petru onciu - banaterra.eu · moralizante, cultivatª înseosebi în clasicismul greco-latin, în...
TRANSCRIPT
PETRU ONCIUPETRU ONCIU
SELEUª
Seleuº
,
Strâmbeînposmândre
EDITURACOMUNITÃÞII
CULTURAL-INSTRUCTIVESELEUª
Pentru EditurãMaria Miclea
Referentprof. dr. Ofelia Meza
CaricaturiConstantin Grosu
Coperta, procesarea textelor ºi concepþia graficãDimitrie Miclea
SELEUª
Seleuº
PETRU ONCIU
STRÂMBEÎN
POªMÂNDRE
S E L E U ª1999
Cuvânt înainte
ªi de aceastã datã Petru Onciu supune uneiatente investigaþii sociologice, etice, psihologiceo întinsã arie a defectelor sau slãbiciunilorumane. Cele mai multe aparþin unor vremuri ºilocuri ale noastre, iar altele sunt general-umane,dincolo de spaþiu ºi timp. În forma concisã,impregnatã de incisivitate a epigramei, el fixeazãfiecare situaþie, tip uman, sociologic, psihologicsau defect în perna cu ace, asemenientomologului care alcãtuieºte insectare. Prinaceasta el ilustreazã într-o manierã propriepreocupãri specifice pentru umor ºi satirã alealtor confraþi îndeosebi din Uzdin: Florin Þãran,Vasile Barbu-Baronu, Ioþa Vinca, Todor Groza,Petru ªoºdean ºi alþii.
În parte a doua, tot ce urmeazã a uneiasemenea investigaþii, Petru Onciu distileazã înfraze scurte ce închid afirmaþii peremptorii oseamã de reflecþii asupra existenþei cotidiene.Aceste Aforisme nu sunt atât calambururi, jocuri
5
de cuvinte care vor doar sã amuze, cât agreabilalecþii de viaþã, de filosofie practicã, elixiruri careuºureazã inima ºi îmbogãþesc intelectul. Faþã degenul clasic care ia aspectul afirmãrii adevãruluigeneral valabil, aforismele lui Petru Onciu seapropie mai mult de epigramã prin sesizareacontradictorului ºi fixarea acestuia în formaironic spiritualã. Unele din ele chiar ar puteadeveni epigrame. Sunt, ceea ce se numeºte în celmai larg sens al cuvântului, vorbe adânci de duh.Prin aceste preocupãri care sunt cele aleautorilor de sentenþe, maxime, dictoane, etc.,Petru Onciu se situeazã în direcþia literaturiimoralizante, cultivatã înseosebi în clasicismulgreco-latin, în cel francez ºi în alte culturi venitedin aceastã orientare. În fond, intenþiile lui PetruOnciu sunt cele ale clasicului dintotdeaunapreocupat de claritate, limpezime ºi ordineraþionalã a lumii.
Prof. dr. Ofelia Meza
6
EPIGRAME
FEBRà PREZIDENÞIALÃÎn preajma campaniei electoraleL-a înfãºcat de gât pe ziaristDovedind calitãþi multilateraleDe adevãrat... poliþist.
DEMOCRAÞIEBã animalule, vrei democraþie?Atunci fi domn, te rog frumosDe ce ai urlat în mulþime:„Pe preºedinte sã-l dãm jos!”
PRIVATIZAREUna mie, alta þieUna babii pe gostieIar la anul care picãVom lua ºi o fabricã.
9
ÞÃRAN FRUNTAªUn plugar cu mare zorA fãcut frumos ogorDar în holda altuiaCã... nu ºtia unde-i a sa.
ALERTÃ LA C.R.I.Ieri am întâlnit un poltronCare la C.R.I. se vrea stãpân.El pleacã de la un dicton:Cã Dumnezeu e român!
DILEME„Munca l-a fãcut pe om”Sunã iarãºi un dicton.De ºtia ce tot îl paºteRãmânea ºi azi în faºã.
10
11
DE POMINÃAsearã a fãcut-o latãªi acum zace pe spate.Ciudat, vinul te face sã creziCã pe cer stelele’s verzi.
LÃUDÃROSUL AFUMATPenele sale de curcanStau înfoiate evantaiDar atins de o glumãParcã a slãbit din undã.
BÃTUTAÎn India vacile sunt sfinteNoi, mai mult mizãm pe boi.De aia ºi jucãm aºa cuminte;Un pas înainte, doi înapoi.
12
UNUI GURALIVNae al nostru-i om pãþitGura lui deloc nu tace.Numai cã soþia-i faceTot ceea ce el n-a gãsit.
LUI IOÞA SPÃRIOSUUn director la cravatãS-a destãinuit cam dur;Mai mult nu mai beau, fãrtateDar nici mai puþin, îþi jur.
UNUI PENSIONARAtâtea merite ºi-a tot acaparatCã pe mulþi foc i-a supãratUnii îl salutã cu cânt de cimpoiNu cumva sã mai vinã n’apoi.
13
A LUAT-O RAZNAFãrã sã mã cert, nepoateLucrurile îmi par ciudateNu e deloc strop pe-afarãIar tu pari plouat, parã.
PUS LA REGIMEl paºte un regim dietalBazat pe salatã ºi mãrarÎnsã lucrul pare cam banal;Trecut e acum în numerar!
DIDACTICILORA fi dascãl este o cruceCare cere iubire din plinDa’cine mai stã în frunceLa o profesie cu aºa destin.
14
15
RIGOARE MILITARÃDoriþi cu toþii spre progresAtunci abandonaþi orice disputãFaptul în sine e de înþeles;Ordinul se executã-nu se discutã.
LUI PETRE ARDELEANCunosc un foarte interesant insCare-l admirã pe crãiºorul MarkoDar care zilele astea s-a plânsCã l-a flagelat chiar... Slavko.
UNUI ªOFERªi-a luat permisul de ºoferEi bene, se credea excepþionalAzi însã zace la spitalCã apãsase biniºor pe... ºpriþer.
16
UNUI VÂNÃTORZi de zi te lauzi râzândCã tu nimereºti oricândDar chiar vecina zise cu pic:„De mult nu a prins nimic”.
LUI IOVIÞÃ DALEAÎn sat el a adus culturaChiar a promovat pictura.Darã singur ºi-a luatUn procent de la ... pictat.
UNUI BANCHERDe când îl ºtiu e cu procentulªi-nvârte tot ce e posibilAvând în minte descendentul„Doar valuta-i lucru convertibil”.
17
UN WITZ ADEVÃRATBãutura este combustibil, de feritFemeia este o încercare de biruitÞigara abia apare ca rãsplatãAstea sunt plãceri în lumea viciatã.
BULETIN DE ªTIRIZilele astea am gãsitCã inflaþia s-a oprit.Nu la noi, în alt hotarPare-mi-se în... Madagascar.
LUI FLORIN ÞÃRANAtât ai tot întortochiat rimaCã din parte-mi toatã stima.Decât sã scrii umor-bozãTreci acum, te rog, la prozã.
18
UNUI CRITICCritica-i un lucru excepþionalSã arãþi altora ce-i principalSã-nveþi pe altul cum sã scrieCe nu þi-a reuºit nici þie.
PRIVITOR CA LA TEATRUSpectacolul „Thaliei” la AlibunarComentat de-un cronicar;„Venirã mai mulþi actoriDecât în salã spectatori”.
HOÞII ÎN CÂMPDus e ºi azi la vânatPrin hotarul cel lucratSã-ºi mai umple o trãsurãDe porumb, cã el se furã!
19
20
LUI TEODOR MUNTEANUCu-ale tale „mari secrete”Ne-ai cam tras în piept, bãieteAterizând în umor, amiceTe-ai poticnit, jucând popice.
DEBUTUmorist ca sã devinãTrebuie sã aibã rimãªi tot el de ce-i de vinãCã tare greu se exprimã.
PANTA RHEI„Asta nu rãmâne aºa!”Zicea dânsul ca un uliuDar plecarea din fotoliuNu o vrea ºi nu o vrea.– Dar, asta nu rãmâne aºa!
21
APRECIEREA UNUI CRITIC„Popa nu-i falitul nostru”Spune-un critic literarCare vede-un monstruªi în zeama de mãrar.
ÎNCURCÃTURÃLui îi lipseºte-o doagã!Despre Nicã a zis Poacã.Iar eu parlamentar am spus;Susþin cã are-o doagã-n plus!
MEDITAÞIECel cu carte are parteZice un dicton românCel cu pile fãrã carteSe crede pe tot stãpân.
22
PERLE ÎN ETERParcã ºi banda s-a derutatSpunând de Crãciun: Hristos a înviat!La radio totul merge în eterDe fapt, noi nu avem alt reper.
UNUI GALANTCaligula, imperatorªi-a fãcut calul senatorInsul fu mult mai galantFãcu soaþa-aghiotant.
GRAFIT DIN CAPITALÃCu prostul neºcolarizatTe cerþi puþin ºi-ai terminatDar tragi o ceartã colosalãCând prostul e trecut prin ºcoalã.
23
UNEI DAME CLEPTOMANEMinþea, fura, dar se salvaZicea cã ºtie „a creea”Aºa a ajuns artistã,Azi pare niþel tristã.
* * *
Oglinda recent i-a ºoptit;„Doamnã ai îmbãtrânit!”Dar uitucã cum eraIarãºi râde, tot de ea.
DINTELE VREMIIO damã ce se credeMiºto, acum pare niþel uzatãDar abia când râdeSe simte cã-i stricatã.
24
PESCÃRIA DIN UZDINOchi de apã fãrã capãtSe întinde lângã satªi când seara-ncepe-a creºteHai sã mai prindem la peºte.
UNUI IPOCRITPe mulþi îi face parveniþiDar dintre-aceºti convertiþiMie zãu cã mi se pareTu eºti parcã cel mai mare.
UNUI AFACERISTDin nimic fãcuºi avereDar asta te-a costat muiereªi când mulþi au zis cã eºti „caput”Ce sã faci? Ai luat-o de la început.
25
HAI LICDe la birt pânã acasãA trecut prin serpentineÞinta, însã, o rataseªi acum e în suspine.
ALCOOLICULBat-o focu de fabricãC-o fãcut litra prea micãC-am bãut º’asarã unaDa’mi-e sete ºi acuma.
LUI PAVEL GÃTÃIANÞUPoetul P.C. a declarat concis:„Aº fi înnebunit de n-aº fi scris”.Just; ca sã pãstraþi bunulMai bine sacrificaþi... nebunul.
26
ARE ALIBICe sã fie mai cititEl afirmã o ipocrizie;De n-aº fi scris poezieCred cã aº fi înnebunit!
JURIUL ÎN SPECTACOLLa „Zilele de teatru...”Toate-s vechi ºi nouã toateCei mai buni ar fi ei, patruDar juriul decise: aºa, nu se poate!
BATE CIZMA PE TURIACªi la Festivalul mare existã porniþiMulþi sunt cam nemulþumiþiSacul juriului pare cã-i plinCã premiile merg, de regulã,la Uzdin.
27
LUI DIMITRIE MICLEA„Gazeta de Seleuº” încã apareªi redactor ºef foaia areDar este foarte probabilCã n-are un... responsabil.
VARIANTÃDacã ºeful rãspunde de toateAtunci pot spune cã e bine„Gazeta de Seleuº” un boss îºi poateDar responsabil... parcã nu-i nime!
ECHILIBRISTRomânul e nãscut poetAfirmã dânsul, jucând balet.Dar figura-i fu cam proastãªi iatã-l divorþat de nevastã.
28
STUDENT BUNStudentului îi merge bineCu note bune-i deocamdatã.Dar sã ne lãmurim, creºtine;Cu note din alea, de platã.
POLTRONUL AVANSEAZÃDânsul e tare la spateªi limba dupã dinþi o þineAºa a obþinut mandateªi aºa va face ºi mâine.
PLAGIATORULUIDe atât umor ce-l furãªi-a pierdut dinþii din gurãªi se crede cã-i figurãDa-i hibrid de corciturã.
29
30
COZI UZATEPrivind ieºchile cum ardUn topor zice cu ardoare:Parcã cozile acestui gardAu mai servit la vechi topoare!
UNUI RÃUTÃCIOSCu mâinile la spatePãºeºte acru ca porâmbaDar pândeºte ºi azi, frateCui sã mai bage strâmba.
ACTORIE PATO actriþã tinericãS-a izbit de-o potcã micã.Ea afirmã cã-i mataseEi susþin cã o lansase.
31
MECI NULPoacã, Wolf ºi cu PimpiAu cercat sã scoat’un ghimpeªi trãgând tot la mãseaAu cãzut toþi la podea
* * *
Arbitrul învingãtor îl va strigaPe cel ce întâi se va scula.Dar eroii au gãsit o prizã;– Hai, lãsãm meciul remizã!
LUI PANTA ARDELEANDavai, davai, mãi creºtineCã aºa se ºi cuvineGlorie þie, sportiv exemplarªi mare iubitor de pahar.
32
33
TOT LUI BÃNCILÃBirtu’lui Bãncilã ne invitãSã asistãm la marea ispitã.Se vor face minuni ca’n raiEvident: azi beutura-i frai!
UNUI EPIGRAMISTDin mãnunchiul de ideiAzi þi-a rãmas doar asta;Epigrame scrii, de vreiDa’s amare ca nãpasta.
LUI MOISà DAMASCHINEl e Moisã Damaschinªtie verbul „a bea vin”De asearã îl tot conjugãªi acum e buturugã.
34
ECOLOGIST ZÃPÃCITÎn viaþã n-a fãcut, batã-l foculDecât sã polueze totul.A încurcat-o: gândeºte localDar acþioneazã-n global.
LUI IONIÞÃ BOSICÃUzdinul l-ai dus în lumeCu al tãu faimos prenumeDomnule Pinga-PongaÎþi dorim vita longa.
LUI LUCIAN MARINACu buzunarele umflateNu de bani, ci referatePe la congrese tot mai umblã.E Lucian, cel cu mesele rotunde.
35
LUI TRAIAN DOBANProfesorul nostru Traian DobanLa liceu-dascãl excepþional.Dar vai de cel cu inteligenþa rarãCând zicea: Ia valenþa ºi-o comparã!
SPONZORILORBosicã, Bãncilã ºi ZinaPlãtirã biniºor rima.ªi de-or râde cu amarTruda le-a fost în zadar.Cã plãtirã în valutãNu-i bai, vor mai da o sutã.
36
AFORISME
Cameleonul este cel mai bunpoliticean... printre animale.
Ne-având la îndemânã þapulispãºitor, au sacrificat... taurul.
Productivitatea se poate spori.Dar numai dacã folosim
mai mult decât douã degete.
Istoria o scriu învingãtorii, chiar ºiatunci când sunt analfabeþi.
Nu sunt puþini cei ce afirmã; leneaeste curatã sãnãtate.
39
El nu ºi-a murdãrit mâinile; umblãtot timpul cu mãnuºi.
Tot el ºi-a pãstrat obrazul. Nu ºi-alepãdat încã masca.
Serviciul nu este cârciumã sã staiacolo toatã ziulica.
Peºtele se stricã de la cap, oameniidin suflet.
Nouã nu ne este fricã de muncãpentru cã ºtim sã ne ferim de ea.
40
41
De multã vremeîºi tot cautã loc sub soare.
ªi iatã-l azi la umbra deasã.
Aºteptând un mâine mai bun,azi nu facem nimic.
ªi-a pãstrat fotoliul,nu însã ºi obrazul.
Pe ei nu-i gãseºte nimeni.Stau ascunºi în gãurile legii.
El este în doliu.κi plânge mandatul.
42
43
Întotdeauna doreºtesã aibã ultimul cuvânt.E avocat de profesie.
Cu toate cã vinde muºte,el totuºi trage la cântar.
De când dânsul a întins hora,noi rotim în cercul magic.
E ºiret; n-are în cap,dar are în buzunare.
Ora de istorie durase mult.Se fãcu deabinelea beznã.
44
– Vai ce minte, domnule!?– Minte, minte, doamnã!
Sunt plini de bucate.Pânã ºi capul le este plin tot
din þuicã de bucate.
El se declarã cã ar fi pentruschimbãri.
Noi vrem chiar schimbarea lui.
ªi-a mãturat podul de prostii.Pregãteºte loc pentru altele.
Are calitãþile betonului;e tare la bârfit!
45
– Omul fãrã bani e prost...– Da, însã tu ºi cu bani eºti la fel.
Luptãtorii pentru drepturilemuncitorilor au început bãtãlia.
Muncitorii deocamdatãnu opun rezistenþã.
Câinele dresat uºor devine cãþeluº.
Nici cel mai modern grajdnu poate face ca mãgarul sã
devinã cal.
Diogene cel din butoi îºi purta cusine robinetul.
46
47
E uºor a trudi ca viermele,când lucrezi într-un colectiv
putred.
Timpul lucreazã pentru noi.Dar în care schimb?
Chiar în toate?
La locul potrivitzero înseamnã
mult.
Câteodatã ºi douã zerouri prezintãsemn de mare trebuinþã.
Bogatul mãnâncã de toate.Cel sãrac se roade pe sine.
48
ªi-a þinut promisiunea;nu ºi-a deschis deloc gura.
Ei au ridicat mâinile,dar nu s-au predat.
Atât de mult a evoluat omul,cã acum face din sine maimuþã.
Aruncã-i un oscã nu va mai lãtra la stele.
Trebuie sã recunoaºtem cã e unsplendid maestru de ºah.
Ne-a matat pe toþi.
49
Adevãrul stã ascuns undevape la mijloc.
ªi dânsul a trecut de la cuvinte...la o nouã funcþie.
A fost într-adevãr consecvent;nu ºi-a îndeplinit nici-o
promisiune.Pantofii se schimbã mai uºor decât
obiºnuinþa.
Ce folos cã pixul are inimã cândstã în mâna birocratului.
Buzunarul plinde regulã înlocuieºte capul gol.
50
51
Nu, în nici-un caz noi nu netemem de iarnã.
Nouã ne arde sub tãlpi.
Iluziile reuºesc ºi acolounde nu-i solul fertil.
Viermele suspiciuniia creat mãrul discordiei.
Îl þinea om, iar el... de gât.
Era mai optimist,dar l-a dezminþit realitatea.
52
53
Cu toate cã-i nãscut în zodiaLeului se comportã ca un adevãrat
Taur.
El strânge cureaua sã se apere deloviturile de sub centurã.
Ziarul devenise citit de când auintrodus rubrica „In memoriam”.
Unde dânºii au depus piatrã detemelie, acolo nici troscoþelul nu va
mai încolþi.
Douã degete ridicate câteodatãpot însemna mai mult
decât douã mâini.54
Dãruiesc gratiscoºul meu lunar de alimente.Cifrul „Ajutor, ajutor...”
Scala s-a prãbuºit,dar Richter a rãmas.
Rotim în cerc numai cã nu ºtimcâte ne-au mai rãmas pânã la þintã.
În timp ce prindem peºtii mici,cei mari s-au dus printre rânduri.
Ei afirmã cã dau totul de la sine.Dar buzunarelele le sunt tot mai
pline.
55
56
Viitorul începe cu ziua de mâine,trecutul a început deja astãzi.
Inflaþia îºi face plinul;nimeni nu se mai supãrã când este
luat la trei parale...Cum anume vine asta:bega-te-aº în N.A.T.O.!
I-a lãrgit vederile-cu degetulîn ochi.
Cine azi furã pentru a supravieþui,mâine va trãi pentru a fura.
57
ªi dânsul e ca pasãrea migratoare;se mutã de la o funcþie la alta.
Fãrã îndoialãrevelionul va sosi mai devreme.
Abia am primit salariul peaugust...
Aici butoiul cu pulbere!Dar Diogene nicãieri!
A trãi pentru alþii, asta-i virtute,a trãi pentru sine
e adevãratã satisfacþie.
Metamorfoza poltronului;azi este hârtie de toaletã!
58
Actorul slab chiar ºi în pat arenevoie de sufleor.
Acum la intrarea în Casa Albã stãscris: Aici fumatul e interzis!
59
S P O N S O R I
Ioniþã Bosicã
Eufrozina Marina
Panta Ardelean – Bãncilã
C U P R I N S
Cuvânt înainte 5Epigrame 7Aforisme 37
ªi de aceastã datã Petru Onciu supune unei atenteinvestigaþii sociologice, etice, psihologice o întinsã arie adefectelor sau slãbiciunilor umane. Cele mai multeaparþin unor vremuri ºi locuri ale noastre, iar altele suntgeneral-umane, dincolo de spaþiu ºi timp.
Petru Onciu distileazã în fraze scurte ce închidafirmaþii peremptorii o seamã de reflecþii asupraexistenþei cotidiene. Prin aceste preocupãri care sunt celeale autorilor de sentenþe, maxime, dictoane etc., PetruOnciu se situeazã în direcþia literaturii moralizante.
Motivele meditaþiilor ghiduºe îi sunt livrate autoruluide viaþa de zi cu zi. Caracteristici esenþiale ale omului,mai mult sau mai puþin vinovate, sunt analizate blând,Petru Onciu nefiind ceea ce se cheamã un „coroziv”.
Cine are vreme ºi dorinþa de a zãbovi asupra acesteicãrþi de umor, va avea revelaþia unui tratament ca sã zicaºa „homeopatic” în care planta cuvântului e culeasã cugrijã de autor.
Umoristul Petru Onciu pãstreazã vie flacãraepigramei în mijlocul românilor din Iugoslavia.
Ofelia Meza, Novi Sad
Titus Vîjeu, Bucureºti
Elis Râpeanu,
Strâmbeînposmândre
PETRU ONCIU
,