Nr. 190. Anal LXXIV. Braşov, Marţi-Mercuri în 31 Angnst (13 Septemvrie) 1911.

Apare în fiecare zi de lucru.Abonam, ntul: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe V2 *n 12 cor., pt V« an 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci, pe V2

in 20 franci., pe V« *n 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe V2 an 10 cor., pe 7* an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl Tnvoială. —- Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Convocător.

Î Aderenţii partidului naţional ro­lo din comitatul Aradului sunt avocaţi la

adunarea poporală,

> are se va ţinea în Buteni la 4117 ■ ştemvrie 1911, Dumineca, la oarele

11 a. m. pe piaţa dinaintea casei co- DQDale. cu următoarea

ordine de si:

1) situaţia politică;2) V o tu l u n iv e r s a l ,

3) Proiectele militare ;4) Proiect de rezoluţii.

Buteni, 9 Septemvrie n. 1911.

Comitetul aranjator:

Cornel Lazar, protopop Hălmagiu, Dr. Jorel Grozda, Dr. ioan Papp, Dr. Cornel Iii, Ioan Cosma, Petru Pârva, G eorge iidreica, Petru Ţiucra, Ştefan Peneş, A r- tidie Cacinca, Ioan Coloja, F lo rea Fânaţa, Teodor Borlea, Petru Draga, Ioan Iercoşan, Tasile Doncea, Constantin Giura, Ioan Ha­le, Florea Giura, M itru Fica, Petru Ruja, Iu Bodea, adm. prot. Buteni, Mihai Lu- pei (Todaş), Mihaiu Lupei (H erţe ), Ioan fiorga, N icolae Lunuţ, G ligor Frenţ, G. Ruja, Ioan T rif, Iuliu Faur, Petru Bejan, Ioan Braiţ, Lazar Oprea, D ionisie Matheeş, t e e Popa, Crăciun Mihuţ, Teren ţie Mi-

■Tnţa, I. Boria, G eorge Stoia, P in tea Radu, Siiion Lupşa, N icolae Ursa, Teodor Ursa,

| kam Giurgiu, Silviu Ganea, N icolae Her* lei, Nicolae Oana, T eodor H erbei, A ron Pop, Ioan Popovici (Bârsanul), Iiarion V er-

figan, Ioan Nemeş, Ioan Birău senior, Ioan Mu, iunior, Augustin Mihulin, Patrich ie

I Covaci, Pavel Vesa, Pavel Bene, Teodor Rada, Iancu Mihulin, N icolae Ardelean , Pomul Raţ, Ioan Betea, N icolae Ştefea, Petru Oprea, A lexandru Nica, Ioan Popo- rici, Cornel Novac, Ioan Iancin, Ştefan Albu, Constantin Tâmpa, V ic to r Faur, Petru Motocan, Vasoi Ioan, Pârva Uie, Cornel Săbău, G ligor Uea, G eorge Costina, Romul Hărduţ, Ioan Sărac, M axim ilian Mi- elean, Savu Dorea, T eodor Feier, Constan­ţi Băbuţă, Iova Costea, Petru Lazar, Ioan Frugia, Axentie Codrean, F lore Jurcan, fiore Lazar, Pe tre Ccciu, Iorga Lazar, Dumitru Ancuţa, Ioan Giurgiu, Pavel Agieu, Eutimiu Agieu , Pantelim on Covaci, Terenţie Cociu, Tăoase Cociu ,Zâhărie Mil-

lian, G eorge Millian, loan Faur, Pavel Je- bea, Teren ţie Costea, loan Târla, Fabriţiu Bodea, Cornel Bodea, T eodor Draia, Sabin Micluţia, loan Popa, Mihaiu Popa, Teodor Bălaş, Ştefan Stan, loan Aodreiu , Sinesle loja , Aurel Borlea.

Serbările EMKE.1.

Vineri, în 8 Septemvrie c. s’au ţinut la Cluj serbările iubilare ale „Societăţii culturale maghiare arde­lene*4. Acum s’au împlinit adecă 25 de ani de când a luat fiinţă aceasta societate „culturală** spre a apăra maghiarismul din Ardeal de atacurile şi cutropirea străinilor, cari îşi ridicau capul să-I înghită şi anume în Româ­nia în chipul societăţii „Carpaţii“, mama Ligei de azi, în Germania, ca Deutscher Schulverein şi. Alldeutscher Verband, iar în Rusia — horribile dictu — ca Reuniuni slavice de bine­facere....

Aşa ne spune în un ton grando­man raportul, ce s’a prezentat adu­nării generale din Cluj, acum la 8 Sept. c.

Faptul însă este, că maghiarimea nici din Ardeal, nici din Ungaria, n’a fost atacată de nimenea şi dacă so­cietăţile de mai sus, relevate în ra­port, şi-au ridicat glasul în favorul şi pentru apărarea naţionalităţilor din Ungaria, au fâcut-o în urma măsuri­lor agresive ale guvernelor şi came­rei ungare, care la 1879 a primit le­gea pentru introducerea limbei ma­ghiare în şcoalele poporale nema­ghiare şi la 1883 a votat legea, ca în clasele VII şi VIII ale liceelor ne­maghiare limba şi literatura ma­ghiară să se propuie pe ungureşte.

EMKE s’a înfiinţat pentru răs­pândirea culturei maghiare între naţionalităţi şi pentru deşteptarea şi remaghiarisarea Ungurilor vala- hisaţi.

Acesta a fost scopul mărturisit al EMKE-i, care a ieşit la iveală din

vorbirile ce s’au rostit la întemeiarea ei şi din articolii ziarelor maghiare de pe Ia anii 1884— 85.

Iar scopul adevărat, ascuns sub cultură şi remaghiarizare, a fost şi este: maghiarizarea.

Acesta e un adevăr. Iar altul este, că atât de EMKE, cât şi de alte reuniuni „culturale** similare gro­sul poporaţiunii maghiare ştie puţin şi se interesează puţin. EMKE este o creaţiune a clasei feudale şi a gen- try-ilor, cari şi pe calea aceasta au voit să-şi câştige merite patriotice.

Dovezile în privinţa aceasta ni le-a dat şi adunarea jubilară de acum din Cluj.

Vom remarca unele din aceste.La serbări n’a fost oaspeţi mul­

ţime, cum se aştepta, cel puţin nu­mărul lor nu s’a apropiat de cel al oaspeţilor noştri din Blaj. Dacă sub- tragem persoanele şi deputaţiunile oficiale — aceste venite mai cu seamă Ja poruncă — putem afirma, că nu­mărul celor adunaţi a fost neînsem­nat. Şi au lipsit, putem zice, ţăranii. Au fost aduse pe cheltuiala EMKE-i două coruri poporale din două sate din ţara Haţegului, pe cari EMKE le „remaghiarizează** şi au fost vârâţi prin locale „hoştăţenii** din suburbiile Clujului, în costumele lor diforme, albastre întunecate. încolo apoi au fost de faţă Berzeviczy, Apponyi, vre-o 14 fişpani, 10 viceşpani, 19 deputaţi din cameră, mulţi alţi oficiali şi feudali..,, oficialitate.

Aceasta a dat caracteristica adu­nării.

Fiind EMKE creaţiunea gentry- ilor, natural, că cei adunaţi ar fi aş­teptat să fie reprezentat şi M. Sa prin un arhiduce. Cât de mult le place conţilor şi gentry-lor scăpătaţi a se răsfăţa în feericele raze ale tro­nului ! Dar pofta nu li-s’a împlinit. Era vorba, că în numele M. Sale să aziste la adunare arhiducele Iosif. In ultimele momente însă arhiducele s’a „bolnăvit** şi astfel s’a mulţumit a

saluta EMKE prin o depeşă. Nâtural, că aceasta întâmplare a indispus pe congresişti, şi le-a cauzat năcaz. Nă­cazul transpiră cu deosebire în ziare, prin observări puţin loiale.

In acest punct se distinge cu deosebire „Pesti Hírlap", care scrie din acest prilej un articol cu titlu „Gâtlejul arhiducelui**. (E vorba că arhiducele a căpătat o aprindere a- cută de gâtlej.) „P. Hirl.4* bătându-şi joc de aceasta aprindere „repentină**, zice, că în asemenea caz arhiducele bolnav trebuia înlocuit imediat cu un altul, dar aceasta nu s-a putut face, căci nu se prea găsesc arhiduci, cari se vorbească idioma lui Arpad.

In schimbul acestui năcaz pa­trioţii din Cluj au tăbărât cu atât mai mare furie asupra naţionalită­ţilor, în special asupra noastră a Ro­mânilor.

Cu prilejul jubileului EMKE-i au avut reprezentanţi vre-o 82 de reuniuni „culturale**, cari s-au întru­nit în un congres regnicolar, sub prezidenţia lui Széli Kálmán.

Aici cu deosebire au răsunat glasuri contra noastră, bătând apa în piuă. Atacurile au culminat în discursul unui slujbaş, fost fişpan, Falussy Arpad, care ne-a dat gata, enunţând cu convingere, că noi Ro­mânii suntem — Slavi.

Basta!

Membrii comitetului central com ita- tens ai partidului naţional rom ân din co ­m itatul Braşovului sunt convocaţi la şe ­dinţă pe V ineri în 2/15 Sept. 1911 la 11 oare în casina română din Braşov. Sunt rugaţi to ţi a lua parte, fiind la ordinea

zilei lucruri de im portanţă. — I. Lengeru preşedinte. Dr. A l. Str£voiu secretar.

Regele P e t ru a l S ârb ie i la B u ­dapesta. „Vossische Zeitung“ e informata, că regele Petru al Serbiei va vizita în cărând pe Maj. Sa Monarhul la Budapesta.

FOILETONUL «G A Z . T R A N S .»

Triumful artei muzicaleromâne la Blaj.

jmcerlul din 15/28 Aug. —- Mănăstirea Argeşului.

Recensiune de Dr. I. CI. Iuga.(Urmare).

Corului drăgălaş dela început îi ur- nează solo lui JSegru-Vodă:

„Mândre ciobănaş,Din fluer doinaş

Aici se reproduce lim bagiul poporal prin flaut, — fluerul nefiind încă întrodus io muşi ca de orchestră, — care execută o doină ciobănească. O pârtie de toată Irumseţea, unde frumoasa voce de bas a părintelui Oct. Mureşianu s-a va lora t foarte ;i a plăcut mult.' Ciobanul îi răspunde to t în accente

poporale:

„Ba Doamne, am văzut Pe unde am trecut“....

fyod însă ajunge la p a r t ia :

„Cânii cum îl văd La el se reped Şi latră a pustiu Şi urlă a morţiu“,

accentele lirice se schimbă în dram atice esprimând astfel groaza ce-,1 apucă pe cioban când se gândeşte la zidul pustiu, de cari se leagă superstiţia am in tită la început. Musica acomodându-se textului îm bracă form a recitativului.

Cu un canon frumos, în care sopra­nul şi altul încep, iar tenorul şi basul in­tră dup’aceea, începe c o ru l:

„Cât îl auzia Domnu ’nveselia“...

Iar orchestra im itează mersul celor din suita iui Radu-Negru.

Una din tre cele mai frum oase părţi a operei este unde Negru-Vodă sosind esc lam ă :

„Iată zidul meu !Aici aleg Eu Loc de mănăstire“...

In sunetul măestos al fan farelor, cari dau acorduri, ce leagă m elodie de m elo­die, esprimă com positorul m ăreţia mo­mentului.

Şi ca să fie şi mai măestos, autorul esprimă cuvântul >Eu« prin C*ul din oc­tava mare de bas, care-i întăreşte şi cu o fermată (coroană).

Urm ează după aceasta o fugă gran ­dioasă, cum numai la autorii cei mari poţi afla, când corul în c ep e :

„Meşterii grăbia Sforile ’ntindea

Dar ori ce lucra Noaptea se surpa A doua zi iar A treia zi iar“...

Orchestra aici im itează surparea z i­dului şi lucrul m eşterilor, cum întind sfo ­rile, măsură locul, sapă şanţuri şi lucră la ridicarea zidului.

Toate acesta sunt esprimate cu multă m ăestrie din partea autorului.

Naratoru l ne descrie desperarea ce­lor 9 m eşteri şi a lui Manole, care îşi p ier­duse deja toată speranţa în term inarea zidirei.

Cu un fortissimo grandios esprimă toată orchestra deşteptarea iui Manole, care ’şi destăinueşte visul ce lor 9 m eşteri

mari — atât de hotărâtor şi im portant a- supra sorţii z id irei şi atât de dezastruos asupra sfârşitului lor. Chiar din aceasta cauză im portanţa aceasta mare a visului lui se reoglindeşte în grandiositatea şi mă- iestatea muzicei.

Prin rom anţa plină de gingăşie :

„O şoaptă de sus Aevea mi-a spus“. .

îşi destăinueşte Manole visul şi în chip energic, bine esprim at în muzică din par­tea autorului, îi provoacă pe cei 9 m eşteri, ca să primească jurăm ântul ce-1 o fere e l ; la ceea ce corul cu în treaga orchestră ac- centuiază prim irea ofertu iu i şi depunerea solemnă a jurăm ântului :

„Pe ea s-o jertfim In zid s-o zidim“.

Şi cu aceasta parte măiestoasă se încheie partea primă a piesei lăsând o a- dâncă im presiune îu ascultători.

Partea cea mai frumoasă, mai dra­matică şi mai plină de efect a com poziţie i lui I. Mureşianu este partea a doua.

Şi această parte se începe cu o u ver­tură, care însă e prea lungă şi mai puţin succeasă, ca şi cea dela începutul părţii prime. A po i mai e şi prea sim fonică în

Pagina 2 G A Z S T A T R A N S I L V A N I E I

Abzlcerea Ini Schönaich. Ministrul de räzboiu Schönaich şi-a dat demisia. Ur­maşul lui — cum am spus — va fl pro­babil generalul Au ffenberg. Num irea va

urm a z ile le aceste.In legătură cu această schimbare de

persoane, mai cu seamă, ziarele opoziţio­nale m aghiare au răspândit ştirea, că noul m inistru eventual nu va susţinea !n În­treg im e proiectele de re fo rm e m ilitare. Faţă de aceasta se anunţă din V iena, că ştirea aceasta nu este adevărată, deoarece condiţia prealabilă ce s a pus pentru nu­m irea noului m inistru — fie acela ori cine — a fost ca el să primească şi să accep- teze de ale sale proiectele m ilitare.

Congregaţia comitatului Arad.Sâmbătă s-a Întrunit congregaţiunea

extraord inară a com itatului A rad pentru a lua in desbatere cunoscutele adrese ale oraşului V ârşeţ în chestiunea condamnării obstrucţiei parlam entare şi a urgentării votu lu i universal, egal şi secre t

Deschizându-se şedinţa, protonotarul com itatului Schili Jozsef, a propus In nu­m ele comisiunei adm in istrative un proiect de rezoluţiune, în care se esprimă gu ve r­nului încredere, se dă expresiune speran­ţei, că guvernul va înainta parlamentului un proiect de lege dem ocratic re fe r ito r la lă rg irea posibil mai întinsă a dreptului electora l cu considerarea desvoltării isto- rice, a intereselor naţionale şi a gradului de cultură a poporaţiunii. In ce priveşte proiectele m ilitare dela ordinea zile i con­grega ţia nu află de lipsă a lua poziţie ori a da d irectivă în această chestiune. In fine se condamnă obstrucţia şi se cere resta ­bilirea posibilităţii muncii legislative.

Prim ul ora tor a fost d-1 F . Goldiş, care după ce a fixat în mod energic şi dem n punctul de vedere al partidului na­ţional român, a prezentat următorul pro­iec t de adresă cătră camera deputaţilor :

„In legătură cu adresa munici­piului orăşenesc Vârşeţ, referitoare la starea abnormală a legislaţiunii ţării, — având în vedere faptul, că camera ungară, ieşită din alegeri e- feptuite prin corupţie, presiuni şi cele mai crase ilegalităţi, dar chiar şi în urma actualei legi electorale, medie­vale şi nedrepte, nu reprezintă opi­nia veritabilă a popoarelor ţării, iar guvernul actual, ca expresiune fidelă a acestei camere, nu are autorizaţia acestor popoare la politica sa de gu- vernament, — municipiul comitatu­lui Arad îşi esprimă neîncrederea sa faţă de acest guvern.

In faţa proiectelor militare, pre­zentate de guvern spre deliberare în parlament, constatându-se, că pe deo­parte aceste proiecte impun statului astfel de împovărare financiară, pe care ţara în starea ei materială de acum şi în vederea sistemului abso­lut nedrept al impozitelor publice, nu le poate suporta, pe de altă parte acelea proiecte introduc inovaţiuni umilitoare faţă de naţiunile nema­ghiare ale patriei, nejuste şi destruc-

raport cu ceeace trebue să f i e : introdu­cerea unei părţi a baladei.

Cu multă pricepere muzicală sunt descrise în această uvertură zorile zile i şi răsăritul soarelui, voind prin aceasta com- positorul a reoglinda şi în muzică textul, cu care începe corul a en ara :

„Iată ’n zori de zi Manea se trezi“...

Din acest m om ent începând şi până la trag ica zid ire a Anei, muzica într-un m inunat crescendo, — ce to t mai tare se deBvoaltă şi creşte până ce îşi a junge cul­m ea dramatismului în ţipete le desperate a le A n e i îm presurate de zid şi acompa­n iate de rom anţa a doua a lui Manole, de coru l şi orchestra Întreagă, — descrie în co lori de to t vii desfăşurarea acţiune! dra­m atice, producând o adâncă im presie a- supra unei urechi pricepătoare de muzică, i ţ i v ine să crezi în rea lizarea cuvintelor genialu lui creator ai dram ei m uzicale, W agn er Richard, care într-un m om ent de îna ltă inspiraţie a esc lam at: »v a veni v re ­mea, când muzica va înlocui limba şi vo r­b irea «.

(Va urma).

tive pentru armată, în consecinţă municipiul comitatului Arad cere luarea dela ordinea zilei a acestor proiecte.

Referitor la obstrucţia opoziţiei din camera ungară, municipiul comi­tatului Arad declara, că această ob­strucţie nu este izvorită din voinţa popoarelor acestui stat, deoarece ea nu are ca ţintă înlăturarea guvernu­lui spre a înfăptui egala îndreptăţire a tuturor naţiunilor statului, ci dim­potrivă ţinteşte o simplă schimbare de persoane înteţind politica actuală de guvernament, care se razimă pe principiul barbar de supremaţie de rassă şi de nedreptăţire al naţiuni­lor nemaghiare ale patriei.

In urmarea tuturor acestor du­reroase constatări, municipiul comi­tatului Arad cere înfăptuirea fără a* mânare a legei electorale pe baza sufragiului universal, egal, direct, se­cret şi pe comune, în cercuri alcă­tuite în temeiul egalităţii naţionale între toate popoarele ţării, având după aceasta a se disolva parlamen­tul şi a se transmite dietei alegânde toate acţiunile legislative trebuitoare pentru întărirea şi prosperarea do­rită a statului ungar.

(Aprobări vii din partea Româ­nilor).

Intru sprijin irea propunerei d-lui V. Goldiş au mai luat cuvântul d-nul Dr. I. Marşieu, Dr. C. lancu şi propunătorul, combătând pe mamelucii guvernam entali şi protestând In contra în treruperilor bă­dărane şi inzu ltelor aduse limbei rom â­neşti din partea câtorva mameiuci, pe cari vorb irile rostite în limba noastră dulce i-a scos din sărite.

Din partea ju stiştilo r a vorb it con* tra propunerei comisiunei adm inistrative advocatul László M ihály aprobând ob­strucţia.

Punându-se ia vo t propunerea com i­siunei adm., ea a întrunit, precum era de prevăzut, m ajoritatea de voturi.

Felic ităm pe fruntaşii noştri arădani pentru atitudinea lor deamnă şi bărbă­tească.

Serbările Ligei Culturale.Bucureşti, 29 Aug. v. 1911.

O aglom eraţie atât de m are de pu­blic, ca cea din z ile le de Sâmbătă şi eri, Duminecă, nu s-a mai pom enit de m ult în Bucureşti, poate nici chiar pe timpul expoziţie i jubilare. Ceas de ceas sosiau trenuri cu mii de oaspeţi din Bucovina, Ardeal, Ungaria şi cu deosebire din toate părţile Rom âniei. D in Bucovina au sosit peste 15C0 ţărani şi intelectuali, sub con­ducerea studenţim ei univ. Trenurile erau ticsite de m ulţim ea celora, cari au urm at apelul călduros al L ige i Culturale. Serbă­rile L ige i Culturale au avu t de fapt darul să răscolească toate su fletele româneşti, care în tr ’un sublim avânt de cald patri­otism au răspuns ca un singur glas la apelul ei.

Inaugurarea serbărilor L ig e i a fost favoriza tă de o vrem e admirabilă. In in­cinta parcului Carol de cum intrai, ochiul îţ i era plăcut im presionat de culoritul şi varietatea costum elor naţionale, întrunite din toate reg iun ile ţărei şi ale fra ţilo r de peste munţi. Pe toate aleele era un în­tre g furnicar de oameni.

D istracţiunile n-au lipsit de dim i­neaţă. Muzicile m ilitare cântau marşuri de tr iu m f; orchestrele naţionale cântece rom âneşti.

In mai toate pavilioanele se aran­ja se câte o distracţiune. P e lac, bărcile m arinei m ilitare spintecau uşor luciul apei.

In arenele Romane, la oarele 6 d. a. corteg iu l «P o ves te i Neam ului» a făcut o adâncă im presie asupra num eroşilor spec­tatori. «Povestea Neam ulu i» a fost aran­ja tă de astădată în condiţiuni minunate. T o t ziua, au fost a lergări de în trecere pe b ic iclete şi curse pe m ăgari. A u fost pe ziua de Duminecă în parcul Carol, fără nici o exagerare, cel puţin 40— 50 m ii de oameni.

S-a făcut to t ce e omenese posibil ca în parc publicul să nu ducă lipsă de hrană şi băuturi. T oa te acestea totuşi n-au fost îndestu lătoare pentru mulţimea v iz ita torilor.

P e la oarele 7 şi jum ătate seara, o p loaie torenţia lă a căzut pe neaşteptate,

care a cauzat la Expoziţie atâta panică şi îmbulzeală, încât nu avem de cât să mulţumim întâm plărei, că nu avem de În registrat vre-o nenorocire.

Coresp.

Reflecsiuni in preajma a. şcolar,re fe r ito r la educaţiunea fe tiţe lor.

Ne dăm samă de sigur, cât de m are responzabilitate iau asupra lor, pedagoa- ge le şi pedagogii In ternate lor noastre, cărora li se încredinţează iarăşi educsţi- unea fetiţe lor, ce se grupează din d iferite localităţi, din d iferite straturi sociale, cu d iferită educaţiune, cu d iferite obiceiuri şi cu d iferite tem peram ente.

Cu deosebire în educaţiunea fe tiţe ­lor, im presionabile după sensibilitatea lor particulară mai pronunţată, aceasta m isi­une pedagogică este nemăsurat de grea, căci pentru a putea continua creşterea şi instrucţiunea la acest grup variat în de­

prinderi şi sentimente, nu se poate pro- cede după un singur sistem, ca să se

poată obţine rezu ltate mulţumitoare.

Dacă phisiologii d isting anumite tem ­peram ente cu care este înzestrată om e­

nirea şi dacă psihologii în registrează pe baza aceasta d iferite le caractere, în a- ceasta tinereţe feciorească isbucneşte o scară nedefinită de nuanţări în tem pera­m ent şi caracter, care variază după sen­sibilitate, după felu l sistemului nervos, după starea anemică sau după fluctua- ţiunea unui sânge mai iute, după un or­ganism mai debil sau mai puternic, după im presionabiiitatea diferită, care influin-

ţează în d iferite chipuri sufletul şi m in­tea, dând pedagogilor gre le problem e de resolvat.

Compar această grupare de tinereţe cu o grădină de flori, şi nu trebue să uităm că cea mai mare minune dumne­zeiască este, că în natură nu sunt nici două flori cu totu lu i to t asemănate, pre­cum nu sunt nici două chipuri om eneşti absolut identice. Ştim însă, că un grăd i­nar dibaciu ţine cont de fe lu rite le specii şi variaţiuni, dosând apa, lumina şi căl­dura după modul cum le prieşte mai bine, de ce nu s-ar putea ţine cont şi în edu­caţiunea morală de tratam entul d iferit al acestor suflete plăpânde încred in ţate edu­ca toare lor? Tocm ai precum un medic tratează şi face diaguoza fie-cărui bolnav după individualitatea proprie, şi pedagogii ar trebui să facă tratam entu l m oral după iudividu&litatea particulară.

A ces t mod de educaţiune, neapărat, că implică o mare sarcină educatorilor, însă rezu lta te le ce s-au obţinut în d irec­ţiunea aceasta in şcoalele fam iliare cu sistem nou şi modern au fost surprinză­toare, căci s-a constatat că cel mai m are rău în educaţiunea şcolară este educaţi- unea negativă, care este o utopie p rim ej­dioasă. Modul de a descuraja, a blama, a batjocuri eleva cu apostrofări deprimă- toare, înseamnă că pedagoga se achită foarte uşor de m isiunea şi responzabili- tatea luată asupra-şi, în mod negativ. N e­greş it că este m ult mai grea m etoda po­zitivă, prin care pedagoaga încearcă de

repeţite ori cu încurajări a ridica in te li­gen ţa şi priceperea elevei.

Nu este in telig in ţa cu totu lu i io t m ărgin ită (a fară de id iotism ), din care n-am putea fi în stare să obţinem vre-un rezu ltat, tocm ai cum ra r există loc pe pământ, care este absolut im productiv,

căci chiar în tre crăpăturile stâncilor ră ­sar flo rice le g ingaşe şi parfum ate şi chiar m lăştin ile produc o vegeta ţie frum oasă şi interesantă.

Dumnezeu a pus şi în su fletele aces­to r tinere fiinţe fe lu rite sem inţe şi cade în sarcina pedagoagelor, educatoarelor şi

acelor ce sunt în locuitoarele m am elor, să cu ltiveze cu în g r ijire aceasta ţarină, pen­tru ca să dea flo ri şi roduri.

Multă osteneală, îndelungă răbdare şi o nesecată bunătate se recere pentru

acest fe l de educaţiune. Să m ai recere o autoritate, care nu este sacă şi rigidă, eare nu înspăimântă şi îngrozeşte, ei o

lNr. 190.— 1911 1

Iautoritate care inspiră încredere desăvii şită, care inspiră sim ţul de dreptate care stârneşte în in im ile e leve lor o si ordinare şi supunere de bună voie, simţi într-ânsa un scut şi un reazăm puteri ce lăm ureşte judecata lo r nehotărâtă.

Precum este constatat, eă transmit« înprejurim ei noastre nervositatea, nem ţăm irea, irita ţia şi mânia, to t aşa putei transm ite lin iştea sufletească, bunătatetj seninătatea gândirii. Educatoarea capabi de a-şi stăpâni firea prin vo in ţă şi bus voinţă, va fi recom pensată de a prodoi în ju ru l său o atm osferă calmă şi pac nică, in care m intea lin iştită va avea Iii pezim ea ju d e c ă ţ ii; creerul va putea ast avea aptitudinea de a-şi apropia şi a-şi! tipări tra in ic impresiunile, noţiunile ideile ce le prim eşte ca instrucţiune. Pi faptul acesta se n ivelează cu încetul inegalităţile prea pronunţate în acea! grupare ; acest fel de instrucţiune va pj rea e leve lo r o binefacere, o continuii

a v ieţii lo r fam iliare şi în in im a lor se trezi dorul de a-şi îm plini datoriile I se va trezi dragoste şi recunoştinţă fa|

de cei-ce li*se consacră lor de aceşti pi rin ţi sufleteşti cu cariera lor plină i je r tfire de sine.

Maria Baiidescu,

în tâm p in a re .Şimleu, 8 Sept. c.

In n-rul de M iercuri (185— 1911) »G azete i Transilvan ie i« sub titlu l »Rane naţiunei«, a apărut un m ic articolaş, refe r ito r la acţiunea respective ţinuta >Ret niunei înv. rom. Sa lăgien i«.

E drept, că în adunarea din Santa s’a propus, ca reun. noastră să se /® membru la »M agyarország i Tanitóegyeí le tek Országos S zöve tsége«, dar tot atui s’a propus şi aceea, ca dimpreună cu C! le la lte propuneri ce s’au făcut să se tran pună şi aceasta, com itetu lui central gp studiare. Şi comitetul, de sigur, va ai m odalităţile, pentru soartea ulterioari acestei gingaşe propuneri. — Afirmaţi™ că Reuniunea noastră deja s'a înscrişi membru la m enţionata alianţă, nu corii punde adevărului.

Asigurăm însă pe d-1 X . că reuni nea, care înainte cu 7 ani a in iţiat >AI anţa reuniunilor învăţătorilo r români cat. din ţa ră « şi a purtat până acum stei gul în lupta grea, nesprijinită, n’a arui cat în baltă acel steag, ci ţine cu s~ la lupta din trecut şi are firm ă nădejdi că odată, în aceasta luptă, va eşi invit gă toare.

Că sunt oameni, cari ar voi să dud la perire esistenţa acestei reuniuni, constatat, dar cei chemaţi vo r şti sâ măsurile necesare, faţă de aceia, cari nu-; aduc am inte că, este şi caracter, fără care omul este neom, adecă nul.

Aşteptăm din partea autorităţilor st perioare bisericeşti-şcolare şi dela cir tu rarii rom âni — dacă nu ne dau mit! de a ju tor — barem puţin sprijin, faţif de cauzele învăţâtoreşti.

Simion Oros. secret, reun. înv. rom. sălăgieti

ŞTIRI .— 30 August v.

Vlaicu va sbnra la Braşov, kdimineaţă a sosit la Braşov d-1 ii giner Negruţ din Blaj, reprezentau tul aviatorului nostru Vlaicu, pentn a face pregătirile necesare în vede rea proiectatului sbor la Braşov, li urma unor consfătuiri, ce s’au urmai în decursul zilei de azi, s’a fixat ki minul sborului d-lui Vlaicu la Bn şov pe Duminecă într’o sâptămââ adecă pe Duminecă în 24 Sept. n. Fee tivitatea sborului va fi pusă sub* gida casinei române din Braşov şi a despărţământului Braşov al „Asocia ţiunei“ . In scopul acesta se va ţinea probabil mâne după amiazi o cod* fătuire în cerc mai larg, în localităţile casinei române.

Azi înainte de-amiazi d-1 inginer Negruţ însoţit de directorul ţământului Braşov, d-1 prof. N. dan s’au prezentat la d-1 căpitan

Nr. 190.— 1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E ! . Pagina 3., --------------------------------------------------

perior de poliţie Farkas, care a luat la cunoştinţa cu multă amabiitate sborol anunţat. A zi după ami azi d-1 inginer Negruţ însoţit de d-nii Petru Popovici şi V. Branisce au plecat la stupina d-lui Mandi Steriu, pentru a vizita terenul acestei stupine, pe care d-1 Steriu cu multă bunăvoinţă l-a pus la dispoziţie pentru sborul d lui Vlaicu. Amănunte vom aduce înnu- merii viitori.

sărbătorirea d-lai Andreiu Bârseanu.Din Sibiiu ni se scrie : După prim a şedinţă « comitetului central al Asociaţiunei, ţinută S&mbătă după amfazi, la care au luat parte ţi câţiva m em brii extern i, in tre cari noul vicepreşedinte al „A soc ia ţiun ei«, dl canonic Dr. Vasile Suciu, a urm at seara banchetul dat în onoarea noului preşedinte al »A s o ­ciaţiunei« d-1 A . Bârseanu. La banchet au luat parte peste 100 persoane din in telec­tualii Sibiiului şi a com unelor apropiate.

1 S’au ros tit numeroase toaste în o- jpţoarea d-lor Bârseanu şi Dr. A . Suciu. Ş e­fia toastelor a deschis-o veneratu l preşe­dinte al despărţământului Sibiiu, d-1 Par­témé Cosma, vorb ind în onoarea d-lui Bâr- «eanu. D intre oaspeţii mai îndepărtaţi au luat parte d-nii Dr. V. Suciu, d irector Ne- gruţiu, G. Precup, ingin. Negruţiu , părin­tele Agârbiceanu, protopop Lupaş etc.

Cor.Din partea desp. Braşov al Asocia-

ţiunii s’a trim is Sâmbătă d-lui P. Cosma următoarea te leg ram ă : Mândri de alege­rea d-lui Bârseanu ca preşedinte al Aso- ciaţiunii, despărţământul Braşov se ală­tură la bucuria Sibienilor. — N . Bogdan.

Meseriaş român siblan — premiat înSoma. Cunoscutul cro itor din Sibiiu, d-1 Ioan Petraşcu, cu prăvălia bine asortată din Strada Cisnădiei, participând cu mai multe obiecte, în tre cari şi cu un rând de reverenzi, la expoziţia univ. din Roma, dintre 800 esponenţi cro itori a fost dis­tins cu prim ul prem iu „Gran Prem io* şi eu Medalia de aur. — Această distincţie bine m eritată ar trebui să îndem ne pe fie­care român a-1 sprijin i în în treprinderea ea, cu atât mai mult, că e singurul român, căruia i-a succes să se pună alăturea cu multele şi m arile firm e străine din strada principală a Sibiiului. P—a.

Expoziţie de copii în Lancrăm. Apelulcald al com itetu lui central al »Reuniunii române de agricu ltură din com itatul S ib iiu «, lansat îu cauza expoziţie i de copii, a aflat tiu răsunet în in im ile fruntaşilor din Lan­crăm şi îm prejurim e. Iu conferenţa ţinută îo astă cauză s’a luat cu plăcere ia cunoş­tinţă faptul, că la prem iile de distribuit va con tribu i: comuna politică Lancrăm 70 cor., comuna bisericească 30 cor., banca »Agricola« din Sebeşul săs. 50 cor., banca »Sebeşana« 50 cor. stând astfel, cu contri- buirea de cor. 50 a „Reuniunii agricole, in total 250 cor. la d ispoziţie de îm părţit intre mam ele harnice din Lancrăm. Pen ­tru a asigura buna reuşită a acestei lu­crări de in teres h igien ic-econom ic s’a in­stituit un com itet aran jator local, care desvoaită activ ita te lăudabilă în toate di­recţiunile. T inerim ea locală în însufleţirea ci va aranja o petrecere îm preunată cu reprezentaţiune teatrală şi cu concert.

Pentru form area ju riu lu i au fost pro­puşi, în afară de fruntaşii din Lancrăm şl de membrii com itetului central al Reuni­unii agricole, dom n ii: Dr. I. E lekeş, Dr. At. Moga, medici în Sebeşul săs.,Dr. T ra ­cta Petraşcu, m edic în Tălm aciu, Sergiu %edean şi Eugen Pop Păcurariu, proto- presbiteri, G. Tătar, contabil, I. Băilă, tu ­tor, Dr. Seb. Stanca, par., Ioan Oncescu, nofc. emer. şi 1. PaveJ, învăţător, to ţi din Sebeşul săsesc. Couferiu ţe se vo r ţinea mai multe, tractând despre higienă etc. du fotografiatu l grupelor etc. se însărci­nează unul din fo togra fii din Sebeşul-să- «esc. Term inui expoziţie i s’a deflpt pe Du­minecă 24 Septem vrie d. c. D eta lii va da comitetul central al Reuniunii agricole.

Sfinţire de biserică. Comitetul paro- éial gr. or. român din Mesterhúsa, trac- tul Reginului, în v ită la sfinţirea bisericii nou edificate, care va avea loc Duminecă, la 4/17 Septem vrie a. c. prin I. P. S. Domn Arhiepiscop şi M itropo lit Ioan Meţianu, precum şi la banchet, concert şi dans, cari ae vor aranja din acest incident. Gara ul­timă e Bánffyháza. Onoraţii oaspeţi sunt rugaţi a se anunţa înainte la banchet.

Petrecere poporală în Slbflo în onoa- rea aviatorului Yialcn. in cinstea iubitului nostru av ia tor Vlaicu se va da în Sibiiu, Duminecă la 17 Septem vrie a. c. st. nou

■după sbor, o petrecere poporală eu dans ŰQ pavilionul „ Hermannsgartm“ (strada

Şaguna Nr. 9, peste drum de casele »A s - t r e i« ) , la eare Invită cu toată dragostea pe to ţi Rom ânii de bine. Comitetul aero­nautic aranjator.

d e 300 m etri de ţărm , in urm a unei fu r­tuni subite. Vaporaşul s-a răsturnat şi cele 14 doam ne s-au înecat toate, bărbaţii s-au sa lvat înotând.

şapte şi zece ani, e lev i ai şcoalei din sat. Conductorul m irat Be apropie de eopii, le făcu semn să stea şi-i în treb ă :

— De ce a ţi salutat vo i pe domnu ăla cu barbă albă şi luugă?

— E domnu Haşdeu care trece p’aici.

— Dar de unde-1 cunoaşteţi v o i?— Din cartea de lectură...Şi zicând aşa, unul deschise cartea

tocm ai unde era o bucată de versuri şi portretu l lui Haşdeu.

Conductorul priv i şi se încredinţă pe deplin că domnul cu care vorb ise era in­tr-adevăr profesorul şi scriitoru l vestit Haşdeu, şi câud se sui lumea îu vagoane, se duse drept la academician, îi iăeu o re- ver io ţă spunându-i:

— V ă ro g să mă ie rta ţi stră lucite domnule Haşdeu, că eu, om m atur ce m ă aflu, nu v-am cunoscut până acum şi v-am pricinuit supărare cu în trebările m ele ne­săbuite. E o ruşine pentru m ine, o văd bine, ca să nu cunosc pe un om m are al ţării, pe care îl cunosc şi-l salută până şi copii mici dela sate. Vă ro g să mă iertaţi.

Haşdeu to t aşa neturburat ca în tâi, a zâm bit..

D. Teleor.

ULTIME ŞTIELBudapesta, 12 Sept. Aici 8-au

ivit din nou patru cazuri de holeră şi un deces. Unul s-a bolnăvit de holeră, bând apă din Dunăre.

PariS, 12 Sept. Ziarul „Matin“ scrie, că guvernul francez va fixa răspunsul la contra-proiectul german probabil în consiliul de miniştri ce se va ţine la Elizeu, iar Marţi sau Joi se va redacta definitiv de cătră consiliul de miniştri răspunsul Franţei.

Acest răspuns va fi redactat In aceîaş spirit vast de reconciliare şi în dorinţa toarte sinceră de a-se parveni la un acord, spirit ce a ca­racterizat atitudinea Franţei în ulti­mul timp.

Lisabona, 12 Sept. Delegatul gu­vernului, care a fost trimis la fron­tieră spre a se informa asupra miş- cărei regaliste, a raportat, că în a- fară de cavalerie şi artilerie, rega- liştii dispun şl de două aeroplane, de care vor să se folosească spre a da populaţiei semnalul relativ la is- bucnirea revoluţiei.

Lisabona, 12 Sept. Toate pute­rile în afară de Austro-Ungaria, au dat reprezentanţilor lor instrucţiuni ca să recunoască republica portu­gheză.

Roma, 12 Sept. O depeşă din Lingua Glossa anunţă, că un nou crater al vulcanului Etna s-a des­chis lângă Muntenegru şi Monte- rosso. Coloanele de fum sunt lumi­nate când şi când de lulgere stră­lucitoare. Lava scoboară ameninţă­toare asupra pădurilor din preaj'ma comunelor Linguaaglossa şi Castigli- one. Cutremurele de pământ sunt aproape continue. Străzile din Cata- nea sunt acoperite de cenuşe.

P ro p r ie ta ră :Văd. E le n a D r . A u r e l M u re ş ia x m .

Redactor resp. I o a n Spuderoa.

Wiillischhof,Stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu,

arangiat conform tuturor recerinţelor mo- deme; dietetică după sistemul lui Dr. Lah- mann (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi electrice, băi medicinale, g im ­nastică etc. etc.) 30 min. depărtare dela V iena, în reg iune rom antică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi ce le ale schimbului organ ic (neurasthenie, hys- terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- matism, boale de stomach şi de in testine etc.) Cure de îngrăşare şi de slăbire. Nu se primesc în stab ilim en t: boale in feeţioase şi boale psychice.

Posta: Maria-Ensersdorf bei WienTelegrame şi telefon: Văllischhof-

Oiesshubel bei Wien.Cu prospecte şi detailuri stă la di«*

posiţie direcţiunea şi m edicu l şe f al sta«* b ilim en tu lu i:

Or. Marios S to r».

Foc şl moarto în urma trăznetulai.Duminecă după prânz s’a deslănţuit o fu r­tună vio len tă asupra Braşovului. In tim ­pul scurt de vre-o câteva m inute, cât a durat această furtună, trăznetu l, care ş-a descărcat mânia în tr ’o şură, din Strada de m ijloc, a prefâcut-o în cenuşă, făcând o pagubă de 10 m ii coroane. — T o t atunci pe locuitorul din Schei (P a jiş te 7 ) Vasile Gal, l-a lo v it trăznetu l în casă, durmind pe divan. I-a săgetat pieptul, lă- sându-i m ort. Lem narul Dumitru Bobancu, pe care, din întâm plare, furtuna îl apu­case în pădurea din m arginea oraşului, din sus de podul Dracului, pe când vo ia să treacă o potecă stâncoasă, la auzul bubui­turii puternice a tunetului, s’a cutrem urat, şi lunecându-i picioarele, a scăpat de pe stâncă la o adâncime de 20 m., aflându-şi astfel m oartea.

Concurs de învăţător. N i se s c r ie : Reghinul săsesc, unul din cele mai expuse puocte ale Românismului, publică concurs pentru Învăţător gr. cat. cu term inui 20 Sept. n. c. Salarul fundam ental de 1000 cor. în ra te lunare anticipative, şi cvin- cvenalele cuvenite, pe lângă corteiu l după lege, recom andă acest loc unora din cei mai buni în văţători, cunoscători de mu­zică, în care caz se pune în prospect scutirea de cantorat. Poate conta şi la a lte ven ite laterale.

Ştiri artistice din România. D-nui m *Sadoveanu, d irectoru l Teatru lu i Naţional din Iaşi a in trat în tra ta tive cu doamna A ga ta Bârsescu pentru o serie de rep re- zentaţiuni.

Stagiunea Teatru lu i Naţional din laşi se va deschide la 14 O ctom vrie v. cu tr i­log ia d-lui Delavrancea, care se va juca în 3 seri consecutive. Rolurile principale vo r fi in terpreta te de d-l Nottara.

Oaspeţi distinşi la »Reuniunea soda- Iilor români din Sibiiu«. Distinsul prezident al „A soc ia ţiu n ii“ , d-1 Andreiu Bârseanu, cu preastim ata-i soţie şi în societatea d lor N. Droc. Barcian, profesor, N icoiae Băl- nescu, deputat, ambii din G iurgiu (R om â­nia) şi I. C. Pacţu, prof. în Braşov, plăcut im presionaţi de corecta in terpretare prin corul »Reuniun ii m eseriaşilor« noştri a cântărilor litu rg ice din catedrală, au cer­cetat Dumineca trecută localităţile R eu ­niunii am intite. D istinşilor oaspeţi li-a dat desluşirile de lipsă, în ce priveşte numărul m ăestriior, ca lfe lor şi ucenicilor din Sibiiu, prezidentul Reuniunii dl V ie. Tordăşianu. Satisfăcuţi de cele văzute şi auzite, dis­tinşii oaspeţi şi-au dat obolul lo r pe alta­rul clasei noastre de m ijloc, iar d-1 Bâr­seanu a cerut să fie trecu t în şirul m em ­brilor Reuniunii m eseriaşilor şi în ai Reu­niunii rom âne agrico le sibiene.

Necrolog. Institutul de cred it şi eco­nom ii, »V ic to r ia « cu adâncă durere anunţă trecerea din viaţă a neuitatului şi devota­tului prietin şi prezident al com itetu lu i de supraveghere al institutului Oeorge Feier, răposat Joi, în eta te de 66 ani. înm orm ân­tarea a avut ioc Sâmbătă în 9 1. crt. la orele 9 a. m. în Boroşineu. F ie-i ţărâna u şoară ! Direcţiunea şi comitetul de supra­veghere a institutului.

La «Fundaţiunea Dr. Petro Şpan»,pentru ajutorarea revistei «V a tra Ş co la r i», d-nul Ioan Sporea, înv.-dir. In Feld ioara a donat suma de 2 cor. Ii esprim pe această cale v ii m ulţum ite şi-i doresc m ulţi im i­tatori. Braşov, 27 Aug. v. 1911. Pentru corpul înv. dela şcoala prim ară centrală de băeţi şi fe tiţe : R. Frateş, dir. şcoaleior de fe tiţe.

Un apel. Subscrişii, în numele institu­tului de cred it şi econom ii «Sec&şana» din Ludoşul-m are, vo ind a veni în a ju to­rul celor nenorociţi prin focul iscat în 22 şi 28 August a. c., în urma căruia au rămas 37 fam ilii dimpreună cu v ite le lor, lipsiţi de m ijloacele de traiu, apelăm şi pe calea aceasta la sprijinul tu turor creş­tin ilor, rugându-i să binevoiască a întinde mână de a ju tor ce lor nefericiţi. O ri-ce a ju tor să se trim ită la adresa: «Secăşana« institut de credit şi econom ii, societate pe acţii în Ludoşul-mare (N agyludas) corn. Sibiiu. O ferte le incurse se vo r evita pe cale ziaristică. — tSecâşana» cassă de cred it şi econom ii, societate pe acţii în Ludoşul-mare. Spornic, dir. eşec. A lex iu Staicu, parocb gr. c a t ea cassar.

Groaznică nenorocire pe nn lac. DinPerugia se anun ţă : Sâmbătă dimineaţa, un vaporaş, care transporta 14 doam ne sau dom nişoare şi 3 bărbaţi dela Castiglione, s-a înecat pe lacul Trasim ena la o distanţă

Dofranfiaro* Ni se serie: După cum confirm ă «A z ú jság» Nr. 210 din 5 Sep­tem vrie a. c. la agenţia «S oc ie tă ţii de navigaţiune m agh iară» din Orşova, casie­rul Ladim ir B rody a com is mai m ulte iregu larităţi, însuşindu-şi şi 12 000 coroane. F iind deţinut, la judecătorie a m ărturisit că nişte în treprinderi speculative l-au ruinat. Ziua deţinerii a fost ziua de Sântă-Mărie, în localul «H ote lu l R e g a l» pe când îşi sorbea o cată neagră, ia r in 7 Septem vrie a. c. fu escortat din închi­soarea din Orşova la tribunal în Caran­sebeş. Din cauza aceasta m are agita ţie în Israil.

P e noi numai atât ne Interesează, flind-că numita «Societa te de n av iga ţie », care e un cuib jidovesc, e susţinută cu bani g re i din cassa ţării resp. şi de pe pielea noastră, iar defraudantul Brody Ladim ir e patrio t de 5 piţule şi odraslă din neamul celor ce au trecu t pedeştri «M area roş ie », fă r ’ a-şi uda picioarele.

ÂViZ. Aducem la cunoştinţa on. noş­tr i abonaţi şi cetitori, că de aci încolo re ­dacţia şi adm inistraţia rev iste i »N a ţiu nea «, e Budapesta, Üllői út 115/b. Budapesta, 10 Septem vrie 1911. Adm in istraţia rev. >1Na­ţiunea €.

8*2 perdül pe drumul Târgu l inului, florilor, promenada de sus, strada porţii, Târgu l grâului, un ac de briliant cu un m ărgărita r m are în m ijloc. Cel care află acest ac, este rugat pe lângă o rem une­raţie corăspunzătoare a-1 preda la Czell, Târgu l inului 31— 33 etaj Í.

Din viaţa lui B. P. Haşdeu.Săptămâna trecu tă s au îm plin it pa­

tru ani dela m oartea marelui nostru sa­vant, Bogdan Petriceicu Haşdeu. Din acest prilej ziarele din Rom ânia au com em orat am intirea marelui filo log şi istoric, re le ­vând opera lui şi ep izoade din viaţă.

In »S ea ra « aflăm urm ătoarea anec­dotă, publicată de D. Teleor, pe care dân­

sul a auzit-o deia un intim al.lui Haşdeu.Iată anecdota :

In ultim ii zece ani ai v ie ţii sale, Haş­deu a ocupat aproape în continuu şi pos­tul de preşedinte al Consiliului perm anent de pe lângă m inisterul cu ltelor şi instruc­ţiunii publice şi în această calitate avea bilet perm anent de drum de fier. Foarte des se ducea la Câmpina la Castelul lulia Haşdeu, unde cugeta, scria, se odihnea şi de m ulte ori ţinea şedinţe de spiritism cu prietenii săi cei mai de aproape.

Intr-o zi în drumul spre Câmpina, un conductor de tren perm utat de curând — se vede pe linia aceea — îi cere lui Haş­deu biletul de tren. Haşdeu scoate din Bu­zunar biletul său perm anent prins în tre două cartoane lega te în pânză englezească:

— Poftim .

Conductorul ia scoarţele, le deschide încet, citeşte, apoi întreabă :

— D -voastră sunteţi domnul Haşdeu?

— Da, domnule.— Domnul Haşdeu, profesorul, scrii­

torul ?— Da, domnule.— Mă asigura ţi?— Fără îndoială.— Carnetul ăsta nu e îu regulă.— De ce?

— Regulam entul prevede expres, ca să aveţi anexat aci în tr-o parte şi fo to ­grafia dum neavoastră.

— A i d re p ta te ; dar fiind prea cu­noscut pe linia asta, n-am mai pus şi por­tretu l.

Conductorul strâm bă din nas şi zice:— E în neregulă. N-am ce să vă fac,

dar o să fiţi controlat pe drum...— Bine, domnule.— V ă rog însă, ca să puneţi fo to ­

grafia. A şa cere regulamentul... a ltm in­teri...

Haşdeu zâmbi şi nu se supără, vă­zând că conductorul e sincer şi că într-a- devăr nu crede că are în faţă pe Haşdeu. Era însă ga ta să-i dea orice explicaţie ar fi dorit.

După vre-o zece m inute trenu l se opri la o staţie, cum ar fi Băicoi. Haşdeu scobori din vagon spre a m erge la Bufe­tul gării. In drumul dela vagon şi până la bufet academicianul fu salutat de vre-o zece copii mici cu căciuli ţugu iate în cap şi cu ghiozdane după gât. Erau copii Intre

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 190— 1911

îan. güa-ete sinatoascLice ^©an.tr\a. copii.Preturi unitare fise.6.50 7.50 8.50 10 Coroane

Moskovits Farkas & Ciede ghete şi cisme. Societate pe acţii:

Filiala Braşov, Strada Porţii Nr. 59.

Este fapt complinit

2v£a,g'aziivcLl d_e Ib.©âao.@liferant c. şi r. al curţii şi camereiM. NEUMANN, z

Braşov, Strada Vămii Nr. 21.

oferă Haine pentru bărbaţi, băeţi şi de fetiţerecunoscute ca cele mai bune, atât gata cât şi după măsură«

Xî\ F IL IA LE : Arad, Braşov, Debreţin, Fiume, Kassa, Cluj, Ţ> J i,1 iu D c l Miskolcz, Oradea-mare, Cincibiserici, Pojon, Seghedin, K|inrtTj0\Tfl

Timişoara, Agram, Belgrad, Sofia. a/u \a u |/w UtUi

Fublicaţiune.Pentru zidirea unui internat de

băeţi în Braşov, Str. Prundului Nr.39, i 41 subsemnata Eforie şcolară publică Jicitatiune cu oferte închise. Terminul ultim pentru prezentarea ofertelor este: ziua de 12/25 Septem- bre 1911 orele 5 seara.

Numai acele oferte se vor lua in considerare, la cari va fi alăturat un deviz cu preţuri detailate pe mă­rimi şi pe bucată, introduse în co­roane şi fileri în formularele de de­viz, ce se pot lua dm cancelaria E- foriei şcolare.

La ofert se va alătura ca vadiu 5°/0 dela suma totală a devizului în hârtii de valoare notate la bursă, îq bani gata sau îq libel de depunere nevinculat.

Ofertele au să fie timbrate şi au să conţină declaraţiunea, că oierentul cunoaşte condiţiunile de contract precum şi prescrierile technice în toate amănuntele şi se supune ne­condiţionat acelora.

Planurile şi condiţiunile do zidire se pot vedea în cancelaria Eforiei şcolare în orele de birou dela 9— 12 înainte de amiazi şi dela 3— 6 după amia/i.

Formulare de deviz cu măsurile date se pot lua din cancelaria Eforiei şcolare pe lângă preţul de 5 Cor. bucata.

Eforia şcolară îşi rezervă drep­tul de a hotărî liber asupra oferte­lor fără cosiderare la suma devizului.

Braşov, din şedinţa Eforiei şco late, ţinută la 26 August 1911.

Eforia şcoalelor gr. or. român din Braşov.

De închiriatmai multe locuinţe în Blumena Str. Fântânei Nr. 13 la

Cari lleustâdter«

Arendare de pământPământ circa 170 holde cat. clasa I. pe hotarul Preşmerului, bun pen­tru cultivarea sfeclelor dezahar, mai departe borhot, tescovină pentru circa 70 capete de vită peste tot a- nul, se dau cu arendă imediat pe mai mulţi ani.

A se adresa în Braşov, Strada Fântânei Nr. 13 la

Cari Neustâdter,fabricant de spirt şi droşdii.Studenţi gimnasiali din casă

bună, se primesc în cost şi îngrijire (odae separată) la Preoteasa văduvă Strada Vă*mei 28, curtea îndărăpt.

Comis.să caută pentru despărţământul de coloniale la „Severineana“, so- ciet te corn. pa acţii în Caransebeş,

j*

însoţirea centrală delăptărie din Braşov

recomandă productele sale higienlce:Lapte de vacă şi de bivoliţă proaspăt în sticle; unt, smân­

tână, kafir şi iaurt de prima calitate. Produsele se pot cum­păra în prăvăliile proprii şi anume: TârţjUl b O l l O f 2 (cu vân­zare de lapte) şi Str. de mijlOC 30 (însoţirea de lapte). Mai departe în următoarele prăvălii: F. Adam, Valea morilor a) 11;C. R . Fernengel, Str. Hirscher 1; Gr. Fleischer, Str. Caterinei 9; L. Glasz, Str Neagră 55; A. Gál, Str. Neagră 1 ; Í. Lazar, cofetar, Str. Porţii 67; H. Liesz, Str. Aţei,- V. Nagelschmidt, Str. Hirscher 19; Seevald, prav. de coloniale, Petersberger I., Str. orfanilor 6; A. Servatius, Târgul cailor 12; G. Vass, Par­cul spitalului militar 38.

Hala de vânzarea productelor Str. Mihail-Weiss 17.Se caută vânzători de produse!

W

Gazkoksescelent liber de pucioasă, foarte bun pentru încălzirea cen­

trală a odăilor, la făurărie, motoare etc. se capătă în

Birou! orăşenesc al fabricei de gaz aerian a oraşuluiBraşov, Strada porţii 60«

Tot acolo să află o expoziţie permanentă cu sticle de gaz, sobe pentru încălzit baia, automate pentru apă caldă etc.

care se pot vedea în toate zilele.

„G AZETA TR A N S ILV A N IE I“ cu numărul ă 10 fileri, se vinde la tutungeria d-lui Dumitru Pop, zaraf str Hirscher Nr. 4 şi la Eremias Nepoţii.

T IP A R U L TIPOGRAFIEI A. MUKEŞIANU, BRAŞOV.