Capitolul III: Bursa de Valori (BV) – principala piață

financiară secundară1. Caracteristica BV – premisele apariției.

2. Principii și reguli de funcționare. (vom scrie conspect)

3. Criterii de clasificare a BV.

4. Principalele funcții ale BV.

5. Organizarea și reglementarea BV. Structura organizatorică, baza

juridică, administrarea BV.

6. Categorii de agenți participanți la activitatea BV.

7. BV din Moldova.

8. Practici internaționale de organizare a BV.

1. Caracteristica BV – premisele apariției.

Bursele de Valori sunt pieţe special organizate, în cadrul cărora se pot

încheia tranzacţii cu valori mobiliare: acţiuni, obligaţiuni, certificate de tezaur.

Bursa apare ca o asociaţie organizată a comercianţilor, industriaşilor, agricultorilor,

agenţilor de asigurări pentru negocierea de valori pe piaţa capitalului.

Rolul burselor creşte deoarece:

1. la bursă cererea şi oferta se întâlneşte pe baza legilor liberei concurenţe;

2. tranzacţiile în cadrul bursei se încheie în baza unor reguli bine cunoscute,

ceea ce confirmă încrederea între vânzători şi cumpărători;

3. nivelul preţurilor şi cursurilor pentru valorile mobiliare tranzacţionate în

afara burselor pot fi influenţate de cotaţiile bursiere;

4. bursa este sursa de informaţie economică, financiară, politică;

5. are loc redistribuirea fondurilor de capitaluri spre domeniile de activitate

cu o eficienţă mai mare.

Prima bursă fondată pentru obligaţiuni a apărut în Londra în 1773. Apoi au

apărut bursele americane, germane, franceze. În prezent cele mai mari burse după

nivelul capitalizării sunt bursele din Tokyo, New-York, London, Paris.

1

Bursa de valori reprezintă locul, unde vânzătorul şi cumpărătorul se

întâlnesc reciproc, unde preţurile se stabilesc conform cererii si ofertei, iar singur

procesul se reglementează de anumite norme, adică putem spune, că această piaţă

are o forma organizată. În calitate de marfă apar valorile mobiliare, iar preţurile lor

sunt reprezentate de cotările acestor valori mobiliare la bursă.

Semnificaţia burselor de valori pentru economia de piaţă depăşeşte hotarele

pieţei de valori organizate. Bursele de valori au efectuat o revoluţie şi în problema

lichidităţii capitalului. ”Minunea” constă în faptul, că pentru investitor practic a

dispărut diferenţa între alocările mijloacelor băneşti pe termen lung şi scurt. În

scopul dezvoltării relaţiilor bursiere s-au stabilit posibilităţi când pentru fiecare

acţionar investiţiile au un caracter într-atât de lichid, ca şi banii cash, deoarece pot

fi în orice moment vândute la burse.

Dacă în condiţiile economiei de piaţă să ne privăm de burse, atunci resursele

întreprinderilor vor fi reduse la cele proprii, ceea ce va duce la micşorarea

profiturilor. Băncile pot completa capitalurile prin credite, însă capitalul propriu nu

vor putea să-l ofere. Dar prin emisia valorilor mobiliare ce se cotează la bursă

investiţiile profitabile pot fi realizate. Astfel rolul burselor în economie este

considerabil şi practica mondială confirmă acest fapt.

Bursa de valori este una din cele mai importante instituţii ale economiei de

piaţă, un segment al pieţei financiare, o piaţă secundară organizată, transparentă şi

supravegheată, pe care se încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare, derivate

ale acestora, bani. Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul

principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezintă economii

financiare, disponibilităţi neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către

cele mai productive activităţi economice.

Bursa reprezintă o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii, unde se

concretizează cererea şi oferta de valori mobiliare, realizîndu-se negocierea,

încheierea tranzacţiilor şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate

cu un regulament cunoscut.

2

Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator şi

diversificator al producţiei rentabile, precum şi un detector al producţiei

nerentabile. Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public sau de

drept privat, bursa de valori funcţionează sub controlul şi supravegherea

guvernului. Pe plan internaţional, în cele mai multe state funcţionează burse de

drept privat ca societăţi pe acţiuni. Bursele de drept public sunt administraţii ale

statului cu caracter nelucrativ.

Obiectul bursei de valori

La bursa de valori se negociază:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): acţiuni, obligaţiuni, bonuri si bilete de

tezaur, titluri de renta, etc.

b) Valute selective

c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opţiuni pe marfă, opţiuni pe

titluri financiare, opţiuni pe valute etc.

În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi

generale şi specializate. În cadrul burselor generale se tranzacţionează o gamă

variată de mărfuri şi VM. Bursele specializate mijlocesc tranzacţii numai cu

mărfuri sau numai cu hîrtii de valoare.

Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acţiunile.

Aceste burse se mai numesc şi burse de acţiuni. Unele burse de valori au ca obiect

de activitate tranzacţionarea valorilor mobiliare pe plan local şi acestea sunt burse

locale, necaracteristice în comerţul bursier internaţional, altele au un obiect extins

la un număr mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de ţara emitentă.

Acestea sunt burse caracteristice, de reputaţie internaţională, deţinînd un rol

conducător în tranzacţiile bursiere generale.

Rolul bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare

finanţării activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre

ramurile economice cele mai rentabile. Ea şi îndeplineşte acest rol mai ales prin

3

operaţiunile de vînzare şi cumpărare de acţiuni şi obligaţiuni emise de societăţile

pe acţiuni.

Prin intermediul bursei agenţii economici care şi-au plasat capitalurile pe

piaţa primară pot reintra în posesia sumelor investite, înainte de scadenţă.

Principalul rol al bursei îl constituie, aşa dar, efectuarea de tranzacţii cu VM

emise de agenţii economici şi plasate de intermediari, acestea putînd fi

comercializate datorită caracterului lor negociabil.

3. Criterii de clasificare a BV.

1. Din punct de vedere JURIDIC se disting:

a) Bursa de valori oficială este piaţa la care se negociază valorile mobiliare

admise la cotare. Operaţiunile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat

conform unui regulament de funcţionare. Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile

informării continue a clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară cu exclusivitate în

cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat în negocierea

tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă de pregătirea negocierilor, evidenţa

contractelor şi urmărirea realizării lor. Accesul în bursă este restrictiv. Bursa de

valori oficială poate fi: clasică și modernă.

La bursele de valori clasice se formează un curs unic, centralizat, întrucât

procesul negocierilor este supus regulamentului de funcţionare, adică este dirijat şi

supravegheat, preţurile formîndu-se pe baza de licitaţie publica.

La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe

baza de mijloace electronice şi computere, în exclusivitate sau în combinaţie cu

mijloace clasice.

b) Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puţin restrictiv. Pe

această piaţă se negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este

vorba de societăţi mici şi mijlocii care doresc sa obţină fonduri pentru dezvoltare

dar nu pot îndeplini condiţiile severe de admitere la piaţa oficială.

Pe lîngă acestea, la Bursa neoficiala mai apar:

- societăţile radiate de la cotaţia oficială;

4

- societăţile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare şi lichidare etc.

c) Piaţa la ghişeu (OTC - Over The Counter) este piaţa organizată direct între

operatori, în afara burselor organizate şi care se derulează printr-o reţea de

telecomunicaţii. Pe această piaţă se pot vinde şi cumpăra valori mobiliare în

cantităţi oricât de mici si nu numai pachete de acţiuni care să aibă la bază o unitate

de măsură. Preţurile, deşi se formează pe baza cursurilor cotate la Bursa oficială,

sunt diferite, variind de la o firmă la alta.

2. Din punct de vedere al MODULUI DE NEGOCIERE se disting:

a) Piaţa cu amănuntul - la aceasta se încheie tranzacţii de valori mobiliare

exprimate în una sau mai multe unităţi de măsură, stabilite prin regulament.

b) Piaţa en-gros sau cu toptanul - obiectul îl constituie marile tranzacţii,

negocierile de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici,

deţinători de importante stocuri de valori mobiliare, în lipsa de cumpărători

semnificativi.

3. Din punct de vedere ai TERMENELOR DE LIVRARE A VALORILOR

MOBILIARE se disting:

a) Piaţa la vedere (piaţa „spot"). Este piaţa pe care se încheie tranzacţii cu

livrarea imediată (tehnic, în cîteva zile de la încheiere) sau cu reglarea

imediată.

b) Piaţa la termen (piaţa „futures"). Pe această piaţă se încheie contracte cu

livrarea sau reglarea la termen.

4. Din punct de vedere a SFEREI ŞI IMPORTANŢEI TRANZACŢIILOR se

disting:

a) de importanţă locală;

b) de importanţă naţională

c) de importanţă internaţională.

5. Din punct de vedere a FORMEI DE CONSTITUIRE se disting:

a) bursele private, înfiinţate şi organizate sub formă de societăţi pe acţiuni,

asociaţii comerciale sau camere de comerţ;

b) bursele de stat, înfiinţate sub egida guvernamentală.

5

În cele mai multe cazuri bursele sunt organizate sub forma de S.A.. Membrii

bursei sunt, de regulă, principalele bănci şi instituţii financiare, marele companii

comerciale care, sub diferite forme efectuează tranzacţii sau sunt interesate de

operaţiunile de bursă.

6. Din punct de vedere a SFEREI DE CUPRINDERE se disting:

a) bursele generale – unde se tranzacţionează o gamă largă şi variată de

mărfuri;

b) burse specializate – bursele de mărfuri (zaharul, cereale, metale etc.), burse

de valori. În multe cazuri gradul de specializare este foarte înalt, obiectul

tranzacţiilor constituindu-l o singură marfă sau gamă foarte restrînsă de

produse. (de ex. Bursa de metale de la Londra)

7. Din punct de vedere al ACCESULUI LA CALITATEA DE MEMBRU AL

UNEI BURSE se disting:

a) burse închise – presupun un număr fix de membri, locul deţinut de fiecare

dintre aceştia putînd fi vîndut, închiriat sau cedat prin moştenire. Membrul

bursei are dreptul dea tranzacţiona acţiuni, obligaţiuni şi de a vota la

întrunirile bursei. Pentru a-şi păstra „locul” în asociaţia bursei, fiecare

membru trebuie să plătească o cotizaţie diferenţiată, în funcţie de categoria

în care se află.

b) burse deschise – acestea sunt instituţii care nu presupun un număr limitat de

membri, aceştea plătind o taxă de admitere şi o cotizaţie anuală. La acest tip

de burse diferenţierea se face între membri fondatori şi membri cooptaţi.

Memrii fondatori – cei care au realizat începerea activităţii bursiere şi ar

putea dispune de mai multe voturi în asociaţia bursiere;

Membrii cooptaţi - cei care au fost atraşi ulterior în asociaţie, şi care pot fi

membrii afiliaţi, care nu au drept de vot în Adunarea generală, şi plătesc

o taxă de admitere şi o cotizaţie anuală mai mică

membrii asociaţi care nu pot negocia direct în ringul bursei, ci numai prin

intermediul unui membru plin sau unuia afiliat.

6

Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedere juridic

oficialăneoficialăla ghişeu

Din punct de vedere al modului de negociere

piaţa cu amănuntulpiaţa en-gros

Din punct de vedere ai termenelor de livrare a

valorilor mobiliare

piaţa la vederepiaţa la termen

Din punct de vedere a sferei şi importanţei

tranzacţiilor

de importanţă localăde importanţă naţionalăde importanţă internaţională

Din punct de vedere a formei de constituire

burse privateburse de stat

Din punct de vedere a SfErei de cuprindere

burse generaleburse specializate

Din punct de vedere al Accesului la calitatea de membru al unei

burseburse închiseburse deschise (membrii fondatori, membrii cooptaţi)

7

4. Principalele funcții ale BV.

1. Funcţii macroeconomice

I. Bursa are rol de releu între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile

economice transformînd economiile în capital.

II. Bursa permite realizarea unor proiecte investiţionale de anvergură care nu ar

putea fi înfăptuite cu fondurile unui grup restrîns de întreprinzători.

III. Bursa este piaţa pe care se realizează evaluarea activelor financiare şi se

stabileşte preţul titlurilor.

IV. Bursa este un factor de stimulare a interesului pentru afaceri în rîndul

deţinătorilor de fonduri.

V. Piaţa bursieră are un rol însemnat în reorientarea şi restructurarea activităţilor

economice.

VI. Bursa este un barometru extrem de sensibil al stării economiei, volumul

tranzacţiilor şi evoluţia cursurilor reacţionînd brusc, uneori cu anticipaţie la

modificarea conjuncturii economice.

2. Funcţii microeconomice

I. Bursa facilitează creşterea sau scăderea notorietăţii firmelor cotate şi prin

aceasta, influenţează motivaţia principală a întreprinzătorilor care se prezintă

pe piaţă pentru a vinde sau cumpăra.

II. Bursa permite creşterea fondurilor proprii, societăţile noi care apar pe piaţă nu

pot să realizeze decît indirect o creştere de capital prin emiterea de noi acţiuni,

care se vor vinde direct prin bursă

III. Bursa provoacă la o bună administrare a întreprinzătorilor în scopul unei

sporiri a valorii activelor, care să determine o creştere a profiturilor

acţionarilor.

IV. Activitatea bursieră duce la dezvoltarea concurenţei dintre firme, la stimularea

tranzacţiilor.

3. Funcţii în plan individual8

I. Bursa facilitează obţinerea lichidităţii patrimoniului acţionarilor şi asigură o

evaluare cît mai exactă a averii personale.

II. Bursa asigură posibilităţile de finanţare – aport de capital.

III. Psihologia operatorilor de bursă joacă un rol esenţial în luarea deciziei de

vînzare sau cumpărare.

IV. Funcţia de colectare de date si de difuzare printr-o reţea eficientă de

telecomunicaţii a informaţiilor, cu privire la preturi, cursuri monetare,

volumul afacerilor şi tendinţele fenomenelor respective.

5. Organizarea și reglementarea BV. Structura organizatorică, baza

juridică, administrarea BV.

Documentele prin care instituţiile bursiere moderne se autoreglează sunt:

1. STATUTUL BURSEI – conţine prevederi:

- cu caracter general (numele instituţiei, sediul şi obiectul activităţii);

- cu privire la modul de constituire, la particularităţile conducerii generale sau

executive a societăţii;

- cu privire la principiile generale privind desfăşurarea activităţii (primirea

ordinelor, procedura tranzacţiilor şi de executare a contractelor);

- privind modul de urmărire a veniturilor şi cheltuielilor şi de control asupra

gestiunii;

- alte probleme specifice (furnizarea informaţiilor , soluţionarea licitaţiilor,

încetarea activităţii).

2. REGULAMENTUL BURSEI - conţine prevederi cu privire la:

- cotarea titlurilor;

- mecanismul tranzacţiilor;

- activitatea agenţilor de bursă.

Bursele se organizează ca societăţi închise sau deschise.

La bursele închise, numărul de membri ai bursei este determinat la înfiinţare,

calitatea de membru nou putîndu-se dobîndi doar prin schimb (cu membru vechi), prin

moştenire, cumpărare sau închiriere.

9

Bursele deschise nu limitează numărul total de locuri, dar departajează membrii

bursei în fondatori care-şi rezervă, de regulă, anumite privilegii şi asociaţi (acceptaţi

ulterior înfiinţării).

Membrii bursei au ca principal avantaj dreptul de a efectua tranzacţii pe piaţa

bursieră. Membrii bursei mai au dreptul de a participa la elaborarea şi modificarea

Statutului şi Regulamentului Bursei şi de a alege sau de a fi aleşi în organele

administrative şi de conducere.

CONDUCEREA ŞI ORGANIZAREA

1. Conducerea generală – organ suprem de conducere (Asociaţia Bursei sau

Adunarea Generală).

2. Conducerea permanentă – componenţa acesteia are un caracter reprezentativ

pentru bursă şi agenţii economici ce sunt desemnaţi de conducerea generală.

3. Conducerea executivă – asigurată de Director general sau Preşedintele BVM şi

aparatul operativ (şefii direcţiilor sau departamentelor).

4. Organele de control - Comisia de cenzori a Bursei.

5. Organele consultative – au principala menire furnizarea de informaţii (de tip

consultaţii, consilieri) organelor executive de decizie. Se pot organiza sub forma unui

grup de consilieri sau sub forma unor comitete specializate pe diferite domenii. Aceste

comitete pot avea un caracter permanent sau pot fi organizate în funcţie de nevoi, pentru

a răspunde unor cerinţe noi în activitatea bursei.

6. Categorii de agenți participanți la activitatea BV.

Bursa, fiind o piaţă de capital organizată cuprinde următoarele categorii de

agenţi economici ai participării la activitatea sa.

1. Agenţii care emit ordine de bursă – cumpărare şi vînzare de titluri.

Cererea şi oferta se pot emite prin ordine de bursă (OC şi OV) sau prin oferte

publice (de cumpărare – OPC, de vînzare OPA şi de schimb sau conversie OPS).

În această categorie se înscriu şi aşa-numiţii investitori instituţionali (societăţi de

investiţii, asigurări, fonduri mutuale etc.). Aceştia acţionează în numele propriu sau

al clienţilor lor. Concentrînd sume mari de bani, ei emit ordine de Bursă în cantităţi

mari şi cu economii apreciabile la costurile de tranzacţionare.

10

2. Categoria intermediarilor bursieri care, avînd ca scop realizarea

echilibrului dintre cererea şi oferta de titluri:

- colectează ordinele de bursă;

- depozitează titlurile ce vor fi vîndute şi sumele de bani care vor fi plasate;

- centralizează ordinele de bursă şi stabilesc cursul bursier;

- execută ordinele de bursă şi avizează clienţii;

- ţin evidenţa titlurilor;

- oferă informaţii bursiere şi servicii de consultanţă etc.

3. Organismele de supraveghere şi control a bursei. În acest scop a fost

înfiinţată Comisia Naţională a Pieței Financiare ca autoritate administrativă

autonomă, avînd misiunea de a asigura administrarea legii şi punerea ei în aplicare,

precum şi supravegherea şi controlul dispoziţiilor sale în respectarea lor. CNPF

este investită cu puteri de reglementare, decizie, autorizare, interdicţie, intervenţie,

anchetă şi sancţionare disciplinară sau administrativă.

OPERATORII DE BURSĂ

Trăsăturile operatorilor de bursă sunt:

1. Operatorii de bursă au un statut socio-profesional consacrat, ca atare, în

practica afacerilor, fiind singurele persoane certificate să încheie şi să

finalizeze tranzacţii de bursă.

2. Operatorii de bursă pot lucra ca independenţi sau agenţi ai unor societăţi

de bursă.

3. Agenţii de bursă îşi pot desfăşura activitatea în incinta bursei sau în

afara acesteia. În incinta bursei se pot întîlni:

a. agenţi de bursă membri ai bursei;

b. agenţi de bursă angajaţi ca reprezentanţi ai unor membri ai bursei;

c. agenţi de bursă funcţionari publici;

d. agenţi de bursă angajaţi ai Bursei (agenţi oficiali) sau acceptaţi (liber

profesionişti).

11

Din punct de vedere al rolului pe care îl are pe piaţa bursieră şi al felului în

care aceştia se angajează în tranzacţii, trebuie să facem distincţie între brokerii

de bursă (floor brokers) şi comercianţii de bursă (dealers).

BROKERII DE BURSĂ sunt agenţii de bursă care angajează tranzacţii în

numele, pe contul şi riscul clientului. Aceştia pot fi angajaţi la o firmă de brokeraj

(brokeri de consum) sau pot lucra în mod independent.

Brokerii de consum execută ordine de vînzare, cumpărare date de clienţii în

afara bursei şi primite de societatea de brokeri pentru care lucrează.

Brokerii independenţi execută ordinele pe care le primesc de la alţi agenţi de

bursă sau de la membrii unor firme ai căror angajaţi nu se găsesc în incinta bursei

respective. Ei sunt solicitaţi în perioadele de mare intensitate a activităţii de bursă

sau atunci cînd o parte a brokerilor de comision constată că nu pot exercita în timp

util toate ordinele ce le-au forst transmise de brokerii de titluri. Ei se mai numesc

„brokeri ai brokerilor” sau „traderi de doi dolari”.

COMERCIANŢII DE BURSĂ sunt operatorii care lucrează în nume şi pe

cont propriu şi sunt numiţi dealers (traders).

7. BV din MOLDOVA

În luna decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor

mobiliare şi bursele de valori, a fost fondată Bursa de Valori a Moldovei (BVM),

reprezentînd o societate pe acţiuni de tip închis. La crearea bursei au participat 34

de fondatori - participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Primele

negocieri au avut loc la 26 iunie 1995, considerată ziua de "naştere" a Bursei de

Valori a Moldovei.

Odată cu deschiderea Bursei a fost creată baza juridică şi organizatorică,

contribuind la realizarea proceselor complexe pe piaţa de capital.

Graţie susţinerii din partea SUA (ajutor acordat prin Agenţia Statelor Unite

ale Americii pentru Dezvoltare), Bursa de Valori este înzestrată cu tehnologii

moderne de tranzacţionare.

12

Potrivit opiniei experţilor internaţionali ai Băncii Europene pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare (1998), Bursa de Valori a Moldovei este o organizaţie

ce se dezvoltă rapid şi progresează, în mod strălucit se distinge printre noile burse

de valori din Europa de Est, avînd un grad minimal de risc. Începînd cu luna mai

1995 BVM este membru activ al Federaţiei Burselor Euro-Asiatice (FBEA), creată

în 1995 la iniţiativa Bursei de Valori din Istambul, ale cărui obiective principale

sunt:

- dezvoltarea pieţei de capital a ţărilor-membre privind perfecţionarea

structurii organizatorice;

- soluţionarea problemelor reglementării şi autoreglementării mecanismului

pentru brokeri şi dealeri;

- organizarea unui monitoring eficient;

- elaborarea principiilor administrării corporative etc.

La etapa iniţială de dezvoltare pentru Bursa de Valori au fost stabilite cerinţe

privind mărimea capitalului social. La momentul fondării capitalul social al Bursei

constituia 238 000 lei, în 1998 era de 392 000 lei şi în prezent acesta este de 500

000 lei. Normativele suficienţei capitalului social de 650000 lei inclusiv a fondului

de garanţie de 30% din capitalul social stabilite de legislaţie în prezent sunt

respectate.

În anul 1998 BVM a fondat Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare

(DNVM) - societate pe acţiuni necomercială de tip închis. Acest eveniment a

coincis cu jubileul de 3 ani al primelor negocieri la Bursă. Odată cu dezvoltarea

pieţei de capital cota parte de proprietate a BVM s-a micşorat şi acţiunile sunt

împărţite între participanţii DNVM. Implementarea în 1998 a unui nou sistem de

tranzacţionare, integrat cu sistemul de depozitare, a permis realizarea garantată şi

operativă a negocierilor. Implementarea acestui sistem, la fel ca şi crearea DNVM,

a fost posibilă graţie companiilor americane Prise Waterhouse şi USAID. La etapa

iniţială numărul emitenţilor incluşi în sistemul depozitar era de 5, la finele anului

1999 acesta a atins cifra de 48. În prezent toate valorile mobiliare admise spre

negocieri la Bursă se află în Depozitarul Naţional, cu excepţia valorilor mobiliare

13

ale fondurilor de investiţii. În toamna anului 2001 au fost aprobate comisioane şi

taxe noi, ele fiind impărţite între Bursa de Valori şi Depozitarul Naţional. În

aceeaşi perioadă, în bază de tender, a fost ales Preşedintele Depozitarului Naţional,

precum şi banca unică de decontări pentru ambele structuri, este efectuat

monitoring-ul tuturor documentelor de constituire şi normative, se implementează

în practică Concepţia Depozitarului Naţional elaborată de Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare.

În luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de

organizaţie necomercială de autoreglementare (OAR). Fiind organizaţie de

autoreglementare Bursa este o parte componentă a mecanismului unic de

reglementare a pieţei valorilor mobiliare, înzestrată cu împuterniciri respective,

elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi.

Noile Reguli ale BVM, introduse în anul 2000, au schimbat calitativ

mecanismul negocierilor. În prezent, Regulile respective au suferit modificări şi

completări esenţiale privind tehnologia efectuării tranzacţiilor.

În cadrul cerinţelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente,

proceduri şi instrucţiuni ce reglementează activitatea Bursei. În afară de aceasta, a

fost creată Comisia de respectare şi examinare a chestiunilor ce ţin de încălcarea de

către Membrii Bursei a Regulilor Bursei de Valori şi aplicarea măsurilor

disciplinare.

Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a

Bursei este apariţia indicelui bursier. La începutul anului 2000 Comisia Naţională

a Valorilor Mobiliare a introdus în circulaţie indicele CNVM-32 (publicarea lui

oficială a început în vara anului 2000). Indicele se calculează săptămînal după

închiderea şedinţei de vineri (sau a celei de luni) de tranzacţionare la BVM. Drept

bază pentru calcularea indicelui respectiv a fost luat cel mai răspîndit în lume

indice - "Dow Jones", calculat în regimul timpului real în baza rezultatelor

negocierilor la bursa de valori din New-York. Structura portofoliului CNVM-32

practic reflectă structura produsului intern brut (PIB) în Moldova: 57,55 % din

întreprinderile incluse în indice se referă la producerea produselor alimentare şi a

14

băuturilor; 19,42% - la industria uşoară; 15,85 % - la industria grea şi 7,18 %

- la sfera serviciilor.

Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise

în dezvoltarea economiei, precum şi a urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia.

Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea

investiţiilor sale. Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic, deoarece

economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită tendinţă pe piaţa

de valori. Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca

indicele într-adevar să fie orientat spre planificarea financiară, speculaţie şi alte

acţiuni. Posibil ca activitatea Bursei pe viitor să sporească odată cu limitarea

considerabilă a activităţii pieţei extrabursiere. În prezent situaţia referitoare la

CNVM-32 este de aşa natură că oscilaţiile acestuia într-o direcţie sau alta vor

indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă, atunci vizavi de unii emitenţi.

Circulaţia valorilor mobiliare la Bursă.

Spre circulaţie (tranzacţionare) la Bursă sunt admise următoarele valori

mobiliare:

1. valori mobiliare emise de către stat, municipii, autorităţi ale administraţiei

publice centrale şi locale;

2. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice locale;

3. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice străine (sectorul

internaţional);

4. opţiuni la valorile mobiliare şi alte contracte la termen ;

5. alte valori mobiliare şi instrumente financiare, circulaţia cărora nu este

interzisă de legislaţia în vigoare .

Bursa este în drept să înregistreze valorile mobiliare ce nu au restricţii de

circulaţie liberă. Lista valorilor mobiliare corporative aflate în circulaţie la Bursă

este structurată în două subdiviziuni:

- valorile mobiliare înscrise la unul din nivelurile Cotei Bursei (două

niveluri);

15

- valorile mobiliare înregistrate la Bursă (non-listing), care în funcţie de

conformarea emitentului anumitor cerinţe de calificare, sunt repartizate în 2

sectoare: principal şi secundar.

ORGANIZAREA ŞI STUCTURA BURSEI DE VALORI ÎN RM

Organele de conducere ale Bursei

Organul suprem de conducere al Bursei este Adunarea generală a acţionarilor,

care îşi realizează competenţele în conformitate cu Statutul Bursei, legislaţia şi

actele normative în vigoare.

Conducerea unitară, ordonată şi eficientă a Bursei, în perioada dintre adunările

generale ale acţionarilor, este asigurată de Consiliul Bursei, care îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 35-38 din Statutul Bursei,

propriul Regulament, precum şi Reguli de funcţionare.

Realizarea eficientă a obiectivelor de activitate a Bursei este asigurată de

Preşedintele BVM, care îşi realizează competenţele conform prevederilor cuprinse

în art. 39 din Statutul Bursei şi Reguli de funcţionare.

Preşedintele Bursei posedă şi exercită competenţele de administrare a Bursei,

inclusiv pe cele de angajare a personalului, de organizare şi funcţionare a Bursei,

luînd decizii şi stabilind măsurile adecvate pentru respectarea şi aplicarea normelor

CNPF şi a Regulilor de funcţionare. Preşedintele Bursei este abilitat să emită

decizii pentru desemnarea a 2 vicepreşedinţi, precum şi să determine competenţele

aferente acestora. În caz de indisponibilitate temporară, Preşedintele Bursei este

suplinit de unul dintre cei doi vicepreşedinţi. În caz de suplinire, Preşedintele

Bursei va desemna pe unul din cei doi vicepreşedinţi să exercite toate competenţele

sale, cu excepţia unei delegări limitate de competenţe, făcute de acesta.

Controlul activităţii economico-financiare a BVM este desfăşurat de către

Comisia de cenzori a Bursei, care se subordonează numai adunării generale a

acţionarilor şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 40 din

Statutul Bursei, propriul Regulament şi Regulile de funcţionare.

Structura organizatorică a Bursei

16

În vederea realizării obiectivului de activitate, Bursa organizează direcţia sa

executivă în departamente şi servicii specializate în conformitate cu structura

organizatorică.

Competenţa de a aproba, modifica sau completa structura organizatorică a

Bursei aparţine Preşedintelui Bursei.

Obiectivele de activitate ale Bursei se vor realiza nemijlocit de către

Departamentele Bursei, structuri organizatorice separate, care exercită competenţe

bine determinate şi raportate la un anumit domeniu al activităţii Bursei. Activitatea

desfăşurată de Departamentele Bursei se realizează în baza propriilor regulamente

de organizare şi funcţionare, aprobate de Consiliul Bursei. Atribuţiile şi

responsabilităţile specifice fiecărui post pentru fiecare Departament al Bursei se

stabilesc prin fişa postului aprobată de Preşedinte. Pentru asigurarea desfăşurării în

condiţii optime a activităţii curente a Bursei, Preşedintele este abilitat să încheie

contracte de colaborare cu persoane terţe, în limitele fondului de salarii aprobat

prin bugetul Bursei.

În prezent în cadrul Bursei îşi desfăşoară activitatea următoarele subdiviziuni

şi departamente:

1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupă de

înregistrarea valorilor mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea valorilor

mobiliare la Cota Bursei. Cota Bursei (listing) este un sistem de susţinere a pieţei

care creează condiţii favorabile pentru piaţa organizată, permite a depista cele mai

sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor.

În departamentul respectiv sunt realizate următoarele obiective:

politica de acţionariat;

politica valorilor mobiliare

politica dividendelor.

Ca sursă de informare şi piaţă organizată Bursei îi este atribuit un rol deosebit

în răspîndirea oricărei informaţii referitoare la valorile mobiliare. Departamentul

nominalizat publică lunar în buletinul informativ "Bursa de Valori a Moldovei"

informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă, prezintă

17

statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă informaţie. Toată

informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.

2) Departamentul Clearing şi Decontări.

Clearing - reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de Departamentul

specializat al Bursei în vederea colectării, verificării, corectării şi confirmării

informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la Bursă, în

perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi în stingerea

obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.

Decontarea - reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse concomitent de către

Membrul–Vînzător, pe de o parte, pentru a-şi onora obligaţiunile de livrare a

valorilor mobiliare şi de către Membrul–Cumpărător, pe de altă parte, pentru a-şi

onora obligaţiunile de plată, pentru tranzacţiile bursiere, executate în cadrul unei

şedinţe de tranzacţionare.

În vederea realizării decontărilor mijloacelor băneşti, toţi Membrii Bursei vor

deschide în mod obligatoriu un cont de decontare la banca de decontare, numită şi

împuternicită de BVM şi DNVM să efectueze transferurile monetare în cadrul

tranzacţiilor cu valori mobiliare, executate la Bursă.

Fiecare Membru în mod obligatoriu va efectua de sine stătător decontările

privind tranzacţiile sale la Bursă şi nu poate apela la un agent de decontare, decît în

cazul, în care execută o tranzacţie cu participarea agentului de decontare prin

intermediul DNVM.

3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei realizează următoarele

funcţii:

- respectarea corespunderii normelor şi cerinţelor legislaţiei la realizarea

activităţii Bursei şi a Membrilor ei;

- supravegherea - urmărirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a

activităţii cu valorile mobiliare la Bursă în scopul asigurării comportamentului

respectiv al Membrilor pe piaţa valorilor mobiliare;

- soluţionarea problemelor juridice.

18

4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt

supravegherea şi susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionare la Bursă.

Pentru efectuarea tranzacţiilor, Bursa utilizează un program asistat de calculator

numit Sistemul Automatizat Integrat de Tranzacţionare (SAIT).

Orarul de funcţionare al SAIT-ului este de la ora 10.00 pînă la ora 15.00 de luni

pînă vineri inclusiv, cu excepţia zilelor declarate ca sărbători legale (Preşedintele

Bursei este în drept să modifice acest orar în cazurile necesare pentru buna

desfăşurare a tranzacţiilor la Bursă)

Accesul sau participarea directă în SAIT este limitată doar la Membrii Bursei,

care satisfac toate cerinţele de calificare şi este condiţionat de îndeplinirea

prealabilă a tuturor obligaţiunilor faţă de Bursă. Conducerea executivă a Bursei va

permite accesul Agenţilor de Bursă în SAIT numai dacă aceştea demonstrează că

cunosc perfect procedurile de operare a sistemului (în acest scop, Bursa va

organiza cursuri speciale şi va stabili, de comun acord cu CNPF, condiţiile de

organizare şi desfăşurare a examenelor şi testelor pentru Agenţii de Bursă ce

urmează să opereze în SAIT).

Accesul în sala de tranzacţionare se va face numai pe baza permiselor speciale,

eliberate de către conducerea executivă a Bursei fiecărui Agent de Bursă şi care

vor fi purtate permanent şi în mod vizibil de către aceştia. Permisul de acces în

Bursă nu e transmisibil şi poate fi retras oricînd se încalcă normele stabilite.

Pentru utilizarea operativă a tuturor informaţiilor sau datelor referitoare la cotaţii

şi tranzacţii în cadrul unei sesiuni, conducerea executivă a Bursei poate autoriza

ne-Membrii pentru "accesul vizual" al SAIT-ului, eliberînd un permis de vizitator.

Accesul la SAIT este posibil doar prin utilizarea unui cod individual şi a unei

parole confidenţiale, atribuite fiecărui Agent de Bursă şi cunoscute numai de către

acesta. În vederea măririi gradului de siguranţă în operarea sistemului, fiecare

Agent de Bursă va trebui să-şi modifice periodic parola de acces în SAIT. Agentul

de Bursă este responsabil de asigurarea securităţii codurilor ce i-au fost atribuite şi

a echipamentului informatic care îi permite accesul la SAIT.

Membrii Bursei poartă răspunderea exclusivă pentru utilizarea incorectă de către

19

Agenţii lor de Bursă a sistemelor şi mecanismelor de tranzacţionare din cadrul

Bursei.

În cazul implementării la Bursă a sistemului de tranzacţionare de la distanţă,

Bursa va stabili reguli şi norme suplimentare pentru reglementarea accesului

Membrilor la SAIT.

20