reforma politicii agricole comune În contextul...

37
REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE POST-2013 Autori: Daniela Giurca (coord), Cecilia Alexandri, Marioara Rusu Studii de Strategie şi Politici (SPOS) 2011 Bucureşti 26 aprilie 2012 Institutul European din România

Upload: others

Post on 01-Mar-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

POST-2013

Autori: Daniela Giurca

(coord), Cecilia Alexandri, Marioara

Rusu

Studii de Strategie şi Politici (SPOS)

2011Bucureşti

26

aprilie

2012

Institutul European din România

Page 2: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Structura studiului (I)1. O analiză retrospectivă asupra publicaţiilor privind reforma PAC şi implicaţiile adoptării noului pachet financiar

1.1. Reforma Politicii Agricole Comune -

opinii ale mediului științific (Stefan Tangermann, Valentin Zahrnt,

Albert Dess, Jacques Berthelot , CRPE-

Lucian Luca și M.L. Gib)1.2. Evaluarea impactului reformei PAC funcție de opțiuni de politici alternative(sinteza a studiului elaborat de Comisia Europeană)

2.Poziții ale Comisiei Europene referitoare la Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune și perspectiva bugetară după 2013 prezentate prin Comunicări:

2.1.PAC la orizontul anilor 2020: cum răspundem provocărilor viitoare referitoare la alimentaţie, resursele naturale şi echilibrul teritori (Obiectivele generale, specifice și instrumentele viitoarei PAC)2.2. Viitorul Politicii de Coeziune2.3. Perspectiva bugetară după 2013

3. Pozițiile statelor membre UE privind reforma Politicii Agricole Comune (pozitia

franco-germană, a Poloniei a Marii Britanii și

poziția oficială preliminară a României -până în decembrie 2011)

Page 3: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Structura studiului (II) 4. Principalele elemente ale propunerii legislative ale Comisiei pentru Politica Agricolă Comună

4.1. Redefinirea

plăţilor

directe

(sprijin

prin

Pilonul

1)Schemele de plată obligatorii și

Schemele de plată voluntare

4.2. Politica de dezvoltare rurală5. Implicaţii ale aplicării propunerilor Comisiei Europene în România

5.1. România agricolă şi rurală comparativ cu UE-27: caracteristici şi evoluţii 5.2. Impactul aplicării legislației plăților directe propuse de Comisia Europeană în RomâniaImplicaţiile financiare ale plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, ale plafonării și ale aplicării plăţii unice pentru fermele mici 5.3. Provocările aplicării noii politici de dezvoltare rurală

6. Concluzii și recomandări

Page 4: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Capitolul 5.2. Impactul aplicării legislației plăților directe propuse de

Comisia Europeană în România -

metodologie

S-a analizat

propunerea

de regulament•

Pe

baza

datelor

APIA –

din 2010 (pentru

anul

2009)

s-a estimat

valoarea

sprijinului

ce

poate

fi oferit prin

pilonul

I

Evaluările

s-au făcut

în

mai

multe

variante

și comparativ

cu situația

actuală

(“status-quo”)

pentru:–

plățile

pe

suprafață: plata

de bază

și

plata

pentru

practici

benefice pentru

mediu–

plafonare

ferme

mici

Page 5: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

5

Noua configurație a plăților directeC

ross

com

plia

nce

•Măs

uri ț

ințt

ite p

e co

ntra

cara

ea e

fect

elor

sch

imbă

rilor

cl

imat

ice

Schema pentru

plata

de bază•

New entitlements in 2014•

Definirea

activității

agricole•

Definirea

fermierului

activ

Plată

unică

pe

ha eligibil

la nivel

național

sau

regional •

Regiunile

și

criteriile

funcție

de decizia

SM

Plăți pt. practici

agricole

benefice pentru

climă

şi mediu•

Diversificarea

culturilor•

Pajisti

permanente•

Menținerea

zonelor

de interes

ecologic

30% din anvelopa

pt

PD

Schema pentru

tinerii

fermieri•

Până

la 2% din anvelopa

PD •

< 40 ani•

Timp

de 5 ani•

Pentru

inceperea

activității

Schema pt

fermierii

mici

Simplificarea

cererilor

de plată

și a controalelor

O sumă

stbilită

de SM funcție

de anumite

condiții

Începînd

cu anul

2014

Până

la 10% din anvelopa

pt

PD

Sprijinul

cuplat

voluntar

O gama

larga

de sectoare•

Cf

deciziei

SM pana

la 5%, 10% din anvelopa

PD

Sprijn

pt

zone cu constrangeri

nat

Pt

zone cu constrangeri

naturale

Pana

la 5% din anvelopa

PD

Degresivitate și plafonare(cu excepția plăților pentru “înverzire”)

Sursa

Comisia

Europeană

Page 6: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Sprijinul prin pilonul II dezvoltare rurală

o coordonare mai bună între fondurile europene;•

un cadru nou destinat sprijinirii funcţionării mai eficiente a tuturor programelor de dezvoltare rurală;

îmbunătăţirea programării strategice; •

posibilitatea de a proiecta

subprograme tematice;

un meniu simplificat de măsuri; •

creşterea potenţialului de dezvoltare locală;

sprijinirea unui parteneriat european în domeniul inovării pentru a creşte productivitatea şi sustenabilitatea agricolă;

o abordare consolidată a reţelelor de dezvoltare rurală;

Page 7: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

o plată de bază (în locul SPS și SAPS) alocată la nivel naţional sau regional, funcţie de hectarele eligibile din primul an de aplicare. (sprijin mai echitabil care trebuie conveargă progresiv spre o valoare uniformă:cerințe minime:–

plata să nu fie mai mică de 100 EUR/an iar suprafața să nu fie mai mică 1 ha

flexibilitate pt Statele Membre conform structurii specifice a economiilor agricole (in anexa IV, România are o limită de 200 EURO și un prag de 0,3 ha), iar dacă fermierii care primesc sprijin cuplat/animal dar dețin un număr de hectare inferior pragului ales de catre statul membru, atunci acelui fermier i se aplică limita plății minime. În Bulgaria şi România pentru anii 2014 şi 2015 sunt valori specifice : val minimă pt România este de 185, 5 Euro in 2014 si 190.2 Euro in 2015, din care 43 Euro si respectiv 16 Euro din bugetul național prin plati nationale directe complementare).

o plată (30% din plafonul naţional anual) pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și anume:

diversificarea culturilor,

menţinerea pajiştilor permanente şi a zonelor de interes ecologic, pe care trebuie să le aplice toţi fermierii, care depăşesc cerinţele de ecocondiţionalitate

Schema obligatorie:

Page 8: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Schema voluntară:

o plată

pt fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale conform criteriilor specifice din pilonul 2. –

o recunoaștere

a necesității unui sprijin pentru venitul fermierilor pentru ca să nu părasească aceste zone –

plata va completa sprijinul din Pilonul II

o plată pentru tinerii fermieri care îşi încep activitatea agricolă ce poate fi completat și prin măsurile din Pilonul II

o schemă de sprijin cuplat (până la 5% din plafonul naţional anual, cu posibilitatea de depăşire a acestuia în cazuri particulare), pentru anumite tipuri de activităţi agricole sau pentru anumite sisteme agricole dificile dar care sunt deosebit de importante din motive economice şi/sau sociale pentru a menţine nivelurile actuale de producţie

o plată specifică pentru cultura de bumbac;•

o schemă simplificată pentru micii fermieri - o plată forfetară care înlocuieşte toate plăţile directe, şi simplifică sarcina administrativă prin reducerea obligaţiilor acestor fermieri legate de ecologizare, de ecocondiţionalitate şi de controale

Page 9: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Suprafața eligibilă pentru plăți•

Status Quo: suprafața eligibilă pentru SAPS în România este de 8,716,320.00 ha

(2013 -2015)

În

propunerea

Comisiei

sunt

defalcate în

dinamică plafoanele

naționale

și

se specifică

suprafața pe

baza

căreia

se vor

face toate

evaluările

pentru fiecare

SM și

anume

cea

din 2009

(COM

12734/2011) –

pt

România

asta

înseamnă

9,720,864 ha deci

cu

11,5% mai

mare decât

în

legislația

actuală. Din acest

punct

de vedere

propunerea

COM pare

mai

aproape

de realitate, mai

ales dacă

ne raportăm

la solicitările

primite

de APIA în

anul

2010

care au fost

de 9,561,258.67 ha eligibile.

Page 10: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Valoarea comparativă a plafoanelor naționale în Statele membre UE

În propunerea Comisiei, sunt defalcate în dinamică plafoanele naționale pentru fiecare SM și este specificat ce suprafața de referință se va lua în calcul la nivelul fiecărui SM (anul 2009).

Page 11: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Estimarea dinamicii valorii

plăților pe suprafață EURO/ha

Page 12: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Dinamica comparativă a plafonului național pentru plăți directe (conform legislației actuale și propunerii Comisiei)

Valoarea totală a plafoanelor naţionale pentru plăți directe pentru perioada 2014 –

2020 conform propunerilor CE este 12,816,958 mii euro -

cu 60% mai mare

faţă de legislaţia actuală (R 73/2009) pentru perioada 2007-2013 -

7,517,847

mii Euro

Page 13: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Plata /ha în perioada de phasing-in – evaluare comparativă între legislația actuală și propunerea COM

pentru perioada 2014-2016 (perioada de phasing-in pentru România) diferențele sunt foarte mici creșterea valorii plafonului pentru plăți directe din cadrul propunerii CE fiind de doar 2% în 2014, 4% în 2015 și doar 6% în 2016

Page 14: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Dinamica plăților la/ha estimări comparative bazate pe propunerea legislativă

Comisiei Europene și legislația actuală

Pentru România s-au evaluat plățile directe /ha posibil de acordat în 2014-2020 inclusiv cu valoarea plăților din bugetul național în 2014 și 2015 și creșterea graduală cu câte o treime din diferența față de valoarea de 90% din media UE-27 conform propunerilor legislative

Evaluările pentru plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu precum și

Page 15: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Implicațiile financiare ale plății pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu

Pentru că această plată nu se supune plafonării presupunem că toți fermierii vor fi interesați să o aplice.

Fermierul trebuie să aplice una din următoarele practici:–

Cultivarea cu cel puțin trei culturi diferite, în cazul în care terenul arabil al fermierului se întinde pe mai mult de 3 hectare şi nu este în întregime utilizat pentru pășune (cultivată sau spontană), nu este lăsat integral în pârloagă sau nu este cultivat în întregime cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului; Niciuna dintre aceste trei culturi nu trebuie să acopere mai puţin de 5% din terenul arabil, iar cultura principală nu trebuie să depăşească 70% din terenul arabil;

Menţinerea pajiştilor permanente existente în exploataţiile lor (declarate ca atare în cererea depusă pentru anul 2014, care se numește „suprafață de referinţă cu pajişti permanente”). Fermierii trebuie autorizați să convertească cel mult 5

% din suprafeţele lor de referinţă cu pajişti permanente; –

Amenajarea unei zone de interes ecologic pe suprafaţa lor agricolă astfel ca să se asigure că cel puţin 7% din hectarele eligibile, cu excepţia suprafeţelor cu pajişte permanentă, reprezintă zone de interes ecologic, precum pârloage, terase, elemente de peisaj, zone de protecţie şi zone împădurite

Presupunem

suprafața eligibilă pentru această plată este de 8,414 mii ha, 87% din suprafața de referință (toate fermele peste 3 ha –

466 mii ferme - conform estimărilor bazate pe prelucrarea datelor APIA din 2010).

S-au estimat plățile in două variante:

•V1 -

30% din valoarea plății/ha conform propunerii Comisiei •V2 -

propunem ca această plată să fie la fel in toată Uniunea Europeană și anume 25% din plata medie a UE-27, deoarece dezideratul acestei măsuri trebuie să fie același iar resursele naturale (apa, iarba, aerul, păsările, habitatele naturale, peisajele.etc) nu pot fi diferențiate ca valoare între statele membre toate acestea trebuind să fie păstrate în armonie pe tot teritoriul UE

Page 16: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Dinamica plăților/ha estimări conform propunerii COM (V1) și posibila variantă a

României (V2)

Page 17: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Valoarea maximă a plăților pentru practici benefice pentru climă și mediu conform propunerii COM (V 1) și României (V2)

V1 - valoarea maximă anuală (dacă toţi fermierii cu exploataţii peste 3 ha utilizează una din practicile benefice pentru mediu) va fi între 26% în 2014 -

30,5% în 2020 din plafonele anuale prevăzute în propunerea legislativă -

valoarea totală pentru toată perioada bugetară fiind de 3527659 mii Euro, ceea ce reprezintă 28% din plafonul total.

V2 -

valoarea maximă anuală pentru aceste plăţi ar fi mai mare în anii 2014 şi 2015 (respectiv 38% şi 33% din plafonul anual) dar pentru următoarea perioadă s-ar încadra în valoarea de maximum 30% din plafonul anual. Ca valoare totală pentru 2014-2020 (3903250 mii Euro) ar reprezenta 30% din plafonul total alocat României.

Page 18: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Implicațiile plafonării•

s-au utilizat

datele

APIA (2009) -

ferme

de peste

2000 ha, cele

care

ar

fi practic

afectate.•

S-au simulat

implicatiile

plafonarii

pentru

200 de ferme cu un total

de 816,738 mii ha, 9% din suprafața eligibilă

în

anul

2009, si

s-a estimat

pierderea

datorată

plafonării

(bani

disponibili

pentru

Dezvoltare

rurală) pentru

2014 si

2020•

S-a făcut

o comparație

între

prevederile

legislative actuale

(Status

Quo), •

S-a estimat

valoarea

plătilor

totale

conform propunerii

COM de

plafonare

și

plata

de mediu

în

2 variante

V1 -

30% și

V2 -25 %•

Estimarea

valorii

“pierderilor”

din plafonare

s-a făcut

după

ce

s-a

scăzut

plata

pentru

mediu

din valoarea

totală

a plăților

calculate pentru

fiecare

fermă

în

parte (suprafața

înmulțită

cu plata/ha

conform propunerii

COM). La valorile

rezultate

s-au aplicat reducerile

conform propunerilor

COM și

anume:

• cu 20 % în cazul tranşei de peste 150.000 EUR şi de până la 200.000 EUR; • cu 40 % în cazul tranşei de peste 200 000 EUR şi de până la 250 000 EUR; • cu 70 % în cazul tranşei de peste 250 000 EUR şi de până la 300 000 EUR;• cu 100% în cazul tranşei de peste 300 000 EUR.

Nu s-au scazut

cheltuielile

cu forta

de muncă

, așa cum se prevede

in propunerea

COM din lipsa

de date plauzibile

(ar

trebui

utilizate

eventual date RICA)

Page 19: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Impactul plafonării asupra fermelor mai mari de 2000 de ha în cele 2 variante de plată pentru practici benefice pentru climă şi mediu (V1 şi

V2) şi comparativ cu legislaţia curentă (Status quo)

(V1)

se “pierd”: în 2014 -

33959 mii Euro, 2% din plafonul naţional; în 2020 -

55401 mii Euro 3% din plafonul naţional. (V2) se “pierd”: în 2014 -

23096 mii Euro, mai puţin de 2% din plafonul naţional ; în

2020 -

51100 mii Euro, 3% din plafonul naţional în anul 2020.

Page 20: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Conform V1 (propunerea COM):

•4 exploataţii cu suprafețe de peste 20000 de ha (1,4 % din suprafața eligibilă) vor pierde între 5,6 şi 2 milioane de Euro. Aceste exploataţii vor primi plăţi/ fermă cuprinse între 2,8 şi 1,2 milioane de euro, suma putând fi mai mare dacă s-ar lua în considerare şi cheltuielile cu forţa de muncă.•4 ferme cu suprafețe de peste 10000 ha (0,5% din suprfața eligibilă) vor pierde între 0,7-1 milion de Euro/fermă. Aceste exploatații vor primi plăți/fermă cuprinse între 0,9 si 0,8 milioane euro•23 de ferme cu suprafețe cuprinse între 5000-10000 ha (2% din suprafața eligibilă) vor pierde între 0.2-0,7 milioane Euro /fermă funcție de suprafață. Aceste exploatații

vor primi între 0,5 -0,75 milioane de euro/fermă.

Page 21: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Estimarea plățiilor medii fermă și a pierderilor datorate plafonării comparativ cu plățile medii primite în anul 2011 pentru categoriile de

ferme peste 2000 ha

În ambele variante plafonarea va afecta puternic veniturile din plăți directe pe care le-ar obține fermele de peste 5000 ha și într-o măsură mai mică fermele între 2000 și 5000 ha.

Page 22: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Propunerea COM –

schema pentru ferme mici•

Fermierii care doresc să participe la această schemă ar trebui să trimită aplicaţiile până la 15 Octombrie 2014.

Principalele prevederi ale propunerii pentru ferma mică se referă la suma de plată şi anume:–

Suma nu trebuie să depăşească 15% din valoarea medie a plăţilor pe fermă la nivel naţionalsau

Suma trebuie să corespundă plăţii directe la hectar înmulţită cu numărul de hectare care poate fi maximum 3 ha.

Suma nu poate fi mai mică de 500 euro pe fermă şi nu poate depăşi 1000 de euro/fermă.

Suma destinată pentru fermele mici se va deduce din plafonul total alocat pentru plăţi directe fiecărui stat membru

Suma totală care poate fi cheltuită pentru schema pentru fermele mici nu trebuie să depăşească 10%

Page 23: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Care ar fi opţiunile pe care le-ar putea face România în cazul acestei scheme?

Primul criteriu de apartenenţă la schemă 15% din valoarea medie pe fermă la nivel naţional

Plăţile posibile pe hectar şi pe fermă în România în anul 2017

•plata medie pe fermă în România era, în 2009, la cel mai mic nivel dintre ţările UE-27. (nivelul maxim al plăţii medii pe fermă era 20950 euro, în Spania, iar cel minim de 493 euro, în România). •plata pe fermă, în anul 2017 ar fi de 1739 euro/fermă, iar 15% din această sumă este 260.7 euro/fermă, deci sub 500 euro/fermă, care este suma minimă prevăzută de schemă.•această opțiune nu este favorabilă deorece se incadreza sub 500 euro/fermă.

Page 24: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Presupunem că fermierii ar putea accepta o plată de 500 euro/fermă, dacă această plată ar fi mai mare decât dacă ar primi plata directă la hectar,

deci...,al doilea criteriu ar fi mai avantajos şi anume acordarea unei sume de minimum 500 euro/fermă, pentru fermele cuprinse între 1 şi 3 ha.

Conform datelor APIA din 2010 în această categorie ar fi cca 650 de mii de ferme, iar suprafaţa exploatată de ele ar fi de 1198 mii ha (58% din numărul de ferme şi 12% din suprafaţa eligibilă).

S-au elaborat următoarele variante de acordare a plăţilor către fermele mici pentru care s-au făcut și estimări :Varianta 1

de referinţă, situaţia în care schema pentru plăţile mici nu se

aplică iar fermele mici primesc plăţi la hectar conform plafonului naţional pentru anul 2017.Varianta 2

când toate fermele din secvenţa 1-3 ha adoptă plata de 500 euro

pe fermă.Varianta 3 - 75% din ferme primesc 500 euro pe fermă iar 25% primesc plăţi la hectar corespunzătoare anului 2017 .Varianta 4

Fermele din secvenţa 1-2.5 ha primesc plata de 500 euro pe fermă

iar cele de 2.5-3 ha optează pentru plata la hectar.

Page 25: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Comparaţie între alocările financiare necesare în două cazuri extreme: V1-schema nu se aplică (rata de participare 0%) şi V2 - schema se aplică şi rata de participare este 100%

prin participarea la această schemă, fermele mici ar câştiga în plus cca 83 de milioane de euro, dacă rata de participare ar fi de 100%, ceea ce este o variantă în extremis.

Este foarte probabil că multe din aceste ferme nu vor participa şi anume fermele din clasa 2.5-3 ha, şi de asemenea fermele cu manageri tineri care doresc să se extindă. Suma totală pierdută de fermele din grupa 2.5-3 ha, în cazul în care participă la schemă, ar fi de cca 5.6 milioane euro.

Page 26: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Alocarea financiară în cazul în care 75% din ferme primesc 500 euro pe fermă iar 25% primesc plăţi la hectar corespunzătoare

anului 2017 (varianta V3)

Suma totală destinată fermelor mici creşte faţă de varianta de referință cu cca 62 mil. euro, iar fermele din clasa de mărime 2.5-3 ha continuă să piardă, faţă de aceesai variantă.

Ponderea aplicării schemei pentru fermele mici în plafonul naţional scade la 12.5%.

Page 27: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Alocarea financiară în cazul în care fermele între 1-2.5 ha optează pentru plata unică pe fermă, iar cele din clasa 2.5-3ha

optează pentru plata directă la hectar (varianta V4)

în această variantă fermele din clasa 2.5-3 ha nu mai pierd bani în comparaţie cu varianta de referinţă.

În această variantă, ponderea schemei pentru fermele mici (care primesc 500 euro/fermă) în plafonul bugetar este de 13.8%.

Page 28: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Fondurile primite de fermele mici în cele 4 variante –mii euro

fermele mici ar primi cei mai mulţi bani în situaţia în care segmentul 1-2.5 ha ar opta pentru plata unică pe fermă (500 euro), iar fermele din clasa 2.5-3ha pentru plata la hectar. Aceste simulări sunt orientative, deoarece în cazul fermelor mici vor exista şi alţi factori care vor determina decizia de participare la schema printre care vârsta fermierului va fi foarte importantă.

Procentul de 10%, ponderea maximă pentru acestă schemă este limitativ pentru România

Considerăm că în ţările în care segmentul fermelor mici este semnificativ, acest procent ar trebui extins spre 15%,

pentru că poate exista situaţia ca şi

ferme din clase de mărime mai mari (4, 5ha) să adopte această formulă simplificată, mai ales în situaţia unor fermierii bătrâni, care nu-şi mai pot lucra corespunzător terenurile

Page 29: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Câteva concluzii (I)•

Studiile de impact, lucrările de cercetare și diversitatea opiniilor (ultra-liberale -

desfiinţarea PAC; moderat liberale

-

desfiinţarea

pilonului 1 și păstrarea măsurilor de mediu şi dezvoltare rurală; ultra-conservatoare

-

aceeași PAC și creşterea susţinerii

financiare

prin PD)

exprimate în ultimii 2 ani, conduc la concluzia că plăţile directe sunt percepute ca fiind cea mai importantă formă de sprijin pentru fermieri şi de fapt “bătălia” se dă în jurul modului în care se vor împărţi sumele alocate pentru acestea.

statele cu o agricultură competitivă (cu ferme mari şi eficiente, forţa de muncă ocupată în agricultură redusă se situează pe poziţii liberale (statele nordice şi Marea Britanie).

statele mai puţin dezvoltate (cu ferme mici şi numeroase, cu o populaţie importantă ocupată în agricultură) doresc menţinerea unei politici agricole care să subvenţioneze într-o formă sau alta fermele, pentru a putea face faţă concurenţei pe piaţa agricolă comunitară.(multe din statele nou aderate inclusiv România

dar şi cele cu un sector agricol important Italia, Portugalia, Franţa).

Page 30: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Câteva concluzii (II)•

Distribuţia plăților directe în mod mai “echitabil”

între

SM (reducerea graduală a decalajul plăților/ha cu câte o treime față de media PD din UE27 spre un ecart 90 -

190%). –

În România (încă în procesul de „phasing-in” până în 2016 privind convergenţa PD) rămâne valabilă completarea PD din bugetul naţional. Această opţiune se înscrie în filozofia anterioară a PAC şi nu reflectă practic, unul dintre principiile acestei reforme -

eliminarea referinţelor istorice

Plafonul naţional pt PD (2014 –

2020) cu 60%

mai mare faţă de 2007-2013–

pentru 2014-2016 (phasing-in) diferenţele de sprijin din fonduri europene sunt foarte mici (plafonul pentru PD este mai mare cu 2% în 2014, 4% în 2015 şi doar 6% în 2016).

Page 31: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Câteva concluzii (III)•

Transferul de sume între cei 2 piloni: din pilonul 1 spre pilonul 2 (10% din plafonul de PD) și din pilonul 2 spre pilonul 1 (5% din sumele pt progr de DR)–

Romania ar trebui să profite din plin de aceste opțiuni

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu -

30% din plafonul naţional anual:–

Deoarece cerinţele legate de aceste practici sunt aceleaşi pentru toţi fermierii UE ar fi necesar ca aceste plăţi să fie egale la nivel UE (de ex 25% din media UE27) și poate ar trebui prevăzută o anvelopă europeană distinctă pentru aceste plăți. Atenție -

această măsură ar putea fi greu de implementat și ar

putea mări birocrația•

Plafonarea plăților pentru fermele mari:–

din estimarea efectelor asupra a 200 de ferme de peste 2000 ha

“pierderile” (sume ce se vor transfera spre DR) reprezintă doar 2% din plafonul naţional ajungând la 3% în 2020. Fermele de peste 5000 ha vor fi cel mai puternic afectate (30 ferme 4% din suprafața eligibilă pentru PD)

Page 32: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE
Page 33: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Câteva concluzii (IV)Pentru ferma mică:Fermele

mici

între

1 - 3 ha reprezintă 58% din numărul de ferme şi 12% din

suprafaţa eligibilă.

Din suma totala pt. plati directe: V1 reprezintă 12.5%, V2 16.8%, V3 12.6% si V4 13.8% Comisia indica un maxim de 10%

Page 34: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Concluzii referitoare la ferma mică

analizele noastre relevă că fermele mici ar primi cei mai mulţi bani în situaţia în care segmentul 1-2.5 ha ar opta pentru plata unică pe fermă (500 euro), iar fermele din clasa 2.5-3ha pentru plata la hectar.

în ţările care au un nr semnificativ de ferme mici procentul stipulat în propunerea legislativă a Comisiei ar trebui extins la 15%, pentru că poate exista situaţia în care şi ferme din clase de mărime mai mari (4,5ha) să adopte această formulă simplificată, mai ales în situaţia unor fermierii bătrâni, care nu-şi mai pot lucra corespunzător terenurile.

România ar trebui să militeze pentru a obține acest lucru și să-și găsească aliați printre țările membre cu probleme structurale similare.

Page 35: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Câteva concluzii (V)Dezvoltarea rurală:

identificarea şi ierarhizarea corectă a priorităţilor de dezvoltare rurală – pentru a se evita dispersia sprijinului la un număr mare de măsuri şi astfel, reducerea eficienţei viitorului program;

evaluarea conjugată a constrângerilor de implementare care vizează condiţiile de eligibilitate, intensitatea intervenţiei comunitare şi intensitatea funcţionalităţii instituţionale;

evaluarea compatibilităţii dintre măsurile propuse în meniul comunitar şi nevoile reale ale ruralului românesc;

definirea exactă a obiectului intervenţiei şi stabilirea cuantumului intervenţiei – valorificarea oportunităţii de „flexibilitate”.

Page 36: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

Importanţa celor trei axe tematice , perioada de programare 2007 -2013, în România şi UE 27 (%)

39.6

23.524.7

2.33.7

6.2

33.6

44.5

13.3

5.9

20.7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Axa 1 Axa 2 l Axa 3 Axa 4 Total M511 Total M611

Romania UE27

Sursa:calculat după datele Comisiei Europene, 2010

Page 37: REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL ...beta.ier.ro/documente/arhiva_evenimente_2012/ppt_Giurca.pdf · REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN CONTEXTUL PERSPECTIVEI BUGETARE

MULȚUMIM