cap. 22.3.
3
5
6
7
9
11
12
13
14
16
a Sau �va trebui să răspundă� b Sau �Bunul simţ� c Sau �este distrusă prin nedreptate� d Lit. �suflă�e Lit. �amărăciunea sufletului� f Sau �din�
14:18
14Laudaînţelepciunii
adevărate în viaţă
686
PROVERBE
Cei răi se pleacă* înaintea ce-lor buni; şi cei nelegiuiţi, la porţi-le celui drept.
Săracul* este urât chiar şi de a-proapele său, dar bogatul are mulţiprietenia.
Cine dispreţuieşte* pe aproa-pele său păcătuieşte, dar fericede cine se îndură** de cei în-tristaţib!
Nu se rătăcesc cei care unel-tescc* răul? Dar bunătatea şi a-devărul sunt pentru cei care plă-nuiesc binele.
În orice muncă este câştig,dar vorbăria buzelor aduce nu-mai lipsuri.
Bogăţia este cununa înţelep-ţilor; nebunia celor nebuni estenebunie.
Un martor adevărat scapăsuflete, dar înşelăciunea rosteşted
minciuni*.În temerea* de DDDDDomnul este
tăria încrederii: şi copiii săie voravea un loc de adăpost.
Temerea de DDDDDomnul este unizvor* de viaţă, ca să abată dela laţurile morţii.
În mulţimea poporului stăgloria împăratului, dar în lipsapoporului stă pieirea conducă-torului.
Să fii încet* la mânie este ma-re pricepere, dar cel cu duhul ne-răbdător înalţă nebunia.
O inimă* sănătoasăf este via-ţa cărnii, dar invidia, putrezi-rea** oaselor.
Cine asupreşte* pe sărac jig-neşte pe Creatorul** său, dar ci-ne Îl onorează se îndură de celnevoiaş.
Cel rău este izgonit* prin rău-tatea lui, dar cel drept** este plinde încredere chiar şi la moartea sa.
Înţelepciunea se odihneşte îninima celui inteligent, dar ce* esteîn nebun se face cunoscut.
Dreptatea înalţă o naţiune, dar
păcatul este ruşinea popoarelor.Bunăvoinţa împăratului este
pentru un slujitor* înţelept, darmânia sa este pentru cel care faceruşine.
Un răspuns* blând abate fu-ria, dar un cuvânt aspru** stâr-neşte mânia.
Limba înţelepţilor foloseştedrept cunoştinţa, dar gura nebu-nilor revarsă nebunie.
Ochii DDDDDomnului sunt în ori-ce* loc, privind la cei răi şi la ceibuni.
Blândeţea limbii este un pomal vieţii, dar strâmbătatea din eaeste o zdrobire a duhului.
Nebunul dispreţuieşte îndru-marea tatălui său, dar cine iaaminte* la mustrare devine chib-zuit.
În casa celui drept* este o ma-re comoară, dar în venitul celuirău este tulburare.
Buzele înţelepţilor răspândesccunoştinţă, dar nu tot aşa esteinima nebunilor.
Jertfa* celor răi este o urâciu-ne pentru DDDDDomnul, dar rugăciuneacelor drepţi este desfătarea Sa.
Calea celui rău este o urâciu-ne pentru DDDDDomnul, dar El iubeştepe cel care urmăreşte* dreptatea.
O aspră corectare* este pentrucel care părăseşte cărarea; cineurăşte** mustrarea va muri.
Locuinţa morţilor* şi Adân-culg sunt înaintea DDDDDomnului: cucât mai mult inimile** fiiloroamenilor!
Un batjocoritor* nu iubeşte peunul care-l mustră; el nu va mer-ge spre cei înţelepţi.
O inimă* voioasă înveseleştefaţa, dar, prin întristarea** inimii,duhul este înfrânt.
Inima unui om inteligent cau-tă cunoştinţă, dar gura nebunilorse hrăneşte cu nebunie.
Toate zilele celui întristat sunt
*1 Sam. 2.36Cap. 11.29.
*Cap. 19.7.
*Cap. 11.12.**Ps. 41.1;112.9.Cap. 19.17.
*Cap. 36.4.
*Vers. 5.
*Cap. 18.10.Is. 33.6.
*Cap. 13.14.
*Cap. 16.32.Iac. 1.19.
*Cap. 15.13.**Ps. 112.10.Cap. 12.4.Hab. 3.16.
*Cap. 17.5.Mt. 25.40,45.1 Ioan 3.17.**Iov 31.15,16Cap. 22.2.
*Cap. 6.15.**Iov 13.15;19.26.Ps. 23.4; 37.372 Cor. 1.9; 5.8.2 Tim. 4.18.
*Cap. 12.16;29.11.
19
20
21
22
25
26
27
29
30
31
32
33
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
*Mt. 24.45;24.47.
*Jud. 8.1-3.Cap. 25.15.**1 Sam. 25.101 Împ. 12.13;12.14,16.
*Iov 34.21.Cap. 5.21.Ier. 16.17;32.19.Ev. 4.13.
*Vers. 31,32
*Cap. 8.21.
*Is. 1.11;61.8; 66.3.Ier. 6.20; 7.22.Amos 5.22.
*Cap. 21.21.1 Tim. 6.11.
*1 Împ. 22.8.**Cap. 5.12;10.17.
*Iov 26.6.Ps. 139.8.**1 Sam. 16.72 Cr. 6.30.Ps. 7.9; 44.21Ioan 2.24,25;21.17.
*Amos 5.10.2 Tim. 4.3.
*Cap. 17.22.**Cap. 12.25
35
1
3
5
6
8
9
10
11
12
13
15
14:19
a Lit. �care îl iubesc� b Sau �blânzi� c Sau �gândesc� d Lit. �suflă� e Unii care se tem de DDDDDomnulf Sau �liniştită�, �calmă� g Ebr. �Abadon�
Înţelepciuneaaduce fericire;
nebunia,nenorocire
687
PROVERBE
rele, dar o inimă* fericităa esteun ospăţ neîncetat.
Mai bine* puţin, cu temere deDDDDDomnul, decât o mare avere cutulburareb.
Mai bun* este un prânz deverdeţuri şi dragoste, decât unbou îngrăşat şi ură.
Omul mânios* stârneşte cear-tă, dar cel încet la mânie potoleş-te neînţelegerea.
Calea* leneşului este ca ungard de spini, dar cărarea celordrepţi este netedă.
Un fiu* înţelept face bucurietatălui, dar un om nebun dispre-ţuieşte pe mama lui.
Nebunia* este bucurie pentrucel fără minte, dar un om price-put îşi îndreaptă** calea.
Fără sfat*, planurile nu iz-butesc, dar princ mulţimea sfă-tuitorilor sunt întărite.
Un om are bucurie prin răs-punsul gurii lui şi ce bun este uncuvânt* la timpul lui!
Cărarea* vieţii duce în suspentru cel înţelept, ca să se depăr-teze de Locuinţa morţilor, de jos.
DDDDDomnul va dezrădăcina* casacelor mândri, dar va întări ho-tarul** văduvei.
Gândurile* rele sunt o urâciu-ne pentru DDDDDomnul, dar cuvinte-le** curate îi sunt plăcute.
Cel lacom* de câştig îşi tul-bură casa, dar cine urăşte mitad**va trăi.
Inima celui drept se gândeş-te* ce să răspundă, dar gura ce-lor răi revarsă lucruri rele.
DDDDDomnul este departe* de ceirăi, dar aude** rugăciunea celordrepţi.
Lumina ochilor înveseleşteinima şi o veste bună întăreştee
oasele.Urechea* care ascultă mus-
trarea de viaţă va rămâne printreînţelepţi.
Cine refuză îndrumarea îşidispreţuieşte sufletul, dar cine as-cultă mustrarea capătă mintef.
Temerea* de DDDDDomnul este în-drumarea înţelepciunii şi înain-tea** onoarei merge smerenia.
Planurile* inimii sunt ale o-mului, dar răspunsul** limbii estede la DDDDDomnul.
Toate căile omului sunt cura-te în* ochii lui, dar DDDDDomnul cân-tăreşte** duhurile.
Încredinţează-ţig DDDDDomnuluilucrările*, şi gândurile tale vor fiîntăriteh.
DDDDDomnul a făcut* orice lucrupentru scopul săui, da, chiar** şipe cel rău pentru ziua nenorocirii.
Orice inimă îngâmfată este ourâciune* pentru DDDDDomnul; hotă-râtj**, el nu va fi considerat ne-vinovat.
Prin bunătate* şi adevăr esteispăşită nelegiuirea şi prin te-merea** de DDDDDomnul oamenii seabat de la rău.
Când Îi plac DDDDDomnului căileunui om, îi pune chiar şi pe vrăj-maşii săi în pace* cu el.
Mai bine* puţin cu dreptate,decât mari venituri fără dreptate.
Inima* omului îşi propunecalea, dar DDDDDomnul îi îndreaptă**paşii.
O hotărâre* inspirată este pebuzele împăratului: gura lui nu vagreşi în judecată.
Balanţa dreaptă* şi cântarulsunt ale DDDDDomnului; toate greu-tăţile din sac sunt lucrarea Lui.
Este o urâciune pentru împă-raţi să comită răutate, pentru cătronul se întăreşte* prin dreptate.
Buzele* drepte sunt desfăta-rea împăraţilor şi ei îl iubesc pecel care vorbeşte drept.
Mânia* împăratului este casolii morţii, dar un om înţelept ova potoli.
În lumina feţei împăratului
*Cap. 17.22.
*Ps. 37.16.Cap. 16.8.1 Tim. 6.6.
*Cap. 17.1.
*Cap. 26.21;29.22.
*Cap. 22.5.
*Cap. 10.1;17.21; 29.3.
*Cap. 10.23.**Ef. 5.15.
*Cap. 11.14;20.18.
*Cap. 25.11.Is. 50.4.
*Filip. 3.20.Col. 3.1,2.
*Cap. 12.7;14.11.**Ps. 68.5,6;146.9.
*Cap. 6.16;6.18.**Ps. 37.30.
*Cap. 1.19.Is. 5.8.Ier. 17.11.**Ex. 23.8.
*1 Pet. 3.15.
*Ps. 10.1;18.41; 34.16.**Ps. 145.18;145.19.Iac. 5.16.
*Vers. 5.
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
31
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
*Cap. 1.7.**Cap. 18.12
*Cap. 19.21.Ier. 10.23.**Mt. 10.19.*Cap. 21.2.**1 Sam. 16.7
*Ps. 37.5; 55.22Filip. 4.6.
*Gen. 1.31.Ecl. 3.11.Is. 43.7.**Iov 21.30.Rom. 9.22.
*Cap. 6.17;8.13.**Cap. 11.21
*Dan. 4.27.Lc. 11.41.**Cap. 14.16
*Gen. 33.4.2 Cr. 17.10.
*Ps. 37.16.Cap. 15.16.
*Cap. 19.21.**Ps. 37.23.Cap. 20.24.Ier. 10.23.
*1 Împ. 3.28.
*Lev. 19.36.Cap. 11.1;20.10,23.
*Cap. 25.5;29.14.
*Cap. 14.35;22.11.
*Cap. 19.12;20.2; 28.15.
33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
16 Dumnezeuvede fapteleoamenilor
a Sau �bună� b Sau �nelinişte� c Lit. �în� d Lit. plural e Lit. �îngraşă� f Lit. �inimă� g Lit.�Prăvăleşte-ţi� h Sau �împlinite� i Sau �prin Sine�; sau �pentru Sine� j Lit. �mână-n mână�
16:15
688
PROVERBE
este viaţă şi bunăvoinţa lui esteca norul* unei ploi târziia.
Cu multb mai bine* este să do-bândeşti înţelepciune decât aurfin! Şi mai de preţ este dobândi-rea inteligenţei decât a argintului!
Calea* celor drepţi este să sedepărteze de rău; acela care iaaminte la calea sa îşi păzeşte su-fletul.
Mândria* merge înaintea pie-irii, şi un duh îngâmfat înainteacăderii.
Mai bine este să fii într-unduh smerit* cu cei blânzic, decâtsă împarţi** prada cu cei mândri.
Cine ia seama la cuvânt vagăsi* binele şi oricine se încre-de** în DDDDDomnul este fericit!
Cel înţelept cu inima este nu-mit inteligent; şi dulceaţa buze-lor sporeşte învăţătura.
Înţelepciunea* este un izvorde viaţă pentru cel care o are,dar să îndrumi pe nebun estenebunie.
Inima* celui înţelept dă înţe-lepciune gurii lui şi pe buzele luisporeşte ştiinţa.
Cuvintele* plăcute sunt un fa-gure de miere, dulci pentru sufletşi sănătate** pentru oase.
Este o cale* care pare dreaptăomului, dar la sfârşitul ei suntcăile morţii.
Celd care lucrează, pentru* ellucrează, pentru că gura lui îlobligă.
Un om* al lui Beliale sapăpentru rău şi pe buzele lui este caun foc** arzător.
Un om înşelător* seamănăceartă şi un purtător** de vor-be dezbină prieteni buni.
Un om violent amăgeşte* peaproapele său şi-l duce pe o calecare nu este bună.
Cine închide ochii o face casă plănuiască lucruri înşelătoa-
re; muşcându-şi buzele, săvârşeş-te răul.
Perii* albi sunt o cunună deglorie; ea se găseşte** pe caleadreptăţii.
Cel încet* la mânie este maide preţ decât cel viteaz, şi cel careîşi stăpâneşte duhul, decât celcare ia o cetate.
Se aruncă sorţul* în poală,dar orice hotărâre** este a DDDDDom-nului.
Mai bine* o bucată de pâineuscată şi linişte, decât o casă pli-nă de carnef şi ceartă.
Un slujitor înţelept va stăpâ-ni peste un fiu care face* ruşineşi va avea parte de moştenire prin-tre fraţi.
Vasul* topitorului este pentruargint şi cuptorul pentru aur, darDDDDDomnul încearcă inimile.
Răufăcătorul pleacă urecheala buze nelegiuite; mincinosulg
pleacă urechea la limba stricată.Cine râde* de un sărac jig-
neşte pe Creatorul său. Cine sebucură** de nenorocire nu va ficonsiderat nevinovath.
Copiii copiilor sunt cununa*bătrânilor şi gloria** copiilorsunt părinţii lor.
Vorbireai aleasă nu se potri-veşte unui om josnicj, cu atât maipuţin buzele mincinoase unui omde seamă.
Un dar* este o piatră preţioa-săk în ochii celui care îl are: ori-încotro se îndreaptă, reuşeşte.
Cine acoperă* greşeala cautădragoste, dar cine o repetă dez-bină** prieteni buni.
O mustrare îl pătrunde pe celcare are pricepere mai adânc de-cât o sută de lovituri pe un nebun.
Un răzvrătit caută numairăull, dar un sol nemilos va fi tri-mis împotriva lui.
Mai bine* să întâlneşti o ur-
*Iov 29.23.Cap. 19.12.Zah. 10.1.
*Cap. 8.11;8.19.
*Is. 35.8.
*Cap. 11.2;17.19; 18.12.
*Cap. 3.34.Is. 57.15.**Ex. 15.9.Jud. 5.30.
*Cap. 19.8.**Ps. 2.12;34.8; 125.1.Is. 30.18.Ier. 17.7.
*Cap. 13.14;14.27.
*Ps. 37.30.Mt. 12.34.
*Ps. 19.10.Cap. 15.26.**Cap. 4.22;17.22.
*Cap. 14.12.
*Cap. 9.12.Ecl. 6.7.
*Cap. 6.12.**Iac. 3.6.
*Cap. 6.14;6.19; 15.18;26.21; 29.22.**Cap. 17.9.
*Cap. 1.10.
15
16
17
18
19
20
22
23
24
25
26
27
28
29
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
*Cap. 20.29.**Cap. 3.1,2.
*Cap. 19.11.
*Cap. 18.18.**Cap. 29.26
*Cap. 15.17.
*Cap. 10.5;19.26.
*Ps. 26.2.Cap. 27.21.Ier. 17.10.Mal. 3.3.
*Cap. 14.31.**Iov 31.29.Obad. 12.1 Cor. 13.6.
*Gen. 48.11.Ps. 127.3;128.3.**Ex. 20.12.Mal. 1.6.
*Cap. 18.16;19.6.
*Cap. 10.12.1 Cor. 13.5-7Iac. 5.20.1 Pet. 4.8.**Cap. 16.28
*Osea 13.8.
31
32
33
1
2
3
5
6
8
9
12
a Sau �de primăvară� b Lit. �Cu cât� c Sau �întristaţi� d Lit. �Sufletul celui� e Un om rău f Lit.�(carne de) jertfe� g Lit. �falsitatea� h Sau �nu va rămâne nepedepsit� i Lit. �Buza� j Sau �unuinebun� k Lit. �o piatră de har� l Sau �Un om rău caută numai răzvrătirea�
16:16
17 Înţelepciuneşi nebunie,mai ales în
vorbire
689
PROVERBE
soaică lipsită de puii ei, decâtun nebun în nebunia lui.
Celui care răsplăteşte* binelecu rău nu i se va depărta** răulde casă.
Începutul certei este ca şi cums-ar da drumul apelor; părăseşte*cearta înainte de a se aprinde.
Cine îndreptăţeşte* pe cel răuşi cine condamnă pe cel dreptsunt amândoi o urâciune pentruDDDDDomnul.
La ce foloseşte un preţ înmâna unui nebun ca să cumpereînţelepciune, când el n-are* min-tea deloc?
Prietenul* iubeşte oricând şi unfrate se naşte pentru strâmtorare.
Un om fără minte bate* pal-ma, punându-se garant pentruaproapele său.
Cine iubeşte* greşeala iubeştecearta; cine îşi înalţă** poartacaută pieirea.
Cine are o inimă stricată nugăseşte* nici un bine şi cel culimba sucită** cade în rău.
Cine naşte* un nebun îl naştespre durerea lui şi tatăl unui omrău n-are bucurie.
O inimă veselă* dă sănătate,dar un duh zdrobit** usucă oa-sele.
Un om rău scoate un darb dinsân*, ca să strice căile** judecăţii.
Înţelepciunea este înainteac
celui care are pricepere, dar ochii*nebunului sunt la marginile pă-mântului.
Un fiu* nebun este supărarepentru tatăl său şi amărăciune**pentru cea care l-a născut.
Nu este bine să-l pedepseşti*pe cel drept, nici să-i loveşti pemai-mari pentru dreptatea lor.
Cine are cunoştinţă îşi con-trolează* cuvintele şi un om pri-ceput este cu duh calmd.
Chiar un nebun, când tace*,
este considerat înţelept; şi celcare îşi închide buzele, inteli-gent.
Cine se izoleazăe caută plă-cerea lui, este cu totul împo-triva* oricărei înţelepciuni.
Un nebun nu-şi găseşte plăc-erea în pricepere, ci numai îndescoperirea* inimii sale.
Când vine cel rău, vine şidispreţul; şi cu dispreţul, ruşinea.
Cuvintele gurii unui om suntape* adânci; izvorul înţelepciuniieste un izvor** care ţâşneşte.
Nu este bine* să cauţi la faţaf
celui rău, ca să-l nedreptăţeşti**pe cel drept la judecată.
Buzele unui nebun stârnescg
ceartă şi gura lui aduce lovi-turi*.
Gura* unui nebun este distru-gerea lui şi buzele lui sunt unlaţ pentru sufletul său.
Cuvintele* unui purtător devorbe sunt ca nişte bucate aleseşi coboară în cămările sufletu-luih.
Acela care este leneş* în lu-crul său este frate** cu nimi-citorul.
Numele DDDDDomnului este unturn* tare: cel drept aleargă înel şi se aşază** într-un adăpostînalt.
Bogăţia* celui bogat este ceta-tea lui tare şi ca un zid înalt înînchipuirea lui.
Înainte* de cădere, inima o-mului este îngâmfată; şi smere-nia** merge înaintea onoarei.
A răspunde înainte* să fi as-cultat, aceasta este nebunie şi ru-şine pentru cine o face.
Duhul* omului îi sprijină ne-putinţa, dar cine poate susţinei
un duh zdrobit**?Inima celui inteligent dobân-
deşte cunoştinţă şi urechea înţe-lepţilor o caută.
*Ps. 109.4,5.Ier. 18.20.Rom. 12.17.**2 Sam. 12.101 Împ. 21.22.*Cap. 20.3.1 Tes. 4.11.
*Ex. 23.7.Cap. 24.24.Is. 5.23.
*Cap. 21.25;21.26.
*Rut 1.16.Cap. 18.24.
*Cap. 6.1;11.15.
*Cap. 29.22.**Cap. 16.18
*Cap. 24.20.**Iac. 3.8.
*Cap. 10.1;19.13.
*Cap. 12.25;15.13,15.**Ps. 22.15.
*Cap. 21.14.**Ex. 23.8.
*Cap. 14.6.Ecl. 2.14;8.1.
*Cap. 15.20;19.13.**Cap. 10.1.
*Vers. 15.Cap. 18.5.
*Iac. 1.19.
*Iov 13.5.
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
*Cap. 8.14.
*Cap. 12.23.Ecl. 10.3.
*Cap. 10.11;20.5.**Ps. 78.2.
*Lev. 19.15.Cap. 24.23;28.21.**Ex. 23.2,6.Mica 3.9.
*Cap. 19.29.
*Cap. 10.14;12.13; 13.3.Ecl. 10.12.
*Cap. 12.18;26.22.
*Cap. 10.4.**Cap. 28.24
*2 Sam. 22.3.Ps. 18.2; 27.1;61.3,4; 91.2;144.2.**Cap. 29.25
*Cap. 10.15.
*Cap. 11.2;16.18.**Cap. 15.33
*Ioan 7.51.
*Cap. 17.22.**Cap. 15.13
1
2
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
a Lit. �inimă� b Sau �mită� c Sau �pe faţa� d Sau �ales�, �liniştit� e Sau �Cel ursuz�, �Cine scrâşneştedin dinţi� f Sau �să primeşti după înfăţişare�, �să fii părtinitor faţă de� g Sau �aduc� h Sau �în părţilecele mai dinăuntru ale pântecelui� i Sau �ridica�
18:15
18 Prietenia şiîngăduinţa
690
PROVERBE
Darul* unui om îi face loc şi-laduce înaintea celor mari.
Cine vine întâi în cauza luipare drept; apoi vine aproapelesău şi-l cercetează.
Sorţul* pune capăt certurilorşi hotărăşte între cei puternici.
Un frate jignita este mai greude câştigat decât o cetate tare şicerturile sunt ca zăvoarele unuipalat.
Cu rodul* gurii sale se saturăpântecele omului; cu rodul** bu-zelor lui este săturat.
Moartea* şi viaţa sunt în pu-terea limbii şi cei care o iubescvor mânca din rodul ei.
Cine a găsit o soţie* a găsitun lucru bun şi a primit har** dela DDDDDomnul.
Săracul* vorbeşte cu rugă-minţib, dar bogatul** răspundecu asprime.
Un om cu mulţi prieteni se varuina, dar există un prieten* maiapropiat decât un frate.
Mai de preţ* este un săraccare umblă în integritatea lui,decât cel stricat cu buzele saleşi nebun.
De asemenea, nu este bine caun suflet să fie fără cunoştinţă; şicel grăbit în umblare face paşigreşiţic.
Nebunia omului îi suceşte ca-lea şi inima* lui se întărâtă îm-potriva DDDDDomnului.
Bogăţia* aduce mulţi prieteni,dar săracul este despărţit de prie-tenul său.
Un martor* fals nu va fi con-siderat nevinovat şi cine rosteşted
minciuni nu va scăpa.Mulţi* caută bunăvoinţa unui
om de seamă şi fiecare** esteprieten cu un om care dăruieştee.
Toţi* fraţii unui sărac îl urăsc:cu atât mai mult se depărtează**de el prietenii săi! El îi urmăreşte
prin cuvinte, ... eif nu sunt de găsit.Cine dobândeşte minte îşi iu-
beşte sufletul; cine păzeşte pri-ceperea va găsi* binele.
Un martor* fals nu va fi con-siderat nevinovat şi cine rosteşted
minciuni va pieri.Traiul bung nu se potriveşte
unui nebun, cu atât mai puţin unuislujitor* să aibă stăpânire pestecăpetenii.
Discreţia unui om îl face* în-cet la mânie şi este glorie** pentruel să treacă peste o greşeală.
Mâniah împăratului este ca răc-netul* unui leu tânăr, dar bună-voinţa sa este ca roua** pe iarbă.
Un fiu* nebun este nenoroci-rea tatălui său şi certurile** uneisoţii sunt ca o streaşină care picu-ră neîncetat.
Casa şi averea sunt o moşte-nire* de la părinţi, dar o soţie**chibzuită este de la DDDDDomnul.
Lenea cufundă* într-un somnadânc şi sufletul leneş va flă-mânzi**.
Cine păzeşte* porunca îşi pă-zeşte sufletul; cine îşi dispreţu-ieşte căile va muri.
Cine se îndură* de sărac îm-prumută pe DDDDDomnul şi El îi vareda ceea ce a dat**.
Cercetează-l* pe fiul tău câttimp este speranţă, dar să nu-ţi puisufletul ca să-l omorii.
Un om aprig la mânie va fipedepsit; pentru că, dacă-l veiscăpa, va trebui s-o faci din nou.
Ascultă sfatul şi primeşte în-drumarea, ca să fii înţelept* lasfârşitul tăuj.
Multe* sunt gândurile în ini-ma omului, dar planul DDDDDomnului,acela se împlineşte.
Ceea ce face farmecul unuiom este bunătatea lui; şi un săraceste mai de preţ decât un mincinos.
Temerea* de DDDDDomnul duce la
*Gen. 32.20.1 Sam. 25.27Cap. 17.8;21.14.
*Cap. 16.33.
*Cap. 12.14;13.2.**Cap. 14.14
*Mt. 12.37.
*Gen. 2.18.Cap. 19.14;31.10.**Cap. 8.35.
*Cap. 19.7.**Iac. 2.3,6.
*Cap. 17.17.Ioan 15.14;15.15.
*Cap. 28.6.
*Ps. 37.7.
*Cap. 14.20.
*Ex. 23.1.Deut. 19.16.Cap. 6.19;21.28.
*Cap. 29.26.**Cap. 17.8;18.16; 21.14.
*Cap. 14.20.**Ps. 38.11.
16
18
20
21
22
23
24
1
3
4
5
6
7
16
17
18
19
20
21
22
23
24
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
*Cap. 16.20.
*Vers. 5.Dan. 6.24.
*Cap. 30.22.Ecl. 10.6,7.
*Cap. 14.29.Iac. 1.19.**Cap. 16.32
*Cap. 16.14.**Gen. 27.28Ps. 133.3.Osea 14.5.Mica 5.7.*Cap. 10.1;17.25.**Cap. 21.9;21.19; 27.15.
*2 Cor. 12.14**Cap. 18.22
*Cap. 6.9.**Cap. 10.4;20.13; 23.21
*Cap. 13.13.Lc. 10.28;11.28.
*Ecl. 11.1.Mt. 25.40.**Cap. 12.14Lc. 6.38.
*Cap. 13.24;23.13; 29.17.
*Ps. 37.37.
*Iov 23.13.Ps. 33.10,11.Is. 14.26,27;46.10.Fap. 5.39.Ev. 6.17.
*1 Tim. 4.8.
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
20
21
23
a Sau �rănit� b Stăruitoare c Sau �păcătuieşte� d Lit. �suflă� e Lit. �un om al darurilor� f Sau �ele�(cuvintele) g Sau �Luxul� h Sau �Neplăcerea� i Sau �şi nu ţine seama de plânsetul lui� j Sau �înviitorul tău�
18:16
19
691
PROVERBE**Ps. 25.13.�Ps. 91.10.
*Cap. 15.19;26.13,15.
*Cap. 21.11.**Deut. 13.11�Cap. 9.8.
*Cap. 28.24.**Cap. 17.2.
*Iov 15.16;20.12,13;34.7.
*Cap. 9.12.**Cap. 10.13;26.3.
*Gen. 9.21.Is. 28.7.Osea 4.11.**Lev. 10.9.Num. 6.3.Is. 29.9.*Cap. 16.14;19.12.**Cap. 8.36.Hab. 2.10.
*Cap. 17.14.
*Cap. 10.4;19.15,24.
*Cap. 18.4.
*Cap. 25.14.Mt. 6.2.Lc. 18.11.**Ps. 12.1.Lc. 18.8.
*2 Cor. 1.12.**Ps. 37.26;112.2.
*Vers. 26.*1 Împ. 8.46.Iov 14.4.Ps. 51.5.1 Cor. 4.4.1 Ioan 1.8.
viaţă şi cel care o are se va odih-ni satisfăcut**, fără să fie vizitatde rău�.
Un leneş* îşi pune mâna în vasşi nu şi-o duce nici măcar la gură.
Bate-l* pe batjocoritor, şi celsimplu va lua seamaa**; mustră-l�pe cel inteligent, şi el va înţelegecunoştinţa.
Cine ruinează* pe tată şi a-lungă pe mamă este un fiu** careface ruşine şi aduce dispreţ.
Încetează, fiul meu, să asculţiîndrumarea care îndepărtează decuvintele cunoştinţei.
Un martor al lui Belialb bat-jocoreşte judecata şi gura* celorrăi înghite nelegiuirea.
Judecăţile sunt pregătite pen-tru batjocoritori* şi biciuirile**pentru spatele nebunilor.
Vinul* este batjocoritor, bău-tura tare** este zgomotoasă;oricine se abate la ele nu esteînţelept.
Mânia unui împărat este carăcnetul* unui leu tânăr: cine îlprovoacă la mânie păcătuieşteîmpotriva** propriului său suflet.
Este o onoare pentru cinevasă se retragă* din ceartă, dar ori-ce nebun se aruncă în ea.
Leneşul* nu va ara din cauzaiernii; la seceriş va cerşi şi nu vaavea nimic.
În inima omului, sfatul este oapă* adâncă şi un om priceputscoate din ea.
Mulţi oameni îşi vor vesti*propria bunătatec; dar cine vagăsi un om** credincios?
Cel drept umblă în integrita-tea* lui; ferice** de copiii săidupă el!
Un împărat* care şade pe tro-nul judecăţii risipeşte tot răulcu ochii săi.
Cine* poate zice: �Mi-amcurăţit inima, sunt curat de pă-
catul meu�?Greutăţi* diferite şi măsuri di-
ferited: amândouă sunt o urâciunepentru DDDDDomnul.
Chiar un copil se cunoaşte*din faptele lui, dacă purtarea luieste curată şi dacă este dreaptă.Şi urechea care aude* şi o-
chiul care vede, DDDDDomnul le-a fă-cut pe amândouă.
Nu iubi* somnul, ca nu cum-va să sărăceşti; deschide-ţi ochiişi vei fi săturat cu pâine.
�Rău! Rău!� zice cumpărăto-rul, dar se laudă după ce a plecat.
Există aur şi o mulţime derubine, dar buzele cunoştinţei sunto bijuteriee* preţioasă.
Ia-i* haina, pentru că s-a pusgaranţie pentru altul şi ţine-l ga-ranţie din pricina unor străinif.
Pâinea înşelăciunii este dul-ce* pentru om, dar după aceeagura lui se va umple cu pietriş.
Planurile sunt întărite prin*sfat; şi fă** războiul cu sfatbun.
Cine* umblă cu vorba desco-peră lucruri ascunse; de aceeanu te amesteca cu cel vorbăreţg**.
Celui care blestemă* pe tatălsău sau pe mama sa i se va stin-ge lampa** în mijlocul întune-riculuih.
O moştenire* căpătată în gra-bă la început nu va fi binecu-vântată** la sfârşit.
Nu zice*: �Voi răsplăti curău!� Aşteaptă** pe DDDDDomnul şiEl te va salva!
Greutăţi diferite sunt o urâ-ciune pentru DDDDDomnul şi o balan-ţă falsă* nu este bună.
Paşii* omului sunt de la DDDDDom-nul; şi cum poate un om să-şiînţeleagă propria cale?
Este o cursă pentru un om săspună în grabă: �Este sfinţit!� şisă cerceteze lucrurile numai
24
25
26
27
28
29
2
3
4
5
6
7
8
9
23
24
25
26
28
29
1
2
3
4
5
6
7
89
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
*Deut. 25.13.Cap. 11.1.Mica 6.10,11
*Mt. 7.16.
*Ex. 4.11.Ps. 94.9.
*Cap. 6.9;12.11; 19.15.Rom. 12.11.
*Iov 28.12;28.16-19.Cap. 3.15;8.11.
*Cap. 22.26;22.27; 27.13.
*Cap. 9.17.
*Cap. 11.14;15.22.**Cap. 24.6.Lc. 14.31.*Cap. 11.13.**Rom. 16.18
*Ex. 21.17.Lev. 20.9.Mt. 15.4.**Iov 18.5.Cap. 24.20.
*Cap. 28.20.**Hab. 2.6.
*Deut. 32.35.Cap. 17.13;24.29.**2 Sam. 16.12Ps. 27.14.
*Cap. 11.1.
*Ps. 37.23.Cap. 16.9.Ier. 10.23.
*Ecl. 5.4,5.
10
11
12
13
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
20:25
a Sau �va deveni chibzuit� b Un martor rău c Sau �bunăvoinţă� d Lit. �O piatră şi o piatră, o efă şio efă� e Sau �un vas� f Unii �pentru femeia străină� g Lit. �cu cel care îşi deschide buzele� h Lit. �înochiul întunericului�
20Fereşte-te deîmbuibare
692
PROVERBE
după* ce a promis.Un împărat* înţelept risipeş-
te pe cei răi şi aduce roata** pes-te ei.
Duhul* omului este o lampă aDDDDDomnului, cercetând toate cămă-rile sufletuluia.
Îndurareab* şi adevărul îl păs-trează pe împărat şi prin bunătateîşi întăreşte tronul.
Gloria tinerilor este puterealor şi frumuseţea* bătrânilor estecapul cărunt.
Bătăile care rănesc curăţă răul,şi loviturile, cămările sufletului.
Inima împăratului în mânaDDDDDomnului este ca nişte izvoare deapă: El o îndreaptă încotro vrea.
Orice cale a omului estedreaptă în ochii* săi, dar DDDDDomnulcântăreşte** inimile.
A practica dreptatea* şi jude-cata este mai plăcut DDDDDomnuluidecât jertfa.
Ochii* trufaşi şi o inimă în-gâmfată, lampa celor răi, suntpăcat.
Gândurile* celor harnici ducnumai la belşug, dar ale oricuieste grăbit, numai la lipsă.
Dobândirea* comorilor prin-tr-o limbă mincinoasă este orăsuflare trecătoare a celor carecaută moartea.
Pustiirea îi mătură pe cei răi,pentru că refuză să facă ce estedrept.
Calea unui om vinovat estefoarte sucită, dar lucrarea celuicurat este dreaptă.
Este mai bine să locuieşti*într-un colţ al acoperişului decâtsă ai o femeie certăreaţă şi o casăîn comun.
Sufletul* celui rău doreşterăul, aproapele său nu găseştebunăvoinţă în ochii lui.
Când batjocoritorul este pe-depsit*, cel simplu devine înţe-lept; şi când cel înţelept este în-
văţat, el primeşte cunoştinţă.Unul care este drept* priveşte
cu înţelepciune casa celui rău. Elrăstoarnă pe cei răi în nenorocirec.
Cine îşi astupă urechile la stri-gătul săracului va striga şi el şinu va fi auzit.
Un dar* în ascuns potoleştemânia, şi un cadou în sând, furiaaprinsă.
Este bucurie pentru cel dreptsă facă ce este drept, dar aceastaeste ruină pentru* lucrătorii ne-legiuirii.
Omule care rătăceşte de la ca-lea înţelepciunii va locui în a-dunarea celor morţif.
Cine iubeşte veselia va fi unsărac; cine iubeşte vinul şi unt-delemnul nu va fi bogat.
Cel rău este o răscumpărare*pentru cel drept şi cel înşelătorîn locul celor drepţi.
Este mai bine să locuieşti* în-tr-un pământ pustiug, decât cu ofemeie certăreaţă şi supărăcioasă.
O comoară* scumpă şi untde-lemn sunt în locuinţa unui înţe-lept, dar un om nebun le în-ghite**.
Cine urmează* dreptatea şi în-durareab găseşte viaţă, dreptateşi onoare.
Un înţelept cucereşte cetatea*celor puternici şi surpă tăria în-crederii ei.
Cine îşi ţine* gura şi limba îşipăzeşte sufletul de necazuri.
Mândru, îngâmfat, batjocori-tor este numele celui care lucrea-ză cu mânie şi îngâmfare.
Pofta leneşului* îl ucide, pen-tru că mâinile lui refuză să lu-creze:
pofteşte cu lăcomie toatăziua; dar cel drept dă* şi nu ţinepentru el.
Jertfa* celor răi este urâciune:cu atât mai mult când este adusăcu un scop rău!
26
27
28
29
30
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
*Ps. 101.5.**Is. 28.27.
*1 Cor. 2.11.
*Ps. 101.1.Cap. 29.14.
*Cap. 16.31.
*Cap. 16.2.**Cap. 24.12Lc. 16.15.
*1 Sam. 15.22Cap. 15.8.
*Cap. 6.17.
*Cap. 10.4;13.4.
*Cap. 10.2;13.11; 20.21.2 Pet. 2.3.
*Cap. 19.13;25.24; 27.15.
*Iac. 4.5.
*Cap. 19.25.
26
27
28
29
2
3
4
5
6
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
*Mt. 7.2;18.30.Iac. 2.13.
*Cap. 17.8;17.23; 18.16.
*Cap. 10.29.
*Cap. 11.8.Is. 43.4.
*Vers. 9.
*Ps. 112.3.Mt. 25.3,4.**Iov 20.15;20.18.
*Cap. 15.9.Mt. 5.6.
*Ecl. 9.14.
*Cap. 12.13;13.3; 18.21.Iac. 3.2.
*Cap. 13.4.
*Ps. 37.26;112.9.
*Ps. 50.9.Cap. 15.8.Ier. 6.20.Amos 5.22.
12
14
15
18
19
20
21
22
23
25
26
27
a Sau �părţile cele mai dinăuntru ale pântecelui� b Sau �Bunătatea� c Sau �în rău� d Pe furişe Ebr. �Adam� f Sau �în adunarea umbrelor� g Sau �într-o ţară pustie�
20:26
21Providenţacerească
693
PROVERBE
Un martor* mincinos va pieri,dar omul care ascultă va vorbiîntotdeauna.
Un om rău îşi împietreşte faţa,dar cel drept îşi întăreştea calea.
Nu este* nici înţelepciune,nici pricepere, nici sfat împotri-vab DDDDDomnului.
Calul* este pregătit pentruziua luptei, dar izbăvirea** estea DDDDDomnului.
Un nume* bun este mai de preţdecât mari bogăţii şi bunăvoinţaeste mai bună decât argintul şi aurul.
Bogatul* şi săracul se întâl-nesc unul cu altul; DDDDDomnul esteCel care i-a făcut** pe toţi.
Un om chibzuit* vede răul şise ascunde, dar cei simpli mergînainte şi sunt pedepsiţi.
Răsplata* smereniei, a teme-rii de DDDDDomnul, este: bogăţii şionoare şi viaţă.
Spini* şi curse sunt pe caleacelui sucit; cine îşi păzeşte su-fletul se depărtează** de ele.
Creşte-l* pe copil după rându-ială pe calea sa şi, când va fi bă-trân, nu se va abate de la ea.
Bogatul* stăpâneşte peste să-raci şi datornicul este slujitorulcreditorului.
Cine seamănă* nedreptate vasecera nelegiuirec şi nuiaua**mâniei lui va avea un sfârşit.
Cine are ochi binevoitor* vafi binecuvântat, pentru că dă**săracului din pâinea lui.
Alungă* pe batjocoritor şicearta se va sfârşi, iar neînţele-gerea şi ruşinea vor înceta.
Împăratul este prietenul celuicare iubeşte curăţia* de inimă, peale cărui buze este har**.
Ochii DDDDDomnului păstrează cu-noştinţa, dar răstoarnă cuvintelecelui vicleand.
Leneşul* zice: �Este un leuafară, voi fi ucis pe străzi!�
Gura* femeilor străine este o
groapă adâncă; cel care nu esteplăcut** DDDDDomnului va cădea în ea.
Nebunia este lipită de inimacopilului; nuiaua* disciplinei o vaîndepărta de la el.
Cine asupreşte* pe sărac oface ca să se îmbogăţească; cinedă celui bogat sigur va duce**lipsă.#Pleacă-ţi urechea şi ascultă
cuvintele înţelepţilor şi îndreap-tă-ţi inima la învăţătura mea.
Pentru că este plăcut dacă levei păstra înăuntrul tău; ele se vorpotrivi împreună pe buzele tale.
Pentru ca încrederea ta să fieîn DDDDDomnul, ţi le-am făcut cunos-cut eu ţie astăzi.
Nu ţi-am scris eu lucruri mi-nunatee în sfaturi* şi cunoştinţă,
ca să-ţi fac cunoscut* sigu-ranţaf cuvintelor adevărului, ca sărăspunzi** cuvinte ale adevăruluicelor care te trimit?! Nu jefui* pe sărac pentru
că este sărac, nici nu asupri** lapoartă pe cel întristat,
pentru că DDDDDomnul le va apăra*cauza şi va prăda sufletulcelor care-i prădează.! Nu te împrieteni cu un om
mânios şi nu merge cu un om*furios,
ca nu cumva să înveţi cără-rile lui şi să-ţi ajungă o cursăpentru suflet.! Nu fi dintre cei care bat*
palma, dintre cei care sunt garanţipentru datorii.
Dacă n-ai nimic să plăteşti,de ce să-ţi ia* patul de sub tine?! Nu muta* vechea piatră de
hotar pe care au pus-o părinţii tăi.! Ai văzut un om harnic în
lucrul său? El va sta* înainteaîmpăraţilor, nu va sta înainteacelor neînsemnaţi.
Când te aşezi să mănânci cuun conducător, ia seama bine cineeste înaintea ta;
28
30
31
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1314
*Cap. 19.5,9.
*Is. 8.9,10.Ier. 9.23.Fap. 5.39.
*Ps. 20.7.**Ps. 3.8.Ier. 3.23.1 Cor. 15.57.
*Cap. 10.7.Ecl. 7.1.*Cap. 29.13.1 Cor. 12.21.**Iov 31.15.Cap. 14.31.*Cap. 14.16;27.12.Is. 26.20.
*Ps. 112.3.Mt. 6.33.
*Cap. 15.19.**1 Ioan 5.18
*Ef. 6.4.2 Tim. 3.15.
*Iac. 2.6.
*Iov 4.8.Osea 10.13.**Ps. 125.3.
*Cap. 19.17.2 Cor. 9.6.**Lc. 14.13.
*Gen. 21.9;21.10.Ps. 101.5.
*Ps. 24.4;101.6.Mt. 5.8.**Cap. 14.35;16.13.
*Cap. 26.13.*Cap. 2.16;5.3; 7.5; 23.27
28
29
30
31
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
**Ecl. 7.26.
*Cap. 13.24;19.18; 23.13;23.14; 29.15;29.17.
*Ecl. 5.8.Iac. 2.13.**Cap. 28.22
*Cap. 8.6.
*Lc. 1.3,4.**Cap. 25.131 Pet. 3.15.
*Ex. 23.6.Iov 31.16.**Zah. 7.10.Mal. 3.5.*1 Sam. 24.12;25.39.Ps. 12.5; 35.1;35.10; 140.12Cap. 23.11.Ier. 51.36.
*Cap. 29.22.
*Cap. 6.1;11.15.
*Cap. 20.16.
*Deut. 19.14;27.17.Cap. 23.10.
*Gen. 41.46.1 Împ. 10.8.
14
15
16
20
21
22
23
24
26
27
28
29
22
23:1
a Sau �îşi îndreaptă calea� b Sau �în prezenţa� c Sau �deşertăciune�, �necaz� d Sau �înşelător�e Sau �mai dinainte� sau �pentru a treia oară� f Sau �regula�
23
Cum sedobândeşte şicum se pierdenumele bun
Cuvinteleînţelepţilor
694
PROVERBE
şi pune-ţi un cuţit în gâtlej,dacă eşti om mâncăcios.
Nu pofti bunătăţile lui, pentrucă sunt hrană amăgitoare.! Nu te trudi* să devii bo-
gat; lasă-te** de propria ta iscu-sinţă:
dacă îţi vei pune ochii pe ea, s-a dus; pentru că, în adevăr, îşi fa-ce* aripi şi zboară ca un vultur spreceruri.! Nu mânca* hrana celui care
are un ochi rău**, nici nu poftibunătăţile lui,
pentru că, aşa cum gândeşteîn sufletul său, aşa este el. �Mă-nâncă şi bea�, îţi va zice; dar ini-ma* lui nu este cu tine.
Bucăţica pe care ai mâncat-oo vei vărsa* şi vei irosi cuvinte-le tale dulci.! Nu vorbi în auzul* unui
nebun, pentru că va dispreţui**înţelepciunea cuvintelor tale.! Nu muta* vechea piatră de
hotar şi nu intra** în ogoareleorfanilor,
pentru că Răscumpărătorul*lor este puternic: El le va apă-ra** cauza împotriva ta.! Pune-ţi inima la învăţătură şi
urechile la cuvintele cunoştinţei.! Nu cruţa* copilul de corec-
tare, pentru că, dacă-l vei batecu nuiaua, nu va muri.
Îl vei bate cu nuiaua, dar îivei elibera* sufletul din Locuinţamorţilor.! Fiul meu, dacă inima* ta va
fi înţeleaptă, inima mea se vabucura, da, a mea;şi rărunchii mei se vor vese-
li, când buzele tale vor vorbi lu-cruri drepte.! Inima ta să nu-i invidieze*
pe păcătoşi, ci teme-te** deDDDDDomnul toată ziua.
Pentru că sigur este* un vii-tora, iar aşteptarea ta nu va fizadarnică.
! Tu, fiul meu, ascultă şi fiiînţelept şi îndreaptă-ţi* inimape cale.
Nu fi printre băutorii* devin, printre mâncăcioşii** neînfrâ-naţi.
Pentru că beţivul şi mâncă-ciosul vor sărăci*; şi somnolenţaîmbracă** în zdrenţe.! Ascultă* pe tatăl tău care
te-a născut şi nu dispreţui** pemama ta, când este în vârstă.! Cumpărăb* adevărul şi
nu-l vinde; da, înţelepciunea şiîndrumarea şi inteligenţa.! Tatăl* celui drept se va bu-
cura mult şi cine a dat naştereunui înţelept se va bucura de el.
Să se bucure tatăl tău şi ma-ma ta şi să aibă bucurie cea carete-a născut.! Fiul meu, dă-mi* inima ta,
şi ochii tăi să-şi găsească**plăcerea înc căile mele.
Pentru că o curvă este o groa-pă* adâncă, iar o femeie străi-nă**, un puţ îngust;
de asemenea, ea pândeşte*ca un hoţ şi înmulţeşte pe ceivicleni între oameni.! Pentru* cine este �Of!�?
Pentru cine este �Vai de mine!�?Ale cui certurile? A cui plân-gerea? Ale cui rănile fără motiv?A cui roşeaţad ochilor?
Ale celor care întârzie* multla vin, ale celor care merg săîncerce vinul amestecat.
Nu te uita la vin* când esteroşu, când sclipeşte în pahar şialunecă uşor.
La sfârşite muşcă* asemeneaunui şarpe şi înţeapă ca o vipe-ră**.
Ochii tăi vor privi femei stră-ine şi inima ta va spune* lucruristricate.Şi vei fi asemenea celui cul-
cat în inima mării şi asemeneacelui culcat pe vârful unui catarg:
*Cap. 15.27;28.20.Mt. 6.19.**Cap. 3.5,7.Rom. 12.16.
*Cap. 27.24.1 Tim. 6.17.
*Ps. 141.4.**Deut. 15.9.Cap. 28.22.
*Ps. 12.2.
*Cap. 25.16.
*Cap. 9.8.Mt. 7.6.**Cap. 1.7.
*Deut. 19.14.**Iov 31.21.Ier. 22.3.Zah. 7.10.*Iov 19.25.Ier. 50.34.**Cap. 22.23
*Cap. 13.24;19.18; 22.15;29.15,17
*1 Cor. 5.5.
*Vers. 24,25.Cap. 27.11;29.3.
*Ps. 37.1;73.3.Cap. 3.31.**Cap. 28.14
*Ps. 37.37.Cap. 24.14.Lc. 16.25.
4
5
6
7
8
9
10
11
13
14
15
17
18
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
*Cap. 4.23;9.6.
*Is. 5.22.Mt. 24.49.Lc. 21.34.Ef. 5.18.**Deut. 21.20
*Cap. 21.17.**Cap. 19.15
*Cap. 1.8.Ef. 6.1,2.**Cap. 15.20;30.17.*Cap. 4.5,7.Mt. 13.44.
*Cap. 10.1;15.20.Vers. 15.
*Cap. 3.1; 4.4.**Ps. 1.2;119.24.
*Cap. 22.14.**Cap. 5.20.
*Cap. 7.12.Ecl. 7.26.
*Gen. 49.12.Is. 5.11,22.
*1 Sam. 25.36Cap. 20.1.Ef. 5.18.
*Ps. 75.8.Cap. 9.2.
*Iov 20.16.**Ps. 91.13.Is. 11.8.
*Cap. 2.12.
19
20
21
22
23
24
26
27
28
29
30
31
32
33
a Sau �un sfârşit� b Sau �Dobândeşte� c Sau �să ţină� d Sau �întunecarea�e Lit. �La sfârşitul lui�
23:2
695
PROVERBE
�M-au bătut*, dar nu mădoare! m-au lovit, dar n-amştiut**! Când� mă voi trezi? Îl voicăuta din nou!�
Nu fi invidios* pe oamenii răi, nici nu dori** să fii cu ei;
pentru că inima lor cugetă ladistrugere şi buzele lor vorbesc*despre răutate.! Prin înţelepciune se zideşte
o casă şi prin inteligenţă este în-tărită;şi prin cunoştinţă se umplu că-
mările cu toate bunurile scumpeşi plăcute.! Un om* înţelept este puter-
nic şi un om al cunoştinţei îşi în-tăreşte puterea;
deoarece cu un sfat* bun veipurta războiul şi în mulţimea**sfătuitorilor este salvarea.! Înţelepciunea este prea*
înaltă pentru nebunb, el nu-şi vadeschide gura la poartă.
Cine se gândeşte* să facă răuva fi numit răufăcător.
Intenţia nebuniei este păcatşi batjocoritorul este o urâciunepentru oameni.! Dacă îţi pierzi curajul în
ziua necazului, puterea ta estemicăc.! Scapă* pe cei care sunt duşi
la moarte şi nu te retrage de lacei care merg clătinându-se lamăcel.
Dacă zici: �Iată, noi n-am ştiutaceasta!�, nu va lua seama* Celcare cântăreşte** inimile? Şi Celcare îţi păzeşte� sufletul ştieaceasta şi răsplăteşte�� omuluidupă lucrarea sa.! Mănâncă* miere, fiul meu,
pentru că este bună; şi un fagureeste dulce pentru cerul gurii tale.
Tot aşa*, cunoaşte înţelep-ciunea pentru sufletul tău; dacăai găsit-o, va fi un viitor** şiaşteptarea ta nu va fi zadarnică.! Răule, nu pândi* locuinţa
celui drept! Nu pustii locul săude odihnă!
Pentru că cel drept cade deşapte* ori şi iarăşi se ridică, darcei răi** se afundă în rău.! Nu te bucura* când cade
vrăjmaşul tău şi să nu ţi se vese-lească inima când el se împiedică,
pentru ca nu cumva DDDDDomnulsă vadă aceasta şi să fie rău înochii Săi şi să-Şi întoarcă mâniade la el!! Nu te nelinişti* din cauza
răufăcătorilor, nu fi invidios pecei răi,
pentru că nu va fi nici unviitord* pentru cel rău; lampa**celor răi se va stinge.! Fiul meu, teme-te* de DDDDDom-
nul şi de împărat; nu te amestecacu cei schimbători,
pentru că nenorocirea lor vaveni deodată; şi cine cunoaşteruina unora sau a altora?! Aceste lucruri de aseme-
nea vin de la cei înţelepţi:Nu este bine* să cauţi la în-
făţişare în judecată.Cine zice* celui rău: �Eşti
drept!�, va fi blestemat de po-poare, va fi urât de naţiuni.
Dar cei care îl mustră* vor fiplăcuţi şi o bună binecuvântareva veni peste ei.
Sărută buzele cine dă un răs-puns drept.! Pregăteşte-ţi* afară lucra-
rea şi pune-ţi ogorul în ordineşi după aceea zideşte-ţi casa.! Nu fi martor* împotriva a-
proapelui tău fără motiv; ai vreatu să înşeli cu buzele tale?
Nu zice*: �Îi voi face cummi-a făcut, voi răsplăti omuluidupă lucrarea sa�.! Am trecut pe lângă ogorul
unui leneş şi pe lângă via unuiom fără* minte.Şi, iată, peste tot era năpădit
de spini* şi mărăcinii îl acope-
*Cap. 27.22.**Ef. 4.19.�Deut. 29.19Is. 56.12.
*Cap. 23.17.**Cap. 1.15.
*Ps. 10.7.
*Cap. 21.22.Ecl. 9.16.
*Cap. 20.18.Lc. 14.31.**Cap. 11.14;15.22.
*Ps. 10.5.Cap. 14.6.
*Rom. 1.30.
*Ps. 82.4.Is. 58.6,7.1 Ioan 3.16.
*Ecl. 5.8.**1 Sam. 16.7Cap. 21.2.�Ps. 121.3-8.��Iov 34.11.Ps. 62.12.Ier. 32.19.Rom. 2.6.Apoc. 2.23.
*Cânt. 5.1.
*Ps. 19.10;119.103.**Cap. 23.18
*Ps. 10.9,10.
35
1
2
5
6
7
8
11
12
13
14
15
35
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
a Sau �victorie� b Sau �Lucrurile de preţ sunt înţelepciune pentru nebun� c Lit. �strâmtă� d Sau �nici orăsplată�
*Iov 5.19.Ps. 37.24.Mica 7.8.**Est. 7.10.Ier. 18.17.Amos 5.2.*Iov 31.29.Ps. 35.15,19.Cap. 17.5.Obad. 12.
*Ps. 37.1;73.3.
*Ps. 11.6.**Iov 18.5,6;21.17.Cap. 13.9;20.20.*Rom. 13.7.1 Pet. 2.17.
*Lev. 19.15.Cap. 18.5;28.21.Ioan 7.24.
*Cap. 17.15.Is. 5.23.
*Cap. 28.23.
*1 Împ. 5.17;5.18.Lc. 14.28.
*Ef. 4.25.
*Cap. 20.22.Mt. 5.39,44.Rom. 12.17;12.19.
*Cap. 6.32.
*Gen. 3.18.
16
17
19
20
21
23
24
25
27
28
29
30
31
24:31
24Îndemnurila răbdare şiîngăduinţă
696
PROVERBE
riseră şi zidul de piatră era surpat.M-am uitat, am pus la inimă,
am văzut, am primit învăţătură:puţin somn*, puţină aţipire,
puţină încrucişare a mâinilor pen-tru odihnăşi sărăcia ta va veni ca un
hoţ, iar lipsurile tale, ca un omînarmat.# Acestea de asemenea sunt
proverbe* ale lui Solomon, pecare le-au transcris oamenii luiEzechia, împăratul lui Iuda.
Gloria lui Dumnezeu este săascundă* un lucru, dar gloria îm-păraţilor este să cerceteze** unlucru.
Cerurile în înălţime şi pămân-tul în adâncime şi inima împă-raţilor sunt de nepătruns.
Scoate* zgura din argint şi vaieşi un vas pentru argintar;
scoate pe cel rău* dinainteaîmpăratului şi tronul** lui se vaîntări în dreptate.
Nu te considera mare în pre-zenţa împăratului şi nu te aşezaîn locul celor mari;
pentru că mai bine* este să ţise zică: �Vino mai sus!�, decât săfii pus mai jos în prezenţa celuimarea pe care îl văd ochii tăi.
Nu participa în grabă* la oceartă, ca nu cumva să nu ştiice să faci la sfârşitul ei, când a-proapele tău te-ar face de ruşine.
Discută-ţi* cauza cu aproa-pele tău, dar nu dezvălui** se-cretul altuia,
ca nu cumva cel care aude săte facă de ruşine şi faima ta cearea să nu se mai schimbe.
Ca nişte mere* de aur în co-şuleţe deb argint este un cuvântspus la timpc.
Ca un cercel de aur şi o po-doabă de aur fin este un înţeleptcare mustră, pentru o urecheatentă.
Ca frigul* zăpezii în timpuld
secerişului este un sol credinciospentru cei care îl trimit: pentrucă înviorează sufletul stăpânilorsăi.
Nori* şi vânt** fără ploaie, aşaeste un om care se laudă� cu undar false.
Prin îndelungă-răbdare* esteconvins un conducător şi o limbădulce zdrobeşte oase.
Ai găsit* miere? Mănâncă atâtcât este suficient pentru tine, canu cumva să te saturi de ea şis-o verşi.
Pune-ţi rar piciorul în casa a-proapelui tău, ca nu cumva să sesature de tine şi să te urască.
Ca un ciocanf şi o sabie şi osăgeată ascuţită este un om caredepune* mărturie falsă împotri-va aproapelui său.
Ca un dinte rupt şi un piciorcare se clatină este încredereaîntr-un înşelător în ziua necazu-lui.
Ca unul care se dezbracă dehaină pe vreme rece şi ca oţetulpe sodă, aşa este cel care cântăcântece unei inimi triste.
Dacă* vrăjmaşul tău este flă-mând, dă-i pâine să mănânce; şi,dacă este însetat, dă-i apă să bea:
pentru că vei îngrămădi căr-buni de foc pe capul lui şi DDDDDom-nul îţi va răsplăti*.
Vântul de nord* aduceg ploa-ie; tot aşa, limba** defăimătoa-reh, o faţă mânioasăi.
Este mai bine să locuieşti*într-un colţ al acoperişului, decâtsă ai o femeie certăreaţă şi ocasă în comunj.
Ca apele reci pentru un sufletînsetat, aşa este o ştire* bunădintr-o ţară îndepărtată.
Ca o fântână tulbure* şi unizvor stricat este cel drept carese clatină înaintea celui rău.
32
33
34
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
*Cap. 6.9.
*1 Împ. 4.32.Cap. 1.1.
*Deut. 29.29.Rom. 11.33.**Ezra 6.1.Iov 29.16.
*2 Tim. 2.21.
*Cap. 20.8.**Cap. 16.12;29.14.
*Lc. 14.8-10.
*Cap. 17.14.Mt. 5.25.
*Mt. 18.15.**Cap. 11.13
*Cap. 15.23.Is. 50.4.
33
1
2
4
5
7
8
9
11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
*Cap. 13.17.
*Iuda 12.**Ier. 5.13.Mica 2.11.�Cap. 20.6.
*Gen. 32.4.1 Sam. 25.24Cap. 15.1;16.14.
*Jud. 14.8.1 Sam. 14.25Vers. 27.
*Ps. 57.4;120.3,4.Cap. 12.18.
*Ex. 23.4.2 Împ. 6.22.Dan. 6.18.Mt. 5.44.Rom. 12.20.
*2 Sam. 16.12
*Iov 37.22.**Ps. 101.5.
*Cap. 19.13;21.9,19.
*Cap. 15.30.
*Ezec. 32.2;34.18,19.
13
14
15
16
18
21
22
23
24
25
26
a Sau �prinţului�, �stăpânului� b Sau �incrustate în� c Sau �spus potrivit� d Sau �ziua� e Sau �care se laudăfals cu dăr-nicia� f Ciocan de luptă g Lit. �naşte� h Lit. �limba secretă� i Sau �şi faţa mânioasă, o limbădefăimătoare� j Sau �într-o casă mare�
24:32
25
697
PROVERBE
Nu este bine să mănânci* mul-tă miere; şi a cerceta** lucrurilegrele este o greutatea.
Cine nu are stăpânire* asupraduhului său este o cetate dărâmată,fără ziduri.
Ca zăpada vara şi ca ploaia* laseceriş, aşa nu se potriveşte gloriapentru un nebun.
Ca vrabia când sare ici şi colo,ca rândunica atunci când zboa-ră, aşa şi blestemul* neîntemeiatnu va veni.
Biciul* este pentru cal, frâulpentru măgar şi nuiaua** pentruspatele nebunilor.
Nu răspunde unui nebun dupănebunia lui, ca să nu fii şi tu a-semenea lui.
Răspunde* unui nebun dupănebunia lui, ca să nu fie înţelept**în ochii lui.
Cine trimite o ştire prin mânaunui nebun îşi taie picioarele, beanedreptateb.
Picioarele ologului atârnămoale; aşa este un proverb în guranebunilor.
Ca o pungă de nestemate în-tr-o grămadă de pietrec, aşa estecel care dă onoare unui nebun.
Ca un spin care intră în mânaunuia beat, aşa este un proverb îngura nebunilor.
Un stăpân este aspru cu ori-cine: el angajează şi pe nebun şipe trecătorid.
Cum un câine se întoarce* lavărsătura lui, un nebun îşi re-petă** nebunia.
Ai văzut pe cineva înţelept*în ochii săi? Este mai multă**speranţă pentru un nebun decâtpentru el.
Leneşul* zice: �Este un leufioros pe drum! Un leu este înmijlocul străzilor!�
Cum se întoarce uşa în ba-
lamalele ei, aşa şi leneşul* înpatul lui.
Leneşul îşi punee* mâna învas: îi este greu s-o ducă iarăşi lagură.
Un leneş este mai înţelept înochii săi decât şapte care răs-pund* cu bun simţ.
Ca unul care apucă un câinede urechi este trecătorul care seamestecă într-o ceartă care nu-lpriveşte.
Ca un nebunf care aruncă tă-ciuni de foc, săgeţi* şi moarte,
aşa este un om care-l înşală*pe aproapele său şi zice: �N-a fostdoar o glumă**?�
Unde nu sunt lemne, focul sestinge; şi unde nu este purtător*de vorbe, cearta încetează.
Cărbuni pentru jăratic şi lemnpentru foc, aşa este un om cer-tăreţ* pentru aprinderea certei.
Cuvintele* unui purtător devorbe sunt ca nişte bucate aleseşi care coboară în părţile celemai dinăuntru ale pânteceluig.
Buze arzătoare şi o inimă reasunt ca un vas de pământ acope-rit cu zgură de argint.
Cine urăşte se preface cu bu-zele lui, dar adună înşelăciuneînăuntrul lui.
Când glasul* lui este plăcut,nu-l crede, pentru că şapte urâ-ciuni sunt în inima lui.
Deşi ura este acoperită deprefăcătorie, răutatea lui se vaarăta* în adunare.
Cine sapă* o groapă va cădeaîn ea; şi piatra se întoarce pestecel care o rostogoleşte.
O limbă mincinoasă urăştepe cei care sunt răniţi de ea şi ogură* linguşitoare lucrează ruină.
Nu te lăuda cu ziua de mâi-ne, pentru că nu ştii* ce va adu-ce o zi.
*Cap. 27.2.**Lc. 14.11.
*Cap. 16.32.
*1 Sam. 12.17
*Num. 23.8.Deut. 23.5.2 Sam. 16.12
*Ps. 32.9.**Cap. 10.13;19.29.
*Mt. 16.1-4;21.24-27.**Cap. 3.7;28.11.Rom. 12.16.
*2 Pet. 2.22.**Ex. 8.15.
*Lc. 18.11.Rom. 12.16.Apoc. 3.17.**Cap. 29.20
*Cap. 22.13.
27
28
1
2
3
5
11
12
13
27
28
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
*Cap. 6.9.
*Cap. 19.24.
*Cap. 27.11.
*Is. 50.11.
*Cap. 24.28.**Ef. 5.4.
*Cap. 22.10.
*Cap. 15.18;29.22.
*Cap. 18.8.
*Ps. 28.3.Ier. 9.8.
*Lc. 8.17.
*Est. 7.10.Ps. 7.15,16;9.15; 10.2;57.6.Ecl. 10.8.
*Cap. 29.5.
*Lc. 12.19;12.20.Iac. 4.13.
14
15
16
18
19
20
21
22
25
26
27
28
1
26
27:1
a Sau �este glorie�, cuvântul are ambele sensuri; sau �şi să cauţi propria glorie nu este glorie� b Sau�violenţă� c Sau �ca legarea unei pietre într-o praştie� d Sau �Ca un arcaş care răneşte pe toţi, aşa estecel care angajează pe nebun şi cel care angajează pe trecători.� e Lit. �îşi îngroapă� f Sau �un bufon�g Lit. �în cămările sufletului�
27
698
PROVERBE
Altula* să te laude, iar nu gurata; un străin, şi nu buzele tale.
O piatră este grea şi nisipuleste greu, dar supărarea unui nebuneste mai grea decât amândouă.
Furia este crudă şi mânia estecumplită; dar cine* poate rezistaînaintea geloziei?
O mustrare* pe faţă este maibună decât o dragoste ascunsă.
Rănile* celui care iubeştesunt credincioşie, dar sărutări-le** celui care urăşte sunt înşe-lătoareb.
Sufletul sătul calcă în picioa-re fagurele de miere, dar pentrusufletul flămând* orice lucru amareste dulce.
Ca o pasăre* care rătăceştede la cuibul ei, aşa este un om carerătăceşte** de la locul lui.
Untdelemnul şi mireasma în-veselesc inima; şi bunătatea unuiprieten este sfatul care vine dininimă.
Nu părăsi pe prietenul* tăuşi pe prietenul tatălui tău şi nuintra în casa fratelui tău în ziuanenorocirii tale. Mai bine esteun vecin aproape decât un fratedeparte.
Fii înţelept*, fiul meu, şi în-veseleşte-mi inima, ca să am cesă răspund** celui care mă in-sultă.
Un om chibzuit* vede răul şise ascunde; cei simpli trec înain-te şi sunt pedepsiţi.
Ia-i* haina, pentru că estegaranţie pentru altul şi ţine-l ga-rant pentru o femeie străină.
Celui care binecuvântează*pe prietenul său cu glas tare, tre-zindu-se dis-de-dimineaţă, i seva socoti ca blestem.
O streaşină care picură* ne-încetat într-o zi ploioasă şi ofemeie certăreaţă se aseamănă.
Cine o va opri opreşte vân-tul şi dreapta sa apucăc untde-lemn.
Fierul se ascute cu fier; totaşa, un om ascute înfăţişarea prie-tenului său.
Cine îngrijeşte* de smochinva mânca din rodul lui, iar cineîl păzeşte pe stăpânul său va fionorat.
După cum în apă faţa răs-punde feţei, aşa şi inima omului,omului.
Locuinţa* morţilor şi Adânculsunt nesătule**; aşa şi ochii�omului: nu se satură niciodată.
Vasul* topitorului este pentruargint şi cuptorul pentru aur; aşaşi omul pentru gura care-l laudă.
Dacă-l vei pisa pe nebun înpiuă* printre grăunţe cu un pisă-log, tot nu se va îndepărta ne-bunia de la el.
Ia seama bine la înfăţişareaturmelor tale; uită-te bined lacirezile tale,
pentru că averea nu este pen-tru totdeauna; şi rămâne cunu-na* din generaţie în generaţie?
Fânul* este îndepărtat şi se a-rată otava şi iarba munţilor estestrânsă.
Mieii sunt pentru îmbrăcă-mintea ta şi ţapii sunt preţul unuiogor;şi laptele caprelor este destul
pentru hrana ta, pentru hrana ca-sei tale şi pentru viaţa slujnicelortale.
Cel rău fuge* chiar când nu-lurmăreşte nimeni, dar cei drepţiîndrăznesc ca un leu tânăr.
Din pricina fărădelegii uneiţări, capii ei sunt mulţi*, darprintr-un om** priceput în cu-noştinţă se prelungeşte stator-nicia.
Un sărac* care-i asupreşte pecei neajutoraţie este un şuvoi deploaie care lasă fără pâine.
Cei care părăsesc legea îi lau-dă* pe cei răi, dar cei care pă-zesc legea se luptă** cu ei.
Oamenii răi* nu înţeleg ju-
*Cap. 25.27.2 Cor. 10.12;12.11.
*Cap. 6.34.1 Ioan 3.12.
*Cap. 28.23.Gal. 2.14.
*Ps. 141.5.Cap. 20.30.**Mt. 26.49.
*Iov 6.7.
*Cap. 26.2.Is. 16.2.**Gen. 21.14
*Cap. 17.17;18.24; 19.7.
*Cap. 10.1;23.15,24.**Ps. 119.42;127.5.
*Cap. 22.3.
*Ex. 22.26.Cap. 20.16.
*Ps. 12.2.
*Cap. 19.13.
2
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
15
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
2
3
4
5
*Cânt. 8.12.Is. 36.16.1 Cor. 3.8;9.7,13.2 Tim. 2.6.
*Iov 26.6.Cap. 15.11.**Cap. 30.15.Hab. 2.5.�Ecl. 1.8; 4.8
*Cap. 17.3.
*Cap. 23.35.Is. 1.5.Ier. 5.3.
*Iov 19.9.Ps. 89.39.Ier. 13.18.
*Ps. 104.14.
*Lev. 26.17;26.36.Ps. 53.5.
*1 Împ. 16.8.**Cap. 11.11
*Mt. 18.28.*Ps. 49.18.Rom. 1.32.**1 Împ. 18.18;18.21.Neem. 13.11,15Mt. 3.7; 14.4Ef. 5.11.*Ps. 92.6.Is. 6.9; 44.18
18
20
21
22
24
25
1
2
34
5
27:2
28
a Sau �Un străin� b Sau �dese� c Sau �dă de� d Lit. �pune-ţi inima� e Sau �săraci�, �slabi�
699
PROVERBE
decata, dar cei care-L caută**pe DDDDDomnul înţeleg totul.
Mai mult preţuieşte* săraculcare umblă în integritate, decâtcel stricat care umblă strâmb pedouă căi, deşi este bogat.
Cine păzeşte* legea este unfiu inteligent, dar cine este to-varăş** cu cei destrăbălaţi adu-ce ruşine tatălui său.
Cine îşi înmulţeşte* avereaprin camătă şi prin câştig ne-drept o adună pentru cel careeste milos cu cei săraci.
Cine îşi întoarce urechea casă n-audă legea � chiar* şi rugă-ciunea lui este o urâciune.
Cine face pe cei drepţi să ră-tăcească pe o cale rea va cădeael însuşi în groapa* sa; dar ceiintegri** vor moşteni binele.
Un om bogat este înţelept înochii săi, dar săracul care esteinteligent îl cercetează.
Când înving* cei drepţi estemare glorie, dar când se înalţă**cei răi, oamenii se ascund.
Cine îşi acoperă* fărădele-gile nu va prospera, dar cine le măr-turiseşte** şi le părăseşte va că-păta îndurare.
Fericit este omul care se te-me* întotdeauna, dar cine îşi îm-pietreşte** inima va cădea înnenorocirea.
Ca un leu* care răcneşte şi unurs care caută pradă, aşa este unconducător rău** peste un poporsărac.
Conducătorul* lipsit de inteli-genţă este şi un mare asupritor; cineurăşte lăcomiab îşi va lungi zilele.
Un om împovărat* de sângelecuivac va fugi până la groapă; ni-meni să nu-l oprească.
Cine umblă în integritate* va fisalvat, dar cine este stricat, um-blând pe două** căi, va cădeadeodatăd.
Cine îşi ară* ogorul se va să-tura** cu pâine, dar cine umblădupă oamenie de nimic se vasătura de sărăcie.
Un om credincios* prisoseşteîn binecuvântări, dar cine se gră-beşte** să se îmbogăţească nuva rămâne nevinovatf.
Nu este bine să cauţi* la în-făţişare; chiar pentru o bucată**de pâine, omul va păcătui.
Cine are un ochi rău* alear-gă** după avereg şi nu ştie căsărăcia va veni peste el.
Cel care mustră* pe un omva căpăta după aceea mai multăbunăvoinţă decât cel care lingu-şeşte** cu limba.
Cine jefuieşte* pe tatăl său şipe mama sa şi zice: �Nu este pă-cat!� este tovarăş** cu un nimicitor.
Cine se îngâmfăh* în sufletstârneşte ceartă, dar cine se încre-de** în DDDDDomnul va prosperai�.
Cine se încrede* în propria luiinimă este un nebun, dar cine um-blă cu înţelepciune va fi eliberat.
Cine dă* săracului nu va ducelipsă, dar cine îşi ascunde ochiiva fi copleşit de blesteme.
Când se înalţă* cei răi, oa-menii se ascund**; dar când piercei răi, cei drepţi se înmulţesc.
Omul care, fiind mustratj*des, îşi înţepeneşte grumazul, vafi zdrobit** deodată şi fără leac.
Când se înmulţesck* cei drepţi,poporul se bucură; dar când con-duce cel rău, poporul geme**.
Cine iubeşte* înţelepciuneaînveseleşte pe tatăl său, dar untovarăş al** desfrânatelor îşi ri-sipeşte averea.
Un împărat* întăreşte ţaraprin judecată dreaptă, dar cineia mită o răstoarnă.
Un om care îl linguşeşte* peaproapele său îi întinde un laţpentru paşii lui.
**Ps. 119.110Ioan 7.17.1 Cor. 2.15. 1Ioan 2.27.
*Cap. 19.1.
*Cap. 29.3.**Iov 27.16;27.17.Cap. 13.22.Ecl. 2.26.
*Zah. 7.11.
*Ps. 66.18;109.7.Cap. 15.8.
*Ps. 7.15.Cap. 26.27.**Mt. 6.33.Ev. 6.12.1 Pet. 3.9.
*Cap. 11.10.**Ecl. 10.5,6
*Iov 31.33.Ps. 32.3.**Ps. 32.5.1 Ioan 1.9.
*Cap. 23.17.**Ps. 95.8.Rom. 2.5;11.20.
*1 Pet. 5.8.**Ex. 1.14.Mt. 2.16.
*Ecl. 10.16.Is. 3.12.
*Gen. 9.6.Ex. 21.14.
*Cap. 10.9.**Vers. 6.
5
6
7
8
9
10
12
13
14
15
16
17
18
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
*Cap. 12.11.**Cap. 20.13
*Cap. 10.6.Mt. 24.45;25.21.**Cap. 20.211 Tim. 6.9.
*Cap. 18.5;24.23.**Ezec. 13.19
*Cap. 23.6.**Cap. 21.5.
*Cap. 27.5,6.**Cap. 29.5.
*Cap. 19.26.**Cap. 18.9.
*Cap. 13.10.**Cap. 29.251 Tim. 6.6.�Cap. 11.25.
*Cap. 3.5.
*Deut. 15.7.Cap. 19.17;22.9.
*Cap. 29.2.**Iov 24.4.
*1 Sam. 2.25**2 Cr. 36.16Cap. 1.24-27.*Est. 8.15.Cap. 11.10.**Est. 3.15.
*Cap. 27.11.**Cap. 5.9;5.10; 6.26.Lc. 15.13,30.
*2 Cr. 9.8.
*Ps. 5.9.Cap. 26.28.
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
2
3
4
5
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
1
2
3
4
5
29:5
a Sau �în rău� b Sau �câştigul necinstit� c Lit. �unui suflet� d Sau �odată pentru totdeauna�, sau �peuna din ele� e Sau �lucruri� f Sau �nu va fi iertat� g Sau �Cine aleargă după avere are un ochi rău�h Sau �se umflă de mândrie� i Lit. �se va îngrăşa� j Lit. �Omul mustrărilor� k Sau �Când promovează�
29 Înţelepciuneaaduce fericire;nebunia, pieire
700
PROVERBE
În nelegiuirea unui om răueste o cursă, dar cel drept va cân-taa şi se va bucura.
Cel drept* ia cunoştinţă decauza săracilorb; cel rău nu areînţelegere.
Oamenii batjocoritori pun*cetatea pe foc, dar înţelepţiiabat** mânia.
Dacă un om înţelept se cear-tă cu un nebunc, fie că se mânie,fie că râde*, n-are odihnă.
Cei* însetaţi de sânged urăscpe cel integru, dar cei drepţi seîngrijesc de sufletul lui.
Un nebune* îşi arată tot duhulf,dar înţeleptul** şi-l stăpâneşteg.
Dacă un conducător ascultă*de cuvinte mincinoase, toţi slujito-rii săi sunt răi.
Săracul* şi asupritorul se în-tâlnesc: DDDDDomnul le luminează**ochii la amândoi.
Un împărat care judecă* pesăraci cu credincioşie îşi va întăritronul** pentru totdeauna.
Nuiaua* şi mustrarea dau în-ţelepciune, dar un copil lăsat învoia lui aduce ruşine** mamei lui.
Când se înmulţesc cei răih,fărădelegea se înmulţeşte, dar ceidrepţi* vor vedea căderea lor.
Corectează-ţi* fiul, şi el îţiva da odihnă şi va oferi desfătă-ri** sufletului tău.
Când nu este nici* o viziune,poporul este fără frâu**; dar fe-rice de cel care respectă� legea.
Un slujitor nu este corectatprin cuvinte: pentru că el, înadevăr, înţelege, dar nu răspunde.
Ai văzut pe cineva grăbit* încuvintele lui? Este mai multă**speranţă pentru un nebun decâtpentru el.
Cine îşi răsfaţăi din copilărieslujitorul, la urmă îl va avea cafiu al caseij.
Un om mânios* stârneşte ceartăşi un om furios prisoseşte în păcat.
Mândria* unui om îl înjoseşte,dar cel smerit** în duh va primionoare.
Cine împarte cu hoţul îşi u-răşte sufletul; aude* jurământul,dar nu spune ceva.
Frica* de om întinde o cursă,dar cine îşi pune încrederea** înDDDDDomnul este apăratk.
Mulţi caută* faţa conducăto-rului, dar judecata dreaptă a o-mului este de la DDDDDomnul.
Un om nedrept este o urâciu-ne pentru cei drepţi şi cine estedrept pe cale este o urâciune pen-tru cel rău.# Cuvintele lui Agur, fiul
lui Iache, profeţia* rostită de omulacesta pentru Itiel, chiar pentruItiel şi Ucal:
În adevăr*, eu sunt mai prostdecât oricine şi nu am priceperede om;
n-am învăţat înţelepciune, nicin-am cunoştinţa* Celui Sfântl.! Cine s-a suit* în ceruri şi
s-a coborât? Cine a adunat vân-tul** în pumnii săi? Cine a legat�apele într-o manta? Cine a întă-rit�� toate marginile pământului?Care este Numele Său şi care esteNumele*� fiului Său, dacă ştii?! Fiecare cuvânt* al lui Dum-
nezeum este curatn. El este unscut** pentru cei care îşi pun în-crederea în El.
Nu adăuga* la cuvintele Lui,ca să nu te mustre şi să fii găsitmincinos.! Două lucruri Îţi cer; nu mi
le refuza înainte de a muri:depărtează de la mine deşer-
tăciunea şi minciunile; nu-mi danici sărăcie, nici bogăţie; hrăneş-te-mă cu pâinea* de care am ne-voie zilnic,
*Iov 29.16;31.13.Ps. 41.1.Cap. 31.8,9.
*Cap. 11.11.**Ezec. 22.30
*Mt. 11.17.
*Gen. 4.5,8.1 Ioan 3.12.
*Jud. 16.17.Cap. 12.16;14.33.**Cap. 19.11
*1 Împ. 12.14.
*Cap. 22.2.**Ezra 9.8.Ps. 13.3.Mt. 5.45.*Ps. 72.4.Is. 11.4.**Cap. 16.12;20.8; 25.5.
*Cap. 13.24;22.15.**Cap. 10.1;17.25.
*Ps. 37.36;58.10; 91.8;92.11.
*Cap. 13.24;19.18.**Cap. 10.1.
*1 Sam. 3.1.Ps. 74.9.Amos 8.11;8.12.**Ex. 32.25.�Ps. 1.1,2;106.3; 119.2.Ioan 13.17.Iac. 1.25.
*Iac. 1.19.**Cap. 26.12
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
2
3
4
5
6
7
8
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
20
*Cap. 15.18;26.21.
*Dan. 4.30.Mt. 23.12.**Iov 22.29.Is. 66.2.Lc. 14.11.
*Lev. 5.1.
*Gen. 12.12.Lc. 12.4.Ioan 12.42.**Ps. 91.1.
*Ps. 20.9.Cap. 19.6.
*Cap. 31.1.
*Ps. 73.22.
*Cap. 9.10.
*Ps. 68.18.Ioan 3.13.**Ex. 15.10.Ps. 104.3;135.7.Is. 40.12.�Iov 26.8;38.8,9.��Is. 45.18.*�Apoc. 19.12
*Ps. 12.6;18.30.**Ps. 3.3;84.11; 115.9;115.10,11.
*Deut. 4.2;12.32.Apoc. 22.18;22.19.
*Iov 23.12.Mt. 6.11.
22
23
24
25
26
1
2
3
4
5
6
8
a Sau �va striga� b Lit. �celor slabi� c Lit. �un om, un nebun� d Lit. �Oamenii sângelui� e Cel greude cap, încăpăţânat, rău f Sau �îşi dă afară tot duhul (sau: o patimă)� g Lit. �şi-l calmează� h Sau �Cândcei răi promovează� i Sau �îşi creşte cu delicateţe� j Cu pretenţie de moştenire k Sau �este aşezatpe loc înalt� l Sau �celor sfinţi�, �celor sfinte� m Ebr. �Eloah� n Sau �încercat�
29:6
30 Mărturisirealui Agur
701
PROVERBE
ca nu cumva, fiind sătul*, săTe tăgăduiesc şi să zic: �Cine esteDDDDDomnul?� Sau ca nu cumva, fiindsărac**, să fur şi să iau în deşert�Numele Dumnezeului meu.! Nu vorbi prea mult despre
un slujitor stăpânului său, ca nucumva să te blesteme* şi să fiiconsiderat vinovata.
Este o generaţie care bleste-mă* pe tatăl său şi nu binecuvân-tează pe mama sa.
Este o generaţie care este cu-rată* în ochii ei, deşi nu este spă-lată de necurăţia ei.
Este o generaţie � ce trufaşi*îi sunt ochii şi cum îşi înalţăpleoapele! �
o generaţie ai cărei dinţi* suntsăbii, şi măselele** ei, cuţite, casă devoreze� pe cei întristaţi depe pământ şi pe cei nevoiaşi din-tre oameni.! Lipitoarea are două fiice:
�Dă! Dă!� Sunt trei lucruri nicio-dată sătule, patru care nu zic�Este de ajuns!�:
Locuinţa morţilor* şi pânte-cele steril**, pământul care nuse saturăb de apă şi focul carenu zice: �Este de ajuns!�! Ochiul care-şi bate joc* de
tată şi dispreţuieşte** ascultareade mamă va fi scobit de corbii�din vale şi va fi mâncat de vultu-rii tineri.! Sunt trei lucruri prea minu-
nate pentru mine şi patru pe carenu le înţeleg:
calea unui vultur* pe cer, ca-lea unui şarpe pe o stâncă, caleaunei corăbii în mijlocul mării şicalea unui bărbat la o tânără.
Aşa este calea unei femei*curve. Ea mănâncă şi îşi ştergegura şi zice: �N-am făcut cevarău�.! Sub trei lucruri se cutre-
mură pământul şi sub patru nu
mai poate:sub un rob* când el împără-
ţeşte şi sub un nebunc când se sa-tură cu carne;
sub o femeie dispreţuităd cândse mărită şi sub o slujnică atuncicând moşteneşte pe stăpâna ei.! Sunt patru fiinţe mici pe
pământ şi sunt deosebit de înţe-lepte:
furnicile*, un popor fără pute-re, totuşi îşi pregătesc hrana vara;şafaniie* sunt doar un popor
slab, totuşi îşi fac casa în stâncă;lăcustele n-au împărat, totuşi
pornesc toate* în cete;prinzi păianjenulf cu mâinile,
totuşi este în palatele împăraţilor.! Sunt trei care au un pas
măreţ şi patru au un mers frumos:leulg puternic* între animale,
care nu se abate** dinaintea ni-mănui;
un cal bine încins la coapseh
sau ţapul şi un împărat împotri-va căruia nimeni nu se poate ri-dicai.! Dacă ai lucrat nebuneşte,
îngâmfându-te, sau dacă ai gân-dit rău, pune mâna* la gură!! Pentru că baterea laptelui
dă unt şi lovirea nasului dă sângeşi întărâtarea mâniei* dă ceartă.# Cuvintele împăratului Le-
muel, profeţia* cu care mama luiîl învăţa:! Ce să-ţi spun, fiul meu? Şi
ce să-ţi spun, fiul* pânteceluimeu? Şi ce să-ţi spun, fiul** pro-misiunilor mele?
Nu da* femeilor tăria ta, nicicăile tale celor care distrug** peîmpăraţi.! Lemuele, nu este demn pen-
tru împăraţi*, nu este pentruîmpăraţi să bea** vin, nici pentruconducători să zică: �Unde estebăutura tare?j�
Ca nu cumva să bea şi să
*Deut. 8.12;31.20; 32.15.Neem. 9.25.Iov 31.24.**Cap. 6.30.�Ex. 20.7.
*Ecl. 7.21.
*Ex. 21.17.Cap. 20.20.
*Is. 65.5.Lc. 18.11.Tit 1.15,16.
*Ps. 131.1.Is. 2.11; 5.15.
*Ps. 57.4.**Iov 29.17.�Ps. 14.4.Amos 8.4.
*Cap. 27.20.Hab. 2.5.**Gen. 30.1.
*Gen. 9.22.**Cap. 20.20�Deut. 28.26.
*Deut. 28.49.
*Cap. 5.6.
9
10
11
12
13
14
16
17
19
20
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
2
3
4
5
*Cap. 19.10.Ecl. 10.7.
*Cap. 6.6.
*Ps. 104.18.
*Ioel 2.7.
*Jud. 14.18.2 Sam. 1.23.**Mica 5.8.
*Iov 21.5; 40.4Ecl. 8.3.Mica 7.16.
*Cap. 10.12;29.22.
*Cap. 30.1.*Is. 49.15.**1 Sam. 1.11
*Cap. 5.9.**Deut. 17.17Neem. 13.26.Cap. 7.26.
*Ecl. 10.17.**Cap. 20.1.Is. 5.22.Osea 4.11.
22
25
26
27
30
32
33
12
3
4
a Sau �să suporţi pedeapsa� b Sau �nu este plin� c Greu de cap, încăpăţânat, rău d Neiubită, urâtă,odioasă e Animal asemănător cu iepurele, necunoscut la noi f Sau �şopârla� g Sau �leul bătrân�h Probabil calul de luptă i Sau �când oştirea este cu el� j Sau �să dorească băutura tare.�
31:5
Proverbeleînţelepte ale
lui Agur
31 Sfaturi datelui Lemuelde mama sa
702
PROVERBE
uite legea şi să sucească* judeca-ta vreunuia dintre fiii întristării.! Daţi băutură tare celui care
este gata* să piară şi vin celuicu sufletul** amărât:
să bea şi să-şi uite sărăcia şisă nu-şi mai amintească de ne-cazul lui.! Deschide-ţi* gura pentru
cel mut, pentru cauza tuturor ce-lor părăsiţia.
Deschide-ţi gura, judecă*drept şi fă** dreptate celui în-tristat şi nevoiaş.! bCine poate găsi o femeie*
virtuoasă? Pentru că preţul ei estecu mult mai presus de rubine**.
Inima soţului ei se încrede înea şi el nu va duce lipsă de venitc.
Ea îi face bine şi nu rău, întoate zilele vieţii ei.
Ea caută lână şi in şi lucrea-ză de bunăvoie cu mâinile ei.
Ea este asemenea corăbiilor*negustorilor: îşi aduce hrana dedeparte.Şi ea se trezeşte* când încă
este noapte şi dă** de mâncarecasei ei şi datoria zileid slujitoa-relor ei.
Ea se gândeşte la un ogor şi-lcumpără; din rodul mâinilor eiplantează o vie.
Ea îşi încinge* coapsele cuputere şi îşi întăreşte braţele.
Ea vede că este bun câştigul
*Ex. 23.6.Deut. 16.19.Cap. 17.15.
*Iov 29.13.Ps. 104.15.**Iov 3.20.Is. 38.15.
*1 Sam. 19.4Est. 4.16.Iov 29.15,16.
*Lev. 19.15.**Iov 29.12.Is. 1.17.
*Rut 3.11.Cap. 12.4;19.14.**Iov 28.18.Cap. 8.11.
*Ezec. 27.25
*Cap. 20.13.Rom. 12.11.**Lc. 12.42.
*1 Împ. 18.462 Împ. 4.29.Iov 38.3.
5
6
8
9
10
14
15
17
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
ei; lumina ei nu se stinge noaptea.Ea pune mâinile pe furcă şi
palmele ei ţin fusul.Ea îşi întinde* mâna către
cel întristat; şi îşi întinde mâinilecătre cel nevoiaş.
Ea nu se teme de zăpadă pen-tru casa ei, pentru că toată casaei este îmbrăcată* în stacojiu.
Ea îşi face singură cuver-turi*; îmbrăcămintea ei este in**subţire şi purpură�.
Soţul ei este cunoscut laporţi*, când stă între bătrânii ţării.
Ea face cămăşi* de in şi levinde şi oferăe cingători negusto-rului.
Putere şi demnitate* sunt îm-brăcămintea ei şi ea râde de ziuacare vine.
Ea îşi deschide* gura cu în-ţelepciune şi pe limba ei este le-gea bunătăţii.
Supraveghează căile casei eişi nu mănâncă pâinea* leneviei.
Fiii ei se ridică şi o numescfericită şi soţul ei o laudă:
�Multe fiice au lucrat cu vred-nicie, dar tu le întreci pe toate�.
Farmecul este înşelător şi fru-museţea este deşartă; femeiatemătoare* de DDDDDomnul � aceeava fi lăudată.
Daţi-i din rodul mâinilor eişi propriile ei lucrări s-o laudela porţi.
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
*Ef. 4.28.Ev. 13.16.
*2 Sam. 1.24
*Cap. 7.16.**Gen. 41.42Apoc. 19.8,14�Lc. 16.19.*Deut. 16.18Rut 4.1,11.
*Jud. 14.12.
*1 Tim. 2.9;2.10.
*Cap. 10.31.
*Cap. 19.15.
*Ps. 112.1.Cap. 22.4.
20
21
22
23
24
25
26
27
30
a Lit. �fiilor celor morţi� b De la versetul 10 până la sfârşit, în acrostih: litera iniţială în ebraică afiecărui verset urmează în ordine alfabetică c Lit. �pradă� d Sau �porţia zilnică� e Pentru vânzare
31:6
Femeiavirtuoasă