8/17/2019 Ilasciuc.docx

1/2

Spulberînd mitul puterii imperiale unitare, teologia creştină prin Sfîntul Augustinarmă că predestinarea pentru unele „cetăţi umane” constă în gradul de puteredivină cu care sînt înzestrate de „cetatea Domnului” !ineînţeles că în "vul #ediuşi în "poca #odernă, mai ales în relaţiile cu statele necreştine a funcţionatsistemul apartenenţei şi diferenţei religioase, „noi şi ei” Sociologii contemporani

care au identicat puterea cu violenţa, # $eber, % #ills, au preluat deniţiaantică, prin care „omul asupreşte semenul său” şi tradiţia creştină, care

 îndeamnă la respectarea esenţei legii, reductibilă la categoria di&otomică„stăpînire'supunere” (otodată, teoriile scientiste aduc critici la adresaelementelor de morală şi religie în relaţiile internaţionale, considerîndu'le lipsitede precizie teoretică, iar teoriile funcţionaliste proiectează un optimism a)at penatura umană, susţinînd că omul este dispus spre cooperare şi nu spre con*ict +naceeaşi ordine de idei, - .ulianu subliniază că religiosul prin universalul săuemană putere, iar / Armand şi D /azard făcînd critică la adresa tezei„civilizaţiilor pluridirecţionale” al lui A (o0nbel, armă că „civilizaţia şi religia

armonizează grupurile umane” 1234 .ert este că la etapa actuală religia tinde săse înfăţişeze ca un reglator moral şi luptător pentru ec&itatea socială, indevidentă în acest sens aspiraţia oamenilor către o viaţă decentă, bazată peprincipii elaborate în decursul mileniilor şi accesibile generaţiilor contemporaneprin intermediul „cărţilor snte” Această situaţie nu poate să nu să se răsfrîngăasupra consolidării ponderii religiei în sistemul relaţiilor internaţionale 5enomenulnu este ceva necunoscut sau nou şi apare ca regulă în perioadele de răscruce aleistoriei, epoca postrăzboi rece ind 6alentin !eniuc, 6ictor 7uc 83  ▌ elocventă înacest sens -lus la toate, valorile creştine se a*ă la baza unor concepţii depolitică e)ternă ale ţărilor occidentale, stereotipurile islamice determină

nemi9locit activitatea ma9orităţii absolute a statelor musulmane, iar budismul şi'agăsit e)presie în viaţa internaţională a unor popoare de pe continentul asiatic :utrebuie de trecut cu vederea nici alte confesiuni ' &induismul, confucianismul sauiudaismul, care, de asemenea, au marcat şi marc&ează politica e)ternă a unorstate ; ndia, .&ina sau srael ")istă cîteva direcţii provenite din intercone)iuneacomple)ă dintre religie şi sfera relaţiilor internaţionale< 3 -articiparea nemi9locită

 în activitatea internaţională a structurilor religioase şi formaţiunilor social'politicede orientare religioasă -artidele şi organizaţiile social'politice de aceastăorientare pot divizate în două categorii< a= cele care aspiră şi dispun deposibilităţi reale pentru participarea la e)ercitarea puterii de stat şi deci, în caz de

necesitate pot face abstracţie de unele prevederi doctrinare Succesele cele maimari au fost înregistrate de >niunea .reştinDemocrată şi >niunea .reştin'Socialădin ?ermania, -artidul .reştin'Democrat din talia, !&arati0a 7anata -art0 şa +n%om@nia nterbelică, -artidul :aţional ărănesc .reştinDemocrat, de mai multeori s'a a*at la guvernare, iar după 3BCB ind reactivat, s'a a*at în frunteacoaliţiei guvernamentale în perioada 3BB8'EEE +n % #oldova mai multeformaţiuni şi'au declarat opţiunea pentru orientarea creştin'democratică, de ceamai mare pondere bucurîndu'se -artidul -opular .reştinDemocratF b= formaţiunisocial'politice doctrinare, ce se conduc în e)clusivitate de stilul idiologic deactivitate, abandonînd în totalitate pragmatismul şi care preferă opoziţia, în

ma9oritatea absolută a cazurilor, cea e)traparlamentară, anunţînd delitate faţăde principiile şi valorile adoptate Asemenea formaţiuni ca regulă rămîn mereu în

8/17/2019 Ilasciuc.docx

2/2

umbră, nu se bucură de spri9in electoral, pentru ele contînd „puritanismul”idiologic