cap. 1 civile i

7/31/2019 Cap. 1 Civile i

1/38

.,,'. . '. . ~: " .. . . . , , : .... ,:.,:~ .'. . - ,..

H Asonache -- CONS'lRUC'lJI CIVILI,' , vol.l , cap . .1- Notiuni introductive

HORI/\

a ito ,1 1'l.Scurta incursiune ':n istoria constructiilcr.2.Particularitati ale orodusolcr constructiij ~i ale activitatilor legate de reaiizareaacestora.3 ("" ", ..(:' v r 4 I I t t" ' I'- ,\...'I3SIl!Car! TUnC;!Ona,8 a e cons rUC)IlOL4.Categorii $i clase de importanta ale con-

C'"'-'.... ictiilor'-JUUV lnvi.> < 5.Probleme de coordonare dimensiona-13in proiectarea constructiilor. Sisternmodular, Tolerante.

6.Elernente de legiferare tehnica aactivitatilor de constn !r"tji( '" \j I CA.",I ! v .h_"..J uv~_,l, ,7.Conceptul de pertormanta; pnncipale.eclemente de continut; exernple;8.Directiv3 Europeans 89/1 06-CEr- ~iLegea 10/1995 reteritoare la calitatea In

'1"'constructu,

Tootu drefJ /ll ril e rezcrvot antornlni


2/38

, . ' . , .', "

H. A "~r:"l,-h: CONSf'RUC"j'1I CIVILE~ vo!.l , cap. l > Notiuni imroductive

1 SC~DYA- l"I('Un ...lIIN 'N !~Tr,RI'~_-Y2~ ~'. 1" '" ('- " .... f\.~~f,.J~ ", Co ;i v ",_4f 'lo.-,;/~CONSTRUCT!L~ORi.-1 Constructiile sunt produse ale activitatii urnane leqatede teren !? i destinate a adaposti ~i deservi multipleleprocese ale vietii umane: e!e reprezinta cea rnai vecheactivitate tehnica a oarnenitor Tnsotind permanent luptaacestora cu vi'iregiile rnediului inconjurator.

Descoperirile arheologice indica prezenta unoradaposturi construite inca din neolitic (rnileniul V Le.n), rnfoarte rnulte parri ale lumii, inclusiv in zona carpale-dunareana,

Evolutia istorica a conceptiilor ~i tehnicilor derealizare ,3 constructiilor a fost strans leqata de materialeledisponibile : ; ; i de nivelul cunostintelor ~i descoperirilortel-mice. Mii de ani S-8 construit eu lut, lemn, piatra $iceramics, pe baza de experienta $i requli empiricetransmise de Ia 0 qenerafie 18 alta, dar completate $iimbunatatite permanent.

Chiar ~i in acesle conditii ;,-au conceput $i realizatconstructii ale caror perforrnante irnpresioneaza $: uimesc.1,2 Din inFormaiii!e scrise ~i din marturiile oferite decercetarile arheologice, In rnileniul 1 Len, in vecheaMesopotamie s-au realizat constructii giganticefolosindu-se fut, caramizi nearse si cararnizi arse 'inatcatuin constructive ingeniqq$t3.Dintre cele mai celebre pot f arnintite:

< > f : J .< ;i I , !! exteJJgr


3/38

,; ," . ,-, ! .~::"::."-. :..:.. :

J( ASllnucne-CONSTRUCTII CIVILE, vol.I, cap. I-Noli"'l! introductive H Asanache - CONSTRUCTlI C1VJ.'.,vol.l, cap.il-: Notiuni introductive

Coristructorii rornani au creat tehnici $i precedesconstructive noi, deosebit de evoluate pentru acea vremeEi au utilizat, alaturi de lernn, piatra ~i argila arsa ~i unmortar special al carui liant era asa numitul "ciDlenU-2.LD.?r(;In esenta i ui acesta era 0 mama arsa la cca. gO ODC ;; !maci nata apoi irnpreunacu cca 5 % ) ghips !?i cca. 15%pieire vulcanice (puzzolane). Cu aceste rnateriale ;;i euscheme statics alese cu multa ~Irija!i?icunoastere tehnica,ing inerii roman! au proiectat ~i realizat constructii careimpresioneaza $i astazi prin dirnensiunile lor.uneori uriase,prin durabilitatea lor exceptionala 9i chiar prin diversitateafunctionala i uti li tatea sociala.

in prirnul rand trebuie mentionata uriasa retea desosele de pe tot cuprinsul imperiulu! (cca 80000krn),dezvoltata pe trasee rectilinf ce legau Rorna de cele malindepartate provincii ale uriasului sau irnperiu.Realizareaacestor constructii a presupus Iucrari masive de parnant ~iun numar imens de lucrari "de arta" respectiv QQQuri.viaqucte, 1une!uri, 7iduri de sprijin etc~.

In structura tuturor drurnurilor (soselelor) exists - jdedesubtu! -unu] pava] din piatra un strat suport grosrealizat din beton.si din aces! rnotiv unele drurnurirealizate scum 2000 de ani se mentin functionale ?i astazi.La constructia podurilor !? i viaductelor romaniifoioseau, de regula, arce sernicirculare late realizate dinbollari de piatra lipit: eu mortar de var de buna calitate (fig. 1.2).Asezate uneie langa aaele, cateva aree de acest tip

reatizau sisternul de rezistenta al podului sau viaductuiui;peste arce 5e realiza 0 zidarie pana la nivelul caii :; ; i totdin zidarie se realizau si parapetii de protectie (fig.1.3)--_.---*- -------5 < ' r n j a l C : " " J . - r y / - ; ( \ f r J f f [ 'J l ~ r : - - 7 : . - . . - - " " ' - - - - '. 5 e r n i a l - C. ~ -7 '~--1 , I !}--,/A' /


4/38

, . : . >.-t ~.'" I.. . _ . _ ..- .._._-_. _ _ .., . .. .. . ,.. .....; -.~

If .As..:JllOdJC - CONSTJUJC7'J1 CIVILE, vol. 1, cO{J. l .. /VojlulJi introductive If Asanache - CONSTRUC!i! ell 'LF, vol.l , cap. i-No{ill'li iruroductive

etc.) dotate cu sisterne de ::limentare


5/38

JL ASWILJ,!Jt; - CON S'l:1 1.U CTI ! CIViLE, 1 '0 1.1, cup. 1- No ti uni introduciive H. Asanache - CONSTRUC'll! en 'fA vol.I, cap. J- Nctiuni introductiveft uso ara cupola (ca ~i toate boltile) a fast realizata dinzidarie de placi ceramice marl, de cca 45x45x5 em(cararruzi bizantine), legate eu mortar.Pentru stalpi 8 fast folosita zidaria uscata din blocurigrani1ice ell foi de plumb Tn unele rosturi, pentru realizareaunui contact cat mai intim.Dupa doua cutrernure puternice (aparute intr-uninterval de nurnai 21 de ani) cupola catedralei s-a prabusitfiind nevoie de reconstruire. Noua cupola s-a realizat cu 0geometrie putin modificata in sensu! ca i s-a marit saqeata1 3 cheie (cupola prabusita era foarte pleostita).

din grinzi eu zabrele de mare deschidere (de ex. podolpeste Vist~lla eu sase deschideri de cate 131 m In1857).Unul dintre cele mai reprezentative poduri proiectate~i realizate In sec. XIX este podui de peste Dunare de laCernavoda (Podul Carol), F'rin deschiderea sa centrala, de190 m (Fig, 1.7), aeest pea era In anul inauqurarii sale(1985) cea mai spectaculoasa realizare din Europacontinentala. Irnpreuna cu podu! de ia Fetesti, de pestebratul Borcea al Dunarii, podul de !a Cenavoda, a formatun ansamblu de peste 4000 m lungime (eel rnai lung dinEuropa aeelor ani), realizat in premiera rnondiala dinoteluri mol.1,5 Cladirile catedralelor qotice realizate In secolele Xll -XV[ IIIprincipalele tari ale Europei occidentale uimesc prinproportii ~i dirnensiuni ~i prin perfecta adaptare a leqilor

staticii la proprietatile !}i neajunsurile pietrei,Performantele extraordinare, sub aspectul rezistentei~i stabilitati: mecanice a acestor cladiri realizate din piatra,pot fi usor sesizate atunci cand se afta ca, de exemp!u,Catedrala de la Beauvais are latirnea nave: de 48 rn, ~iinal\irnea de cca 165 m; pentru cornparatie trebuie avut invedere faptul ca celebrul Turn Eiffel eu structure sametalica, usoara, are inaltimea de 306 m, iar nu mai putincelebrui zqarie-nori Sears Tower din Chicago are 0inal1irne de 443 rn (obtinuta lnsa cu 0 structura derezistenta din otel).

C~~::;t~!7F ig_ 1.7

i.6 Secolul XIX marcheaza 0 cotitura esentiala indorneniu! constructiilor datorita In principal aparitiei a douanoi materiale de constructie ell caracteristici mecanicemull superioare pietrei naturale, cerarnicei ~i lerrmului.I n pri rnul rand este verba de aparitia profilelorlaminate din 01et !? i a pos ibilitatii de imbinare aacestora prin nituire la cald (1830),I n foarte _scuri timp (anii 1840-1850) se realizeazastructu ri de acoperisuri CLl ferrne de otel, (de ex.acoperisul garii din Liverpool, eu ferme metalice de 47rnetri deschidere) : ; ; i mai ales poduri ell structure rnetalica

A! doilea material de constructie care incepe sa fieutilizat In ultimele doua decenii ale secolului XIX, estebetonul realizat eu ciment .portland. (sub forma beton~i.Wlsirnplu $ 1 mai sub forma be~onului armat).

Romania a fost printre primele -tari din Iume incare s-au realizat.constructii din betnn.armat. Dovada,o reprezinta silozurile de cereale de la Braila, Galati siConstanta Tncepute In perioada 1884-1885 , celebre !?iprin faptu! ca la realizarea lor inginerul A~Saligny a utilizatTn premiera mondiala elemente prefabricate. din beton,-- , - - - . . . . ,arrnat si Tmbinarea barelor de otel prin sudaretInca din a doua jurnatate a sec. XIX, au inceput s aexiste preocupari intense oentru aspecte!e teoretice $iexperirnentale ale utilizarii ceior doua materia!e indorneniul lucrarilor de constructii: a inceput s a seeontureze aparitia unei adevarate "stiinte a constructiilor".lntre cornpetentele arhitectilor si inginerilor in raport ellproiectarea ~i realizarea coistructiilor s-a produs In tirnp 0

Tocr e drept uriit: rezervate autoruluis _._----

TO O le drepturile rezerva te autorului9


6/38

J "J.l(liwdu~ -CONSTRUCT!! CIVILE, vo!.l , CLIP. l= Nosiuni introductive H Asanache ... CONSTRUC[,JJ ClV),.E, 1'01.1, cap. 1-Notiuui introductivcdelimitare, aparand in mod practic doua profesii.Preqatire a specialistilor a inceput sa se faca intacultati tehnice de sine statatoare.

Comenfarii .T n Romania, domnitotu! A.f.Cuza a eptobe; tepropunerea fui M./(oga!niceanu, (In ceiiiete sa de/i;1;nistru de interne, Agricuitura $i Lucrari Dub/i~infhntarea unei Scoti de Poduri i Sosele i l.;fine(1867j Aceasta era destitiet toanerii de ingineri, I 2 I i r J .cursuti de 5 anLgj[l camyrirnii trt&..Qcau destinatipreqajj~funda[nel1iale. lric ep enc : din enul 1890denumirea scoli! s-a sehimbat in Scoels natjonafa dePoduri ;;; Sos ele, ier in anul J921, aeeasta S-Btransformat in Scoel Politebnicii.cu. 4 seciii, primatiind Sectia Consituctii.Prega tire a ortutectiitor remer s-a tecut initial in cearu!un ei seciii a Scolii de' ette frumoase (Tnfiintata tot deAi. Cuza) iar din anu! -f904 in Scoele Supetioere deArhitectura.

in eceestii perioede s-


7/38

. - - ..:...~,.: : '.!f.Asuna. },~ -. CONST1?UCTl l CIViLE, volI, cap. 1-Notiuni introtluctive

procedee tehnoloqice de tip industrial, inirrtreprinderi specializale, si montarea-asamblareaIOf pe santier.

ObservaUe:Prin utittzeree etemenieior prefabricate, activitati/e pe::;antierele de consiructii au devenit din ce in ce maimot; ac{jvita!i de monte], reietiv rap ide i posibi! safie desf8urate aproape pe otice vreme. Ca utmere 0mare parte a iucretotiloi: constructoti a iticeput s aactiveze in in treorinden de prefabricate, numeru!tucretotilor pe sentiete s-a reci us , iar ectivitetee Inconstructii a Tnceput sa-i piarcfa irednioneiu' cerectetsezonier.

1.9 Strategia de dezvoltare a domeniului constructiiadoptata la sfarsitul deceniuiui !} 2Se !?i fundarnentata peconceptul industrializarii ~i tipizarii a perrnis realizarea Indeceniile sapte !; > iopt a unui volum irnpresionant de tucrari.S-a ajuns insa Tn rnulte cazuri s a se subordonezenece sitatue umane dezideratelor tehnice :;;i t ehnoiogice aleindustrietizarii Carla In mod firesc $! corect ar f trebuitprocedat invers.I n plus contextul social si economic de la inceputulanto r '80 a fost puternic rnarcat de criza rnondiala dernaterii prime $i energie care a zguduit deceniul opt In 3.doua sa jurnatate.

lnceputul deceniului noua s-a caracterizat - eel putinln Europa occidentala - printr-o diminuare a interesu!uiperitru aspectele cantitative ale domeniului de constructii $iprintr-o crestere a interesului pentru aspectele calitative ..Au aparut no! obiective ale conceptiei, proiectarii !?iexecLliiei constructiilor. Se pot mentiona :'" 0mei buna etieplere a obiecte/or construite /a necesi-t a f i r e j preteniiiio utitizetoritor; 0retiucere substantia/a a neceserului de materii primei energie imputabif reetizerii construciiiior;

---------------- ...._ - ------~----~~-------.---------~------Tcat e drcpiuril c re:!erv(!/;;: nuror uiui., _ _ . ~ , . ,~ . . . " ,,


8/38

J{ Asanuche - CONS7'lUJC{n CiVILE, vol. l, cap. 1- Nosiunt intro.iuctivc H ASGIJ(lche - CONS"}]! UC'l'll CIVil i - .' , 1'01.1, cap. i-Not iuni introductivede procesul de conceptie-proiectare cat i de procesul deexecu]ie (re alizare) ~i de eel de intretinere-exploatare.Dintre aceste particularitati cele mai irnportante pot fconsiderate urrnatoarele:

a) Qurata de viat!) este d.?2sebit de1]1areDe la nici un prcdus al activitatii urnane nu se cere illprezent (~i nu se asteapta) 0durata de via\a In functionare

asa de mare ca in cazul constructiilor.r n mod concret, ln actuala viziune, construcliilor Ii sepretinde 0 durata de viata de cca 70100 ani, adica de cca10 or; mai mare decat a rnajoritatii celorlalte prod useurnane. Din acest motiv, conceptia, proiectarea, executia~i intretinerea unui obiect de constructie trebuie sa-iasigu re acestuia 0 durabilitate fizica ?! functionaladeosebit de mare, si aceasta ln conditiile cresterii continuea actiunilor distructive a factorilor de rnediu inconiuratorJ(natura! ! ? i artificial). Utilizarea unor materiale i solutiiconstructive noi, a caror comportare Tntirnp nu este toartebine cunos cuta, se face (~i trebuie s a se faca) cu foartemulta prudenta.Datori ta duratei marl de viata, produsele constructiiajung sa fie utilizate de doua sau mai rnulte qeneratii. Caurma re , performantele acestor produse, concepute ~istabilite corespunzator cu exiqentele ~i aspiratiile socio-protesionale ale unui moment istoric, trebuie sa poata fiadaptate eu usurinta ceior ale genera\ii!or viitoare, incanecu nose ute.

Aceastii notiune, care a file cpu! s a fie utilizata dupa J 9.90 Intarile CBE, defineste 0pe ril 'ilc/{z de timp stabilita prin analisemulticriteriale ce all in vedc:e:);- Costurile survenite In cozul in care constructia afunge

in ut i lizab i16, Riscurile :;i consecintelc unei prabusiri a construct iei sicosturile asigurarii contra acestor riscuri;);- Costurile renoviirilor Iartiale ce se estimeazd a finecesare;

;-~Costurile de tntretinere, Costurile dezafectdrii,y. Efectele ecotogice ale existentei constructiei sou. aledezafectarii ei;lntroducerea acestui concept nou, este de asteptatsa aduca unele modificari 'in viziunea traditionala asupra

duratei de viata a proouselor constru eiii eu tcateprecizarile ~i implicatiile ce 'lor decurge din aceasta.

06.rervmii -.'" iVU toate orodusele constructii trebuie "inzestrate" ClI 0, r

aceesi tluratd de vioft'i. Ea depinde foarte mull de grculu! deimportantd at acesteia pentru comunitate.

]n lega curi'i ell problema duratei d e viatti a un ei constructii,trebuie mentionata preluarea si adaptarea pentru domeniulconstruct ii ii unci notiuni curent utilizate in ingineriamdustriald. ceo de "dura({i ~k_ ~d .f!. f.!lrationale eco t?o.m ic:. '- ..

b] URsa serlei "zero:~Pentru orice produs industria! este obliqatorieverificarea solutiei de proiect prin testarea tehnolo qica-functionala a unor prototipuri, cu aceasta ocazieverificandu-se i tehnoloqi.: de executie propusa s a $eaplice.In a ce s t mod proiectantul dispune de mai multeposibilitaf de trnbunatatire din aproape in aproape acalitatii de conceptie-proie.ctare a produsului, pard laatingerea nive!ului dorit (propus, irnpus).

I n cazul produselor cr.nstructii situatia este eu to'ulalta, acestea neputand fi testate, In ansamblui lor. !a sCqranaturala ~i in regim real de existenta CLl introducereafae~orului timp.Proiectul unei construr.tii, in ansamblul ei, nu poate filmbunatatit succesiv In a inle de a fi materializat, iarfiabilitatea viitorului produs. pe durata a 70-100 ani deexistents sub actiunea coru.nua, cornbinata ~i aleatoare ln1 4

'i'oti! e clrcpturLe rezervine antorului TO(Jfe drepturile rezervat e autorului .-.---~----.---- 1 5


9/38

_ :~ .:; ., ; s . :.. : .:. : _ _ _ .. ... ._. ~ ._ _ .. . _ _ ._ _ :. . . .. 1:

l]. ,J.S(lItircti -..C'ONSTH UC TJ I CiVILE , vol . J , cup. l-.. Noii uni introductive H. AS:1rI{/c}w - CONSTR UCTIf CIVi!.F, VO!.], cap. l> Not illizi introducuve

trmp i spa[iu a marelui nurnar de agent! fizico-rnecaruci,chirnici, biologici etc, este sortita S3 rarnana necunoscuta.ell 10t c~ect~ d~3Qa@nta .m~~g{\reaia,conceptia Si proiectarea _uneiconstructii pune !n final multmai multe probleme decat In (~zu! C!ltoL.Q IQ9u~~ .E_ c a rOC

duraia de viata Tn functionare seJ2Q?te masura in sute saumii de ore.

ajutorul u no r constructii speciale- constituie In ultimul timpo problema de mare importonta.Chiar simpla depozitare a unor reziduuri solidenepoluante poate modifica In mod nefavorabil peisajulnatural ;:;iechilibrul sau ecoloqic.Constructiile trebuie proiectate ~i executate intermenii conceptului de "dezvoltare durabila" a societatii.Acest concept urmareste satisfacerea nevoiior@lleratiei actuale far;) a ~;ompromite $ansa generati!lor

viitoare de a satisface _propriile cerinte, prezervandresursele si echilibrul meo.ului natural. Pentru aceastaeste necesara 0 anticipare atenta a tuturor consecintelorpe care Ie va avea viitoarea constructie, inclusiv celeirnputabile dezafectarii ei :; ;i reciclarii materialelor rezultate.Problema cheie a dezvoltarii durabile (0.0) 0 constituiearmonizarea a doua aspiratii umane ,aparer:t ireconciliabiie:-necesitatea continuarii dezvoltani economice ~i sociale ------protectia : ; ; i lmbunatatirea ~;1,3riinediului natura! ;; i construitAceasta armonizare este considerata singura calepentru bunastarea qeneratiilor prezente si viitoare.

c) .Q ?p 'nclEmta..Q er:f2 !m a_ 0i e!o!" de arnptasamentFiind legate de parnant lntr-un fel sau altul, pentrutoata durata lor de viata, constructiile f ! ? i realizeazaperforrnantele In strinsa iegatura cu caracteristicllearnplasarnentului.Astfe!, siquranta mecanica ~i stabilitatea depind foartemult de caracteristicile terenului. Problernele interactiuniiteren-constructie sunt foarte laborioase, In special in cazulactiunilor ce se transmit prin intermediu! terenului (de ex.. ,actiuni seisrnice) sau provin de la teren (cazulccnstructiilor total sau partia) ingropate).Arnplasarnentul influenteaza ;;i prin particu'aritatile lu!ciimatice: temperatura exterioara, inscrire (ca intensitate ~idurata}, cantitati de precipitatii (ptoi, zapezi), viteza ~idirectia vanturilor, cornpozitia fizico-chimica a aerului, etc.

Ca urrnare, fiecare constructle este intr-un fe! saualtul un unicat, chiar dad este realizata dupa unproiect tip.Prin aceasta, constructiile se deosebesc mull deproduse!e uzinate de serie ale alter dornenii de activitate.

Schematic ;;i sintetic, irnpactul posibil .al unei constructiiasupra rnediului Inconjurator este prezentat in 'fig . 1.8.

d) !moactu! asunra rnediului naturalFiind produse artificiale irnobile ~i de mare durata deviata, constructiile, odata reaiizate, rnodifica esentialmediul natural, facandu-l de cele mai rnulte ori denerecunoscut, stricandu-i echilibrul ~i arrnonia.

Procesele functionale adapostite de multe constructii .sunt qeneratoare de reziduuri, eel rna: adesea poluante.Reintroducerea lor 'in circuitul natural- care se face tot CLi

rFc:\TERENU~Jri Modificari ale ~ f g e c i i uno~~u~J, - , I L [ - M o d if i ; ; - ;; r e ~ S pa \ i i lo r v ; ;: ; ; - - -j

IMPACTUL UNEI POI~:;;--=:J

I CLAOIR! ASUPRA 1 - - I MOOIFIC-.R[A MEDfVLUI . '" JMEOIULUI FIZIC Poluaraa sono ~~CONJURAT~J ~ --- ~erea l a u n ~o r e ;- l. 1re area de e rect o de mascero - ; i ]r - - l' IINF LUE N-i. 'A CLAOIHllOR ~ umb(jre . _-.J-I OIN\->:CIN~TATE I Lr--- . "." "'l~-- - . ~IWuccll .." l\1!illilOI!J

J-Aledare. a penzetcr de a p i 5 lI L frealica

Fig. 1.8

~---.------.-------.----------'r;)O~ drept uril e rczervnte outorului

.----..-------- 1 G -------TOole drept urile rczervute antorului

17


10/38

' . .. . :-:-~ - - .- -_ ... . -H .lsanuche - CONSfJ


11/38

11 Ar,Jrlocill:! -. CONS'IRUCf'l1 CIViLe, vol. I, cop. 1- Noiiuni introductive 1f. Asanache - CONSTN.UC{If Cl VilE, vol. 1, cap. 1-Noiiuni iutroductive

(a} Cladiri de LOCUIT - locuinte individuals sau colective- hoteluri, moteluri, cabane;- carnine, internate, aziluri.

(b,\ C ladi ri SOC!Al_-CUL TUF\/\LE:- spitale, policlinici, dispensate.sanatorii, statii de salvare;- biblioteci, muzee, sali deexpozitii . teatre. cinematografe,cluburi.sali polivalente;

- qradinite, ere;;e, sco!i, institutiide invatamant superior;saf de sport, bazine de inot

't .acoperne;

{fsirnifat1 cu ceo de locuirc. mai coniine intotdeauna un ccrp(0 parte) cu [unctiune de coiner] _ ) ' i alimentatie publica.3. 0 mare parte a proceselor functionale "civile" necesitdspatii relativ reduse ,) ,i co urinare cliiadiri cu cOJr!J2{)rtimen/(~refieas?!... Este cazul Iocuint-Lor, hotelurilor, corpurilor decazare spitaliera, policlinici.or, scolilor, birourilor etc;

Cliidirile ce urmeazii s a adaposteascii un mare num/ir deoameni (siiti de spectacole, amfiteatre. siili de expozitii, stili desport, restaurante, magazine' universale, gar-i, etc) necesitiispatii mari, aproape lipsite de compartimentiiri.

_Observaf.iLJ . Chiur ~i simp/a enumerare de rnai sus este suficienui pentru ([evideruia faptul cii in categoric cliidirilor civile existd 0foarte mare varietate functional-tipologicd.2 0 clddire poate addposti una sou mai multe [unciiuni Un

excmplu fn accst sens if constituie 0cl/idire hoteliera, care, inafara corpului (piirjii) de cazare, a ciirui functiune poate [i

3.4. CI ADIR!LE INDUSTR!.t\LE reprezinta denumireaqenerica a tuturor cladirilor destinate sa adaposteascaactivitat: umane product 've si/sau rezultatele unorasemenea activitati.Cladirile "de productie" sunt cunoscute ;;i subdenumirea de HALE.JNDUSl RIALE-Eia.s.e....ciiiereoiiaza dupatipulde activitatec.industriala -pe .care.Lurmeaza sa 0adaposteasca __de ex. constructii de masini, industrietextile, industrie de aparae electrocasnice, industrie depreluerare a lernnului, industrie metalurqica, etc).Dimensiunile spatiilor ~ ; i modul lor de compartirnentaresunt determinate de tipul utilajelor, al instatatiitrr, alfluxurilor tehnoiogice, al circulatiilor lnterioare, etc.o hala industriala este in genera! 0 cladire parter sauetajata ce are ca elernente verticale de rezistenta stalpimetalici sau din beton arrnat dispusi dupa 0 retearectanqulara requlata (fig.l.9). Cea mai mare raspandireo au halele-parter care pot avea in pian latirru foarte rnari(au mai rnulte "deschideri" I, deoareee ituminarea naturalsse poate face in mare masura prin luminatoare specialprevazute in acoperis

Diferitele tipuri de cepozite reprezinta 10t cladinindustriale, alaturi de qaraje, remize, hangare, atetiere deintretinere si reparatii.Ca !? i In cazul cladirilor civile, diversitatea functionalaa cladirilor industriale este t arte mare ceea ee implica o

(c) C!adiri ADMINISTRATIVE - cladiri de birouri;- banci;- tribunale;- prirnarii, prefecturi etc;

(d ) Cladiri COrv1ERC!ALE;;i de AUMl::NTATIE PUBLICA- maqazine diverse;- restaurante, cantine.cote-tarii, baruri etc;

(el Cladiri pentru DIRIJ/\REA TRANSPORTURILOR- qari feroviare, autoqari;- aeroporturi;- gari portuare;

(f) Cladiri pentru CULTE - biserici, catedrale, ease deruqaciune etc:

20 21Tr~~~f r;~ ;'~l ~ ;(;~ ;'. i!e' e r ; ; ; ~ ; :; i - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ - ; ; r ; - i - -- - - - - . - - - - - - . - . - - - . . - - - - - - - . - - . - . - - '. -.. - - . ------._-----"--------_ .. .. .-Toate drepturile rezervate autorului


12/38

~ __ h- " ,"~".:~-~:-.;;. ., . -

11.Asauuchv _. CONSTRUCFf CIVil. 1: . ' , "01. .1,WI'. J - Noiiuni introductive H Aso)Joc!Ie - CONSn,UC'tIJ C1Vl: /,', vol, I,ClIp. J -- Notiuni introductive

a) Constructii industriale spi;claI8, ce!e mai cunoscute ~I,raspandite fund: turnurile de racire, cosu rile de furn,castelele de apa, silozurile buncarele, rezervoarele;b) ~onstru~ui retle edilLl~!re pentru al irnentari ell apa,canaiizare, termoficare;c) ~onstructii nidrotehnice.d) Cai de comunicatii: drumr.ri, cai ferate, poduri, viaducte,pasarele, tuneluri, ziduri de sprijin, funiculare, pisteaviatice, etc;e) Constructii pentrLl_~telfL_~_eriene: stalpi pentru liniielectrice de lnalta tensii.ne, piloni radio, turnuri TV,estacade pentru transportu f!uideior tehnologice, etc.

Chiar ~i in lipsa oricaror inforrnatii suplirnentarereferitoare la aceste exernpie de constructii inqineresti,irnportanta lor pentru viaa oamenilor este eviderna.Existenta ~i buna functionare a unei societati rnoderneeste de neconceput In absents constructiilor inqineresti.Turnurile de racire sunt consu uclii speciale in care apa de racirea unui proces industrial, incabta Tn timpul desfasurarii acestuiaeste adusa la 0 temperatura +e cca 25-30 pentru a putea frefolosita. Sunt constructii descnise la partea de sus i de jos(unde reazerna pe un sistern de stalpi).Racirea apei tehnoloqic-, se realizeaza tn principiu p.inpu!verizarea ei lntr-un curent ar.cendent de aer reee; un aslfel decurent de aer poate fi obtinut ;)e cale artificiala eu ajutorul unorventi!atoare, sau pe cale natursla folosind efectul de cos (tiraj) cese produce in turnuri de mare ir,~dtime.

Fig. A!.9mare varietate de rezolvari constructiv-arhitecturaie(qenerale sau/s: de detaliu).3.5. ~LAD!RILE AGR0700TEHf.JICE reprezinta 0cateqorie speciala de cladiri, destinate sa adaposteascaanirnale, pasari, prod use agrovegetaie si procese deproductie specifice sectorului agrozootehnic.Principalele cladiri de acest tip sunt cele destinate. .8C1QIU !ui zootehnic: adaposturile pentru bovine, porcine,ovine i halele pentru pasari; acestea sunt fie de tipqospodaresc, fie de t ip semiindustrial sau industrial.o alta categorie de cladiri agrozootehnice 0constituie cele destinate sectorului agro-ve~ta!~rasadnite, sere, uscatorii, rnori, crarne, sectii de vinificare,abatoare, magazii de cereale, etc.

Majoritatea cladirilor agrozootehnice sunt cladiriparter3.6 ln categoria larqa a CONSTRUCTlil OR Ii'JGINEREST!sunt cuprinse in mod curent urrnatoarele subcategoriiprincipale

r=;F- \ ! \

, I \, /r=r: .\ / \-- t~ ij&Jl IJ,~ ~ i_ .~ lS '5 lS !515li1_

22Toute dreprurile rezervate autorului{ rjO :11 clreprurii: rezervat e nutorului

r',(

~\

Fig. 1.10')~.:.._\


13/38

.. : - : ,- ..

11 Asanache - CO NST RU CT fl CI V IL E, vo l. 1 , WI'. J- Notiuni introductive

Cele mai cunoscute constructii de acest tip - datoritageometdei specifice de hiperboloid de rotatie (fig 110) eu inaltimeioarte mare - sunt cele In care contracurentul de aer rece seobtine cu tir aj natural. Apa calda este lrnprastiata intr-un nor depicaturi foarte mid care traverseaza gravitational eontracurentul deaer reee !?i se colecteaza intr-un bazin aflat la baza turnului.

CO~lH'iie de f!!!!! sunt const ructii cu structura tubulara, deregula variabila pe inaltime. care au rolul de a imprastia inatmosfera, ia cat rnai mare rnaltime, gazele de ardere rezultate inurrna unui proces tehnoloqic.

Exewtate initial din zidarie de cararnida (cu lnaltimi miei de50-60 m) ccsurile de furn de tip industrial se executa In prezent dinbeton arrnat si au inaltim: ee depasesc 200m.o atorita ternperaturii ridieate a gazelor (cca 200C) inalcatuiea peretilor cosurilor de furn trebuie sa existe un stratterm oizo lant.

Castalele de apa sunt constructii inqineresti alcatuite, Inprincipal, dintr-un turn care, sustine 1 8 inaltime (20-80rn) unrezervor de apa ell volurn de 100-2000m3 (fig 1.'11)..~;;--~~,} .Hi1tjc:'jEd~~J~'ai~I!!' ~ ~ I ; ' : , &-'~"i~~~,~~~,/

')'1>(0 J o~ .

:'t, ~ 7 ; ! : i t ; ) . . . . .J ." . ~ _ _ ~o iJ O ;~ li :: __


14/38

'.:: ', : . :'. ~ . ~ ~: . . . . .:.-. . :. ~'- .__..... ____..._._. ;~~:,-~L _._'._ .. ~ _~ _'.'.'......c . :_,'"_ ; __; . _."" :c ..~_ _

H. Asanache -CONSiRUC71i CiViLE, vol.l , LU!) i- Noiiuni introductive II : Asunache - CONSTRUCj1I CIV1Ii,;, vol.L, cop. J-- Noiiuni introductive

Pentru obtinerea unor capacitati de imnagazinare foarte mari(de ex. 50000m3 ), silozurile moderne contin un nurnar mare despatii 'inchise nurnite celule (de obicei de forma citindrica), alipiteunele de altele pe doua sat! rnai muite siruri (fig 113)_

C 11 '\Ctiiditi pentru sanatateC 12 - Claciiri pentru cuite

(~n"I i'f) 12 - n ! ~ ~ I ' f, \1 ,I i_F=F=.F= -t f , f l . ~ . . .: : ,: . / ., I~ . j . . .. , . 7 _ ' , ' ,. ~ .( . ;. _. - ~ I ' ~ ( i ~ m i - H 1 T

! \ : ) r : 2 y ,. ~i~=~lI I I I i ,II 1,:.I,y:'> ._ !L~_~' I '[ 1 .": A I':/I;~;I-'(;:: ! lilp-M f ~- I ! (I ,- ':-'- .::


15/38

. - . .. --.'"--.~. . ,~--. ' " : "- ' . . ' , , - ,----, -H AYmtacJ,e - CONSTRUCT1! Cl Vll.E, vol, f , C"!'. t : Notiuui introductive f1. Asanache - COl";STJIUCTff C!Vi' E, vol.l , cap. i-Not iuni introductive

Cand se are ill veclere importanta qlobala, constructia 5ecalifica prin Categoria cle imoortanta, iar cand se are invedere 0 singura importanta specifica calificarea se faceprin C{asa de impo r tan tl..

o Ln~irecty, atunci cane afecteaza persoane saucornunitati care nu folos esc direct constructia, dar seafla iOnvecinalatea sau i;l zona de influenta a acesteia(de ex. avarii la baraje, poduri, constructii eu pericol deexp!ozii sau de contarninare chimica, etc.}

4.2 [ncepand din anul 1997, In Romania, oricareiconstructii viitoare, (dar $i existente - atunci cand se puneproblema unei reabilitari) trebuie sa i se stabileasca decatre proiectant CATEGORIA DE IMPORTANTA in sensu! :Categoria A - constructie de importanta EXCEPT!ONALACategoria B - constructie de irnportanta DEOSEB!TACategoria C - constructie de importanta NORMAL.ACategoria D - coristructie de irnportanta REDusA

Modul coneret de incadrare a unei constructii in unadin cele patru categorii de importanta este precizat lntr-unregulament special ~i are la baza sase factori determinanti

" lmportanta vital a a constructiei in societate'" lmportanta social-econornica $i culturala,. lrnplicarea ecoloqicaII Durata de utilizare" Conditii!e locale de teren ~i de mediuII Volumul de munca $i cle rnateriale necesare

lmpmianta soc:a!-econop dca i Guitu!fa!a decurge Inprincipal din:o Masura ill care comu.iitatea (locala, regiona;r saunationala) depinde de tunctiunile constructiei ;;i de

posibi!itatea ca aceste tunctiuni sa pcata fi preluate dealte constructii (difererltiind, de exemplu, un spitaldintr-o localitate izolata de un spital dintr -o localitatemare, ale carui functiuni pot f preluate de celelaltespitale, In caz de necestate);

o Valoarea bunurilor materiale adapostite de constructie(diferentimd astfel dour. constructii de tip depozit, deex. un depozit de mol )iia $i un depozit de piese deschimb pentru aviatie):

o lmportanta pentru palrimoruul cultural national aconstructiei In sine sau/si a bunurilor pe care aceastale adaposteste;

o Caracterul de reprezeutativitate a constructiei pentrulocalitatea sau zona IIIcare este amplasata.

Importanta vi~a!a a une! constructii decurge dinpericolele per.tru sanatatea $i viata oarnenilor induse deaparitia unor disfunctii ale constructiei sub aspectul rezis-tentei ~i stabilitatii, a! nivelului protectiei terrnice, acustice,h idrofu ge, etc.Efectele produse de astfel de disfunctii pot fi:o Directe ,a1unci cand afecteaza persoane din randul

celor care fo!osesc direct constructia, prin vatarnarifizice si/sau psihice imediate (de ex, In cazul unoravarii sau prabusiri structurale) sau vatarnari progresivecu acurnulare in tirnp (de ex, In cazuri de reqirnne core spunzator sub aspect terrnic, acustic, deurniditate , etc).

!miQJicare~l ecolQ.gica deci.rqe Tnprincipal din:o Masura In care realizarea !i' i exploatarea constructiei

produc rnodificarea unor caracteristici ale rnediuluinatural !?i construit (d- ex, ridicarea nivelului apelorfreatice, intreruperea unor circulatii firesti, umbrireaunor construct ii ex is tenre, etc);

o Gradul de influenta nefavorabila asupra mediului aunor situatii de disfunctionalitate a constructiei (de ex.deqradari sau distruqeri ale biosferei, alunecari deteren, modificari ale cornpozitiei a pei, aerului sauterenului, deqradari sau distrugeri ale constructiitorInvecinate, etc);

28 ----------Teate drepturile rezervate autorului 2 S lToote tlrcpturilc rezcrvate outorul ui


16/38

.J~ .

H Asunache - CONS"fRUCfll CiViLE, vol.I , cap. t : Nouuni iutroductivc H Asanaclre - CONS1J1UCTfJ C/vi,.!,', vol.l , cap. 1-Not iuni introductive

Durata de utllizareasupra modului deevolutiei probabileasociate constructiei.

In cazul unor constructii cu statut de monument nu sepoate vorbi de utilizare In sens obisnuit si, de aceea, seare In vedere "durata de existents".

intervine prin influenta pe care 0 areevaluate a Incarcarilor ~i asupraa exiqentelor tehnico-functionale

este absolut necesara pentru Inlatu rarea urm ariloracestor evenimente; in aceeasi categorie s-ar inscrie ~iconstructiile cu valoare palrimoniala..; ln categoria de. impo..d!:1~J...taC se inscriu rnajoritateaconstructiitor.~ Tn categoria de importar~\... D se inscrlu constructiile ac~rc:.r avariere implica LlI: pericoll~.~us I"pen~u ~ia~a :-.~isanatatea oamenilor, d e/, iI/n c .t. Of..6(0u?7l~( ac -(!o.(M :''.../k a-f... co~c-.; t, 'l.~ (c.r7?/C 'V ,I/ ac . CJt.A..c,:. Ut-i -- ac. / . - - : Y '~ 0!/!

/4.4 In prezent, din ounct.n de vedere al proiectarii lorantiseismice cladinle si constructiile inqineresti , S8 gru-peaza In patru ucJasede irrwortanta" notate I - IVClasificarea este facuta Tn f inctie de consecintele pe care!e irnplica un cutremur major asupra cladirii precum si deirnportanta acesteia In actiunile necesare post-cutremur.

;. : ; .. : .- ':. 'i '

Q Rolul pozitiv pe care constructia, odata realizata !puaa In functiune, s-ar putea sa-l exercite asupramediului inconjurator (protejare sau refacere), desi nuse urrnareste In mod expres a ce s t lucru.

Necesitaiea adaptarii !a tere~ mediu este luata Inconsiderate nurnai In masura In care:

: : J Asigurarea solutiilor construc:tiv-tehnologice estedependenta de conditiile de mediu;

: : J Conditiile locale pot evolua defavorabil in timp;o Conditiile locale impun masuri deosebite pentruexploatarea constructiei.

Volurnul ne~esar de munci=l i de I}lateriale lnfluenteazafill nurnai prin valorile imputabile fazei de realizare aconstructiei (valoare lnqlobata) ci si prin cele ce se prevadpentru fazade exploatare a acesteia.

Clasa de iDlPortanta !Constructii de importanta vitala pentru societate, a carerfunctionalitate In timpui cutrernurului ~i imediat dupacutremur trebuie s a se asiqure integral.< ; spitale.servicii de urqenta, statii de salvare,e statii de pornpieri,garaje servicii de urqenta$ cladiri pentru unitati administrative, centrale ~i judeiene,cu rot de decizie in orqanizarea rnasuri lor .de urqentadupa cutrernure:

" ctadiri pentru comunicafii de interes national ~ijudetean; unitati de producere/distnbutie a energiei electriceII rezervoare de apa i statii de pompare. cladiri/constructii ce adapostesc explozivi.substarrte ra-dioactive, gaze toxice etc;

e turnuri de control pentru aviatie

4.3 Cateqoria de irnportanta stabilita pentru 0 constructie.;;i Illata in considerare In procesul de proiectare-executie,S8 consernneaza in mod obliqatoriu in toatedocumentele tehnice ale constructiei. autorizatia deconstruire, proiectu! de execuiie, cartea tehnica acotistructiei, documente!e de asigurare ete .

Cu titlu orientativ, se poate estirna ca:~ in categoria de importanta A se inscriu constructiile acarer avariere ar avea urrnari catastrofale ~i cele acarer exploatare neintrerupta este indispensabila.

+ In ca~qoria dejmportanta ELse Tnscriu constructiile acarer supravietuire in caz de evenimente catastrofaie

Glasa de imporianta IIConstructii pentru care .deoarece In caz de avariere potprovoca pericole majore pentru viata oarneni lor, seirnpune lirnitarea stricta a a\ ariilor :

-_.--_. ~--"------'------"'----'---'-- . _ - -- _ . _ - -Four!,;drcpturi!c rezcrvat e outorutui :30 J 1TOOle drcpt urilc rezervate autor ului


17/38

_ G '_~-" '_ ._ .' --_.._- --. . . . . . . , . '-- :'. -...:...~ .-.;-.--- .. . ~-- .. ....IF. ASaTJCfCnt - CONSTRUCI'll C!VILE, vol.L, cap. J.- Notiun! inu oductive 1i Asanache - CONSTRUCTiI ClVl i.i, vol. J, COp. 1-Noti un! intr oduct ive

" spitale \3 1 institutii medieale ell peste 50 de persoane;" institutii scolare cu peste 150 de persoane;~ cladiri care adapostesc aqlorneratii de peste 300 per-soane,(de ex. sali de speetacoie artistice 9i sportive,biserici, centre cornerciale importanteete);I f cladiri de patrirnoniu.rnuzee.cladiri care adapostescvalori artistice, istorice, stiintifice deosebite;

5. PROBLFME DE COORDONAREDIMENSiONALA -!N PROIECTAREACONSTRUCTIILOH. SISTEM MODULAR.TOLERANTE._--.

5.1 GENERAIITATIClasa de im Dortanta II!Constructiile care nu fac parte din clasele I, Ii ;;i IV;Clasa de importanta iVCon structii care in caz de avariere pot pune Tn perico! unnurnar foarte mie de oameni ( datorlta in principal unuigrad redus de ocupare ) ;'" constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex.sere, constructii parter diverse, pentru crestereaanimalelor f , ii pasarilor: etc); constructii de locuit unifamiliale;" alte constructii civile 9i industrials care adapostescbunuri de mica valoare ~i in care lucreaza un persona!restrans:

5.1_1 Ca si In alte domeni. de activitate, in conceptia ::?iproiectarea constructiilor, oroblerna dimensiunilor esteesentiala. Ea vizeaza c; ta t cladirea in ansamb: u(volurnetrie, proportii, sup.afetele i volumele spatiilorinterioare, ete) ca t !? i toate oiviziunile ei fizice (grosimi aleelementelor plane, dimensiunile sectionale ale elemente!ortiniare, etc).Dirnensiunile spatiilor inchise trebuie s a satisfaca unmare numar de exiqente furctionale ;;i sanitar-iqienice.JJxemple ~

o In ill timea li be ra m in in a a incaperilor c ladirilor de locuittrebuie s a fie de 2,60 :n; illcazul incaperilor cladirilorde birou r i, a cea sta In 1' \1im e trebu ie S8 fie de 3 ,5 0 In

[J Suprafata minima n . 'ormitoarelor pentru 0 persoanaeste de cca 10m2, jar ;; celor pentru dou a . p ersoane es tede 12-14 m2; dirnensiunile 'in plan trebuie s a a s igu reposibilitatea unci mobila r i rninime $i spatii de circulaiie'intre elernenteJe de rnobilicr. (fig 1.H).~. ~;) "~'-lI Q 1> 090 iI I/' f '-.J .I 'I .-!1 - f-iOPTI f5f2A-i I. 1I ':l ~il. I1 1 ~490 ~ . FOO ~}I=-pA T 1)Uf.jLU.1. -[-~i DULApU .6i.~ 1)0,90_',/I r---- ! -;> ... .-lL l_L__ " _ - Q . . . ,; ' i

ObservatiePentru stabilirea exactii a clasei de imJ2Qrlanta JI unej

constructii lrebuie consultat Normativul P100-2006,Con(ormocestei reglementilri,celor uatiu clase de importanJii Ie cores-]Jund "coefi(;ien~importan~_J CII y-o[orile 1,4: 1.2: 1.0 sf@(Jec(iv QJ31-care intervin in co/cullil inciirciirii seis:nice.

Fig.l.t432lJ { j/ ~ ~ " - r J r '~ ~ r 0 r ; : i ! ec z - ; ; ~ - : ; ; J - ; ; ~ -- - ; ; ; ' ; I r ' ) r u T ; ; ; - -- - -- - -- . _ -- Teate drept urile rezcrvate outoruiui ]}


18/38

:., " . .' .-. -.:: .--.~ """"-""- .. -. _ . . .. ,.,. . . . . . . _ _ ..-F! .'J.mnoche - CONSJ~,{UCTI1 Cl ViLE, vol.I , cup. i Noiiuni introductive If AS(!lltiche - CONS'f'RUC(ll CJV;'.E, vol.I, Clip. i-Nofhmi introd uctive

Exelm21~o Dimensiunile sectionale b si h ale grinzilor din beton,annat sunt direct legate de deschiderea acestora; ell titluinforrnativ se pcate cons ider a ca:

. -'~y

Dirnensiunile in sectiune ale elementelor "derezistenta" (structurale) sunt direct legate de obtinereaunor anumite performante de stabilitate ~i rezistentamecanica, de izolare acustica, terrnica, etc.

2:;m--u Pentru placile din beton a nn a t ale planseelor cladirilorcivile, grns irnea minima este de ]3 em, di n considerenre

de a si gu ra re a u nor performante mi nirne de iz olar eacustica la zgomot aerian.

Cig.1.'!6

5 1.2 In ca din Antichitate al existat preocupari atente pentrustabilire a celor rnai indicate proporti i d irnensionaie sub aspectulrszultatelor estetice oferite de cladire in ansarnblul ei sau deoiferitele ei diviziuni fizice.

Un exernplu in acest sens Ii constituie ideea de a obtineprcportii armonioase prin combinarea unor dreptunghiuriparticuiare; acestea taceau parte dintr-o serie specials carepornea de !a patrat i continua eu dreptunghiuri de latirnecons tanta $i Tnai\imi egale eu diagonala celui precedent (fig. '1.15)

o alta requla qeornetrica ,;tilizata in Antichitate esre cea careS8 baza pe asa nurnitul "dreptunqni de aur", dreptunghi considerata avea proportia optima.

Este vorba de or ice dreptunqhi ale carui dimensiuni B :;;i Ht - I t' 13 -1-1- dica ' B t I t;)sa IST8Cre a !a-- =-- a lea!3 care .~--{:: - ; acest raport - f - { - BI-~~ - r 1 {GQ 8

este egal eu raportul dintre i3'ura unui decagon regulat ~i razacercului circurnscris lui.

5.2 CONCEPTUI DE COORGONARE MODU! .I\RA AD!MENSIUN!LOR CONS:JWC1J!LOR

,,- L'I\- '--:- --lI \LJJ !

\ ItJ2. ~ _ . " , JL L1\--1 CI \Lfii I . \ L V S - II \ I i \ II \ lL V 3 i \ ! L tf~! \ i 'I \ I! x ] ! \ iL--'J! \1"'l"'---~-

5.2.'! Odata CLl nevoia de lndustrializare a lucrarilor deconstructii ~i in special de .niiizare a unor prefabricate demar! dirnensiuni, a aparut necesara adoptarea unuisistem, eoerent : ;; i :;;tiintific conceput, de sisternatizare peverticals i orizontala a sp.tiului, care sa permita un modde coneeptie unitar, privito~ Ja determinarea dimensiunilorglferiteior componente ale _L;nei cladiri, precum $i la mQ~lul9'?_jJunere Tr~!2~.T~i,;estora (trasarea pozitiei ior,realizarea sau montarea in 'aport eu axele trasate), etc.Este vorba de un SISTEM DE COORDON,l'I,HED!MENSIONALA a! carui scop este rnultiplu.In primul rand se urmareste sa se asigure utilizC!!eafarf~ a;ustari a cornponentetor prefabricate ale unei cladiri,indiferent de furnizorul aces.ora.

Fig. 1,15

't\.


19/38

l l. Asanache - CONS'[J,UC/,II CIViLE, 1'0/./, cap. /- Notiuni introductive H Asanache -. CONS'J'f/(}CjlI Clit. i : , "01.1, cap. 1-Notiuni introilnctive

in ai doilea rand, se urrnareste a anumita unificare atipunlor de prefabricate ~i produse uzinate, rea!izarea lorin serii rnari, asigurarea unui mare nurnar de cornbinatiireciproce ~i de posibilitati de utilizare la cladiri eu destinatiidrierite

in prezent coordonarea dimensionala aconceptiei i proiectarii constructiilor este structurataCLl ajutorul unei notiuni speciale, cea de f\I IOD U L ,purtand din aceasta cauza denumirea "coordonaremodutara".

Preluata ca denurnire $i esenta din Antichitatenotiunea de modul defineste "0marirne conventionalaeu ajutorul careia sunt exprimate toate dimensiunileconstructlilor ~i diviziunilor lor fizice",

dimensiuni de sectiuni $i profile, dimensiuni ale geometrieiImoinarilor dintre diferite cornponente, etc.Anumiti submultip!i sunt consideraf el Insi~i ca

moduli ~i sunt denumiti submoduli: in Romania suntstandardizati ca subrnoduli fvlJ2 (50 mm), r v i /1 0 (10 rnm),M/50 (2 mm) $i M /10 0 (1rnr..).O ! . 2 :. ' i. ervg@ .;..1'1 anumite situaiii, unele .ltmensiuni ale elementelor deconstructie nu pot respecta intrutotul principiul exprirndrii detip nN sau 1\1/n ; (de ex. gro.. imea de 13 em a unei pliici deplanseu, grosimea de 25 em a unui perete, etc). Accstedimensiuni nemodulare se nuu.csc d iJ .!.7e nsiyn i t ehnice.

52.2 in majoritatea tarilor europene, vaioarea actuala amodu!ului este data 'in sistemul metric $i este de 10 cm; eucaracter de exceptie se mai utilizeaza ! ? i veehiul modul de12 5 em (in cazul unor prod use traditionale carora nu Ii" . ,s-au mcdificat dirnensiunile, ca de ex. cararnizile plinepre sate).

Diferitele dimensiuni sernnificative ale diviziunilorfizice ale cladinlor S8 exprima eu ajutoru! rnultiplilor nM ~isubrnultiplilor M ill modului M=10 em, eonsiderat modul debaza.

Anumlti multipliconslderat! ei imji~imu!timodulL

Alaturi de diferitii multipli ai lui M, rnultimodulii suntutilizaf pentru stabilirea !? i exprimarea dimensiuniiortraveilor ! ? i deschiderilor sistemu!ui structural, a Inaltirnilorde nivel, a !ungimiior !? i latirnilor prefabricateior plane, etc.I n Romania ca multi moduli sunt standardizati: 3M (30ern), 6M (60 ern), 12M (1,20m), .{5M (1,SOm), 30M(3,OOr-n); 60M (6,OOni).

Submultiplu modulului de baza sunt utilizati pentrustabilirea i exprirnarea unor dimensiuni reduse:

5.2.3 Teoria coordonarii modulate a dimensiunilorcladirilor ~i diviziunilor lor tizice utitizeaza 0 terminologiespecifics $i un set de notiuni proprii. Dintre acestea ce!emai importante sunt:

al rnodululuica moduli ~i

de baza suntsunt denumiti

a) istem moduiar de refer!Jl@"sistern triortoqonal de planuri care Imparts obiectulcladire Tn prisme dreptunqhiulare, a carer laturi suntegale fiecare ell un multplu a! modului de baza."

b) planuri modulate"planurile sistemului modular de reterinta"

c) p'xe m09ulare"intersectiile planurilor mooulare"d) .Retea rnodulara

"ansamblul axelor rnodulare de referinta"e) Trarna modulara orizonta!2jverticala}

"reteaua obtinuta prin prciectarea sistemului modularde referinta pe planul oriz ontal (vertical)"Pentru aceeasi cladire se pot Ilia In consideratie [rei

tipuri de trame modulate principala, secundara ~i dedetaliu.Trama principala se utitizeaza pentru localizareaeiernentelor subansambtu.jor structurale vertica!e i

-- --------------------.------ . ---------.--.--~.---Tcat e drepturi!e rezervate OUIOTlI./ui 36 --_._---- ..._----- 37


20/38

FT ,{sCr!wc!Je -- CONSTHUC{J[ CIVilE, vol.1, Cill'. 1-Notiun: introductive H Asanache ...CONSTRUCj'JI C/vF E, vol.I, cap. 1-Noti uni introducuve

oriz ontale (pereti ~;ipanouri rnari de pereti, stalpi, qrinzi,placi de planseu ~i panouri mari de planseu etc).Observatie:_ .._. __ Jl._.Dimensiunile erective trebuic siifie cat mai apropiaie de celede proiect, dar niciodatit nu esie obligatoriu . I' d f ie egale ellaces/ea. Totdeauna trcbuie uccepuue 0 serie de tolcrunte deexcel/fie.

Observat is:> - Prin indesirea tramei modulare principale se obtine tramamodulara secundard (jig 1.17).

_ . ~ - I j - l. ! - + . -f-' -j0~ I . -1-~ItL i:o S _ _ I _ I I C:J'c D = 1 ' - / ' 3 - - -t~ l!-r'- -I ' -1-+ 11 . + f - = l ; J : : o . . -f -tJ . - 1 - - 0_+-- /-;,=L . ~ 1o ----6 5,3 FXEMPLE PRIV!ND Dlj\{lENS!UNlLE NOMINALE Sl DFPROlECT ALE UNOR EL,EMFNTE PREFABRICATE DECONSTRUCTllFig 1.17 E x S :iI l J. 2 iu !IPrefabricate de planseuarrnat). "fa;;ii ell goluri" (din beton

r) l.- !! .~' N ;; /!S! U )/ .E ....JJ _' . .~~~JE .C0012~O}/rfI25~ .:-- n I I A-SAH.8Utl2e ,f;ECIPROC.qli to J DII-1C,vs;'u/-Icj}E 1 ? , ~ , 1 !5 - C : t ; 1-:~ _- ; e E - . r _ 7 '7 0 // / c : ' E l o , ( i i ; e l ; =.~J , :. . )(,;IXI, (m0/70!77zaie)~ .. _ " " " 17 X ( ~ R , .c o > \> o i ~ '\\l ~ ~ " , ) {&:tSS~~6Y"'~~11-li! -j~ 1 ~ r F A ,O A : ig _ " . J ct~~/1~fJT bE ~4Z~~( _

_ L _ - ' . - ' - .:;z:, .l.:>IE C u -l-)--NTE/2 /0R- ('6etde :,jruc' = r - : ("I, ,Jou fliinWct)('J 'J C I jFigl,18

"L '7 ASic CiI COLUR,; ;'-1--32-8-'~ -- --------~- ~. _ ~ . - - - - - : : J - : - - . . . .'~ ' ~.;> . 00 .....------------ .. / ' _ _ _ _ _ -- -----~ 8 ~ ? .: .-< ~5- i. - - - - - -~ --- - ,~O .." -., '. .. .- . . - :) , ~ ---- - ---- -

. . . . . . . . . . . . . ~' 0 .-- -- - - - . :: - . - - - - . - n ) ~ , . ~"' - " { e L \(dy ) ~ ~F~\ n) . ." '.. :::- (Dn ) ; 9-----------"----- ... _-._----------_.TO(Ili: drepturile rezervate auiorului

_ :L _~ 4' "~.. _ .


21/38

ll. _Jswlllciw- CONs'r-RueJ'!1 CIV1Lf,~ vol, 1 , cap J- Nosiuni introductive HAsrmache-CONSTRUCj'lf cin.. 1'01.1,cop.i-Nu!iatl; introduct iveExemplul2Prefabricate de planseu tip "panouri marl" (din betonarrnat)

5.4 FXEMPLE DE AMPLASf~:.RE A AXELOR MODULAREPRINqPALE LA CLA.DF~ l

I ~ :- I~.-f'"~

' rrll'OUI-i' De v: No~U3 ' Zllr ' ~~ _L __ - -- X>6 _ ' . _ " 1 > ' . ~ . ANy"U - ~1"H~ -. - ~ t1V...::...JJ i i"cA-1eE. .JE I+ Dp= ~~W_X~I-- 3,'10 i " > " 4 L .. . J+ = - - - - Dn ;;3XD - ~ t t 3 2 ~--C !) / Y r ~--t : : " ~ . c s ->(.# '''- < - -n. f II - " , IC 'I I H ~Illfll I < I i ~ I DIMENSIUNILE "OE PROIECT'J .J 1 ~ j L _ J i L J ;( !_1- $1C~LE "NOMINALE" ALE, - - - r - ~ - ~ j ! 2 5c f u ~ ~ ~ - - - t-- ~~~\~~1~6~r:~RES,~TE

PERETEOlN ZloARIE DE cARAMloAPLlf'-lA, 1,5 C, GROSill!1E NOMiNALA37,5 em (sectlune orizontala)

Observatie:La rosturile dintre doud cladir. uncle stdlpii sunt dubli,poziiionarea lor se poateface 'U doud modur i (jlg.I.J6).

. r! '- .' ':';~J'l- '--'\t=': , _. - ' - 1 ~ - - - - - - - . i :~ - + J f l :l ."dt -fA Ifeo/c/"jI ' ' . I t ' ;~T )jXG __ hrl (I NOOUL.- (- .eb:,\~II ){ :OIST/NCT~ \,j li )

. ~---. ~~~-- _. - - . - - ;t ..--_....[~- .:(I) varianta ell axe independenteparaleie (,I -i intercalarea uneizone neutrc)Fig.121 l~ "i . .rs - j. -}3

-: T ~ ) ~ ;r ;j;,~~ )~(~,~ -:j l< J;;~-;;l e-~; ;~/~ ;-z:11~;~ ---- ~ --- (:0 ..~---.-.-.-------- _. ---'l'oatc drept urile rcz ervatc uutornl ui

' ( . . - -I l l f . - )i-'-'-~!- '-,-; 1 1 /\" / - \r~">(A4 I\ I-fODf./U, NI, {ll.f! CA J =I R .o s T- - < I ' < ; ~ - 1

, ' I !C - : . = 1 IY " :~ - - - ) -b) varianta C'7I 0 sill&"lrrii axil

moduiard principala trecdndprinjurniit area 161illlii rostul ui

._-----_._-------- 4 1


22/38

,- ,.; .. ~.:- --

IJ. Asunuche - C()NS~1'RUC1'jf emu: vol.I , cup. /- Nouuni introductive 11. Asanaclie _. CONS'f'RUCj'Jl CIV[. I':,vol.L, cup. I-: Notiimi jr:Jroiluclive

!Y;:PGTS 0:-+4 t 25'r-- Hm - ''--r (; ?


23/38

H Asanache - CONSTRL'CTI! CIVJLE, vcl.l, cap. J .- Notiuni iutroductive H Asanache - CONSTRUC'l'1! CIVi.' j,'. 1'01.1. cap. J- Notiuni introduc'ive

producatorului (utilaje, forta de munca, nivel deorqaniz.are, nivelul controlului de calitate etc).Nu se pune problema elirninarii totale a acestor

difere nte, ci doar mentinerea lor intre anumite limiteprestabilite, toarte atent eore!ate eu posibilitatile de"preluare" ale sisternelor de asarnblare.Prin definitie toleranta asociata unei dimensiuni D aunui element prefabricat este diferenta To = Dmax- Omin(fi9.1.25) intre valori!e efective extreme ce se admit pentruaceasta, astfel lncat asamblajul (In care aceasta intervine)sa pcata fi realizat In conditii bune ~i f a r a s a necesite niciun 1el de ajustari sau artificii tehnice.

c+1 , - < Lb,=L1,b - : ; ; 1 U T ~ L -L - L2 =:: ? p. ' I . r ' "I I Il~/YX:';.:0" . -~;J-,~~,'l~I} ')Y.t . - y : 7 .f:~ .. " :.. : ~2/ -~ !f- '_ -,-> -L .lL _ I_ -E:~ ie> ! - 2 0 Fig. 1.27

I J.! JI II ~ . ~')("~'" .er: r . ' . y.'>;;::3L.- ;::::-p~- 7/'f1j'''''''' Y, .. ~-" . .. ) . jg% . 0'.t;{,~?, ' .r x\ :!-V , " ' i ' " ' - '~ ' ' '' ' ' l - ,, i _ ~ - 1 - 6 F (I f C ,-t-i--.-.-.- l ,_LCazullimita n (fig. 1.2.'32

- arnbele elemente prefabr ate sunt "rnai scurte"- apare problema unei reze.nari insuficiente sau imposibile~i deci problema sprijinirii inuia sau arnbelor prefabricatein faza de asarnblare; 'in plus detaliul de rezolvareconcreta a asamblarii poa:e necesita rnodiflcari

____ D_rr_~Cl.x --------t--:1-------\~J

-t-

Valorile celor doua abateri dimensiona!e ;i 1 . M ! ? i .AI11trebuie tinute sub control, pentru a nu se cornprorniteasarnblarea pe santier a elernente!or prefabricate.Cazul ideal (fig. 1.26)

- elernentele prefabricate EP1 !? i EP2 au ambe!e lungimi!e"de proiect";- elernentul de reazern ER are latirnea "de project", esteperfect ax~t~i perfect vertical;latirnea b a rostului de asarnblare este cea "de proiect"

T()~( e J ;, :p i - ;; ; i T c r ezervll{; ,- ~ ',- ; ; -un/I,~ ;:-- .- - -- -- --- - -- - -- .. -- ---.- - 4 '1

1"\ J " , . L[1 .. :: :.L.16 I D >hp 1 L 2 . ~ ?h" > \ , - - f - r[:0 _~~~_?

"til - 1~&-"'J,2f~ ,,,.> -


24/38

f! A.ra r llJ che - CONSTRUCTl l C[VILj~~vol. I, CClf'. 1-Noiiuni introductive II. Asanache - CONSTIIUC7!l eIV!: 'c' , vol.I, cop. l=Notiuni irJlToduCli\",

ob se rl!.Q J jL2npracticii situaiiile sunt mai complicate cad se suprapun

ine vita 0 il- aoatere a dimensionalii a liuimii b a lui El!- abaterea de fa verticalitate a lui El;- abaterca de axare a lui ER

Intervine deci 0 combinatie aleatoare a diferitelor abateridimensionale, de formii, de axare, de }JoziliolUue, eu: ceca c o :complicii llt mod evident tinerea sub control a problemei.itre tolerantele de realizare a elernentelorprefabricate ;;i coriceptia sistemului de asarnblare exista 0coriditionare reciproca: aceasta trebuie inteleasa inurmato ru I sens:

o Fiecare sistem eoneret de asarnblare are pnnlogica sa tehnica !? i tehnoloqica 0 anumitaposibilitate de preluare a fiecarui tip de tolerantadirnensionala a elementelor pe care le are Invedere; ca urrnare, et va impune valorile acestoc[olerante,

oEste lnsa posibii ca aceste valori sa fie "preastranse" ~i sa nu fie cornpatibile eu orocesul derealizare a prefabricate!or, sau sa-l scurnpeascaexcesiv de rnult. in acest caz, toleranteie pe careIe poate realiza oroducatorul de' prefabricate inconditii no.-male de !ucru $i de eficientaeconomica, vor fi ce!e care 'lor dirija $ 1 restrictionaconceQ.erea asambtaielc~ (Imbinarilor, rnonoliti ..zarilor),

5.5.3 Abateri!e dimensionale limita ale unui prefabricat realizatcu un sistern tehnolagic concret au 0 variabilitate proprie, stranslegata de caracteristicile sistemului tehnoloqic.

Caracterui lor variabit este guvernat de legi aleatoare : ;; i deaceea eel rnai coreet mod de abordareeste eel de tip probabilistic.Aceasta presupune apriori 0 inforrnalie statistica suficienta, deei unnurnar suficient de mare de date statistics (rezultate ale unuiprog ram de rnasuratori efectuate pe prod use reaie)in genera! variabililatea stat istica a unei caracteristici decaiitate este, in cazul produselor uzinate, de tip normal (fig.1.29).

Fig.1.29 \ /'!XEC.-0716 ."DE

r ~ ~ - ~ . A T - = - - - - - - - - ' I~ , E " : ~ ~ ~ : ~ STE~~?~7'A--l I \,>; / DE+=/ch ::;;.- 0.+/< . . .--r,-,I '.r" ,-'_ . ' _ - - - :; . / - ' \ U \' l - - 1 7 CIUlla: CII !ngimea de coorcloncire'16 17

1'CI{J(t.: d r c p t urile rcz cr v a t e a u t orul u i Toute drcpt urile rezervate UJJ[OTului

. . . . ~.


25/38

11..l.rllrlac;h~ -- CONSl'lIUCr{J CIVILlc.~ vol. l , LII/'. /.- Notiuni introductivc I- I.Asc nache .. . CON S" J'j iU CT lI C !V! J./'., vol.I , ClIP. I=Notiu ni i'l;rudlicth'c

de 6, ( J O metri are prevtizutii ilifJgimea de proiect de 5,70 metri. Abateriledimensionale admisitnle SIIn! impuse [a vatoarea :.!:12!J/1I.

Dace procesul tehnologic realizeazao abatere sistematica pozitivii de4mm este valabilii reprezentateadin fig 1.31To'erania irnpusd grinzii prefubri-cate in discuiie este de 24mm.

' r ~ r ~ + - -~,-l", I~A'-I ( - : 2 m ; ! f - ! A ; " I . ti dr ' )" ) ! \I II 1 "r J 1 'II .I 1Q~~L-i-l~tlnill1\Iill'


26/38

H Asanache - COi'.'SJ"RUC,/,fI CWILE, vol. I, cap. 1- Notium introductive H Asunache - CONSTRUCflI C!Vi.' i{ vol.l , mp. 1-Noiiuni introducuve

STAS 6029 - 68ST.r\S 465 - 91

"Materiale de zidarie. Blocuri mici ell agregatell:;;oare,""Ferestre ~l u~i de baleen, din lemn, pentruconstructii. Se ctiun i. "

C149 - 93 \" Ins lru c[iun i tehnice pri vind procedeele de remedie:e ndefectelor pentru elen cntele din beton si beton annat."

C205 - 81 "Instructiuni tehnice privind incercarea in s itu prinincarcari statice a con-tructiilor civi le si industriale."

C2 2 2 - - 85 "Instructiuni tehnice l' r iv ind utilizarea metodelor acrsticeprin soc, la controlu! \< liit at ii elementelor prefabricate."ORMATfVELE reprezentau prescriptiile tehnice carereg!ementau proiectarea.;;i executia constructiilor. Eie

cornpletau ::;;i detaliau standardele, stabiiind reguii ~iprocedee detaliate de aplicare a acestora in diferite cazuriconcrete.Excmple:C 107 - 82C L12 - 86PIOO -92P 2 - 85P 10-86P tiS - 96C )elO-85

"Normativ penrru proiectarea si executia lucrarilor deizolatii tennice la c ladiri""Normativ pentru proicctareu ~iexccutia hi dro izol ar iilo rdin rnateriale bitumincase In lucrari de constructii''"Norrnativ pcntru proie ctarea au tise is rn ica a cons tru ctiilorde locuinte social-culrurale, agrozootehnice ~industria le""Norrnativ privind alcatuirea, ca lcu lu l si cxec u rurcastructurilor din zidiirie""Norrnativ privind proiectarea ~executia lucrarilor defu nda tii di re cte la construciii""Norrnativ pentru proiectarea constructiilor cu pe rer istrucrurali din bcton arrnat""Norrnativ pentru exccurarea lu cr a r i lor din beton ;ii bcio nannat"

ObservgJjLJ . Chiar ,) ,i numai din putinele cxemple indicate mai sus, rezultdcu evidenta marea diversitate de probleme CL l care se confruntiiin practicii inginerii construc.ori .ji pentru a ciiror rezolvareunitard ~'ioptimald este nevoie de acte tehnice normative.2. Multe dintre prescriptiile I,'hnice elaborate inainte de 1995sunt inca In vigoare, ele urmdr.d afi treptat inlocuite.B.S.ELE TEHNOLOGICE aveau caracter de reglementare aproceselor de executie a lucrarilor de santier, prezentandIn detaliu operati ile, ordinea acestora, sculele i dispozi-tivele necesare, formatia oe lucru, modul de control acalitatii, etc.

"Ins lr uc\iw ti lei m ice pen tru s uda rea a r rnat u ril o r din ot el-beton""Instructiuni tehnice peutru proiectarea ~i Iolosirea arrnariicu plase sudate a elernentelor de beton""I ns tructiu n i tehnice pcntru proiectnrea mhsurilor de izolaref'ollici l la c)itdir i civile, s ocin l-cu h u rn le ~i tehn ico-administrative""I n str u ctiun i tehn ice prov izo r ii pent ru pr o iecturea last a bilita te te rm ier , a cleru entelor de inchidcre ale cladirilor u :

PROIECTELE 81 DF.TALfILE l'lP reprezentau ansambluri depiese scrise si/sau desenate cuprinzand datele necesarerealizarii unor elemente pn.febricate de catalog (inclusivmontajul), a unor rezotvari f.rnctional-constructive de mareutilizare ~i repetabilitate, a unor constructii In ansamblu.Tn perioada 1960-1990 ~-au elaborat (~i s-au 9i realizat)

foarte multe proiecte tip, il1 special in zona cladirilor ~Iconstructiilor industria le* hale industriale parter sau etajate, CLi diferite descbide r: ;;ialcatuiri constructive* silozuri pentru cereaie ;;i direr ite materiale :; ;i pr od use qranul areS3U pulverulente, de diferite capacitati

. turnuri de racire, cu tiraj natural sau Cll tiraj tortat* cosuri de furn* castele de apa de diferite capacitati* estacade pentru conducte tel inoloqicein domeniu! cladirilor civile s-au elaborat proiede tip, in

special pentru blocuri de locuinre. scoli ,spitale,cinematograFe,etcAlaturi de proiecte-tip pentru constructii in ansa nolu.s-auelaborat ~i proiecte-tip pentr . elernente ;;i subansambluri de

fNSTRUCTIUNILE TEHNlCE aveau rolul de a detaliasiandardele ~i norrnativele, precizand anumite conditiispeciale de aplicare E!e reglementau in mod directivrezolvare a unor problerne tehnice cu obiectiv mai restransi deci mai specializat.

1~);;~ "~ i;'~p (](rile~ z - ~ ~ - :: ' . ;; , ~ ~ - ; ; i ; ; : : ; tl : J ;- -- - ~ - - . - - -- - ~ - - .. _ . -- - - - - - .- . - - -

E!.\emQ.!~ .C 28 - S3P 28 - 86l' !2 -- g9

NP2DO--89

50 - -----------Toate drcpturile rezervutc uutorului 51

JI. /{YWlOc!", - ClJ,v,,:nRUcTIJ C);-}/.I \.,,1. , ""fJ. /- Nott uni In/TV"J/C:I\" il. ,L~( I.r.:iJ ' - :".(/\ ,"J


27/38

6.2 Dupa anul 1990, activitaiea de leqiferare in dorneniuiconstrucliilor a suterit treptat modificari irnportante,urrnarindu-se realizarea unui cadru tehnic ~i legisiativ defactura rnoderna, racorda: la realitatile sociale 9ieconornice, la nevoia de asicurare a calitatii In sunsul Incare acest lucru este statua: in prezent In reqlernentarileinternationale (;>i IIIparticula: in cele care functioneaza InUniunea Europeana).In locul denumirii gene-ice "prescriptii tehnice" s-aintrodus denurnirea "reqlemcntari tehnice" mult maiadecvata, deoarece nu mai .sugereaza un caracter strictdescriptiv $i prescriptiv, de natura a li.-nit3 9ama solutiiioracceptabite la solutii deja cunoscute $i considerate~atisUjcatoare.U~1 obiectiv Uflp21jt de_reqlernentariie tehni-ce este ace!a de a siirnula .creativitatea, concepuea dematerialet-12.roduse JL~~tenJ-,~~:o~lstructive $1 tehnologicenoi.

Elaborarea, avizarea :? i aprobarea reqlernentarilortehnice din constructii est coordonata $i avizata deministerul de specialitate, pr '! ;i Cornitete Tehnice de Spe-cialitate : ; ; i prin Grupuri Tehn:e de l. u cru .O~servatie:

Reglementiiriie tehnice reprezinto principala componentaa sistemului de reglementc-i din constructii, aliituri de:

a) Aete normative de stat (Iegl. F iG , regulamente si instruciiuniemise de MLPAT).

0 ) j{ r; gjI !.. !.. 'w lifn rLc .. iJ . c(1m({:r. ..x~l7er{!l (normative metodologicc,cxigentiale, ctc).c) K?gjJ~!.!lcl7l.ari de sintczii (manuale) pe domenii, profesiuni sat:specialit ati, avdnd caracter informativ si educational.c O Xc;.gjemcIJlnri COllex? (stondarde) ce all rol ul principii] dearmonirare terminologicii ~'i simbolisticii, de clasificarc, deconceptie generald Si metodologicii etc cu standardeleinternationale (indicativ ISO) sau/si cu cele europene(indicativ EN).C O ' :ji manualele, standardelc au caracter ~,i aplicareinformativii.

In actuala vrziunc , reg lcrnenta ri le tehnice 111 con stru ctiicup rind in pri nc ipa l:o NORMATiVE 'iElINTeR (CODURl);(J G l-llD U lU ;[I Sl'ECiFICATU TEH1"lICE;

constructie , In special qrinzi, si.~dpi 9i elemente de acoperis pen-tru hale mdustriale

Principalul elaborator ,;1 prescriptiilor tehnice dindcmeruul constructii a fast !nstitutui de Cercetari tnConstructii i Economia Constructiilor (!NCERC) prinfilialele saledin Bucuresti, ia;>!, Cluj i Tirnisoara.

Alaturi de INCERC trebuie arnintite institutele deproiectare de nivel republican (de exemplu lnstitutul deProiectari Constructii Tipizate - IPCT) ;>i institutele deinva ta rna nt superior de cor.structii din cete patru rnaricentre universitare.

Pentru caracterizarea fiecarui tip de regiementare, potf avute in vedere urrnatoarele definitii:NOF';fJlATIVE GENERALE = reqlementari Cll caracter generalQbligatorii, care cuprind notiuni ~i principii generale,terminoiogii ~i clasificari, modul de considerate a aqentilor. etc.N0l3eMATiVE TEHNICE sau CbDURi =reqlernentari tehniceell (~aracter ob!igatoriu care detaliaza cerintele de calitate,definesc niveluri minime de perforrnanta pentru conslructiiln ansarnblu sau pentru diferitele diviziuni fizice ale lor !? istabilesc modalitatile de evaluare-verificare a acestoraHIDURl :;: reqlementari tehnice ell caracter obligatoriu,ce contin elernentele exiqentiaie $1elementele descriptivenecesare conceptiei, proiectani 9 i executiei unui anumit tipfunctional de constructie.[ntr-'l~n 9hid (de proiectare - GP, de executie - GE, deutilizare -GU, de control ~i verificare - GV, de agrernentare.. GJ\) stint precizaie toate cerintele $i criteriile tehnice : ; ;itunc icnale asociate unui produs de constructie, precum ~ivalo Ie minime .adrnise ale acestor criterii; III plus suni

52 537(~.rl(edrcpturile rezervat c autorului -j:;ate. d pl/ Jr j/f~"eze,~~ 'ate ;;~;;~rul--;-;-'-----------------------

-". ': --,--:--_.-;-:- . . . . - - , : - . .., . . - . . '.:". ,-~ -.'f .~. !> ,~ -::; ' , ": . . ro . " ' " , . - ---..,_ -- .-;!".;,

H. Asanache - CONSTRUCTU C!VIU 1'0 1./, C O I ', 1-- Noiiuni introductive 11 AS(J!1n{~he - C 'O N ,':/'rlU J ( "[l ! (.:IVI /.F . vol.I, cop. J "R Notvun, IlUrclllliCiJVLJ


28/38

prezentate ~i recomandate r"9ulile !?i proceduri!e ce potconduce la obtinerea unor pe: rorrnante admisibile.SPEC!FICATII THUJICE = reqk-mentari tehnice cu caraderoQligatoriu, care precizeaza pentru un anumit tip deconstrucne, setul specific de criterii !?I niveluri deperforrnanta, alaturi de eiernentele necesare pentruevaluare a i verificarea pertorrnantelor.Un loc cu totul special pnntre reqlernentarile tehniceactuate II ocupa S.TANDAROE~_E._,A,cesteaunt documenteaprobate de un organism specializat recunoscut, caretumizeaza regu!i, linii dire()oclre, caracteristici tehnice.simboIUl-i, terminoloqie. ete in scopul de a se obtine un----_. ,gra,j ridicat de ordine conceptuala ~i terrninoloqica lntr-undorneniu dat.

NP 002-96 "Cerinte esen\iale. Norrnativ pentru proiectareaST 001-96 "Specificatie tehnica privind stabilirea calitatiibetoaneior I mortareior din constructiiexistente prin metode fizico-chimice"SRISO 9346 "lzolatie terrnica. Transfer de masa. Marimi

fizice ~i definitii."SF~.EN 30077-98 "Ferestre, usi ~i jaluzele. Transrnitantaterrnica. Metoda de calcul."SREN-ISO 13789-98 "Performanta termica a cladiri lorCoeficient de pierderi de caldura prin

transfer Metoda de calcul."

Observatic'in Romania standardele noi all nidicativul SR. Cele care sunt Incurs de armonizare cu sistemul international ISO primescindicaiivul SR-lSO, iarin cazul ii care armonizarea seface eu unstandard european (normii curopeana cu indicativul E~elaboratii de Comitetul European de Standardizare-ClcN}, seadoptd indicativul SR-EN in uncle cazuri poate apareindlcativul SR-EN-JSo.in pre ze ni standardele SR uU caracter de recomandare 5iiufornuire. Pentru a deveni ohligatoriu, !lI1 standard SRtrebaie sii aiba prevederile preluate total sail partial intr-ustnorinativ.

7. CONCEPTUL DE PERFORMt\NTA I NCONSTRUCTI!. PRINCIPALFLE ELEMEN TF =DE CONTiNUT

:,~p001-91 "Cod de proiectare penlru structuri In cadre din betonarrnat"i "- iE 001-96 "Cod de proiectares executie pentru constructiio"b fundate p e e parnantur: CLi urnflaturi ~icontractu rnari"f'-lP005~;::J() "Cod pentru calcuiul si alcatuirea elementelorde

constructii din lernn"GP 013-96 "Ghid privind proiec.area, executia si as igurareapardoselilor la constructii "

7.'i In proiectarea constructiilor s-a avut intotdeauna Invec!ere satisfacerea anumitor cerinte: in acest scop s-austabilit, initial reguli, iar ulterior reqlernentari tehnice

Nu a existat lnsa preocuparea pentru 0 prezentareclara ~i explicita a acestor cerinte In ansambiul ~itotalitatea lor i nici convinqerea ca acest lucru esteabsolut necesar.i n dorneniile industriale, cercetatorii 9i proiectantiiamericani au introdus, Inca de la rnijlocul acestui sacol,conceptul "abordare de perforrnanta" (perform a nee-approach), pentru a stirnula rationalitatea conceptiei ?iproiectarii, inovarea tehnica ~i tehnoloqica, precurn ~!proceduri!e de control ale calitati: conceptiei, proiectarii ~Iexecutiei.

In domeniul constructiilor, abordarea pe bazaconceptului de performanta s-a introdus mult mai iarziu caQI.Q-cecluraorganizata; inceputurile dateaza de !a sfarsituldeceniuiui sapte, iar rezultatele concrete -- sub aspectteoretic 91 operational -- S-3U grupat In ceea ce este

Cu titlu exernplificativ sunt redate In continuare cateva"reolernentari tehnice" a fla te in prezent in viqoare.

Toat e drcprur ile rezcrvate outorului Toate drcpturile rezervatc autorului5 54

,~

H. Asanacbe - CONSTRUC(J1 CI VI),!, vol.I, cap. J- Natinni introductive fl. ASf111(Jche _. C()N,)"FIU.JC{JI C;JVIl.H, vot.L, CLIP. j .- JVV/t!O l lllln; lU.:IIVl.


29/38

,'.2 De 1 8 orice produs de tip "ciadire", ceea ce se asteaptain ,inai este un raspuns corespunzator !a toate cerinteleformulate de cei irnplicati in utilizarea ei.

Denurnirea curent Iolosita in prezent in literatura despecialitate, pentru aceste cerinte, este aceea de::exigente QLe utilizalQiUor", (Jar exista deja propunerea deinlocuire a acestei denurrui cu cea de "objective ale

utilizatcrilor" (!SO 62 42 1'1992); In Romania S8 utiiizeaza inultirnii ani termenu! "cerinte ale utilizatorilor".

Conform definitiei ISO, prin utilizator ai unei cladiri seinteleqe fiin\3 sau obiectul pentru adapostirea careia esteconceputa ;> i realizata respectiva cladire.In mod practic utilizatori ai cladirilcr po t fi:

u oamenl;L J anima Ie;[J materiale ~i prod use;o activitati de productie.

in cazu! cladirilor a carer functiune de baza (obiectivfundamental) este aceea de a adaposf animate,rnateriale, prod use sau activitaf de productie, desiprezenta oamenilor in interiorul acestora este ineviiabiia(ocazional sau chiar permanent), acestia se constituie cautiiizatori secundari, a carer exiqente fata de cladireurrneaza s a fie satisfacute numai in rnasura ill care nuintra in contradictie cu cele ale utilizatorului principal(animal, produs, etc).

Considerarea ca punct de plecare al actului deproiectare a unei cladiri a exiqentelor (cerintelor]utilizatorilor acesteia este esentiala, deo areceoptimizarea acestui act nu poate avea loc decat incondltiile in care se stie exact ceea ce S8 doreste, ceS8 asteapta de la acoasta cladire.

Deoarece listarea exiqentelor utilizatorilor se faceQ~.!J..truun anumiLtip functional de ciadire ;;i nu pentru unaanurne, este obligatoriu ca aceasta operatie sa aiba uninalt grad de qeneralitato.Co. urrnare, pentru toate cladirile de locuit, indiferentde numarul de niveluri, de amplasament, de geometrie deplan ~i velum, de structura de rezistenta ~i materiale!eutiiizate, trebuie sa existe In principiu 0 aceeasi lista deexigen18 ale utilizatorilor, acestea acoperind ln modevident aspectul obiectiv al probJemei locuirii. De 1 0 . caz 1 0 .caz, pot f necesare anumite nuantari pentru a se tine

cunoscut astazi sub denunirea "teoria conceptului deporf orman ! . a "_

Studiile intocmite In deceniile opt )'i noua Inproblernele leqate de fundamentarea teoretica a'ntroducerii conceptului de vierformanta in modelele degandire specifice activitatilor de proiectare )'i execu\:e acladirilor. precurn ~i experienta practica pe plan mondial,In acest domeniu, permit sa se defineasca conceptul deoerforrnanta ea fiirid:

'- "un instrument destinat sa rationalizeze acesteactivitati, s a stirnuleze prornovarea progresului tehnic ~ia solutiilor innoitoare, f a l" a a le ln q radi In anurnitetipare, dar orientandu-l.. spre asigurarea conditiilor ~icriteriilor de satisfacere cat mai cornpleta a cerintelorutuizatonlor".Aplicarea concepiului .Je pertorrnanta In constructii

este considerate ca 0 revoluue in domeniu, ca 0 schimbareprofunda a modului traditional de conceptie, proiectare,realizare ~i exploatare a ciadirilor: aceasta deoarece se.rnpune 0 aborda:-e giob~1!a a tuturor problemE?l~2J2ectelof si nu numai i -izolvari separate ! ? i partiale,asociate fiecare unui obieci singular ; ; ;i limitat, de regulairnediat : ; ;i direct.

Teate definitiile propuse pentru conceptul deperformanta evidentiaza ca dement fundamental faptul cain acest tip de abordare se pleaca nu de la "ceea ceeste si reprezinta" un produs, ci de la "ceea ce trebuie: . : ;a ofere acesta, indiferent de solutla concreta",

Toole drepturile re zervate oUlondui '.- ----.-----------.--------- S r i -.------ -----------------_.._---------------_._---Toole drcpturile rezervate onmrului 5 7

-: - ' " . " " .-:-_. _ .". -... . ._ ,. - .'~ ': ;-

H. Asanochc -- CONSl'RlJCj'i1 C!vJjJ~. vol.I, coil. t : Notiuni introductivc II. Asnnuclu: ...CONSnU/C{1f I..'{)-li./i, vol.L, LII). J- NUI/i:; 1I1I!',)f/IICII,',:


30/38

seama de specificul local, istoric ~i traditional al conditiilorde locuit.

Forrnularea exlqentelor utillzatorilor nu se poateface decat in termeni calilativi, proprii utilizatorilor, :,;ifara a 5e face vreo referire la 0 solutie concreta; ele au deregula ca obiect cladirea IIIansarnblul ei.

Observatie:Trebuie foe-utii preciznrea ca notiunea de exjgell?1.(c er ini a) ~Lutilizalortlr.? .L lJ:!! .1! !I! .. i este legatii rIU d e WI

utilizator-persoand indivi.lualii ci de unul neprecizat,considerat ca reprezantctiv. Nu este deci vorba deexigente de lip aspiratii, c : de exigente objective, minimepentru un anumit stadiu ell dezvoltare economico-sociala.

in mod evident este (:f~ asteptat 0 evolutie in limp aacestor exigenie, dar intr un ritm rnai lent dedit 'in cazulaitor produse (de exempl cele electronice, electrocasnic,etc) .

sistcm) pentru a asigura sctisfacerea !otohz sou F o r / i i /J e t uunci cerintc a utilizatoiilor ".Formuiarea unei conditii tehnice de pertorruanta pentru

o anurnita entitate trebuie sa urrnareasca precizare a - intermeni calitativi - a unui singur seep (obiectiv) ce trebuieurmaril ~i atins ln activitatea de conceptie - proiectare arespective: entitati.

{.3 Cea de-a doua etapa, pe care 0 presupune abordareape baza conceptului de performanta, 0 constituieconvertire a exiqentelor (cerintelor) utitizatorilor In exiqentetehnice, asociate diferitelor diviziuni fizice ~i functionaleale cladirii (9i prin aceasta ale cladiri] In ansamblu).Aceste exiqente au fosi denumite initial "exiqente depertormanta"; III prezent, in Romania a fast adoptatterrnenut "conditi! tehnice de perforrnanta",

9bservat.ie.Introducerea in denumi:e z r atributului "tehnice" dorestc

sa sublinieze faptul ca este vorba de cerinte C1.I r :; g r a r : ; , f . ! , :; .Lten]1ie,~(Q5:!._ m !"JZ9 J ..J l_ f~ 'n n .J! :.I(Jt e__.4.lic{jt fn!.!~::un....limbgL./ : ; ; .specialitate.o posibila definitie pernru termenul "conditie tehnica

de perforrnanta" esle:"enuntul calitativ of unci insusiri pe care trebuie .\'(/ oposede un subsistem al urei clddiri (ma! rar chiar intrcgul

EJ; ; e !J 2 JJ . k , ;.a) 1n !cgatura cu exigenta utilizotorilor care pretinde un confortacustic In interiorul cliidirilor civile, pentru eletneniele deanvelopit ale acestora (de exemplu pentru peretii exteriori) sepoateformula urnuitoarea conditie tehnicd depcrformonui:

"orice perete exterior trebuie astfel conceput s! realizat-inansamblul sail . J i al iuturor legiiturilor cu elementcle deconstructie adiacente- incdt sa limiteze intr-o rnasurij cdtmai marc patrundcrea zgomotului aerian stradal inincapcrca cdreia fi este asocial".

b) in legaturii ell aceeasi exigcnta a utilizatorilor peniru 0 plod!de planseu curent a unei cladiri civile se poate formulaurmatoarea conditie tehnicd de perforrnanui: .

"orice placd de planseu trebirie astfel conccpllfr'l sircalizaui - in ansamblul ei , ,I ' i al Iegiiturilor cu clemcntelede constructie adiacente - incdt sa limiteze intr-o miisurdce il mai mare, transmiterea zgomotelor de impact Inincapcrea dcasupra cdreia se gaseste ".ln mod analog se tormuleeze -- 717 legatura Cl l eceeesiexigenta a utilizatorilor -- cot u iiiii tehnice de pertotmeniepeniiu pereii inietioti ei cle a im or, peniru legatuIile cu peteti!

a conciuctetor de instalatii senitere, etc.In mod practlc toate subsistemele unei cladiri

trebuie suspectate ca Intervin favorabi! in satisfaceraaunei anurnito cerinte a utilizatorilor, deci ca fieca ruia Iitrcbuie asociata una sau rnai multe conditii te hnice deporforrnanta direct legate de aceasta cerinta.

Teate drept urile rezervate auior ului 5 S - 'J ;;O-~ t~ -;jJ ~ j;~ ~~ ii~ "~ -:~;;; ;; }U {{;-; ;;-;;()/,~ )~ ~ i----- -.--.----- .-.-------. ---~ 5< , )

-: : - : , ( , , 1 : " ' - ' . ~ ' .- '. - .. " ~ ; - . . . . - . , 0 : : - : (. '",.' :-,

H Aswrache -- CON::07RUCrJI C{VILF V,)I.!, cap. t : Noiluni introductive - = - . . . - ~ , " * - - . -- . - - - - -11Asnnache- CONS7f


31/38

? ,4 Urmatorut pas In abordar-:a de pertorrnanta II constitutestabilirea criterulor de apreciere a gradului de satisfacere afiecarei exiqente de : perforrnar.ta.'In teoria clasica a Conceolului de perforrnanta acestecriterii erau nurnite "criterii de perforrnanta".In prezent- eel putin In Pornania- se prefera denurnirea

"pararnetri de performanta"o definite posibila : 3 notiunii "pararnetru deperformanta" este urrnatoarea:

"0 caracteristicd miisurabilii a unui subsistent al sistemuluicliidire (SCiU a sistemului jr, ansatnblu) cu ajutorul cdreia sepo ate cuantifica gradu! de ictisfaccre a unei conditii tehnicede performan{ii impuse ace.tuia".

s:-feizolare fa zaomot de irTJ.pact", notat Ii ex prime: In dBi avand propr ia sa semntiicetie fizice_

Daca conditia tehnica reprezinta componenta "descop" a oricarui enunt de pertormanta 9i are rolul de a indicacalitativ ceea ce trebuie obl irut, parametrul de pertormantareprezinta components "de control", care precizeazacaracteristica masurabila cu ajutorul careia poate ficontrolata satisfacerea SCOPU!ui.

Fiecare pararnetru de perforrnanta trebuie s a aibaasociate :

.' a notatie proprie;' * ' 0imitate de maslfra;- t 0semniitcetie tizics precise ~;iunivocii;~ un model de evelusre prin ca/cul si/seu 0 metodade determinere pe cele experimenteie,

f=xemp/e:a) Coruiitiei tehnice enuntate tn exemolul anterior pentru unper-ete exter ior j se asoci


32/38

Redactarea primelor acre normative de tip specificatii(norme) de performanta a ev.dentiat 0 serie de dificuita~i;unele tin de respectarea rnouelului forma! at sintacticii deredactare a exi9.eni~lor je _p,::;rform;:'!fIta,~ormantelori'i a criteriilor de perfon.:nanta, altele tin de lipsamornentana a unui nurnar mare de criteri de perforrnanta,de valori normate (sau nurnai recomandabi!e) aleacestora, de metode standardizate de evaluare analitica siexperirnentala a perforrnantelor erective, iar altele tin deretinerile multora din cei antrenati in activitatea deconstructii fa~a de schimbarca actelor normative ell caresuni obisnuiti i pe care Ie cunosc.

l.istarea explicita, in cadrul unor acte normative, arnarelui nurnar de perforrnante obiigatorii ale produselor"cladiri" :: ; ; i ale diferitelor lor diviziuni fizice, conduce la 0cretere substantiaia a dificuita~ii actului de concepere,proiectare ~i executie a ace stora, a actului de avizare alucrarilor de proiectare, a act' .lui de receptie a lucrari lor deexecutie. Ace asta cleoarece pe baza datelor 'insc rise Inactele normative de perforn-anta, se va putea stabili inmod explicit ~i riguros daca () solutie tehnica se lnscrie inspatiu] solutiilor acceptabile se va putea evalua cal itateade conceptie-proiectaro a doua solutii aflate in cornpetitie,se va putea evalua calitatea !e conformitate a executiei.

Dificultatile unui asemr.nea "examen", pe care vatrebui s3-1 treaca orice solutio de proiect 9i orice realizareconcreta, vor putea lnsa ofe.i qarantia (intr-o masura rnaimare decat In prezent), ca obiectivui fundamental nu afost jrllocuit In mod voluntr sau involuntar cu catevaobiective partiale, ca produsele "cladiri" raspund cores-punzator tuturor exlqentelor ce le sunt obiectiv asociate.

B. DIRECTiV/\ EUROPEANA 89 f 106-CEE SiL EGE.A . 10/1995 REFER!TOARE L A C AU T AT EA----- fN CONSTRUCTI! -- .-8.1 Pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate in cadrulprincipalelor orqanizatii profesionale de specialitate (CIB,CIE, CEI, !SO, etc), grupul de iucru in domeniu! cladirilor, alCornisiei Econornice Europene (CEE), a redactat In uitimiiani 0 serie de materiale cu caracter leqislativ adrninistrativ ~ide reglementare.

Caracteristica acestor materials este faptul ca suntconcepute 91 redactate In mod exiqential, deosebindu-seprin aceasta tn mod fundamental de reqlementariletraditionale de tip descriptivist.

Un prim material elaborat de catre specialistii CEEeste intituiat "Directiva Europeans asupra produselor deconstructii" ?i a fast notificat statelor membre ale CEE in27 decernbrie 1988.

Principalele prernize ale recactarii acestei directive(a$3 cum este rnentionat in prearnbulul lucrani) au fest: Teate tarile mernbre doresc sa se asigure ca, peteritoriul lor, lucrariie de constructii sunt reaiiza1eastfel Inca! in paralel cu securitatea persoanelor,animalelor domestice i bunurilor sa se asigurerespectarea celorlalte exiqente de interes general; .0 . In to ate tarile rnembre, alaturi de dispozitii privitoarela exiqentele de securitate ale cladirilor, exista ~idispozitii privitoare 1 3 sanatatea ocupanfilor, ladurabilitate, la econornia de energie, la protectiamediurui inconjurator, la aspectele economice alerealizarf i exploatarii cladirilor, etc; Pentru toate tipurile de exiqente exista ln tarilemernbre regiementari nationale, pe baza caro.a sepot radacta reqlernentari armonizate la nivelEuropean.

To ate drcpturile rezervate Gu(oru/ui q~ Toole drepturile rezervate autorul ui 63

~;'::.:-.'::'~~-:~-T~-:-:-':,F.~":':.- - - r .

J-LAsanache= CONST RUCI11 CJ nu. vol. J, WI'. J- Notiuni introductive 11. .-fS{1170che -- CON.\'}'/\ U. (If L'/I-'i!.i~, vol.l , CUJ. f.- NO/I .li; WJ .:;W(:l I~ '"


33/38

In anexa 1 a Dire.tivei, mtitulata "Exiqenteesentiale", se precizeaza"sub rezerva unei Intretineri norma le a constructiei,exigen1eie esentiale, asociate ace stela, trebuie s a fiercalizate pe intreaqa duata de via\a rezonabilaeconomic",Ca exiqerrte esentiale asociate unei ctadiri suntindicate urrnatoarele:

1) Rezistenta rnecanica si stabilitate:. 2) Securitate tn caz de ir.cendiu:3} lqiena, sanatate ~i mediu inconjurator:4) Securitaie in utiliz are5) Protectie i rnpotr iva zcornotelor,6) Economie de energie :- , ; i izolatie termica.Expunerea exiqentelor este facuta In termeni "deobiective", urrnarind 0scheme'; qramaticala unica de tipul:"0 consuuciie itebuie r:onceputa i teetizete astfe!incet .. , "In mod concret forrru.larea celor cinci exiqente

esentiale este urrnatoarea:REZISTENTA MECANICA { ST.ABIUTATEo constructie trebuie conceputa !?irealizata astfel Incat

actiunile susceptibile a se exercita in timpul realizarii ~iutilizarii ei s a nu antreneze nici unui din evenimenteleurmatoare:

Prabusirea ansamblutui sau a unei parti: Deformatii de 0 amplcaro inadrnisibita:'" Deteriorari ale unor ccments nestructurale, instalatii$ i echipamente, ca urrnare a unor deformatii"7 - ~ ,lmportante ale elementelor structurale;e DS31er:iorarf rezuttand din solicitari accidentale, de 0amploare diSofl!:oportioilCit de mare r - n raport elfintensrtatea evenirnen.utui solicitant.

64'-~-Toat e dreptnrile rezervate autoruiui

, . , ':"" :- ~; _ " 0 - .,__.____

SECURiTATE iN CAZ DE INCENDIUo construc~ie trebuie conceputa ~i realizata astlel incalIn caz de incendiu: Stabilitatea elementelor structurale sa se mentiria pe

o perioada data; Aparitia ~i propaqarea focului ~ i fumului In interior s afie lim itate);'" Extinderea focuiui ia constructiile vecine s a fielirnitata;'" Ocupantii sa poata parasi cladirea neafectati, sau sapoata 1 i .asistati 1 3 aceasta;

irapid, tara a fj expuse unor pericoie majore.!GIENA., SANATATE S ! MEDIU INCONJUR.ATORo constructie trebuie conceputa ~i realizata astfel lncats a nu constituie un .peri co) pentru igiena !?i sanatateaocupantilor sau a vecinatatilor din cauza: Unor deqajari de gaze toxice;. Prezentei in aer a unor particuie sau gazepericuioase;

G Emisiei de radiatii periculoase;,O J Po.uarii sau contaminarii apei sau solului; Oefectelor de: evacuare a apeior, fumului, dejectiilor

solide ~i lichide;" Prezentei urniditatii In diferite parti ale constructieisau pe suprafetele interioare ale acestora,.ECUR!TATE iN UTIUZAREo constructie trebuie conceputa ~i realizata astfel incatutitizatorii ei sa nu fie expusi unor riscuri majore de

accidente de tipul alunecarilor, caderilor, lovirilor, arsurilor,electrocutanlor, ranirilor In urrna exploziilor, etc.'PROTECTiE CONTRA ZGOMOTELORo constructie trebuie conceputa ~i realizata astfel inc a tzuornotul perce put de ocupanf sau de persoane aflate Inapropiere sa fie rnentinut ia nivelul la care sanatate a lor sa

G S----------------------------------Toatc drepturile rezervate outor ului.. ,~-.-."---"-- .~---" ';~>':':.~f~~-.-.,-....- .. ;,~. f; ..

r r AmJldChe - CONSTRUCTfJ C/VIU vol. J , cop. 1- - Notiuni i ntr oductive TI Asanaclic - CONSnU)CTII CIVil)!:, 1'0/.1, Cllj'. f-Nottun: nu rouucuv:


34/38

8,2 Constructiile cumuleaz avalori materiale mari si deaceea constituie 0 parte Tmportanta a avutiei fiecareinatiuni I n plus, ele asiqura cadrul de viata al societatii ~iconditiorreaza calitatea vietii inernbrilor acesteia.Din aceste motive, ~~;llilrarea calitatii produselor


35/38

a) Reqlernentarile tehnice i'l constructii:b) Calitatea produselor fo.osite la realizarea construe-~iilor;c) Agrementele tehnice pentru produse si proceeJee noi;d) Verificarea i expertizarea proiectelor, lucrarilor deexecutie i a constructiilor existente;e) Conducerea : ; ; i acreditarea laboratoarelor de analizei incercan;

f) Activitatea metroloqica IIIconstructii;g) Receptia constructiilor;h) Comportaiea 'in exploatare ;;i interventii in timp;i) Postutilizarea con s truc ii. lo r:j) Controlul de stat al calilalii In constructii.

Pentru obtinerea unor ccnstructii de caiitatecorespunzatcare, leqea 10 /1 ~J95,modificata prin legea 123din 2007, institute obliqativitalea realizarii ~i mentinerii, ~IDtu~.~9L._urata de exi~;t~llt~ a constructiilor, aurmatoarelor 6 cerinte esenfiale:A Rezistenta mecanica :?i stabilitate;B Securitate la incendiu;C Igiena, sanatate i mediu;D SiguraU1ta In exploatareE Protecjie Impotriva zgromotuluLF Econornie de el1ergle i izolare terrnicaEste de rernarcat faptul ca cele ,?g1seserinte~numerate de lege ?un!"~L.e~.enta, cele $ase "exigent~esentiale" care trebuie, in viziunea grupului de lucru despecialitate al Cornisiei Econornice Europene, s a fieasociate oricarei construcni

8.4 Proiectul oricarei constructii ce intra sub incidental.egii 10 trebuie verificat din punctul de vedere al moduluiin care raspunde tuturor ce!or sase cerinte esentiale decalitate. Verificarea nu poate fi Hkuta decat de ingineri ~iarhitecti care au atestatu: de verificator acordat de

G SToate drcpt urile rezcrvatc auior ului

.'~ ~-7'----r-:: .--:-,..,--~-.-;:_' ~- ;_ :,~~_~ ;-:-" , '--;-",' --" .. "' ;.V-;:;:~'.- '.:r,; '

Ministerul Constructiilor (indiferent de denumirea saconcrete)Calitatea executiei, inclusiv cea a materialelor ~iproduselor puse in opera, trebuie sa fie asiqurata ~iverificata de catre ingineri de executie atestati decatrefvtinisterul Constructiilor. in paralel este obligatorieverificarea efectuata de catre investitor (benefici ar] prinintermediul reprezentantului SEl U pe santier.reprezentantdenurnit illmod curent Diriginte de $antier. Acesta este unspecialist autorizat de catre INSPECTORATUL DE STA.T iNCONSTRUCTII, care in calitate de angajat al investitorului,raspur.de fata de acosta, conform legii, irnpreuna ellexecutantul, pentru calitatea lucrarilor realizate.in articolul 14 al Legii 10 se precizeaza:"Conducerea ~i asigurarea calitatii III construcliiconstituie obligatia tuturor factorilor care [email protected], realizi?rea : ; ; i exploatarea constructiilor !? iirnplica 0 strateqie adecvata !? i masuri specificepentru garantarea calitatii acestora.

Agentii economici care executa lucrari de constructiiasiqura nivelul de calitate corespunzator cermtelor,prin personal propriu ~i responsabili tehnici atestatiprecum si prin concepetea !? i realizarea unui sistempropriu al caliiatii'8.4 Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, peinlreaqa durata de existenta, a unor constructii de calitaiecorespunzatoare, precum ~i pentru lndeplinirea obliqatiilorstabilite prin procedurile i reguiamentele elaborate potrivitprevederilor legii calitatii In constructii, revine tactorilorcare participa la conceperea, realizarea, exploaiarea ipostutilizarea acestora: investiiotii, proiectantii,executeniut, vetiticetotii de proiecte, responsabifii tehnicicu executie, precum si proptieterii, adminis tre torfi siutilizatorii.Investitorii, persoane fizice sau juridice care finanteaza :;;irealizeaza investitii sau interventii la constructiile----.------.-----------.-~---------Toole drepturil e rcz ervat e aut orului 69

. ' :. . .; ;- - ;. -- - " " " ". ' " " 7 ~ .r :: " . ", . ~ -; : : ,

H Asanaciie -: CONS,[FlUClJ{ Ctt/it.), .ot], cap. j. ..Nojiuni introductivc f 1 . AS(III{J(:}I1..: -" CON.\' i'Jl.l.JCr Jf C j V I L I'., ', vol . 1 J (:(I!). l~ ,VutIWi! t ntt /J(i:ICJ ie~:

existerite, au urmatoare!e obLg,3\ii principals referitoare 18 f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute la executie,


36/38

c :: " , litatea constructi ilor:a) stab

cap. 1 civile i

Documents