Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Bilanțul Guvernului Trudeau lajumătate de mandat

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

În luna noiembrie, Gu-vernul Trudeau ajungela jumătatea mandatuluisău. Un moment prielnicpentru a face un bilanț șia examina percepțiilepublicului vizavi de reu-șitele și eșecurile salede până acum. OPINII & AANNAALLIIZZEE ►► PPaagg.. 77

AAAA LLLL EEEE GGGG EEEE RRRR IIII MMMM UUUU NNNN IIII CCCC IIII PPPPAAAA LLLL EEEE ::::

ȘȘȘȘ AAAA SSSS EEEE CCCC AAAA NNNN DDDD IIII DDDDAAAAȚȚȚȚ IIIIRRRR OOOO MMMM ÂÂÂÂ NNNN IIII

detalii înpagina 6

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 201 ■ 20 octombrie 2017

STÂNGA-ÎMPREJURREFLEC�II CANADEZE ► Pag. 7

Impresii super%ciale dintr-oaltă lumeÎn vreme ce tineretulmarilor orașe e progre-sist, în pas cu vremurile,la curent cu ultimelenoutăți tehnologice, lo-cuitorii satelor româneștitrăiesc în lumea lorarhaică, mică și simplă.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 99

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

► Pag. 3, 4, 5, 6ALEGERI MUNICIPALE

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

IN MEMORIAM

Începând cu anii ’80, Dan Hanganu aconceput mai multe clădiri emblematice pen-tru Montreal. Printre cele mai importante senumără Muzeul de arheologie şi istoriePointe-à-Callière, Pavilionul de design de laUQAM, Studioul Cirque du Soleil, Şcoalade Înalte Studii Comerciale din Montreal(HEC) Centrul de arhive din Montreal sauBiblioteca Marc-Favreau.

Dan Hanganu a conceput, de asemenea,mai multe case și ansambluri de locuințe,precum SAX pe l'Île-des-Soeurs, un com-plex de coproprietăți finalist al Premiului deexcelență 2009 al Ordinului arhitecților dinQuebec.

De-a lungul strălucitei sale cariere, DanHanganu a fost recompensat cu peste 50 depremii și distincții în domeniile arhitecturii,proiectării, cercetării și educației.

„Îmi place ceea ce trece testul timpului,ceea ce transcende veacul”, mărturisea el

apropo de universul său cultural într-un in-terviu din februarie 2016 pentru Radio-Canada. Aceasta este și calitatea creațiilorsale arhitecturale. Contemporane, darrespectând contextul urban și istoric în caresunt amplasate, continuând tradiția mo-dernismului secolului XX, dar impregnate deun stil unic, personal. Clădirile lui DanHanganu au calități spațiale deosebite, măr-turie a spiritului inventiv al arhitectului, darmai ales a poziției sale creatoare, rațională șietică, așa cum afirma un alt mare arhitect,Kenneth Frampton: „Tipurile diferite de con-strucții de mari dimensiuni, orientate cătrestradă, pe care el le-a propus în orașul Mon-treal, sunt contribuții inteligente și responsa-bile la țesutul urban al orașului. Pozițiacreatoare pe care el și-o asumă e rațională șietică, mai mult decât exagerat estetică saucompetitivă, la modul vanitos”.

ACCENT MONTREAL

Dan Hanganu, un stil unic, o arhitectură monumentală

DOINA FALCON EXPUNE LA GALERIA ART PREMIERDupă expoziția „În ochiul privi-torului” găzduită de Centre Com-munautaire de Loisir de laCôte-des-Neiges între 29 septem-brie și 19 octombrie, pictorițaDoina Falcon expune din nou, dedata aceasta la Galeria Art Pre-mier, alături de alte patru artiste:Terri McKeown, Alicia Sosa, ElsyTorres și Catherine Zanbaka. Ex-poziția se intitulează „Imagine” iarvernisajul său va avea loc du-minică, 22 octombrie, între orele13:00 și 17.00. Adresa galeriei este:1385 Notre-Dame, Lachine, H8S2C9. Expoziția va putea fi vizitată pânăpe 24 noiembrie 2017, în zilele deluni, marți, miercuri și sâmbătă dela 10:00 la 17.00 și joi de la 18.00la 21.00. Doina Falcon participă cu zecetablouri, în stilul său bine cunoscutde „realitate abstractă”. Mai multedespre artistă și creațiile sale lawww.doina.ca.

RECITAL DE PIAN: MARII CLASICI ÎN INTERPRETAREA MONICĂIHURDUBEIPianista Monica Hurdubei vasusține duminică, 26 noiembrie, dela orele 17:30, un recital conceputca o călătorie romantică prin uni-versul muzical al unor mari com-pozitori clasici, ale căror lucrăritransmit emoție, dragoste și pasi-une. Ea va interpreta piese de Bach,Beethoven, Chopin, Liszt și Kuz-menko. Recitalul va avea loc la au-ditoriumul Colegiului Beaubois,4901 Rue du Collège Beaubois,Pierrefonds, H8Y 3T4. Prețul unuibilet este de 30$/adult, 10$/copii(între 5 și 15 ani). Info & rezervări:514-683-9867 | 438-831-2244.

DDiinn ccoommuunniittaattee

PE SCURT

Dan Hanganu a fost și va rămâne unul dintre arhitecțiicontemporani cei mai cunoscuți și premiați ai Quebecului șiCanadei. Clădirile ce îi poartă semnătura sunt originale șiîndrăznețe, lăsând o amprentă singulară în peisajul arhitecturalal Montrealului.

►

Dan Hanganu, unul dintre cei mai deseamă români din Canada și unul dintrecei mai apreciați și premiați arhitecțiromâni la nivel internațional, a încetat dinviață în data de 5 octombrie, la Montreal,la vârsta de 78 de ani.Născut în 1939 la Iaşi, Dan Hanganu s-abucurat de o carieră prolifică, petrecută în-cepând cu 1970 pe tărâm canadian. A fost profesor la Universitatea McGill şila Université de Montréal, membru al Or-dinului Naţional al provinciei Quebec(2005), Doctor Honoris Causa în arhitec-tură al Universităţii Laval (2003), al Uni-versităţii Bucureşti (2004) și alUniversității din Quebec la Montreal(2015).În 2008 i-a fost conferită medalia de aur aInstitutului Regal de Arhitectură dinCanada, cea mai înaltă distincţie acordatăîn domeniul arhitecturii în această țară.În 2009 Ordinul arhitecţilor din Quebec i-adecernat Medalia de Merit pentru con-tribuţia sa excepţională la dezvoltarea arhi-tecturii în această provincie, pentru modulinteligent şi responsabil cu care a con-tribuit, cu amprenta sa singulară, la fa-sonarea ţesutului urban al oraşului.În 2010 a fost recompensat cu OrdinulCanadei cea mai mare distincție civilă ațării, „pentru contribuţia sa de arhitect re-cunoscut internaţional şi cea de profesor şimentor”. În România a primit Ordinul SteauaRomâniei și Ordinul pentru Merit.

Muzeul de arheologie şi istorie Pointe-à-Callière (Marele Premiu de excelență al Ordinuluiarhitecților din Quebec în 1993) și Pavilionul de design de la UQAM (Medalia de merit aRoyal Architectural Institute of Canada în 1999). FOTO: www.hanganu.com..

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

Duminică, 5 noiembrie 2017,locuitorii Quebecului suntchemați la urne pentru a-și alegeprimarii și consilierii locali.Alegerile se vor desfășura înpeste 1.100 de municipalități aleprovinciei, între orele 10.00 și20.00. Cu o săptămână înainte,pe 29 octombrie, între orele12.00 și 20.00, se va putea votaîn avans.Pot vota persoanele care aucetățenie canadiană la data de 1septembrie 2017 și vârsta de 18ani la data de 5 noiembrie 2017.De asemenea, pentru a vota opersoană trebuie să îndeplineascăuna din următoarele condiții: sălocuiască în respectiva munici-palitate și să aibă rezidența înQuebec de cel puțin șase luni sausă fie proprietarul unei clădiri orideținătorul unui business de celpuțin 12 luni (începând cu 1 sep-tembrie 2016) în acea municipa-litate.Pentru prima oară în istoriaalegerilor din Quebec, fie muni-cipale, provinciale sau federale,avem șase candidați de origineromână. Doi sunt la Montreal:doamnele Magda Popeanu șiIrina Maria Grecu, din parteaProjet Montréal, partid care

actualmente formează Opozițiaoficială la Primăria Montrealului.Magda Popeanu, aleasă în 2013în funcția de consilier municipalîn districtul Côte-des-Neiges,candidează din nou pentru acestpost. Irina Maria Grecu can-didează pentru tot pentru postulde consilier municipal, în distric-tul Snowdon. Ambele districte sesituează în arondismentul Côte-des-Neiges-Note-Dame-de-Grâce, cartier unde trăiesc ceimai mulți români de pe insulaMontreal. Ceilalți patru candidați românisunt la Laval, al treilea oraș canumăr de locuitori al provinciei,unde în ultimul deceniu s-a for-mat o solidă comunitate deromâni. Cristian Bucur can-didează pe listele Alliance desconseillers autonomes pentrufuncția de consilier municipal îndistrictul Marigot. Vania Atu-dorei, Julius Bute și BiancaBozsodi se vor prezenta pe listeleAction Laval, partidul careformează Opoziția oficială înaceastă municipalitate, pentruposturile de consilieri municipaliîn districtele Laval-des-Rapides,Concorde-Bois-de-Boulogne șirespectiv Marc-Aurèle-Fortin.

Căutăm oameni buni la toate

pentru a lucra într-un DEPOZIT SITUAT ÎNLAVAL, la 5 minute de staţia de metrou

Montmorency. Ture de dimineață, seară sau noapte disponibile.

Salariul este cuprins între 11,25$/oră și13,50$/oră.

Pentru informații: 514-834-0857

CCiiffrree,, ddaattee șșii nnuummeeiimmppoorrttaannttee

ALEGERI MUNICIPALE

Accent Montreal: Aveți dejaexperiența unui mandat de con-silier municipal în districtulCôte-des-Neiges din partea Pro-jet Montréal. Care considerațică este cea mai importantărealizare a dvs. din timpul aces-tui mandat?Magda Popeanu: De patru anisunt consilier municipal al orașu-lui Montreal, reprezentând dis-trictul Côte-des-Neiges. Am fostdin totdeauna o femeie activă.Din 2005 m-am implicat însusținerea politică a Projet Mon-tréal, fiind candidată de patru oripentru acest partid politic pro-gresist, președinta lui între 2006și 2010, iar din 2013 m-am con-sacrat complet mandatului deconsilier municipal și ameliorăriicartierului și orașului meu.

Sunt un om de acțiune, decirăspund prompt și dau soluții laproblemele locuitorilor din Côte-des-Neiges. Mă bucur de maimulte realizări în decursul aces-tui mandat de patru ani, dintrecare pot enumera: măsuri desecurizare în jurul școlilorFélix-Leclerc, Notre-Dame-des-Neiges și a Colegiului inter-național Marie-de-France, re-amenajarea parcurilor JeanBrillant și Marie-Gérin-Lajoie,refacerea și amenajarea străziiCôte-des-Neiges, crearea piațeteide lângă Oratoriul St-Joseph, laintersecția străzilor Cote-des-Neiges și Queen-Mary, și apro-barea unui fond de 250.000$pentru repararea locuințelor șilocurilor insalubre.

AM: Care rămâne cea mai im-portantă problemă a districtuluiîn care candidați și cum vedeți

soluționarea ei?MP: Arondismentul Côte-des-Neiges-Notre-Dame-de-Grâce selovește de cea mai gravă pro-blemă, și anume subfinanțareacronică și istorică. Aceasta ducela o calitate scăzută a serviciilor(deszăpezire, curățenie, in-salubritatea locuințelor, uti-lizarea instalațiilor sportive,numărul redus de ore de acces labibliotecile publice etc.). Am săcontinui să propun și să obțin

ajutor financiar pentru a aveaservicii de calitate, și să lupt îm-potriva sărăciei din Côte-des-Neiges.

AM: Ce doriți să le transmitețialegătorilor români?MP: Am sprijinit întotdeaunaromânii și organizațiile din co-munitatea românească. Voi con-tinua să o fac. Vă dorescsănătate, voie bună și… vă așteptla vot!

ALEGERI MUNICIPALE

MMaaggddaa PPooppeeaannuu,, ccaannddiiddaattăăPPrroojjeett MMoonnttrrééaall îînn ddiissttrriiccttuullCCôôttee--ddeess--NNeeiiggeess

„Sunt 25 de ani de când am emigrat din România în Quebec. Suntcăsătorită, am un băiat și doi nepoți. Sunt de profesie inginer elec-tronic și am mai multe masterate în: andragogie, intervenție în for-mare profesională și gestiunea instituțiilor școlare. Am lucrat cainginer 12 ani și ca profesor în informatică timp de 19 ani. Deasemenea, timp de 7 ani am îndeplinit funcția de director adjunctal unui Centru de formare profesională. Sunt pasionată de filozofie,istorie și politică. Filozofia reprezintă iubirea față de înțelepciune,istoria este singura care ne ajută să vedem în perspectivă greșelileși, eventual, să nu le mai repetăm, iar politica este cea care ne per-mite să punem în slujba oamenilor tot ceea ce am învățat.”

Magda Popeanu, candidată Projet Montréal pentru funcția deconsilier municipal în districtul Côte-des-Neiges.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

ALEGERI MUNICIPALE

IIrriinnaa MMaarriiaa GGrreeccuu,, ccaannddiiddaattăă PPrroojjeett MMoonnttrrééaallîînn ddiissttrriiccttuull SSnnoowwddoonn

Accent Montreal: Ce v-a determinat să văprezentați candidată la aceste alegeri?Irina Maria Grecu: Făcând parte dinTransition NDG, am aflat că pentru a aveasucces pe teren e nevoie de o relație strânsăși pozitivă cu guvernul local. M-am decisca în loc să mă plâng de lipsa oamenilor camine în politică, mai bine încerc să văd pepielea mea ce înseamnă să te implici, adicăîmi tratez cinismul. De prea mult timp po-litica este dominată de un singur fel de oa-meni, cu gândire tradițională.

AM: De ce pentru Projet Montréal?IMG: L-am întâlnit acum ceva timp pePeter McQueen, consilierul din NDG pen-tru Projet Montréal. Mi-a plăcut mereustilul lui de a interacționa cu rezidenții,foarte vizibil, abordabil și ușor de găsit lanevoie. Îmi doresc același lucru și pentruSnowdon. Asta vreau să creez în cartierulmeu, o atmosferă de comunitate.

Lidera partidului, Valerie Plante, este oaltă influență pozitivă și o sursă de inspi-rație pentru mine. Este nevoie de femei înpolitică pentru un echilibru al punctelor devedere, iar partidul nostru este singurulcare a reușit să obțină paritatea la nivel degen. Este formibadil!

AM: Care este cea mai importantă pro-blemă a districtului în care candidați?IMG: Snowdon suferă de mai multe pro-bleme. Autostrada Décarie taie cartierul înjumătate, face mizerie, trafic și zgomot.Îmi doresc să discut despre soluții ca deexemplu: redesignul trecerilor de pietoni,extinderea lor sau chiar acoperirea în

întregime a porțiunii din Snowdon. Nu esteceva nou, acest proiect a mai fost discutatdar a lipsit voința politică pentru a-l pune înpractică.

Proiectul din Triunghi este o idee fru-moasă însă plină de probleme de planifi-care. Avem în Snowdon Blue Bonnets,mi-ar place să văd un plan mult mai bundecât cel din Triunghi, care să conțină cuadevărat apartamente abordabile, sociale,parcuri și școli.

O altă mare problemă este lipsa unui cen-tru comunitar, sportiv și a unei biblioteci,ceea ce face ca în Snowdon să suferim delipsa sentimentului de comunitate.

AM: Ce doriți să le transmiteți alegăto-rilor români?IG: Să iasă la vot! Din păcate, românii nusunt cei mai numeroși la urne și cunoscmotivele foarte bine, pentru că nici eu nuam fost implicată politic până anul acesta.Lipsa de încredere în politicieni și sistemeste de înțeles. Cu toate astea, atâta timpcât nu ne alegem noi reprezentanții, vom fimereu reprezentați de cei care nu ne înțe-leg. Avem o voce, și la nivel municipal esteo voce puternică. Fiecare vot contează. Totce ține de viața cotidiană este decis la nivelmunicipal. Orașele preiau din ce în ce maimultă putere, e nevoie să fim implicați înacest proces ca cetățeni pentru a ne asiguraviața pe care ne-o dorim noi, nu cea impusăde alții. As vrea să le mai transmit că decâte ori aud limba română pe stradă mi seumple sufletul de bucurie și că îmi dorescca familiile de români să continue să vinăși să rămână în Snowdon.

ALEGERI MUNICIPALE

CCrriissttiiaann BBuuccuurr,, ccaannddiiddaatt AAlllliiaannccee ddeess ccoonnsseeiilllleerrssaauuttoonnoommeess îînn ddiissttrriiccttuullMMaarriiggoott

„De ani buni sunt implicat în viața co-munității românești din Canada, asociații,presă scrisă, radio, TV. De asemenea, suntimplicat și în comitetul regional Laval alOrdinului Inginerilor din Quebec. Toateaceste activități mi-au permis să acumulezo bună experiență și o înțelegere afuncționării sistemului.”

Accent Montreal: Ce v-a determinat să văprezentați candidat la aceste alegeri mu-nicipale?Cristian Bucur: Am făcut publică oscrisoare adresată alegătorilor din Laval încare explicam motivația candidaturii mele.La serviciul de urbanism din Laval este unhaos total, multe dintre duplexuri, triple-xuri sunt „non-conforme”, deși nimeni nuștie exact de ce. Cert este faptul că 40%dintre aceste locuințe, deși sunt închiriate,teoretic nu corespund normelor. Adminis-trația actuală ascunde sub preș aceastăproblemă care poate afecta zeci de mii derezidenți din Laval. Oamenii nu știu, darse lovesc de această realitate atunci cândcer un permis de construcție sau vor să-șivândă proprietatea.

AM: De ce pentru Alliance des con-seillers autonomes?CB: ACA este un partid mic și recent, dareste practic singurul care are planuri con-crete și nu doar intenții. Președintele AlainLecomte este în prezent consilier munici-pal și deci are experiență în politica

municipală. Avem planuri mari, deși esteo mare provocare să răstorni o adevăratămașinărie a actualei administrații Demers.

AM: Care este cea mai importantă pro-blemă a districtului Marigot în carecandidați?CB: Sunt destule probleme în districtul 5Marigot, deoarece nu s-a făcut mai nimicpână acum. Oamenii sunt îngrijorați detransformarea unor parcuri, de exempluCluny, în școli, așa cum dorește să facăpartidul actualului primar, Marc Demers.Noi vrem să stopăm aceste acțiuni și să fimaproape de nevoile oamenilor. Drumuriletrebuie întreținute, avem planuri în legă-tură cu confortul cetățenilor, spațiile verzi,ergonomia, sunt chiar foarte multe defăcut.

AM: Ce doriți să le transmiteți alegăto-rilor români?CB: Este important să voteze, să se im-plice și să înțeleagă că toate aceste lucruriîi ating, chiar dacă ei cred că nu. Dacămâine administrația locală hotărăște deexemplu să mărească impozitele, aceastase va traduce printr-o rată la bancă majo-rată. Acest lucru nu se poate controla decâtprintr-un vot adresat celor care le apără in-teresele. Așa că fiți informați și interesați!ACA este o bună alternativă, mai ales că,în Marigot, veți avea un consilier care văînțelege și cu care veți putea comunica înlimba maternă.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

„M-am născut în București lasfârșitul anilor ‘70. La vârstade 13 ani am plecat în Angliacu părinții, iar la Montreal amajuns în 1994, la vârsta de 16ani. Aici am studiat laColegiul Dawson și la Univer-sitatea Concordia. Am lucratîn Training & Development,în mai multe companii.Predau engleza ca limbăstrăină, ceea ce îmi permite săcunosc oameni din toateculturile și condițiile sociale.Locuiesc în Snowdon din1994 și sunt foarte implicatăîn comunitatea locală - facparte din consiliul directoral organismului TransitionNDG, un grup cetățenesc in-teresat de crearea unei comu-nități reziliente în fațaschimbărilor globale majore.”

Cristian Bucur, candidat Alliance des conseillers autonomes pentru funcția de consiliermunicipal în districtul Marigot.

Irina Maria Grecu, candidată Projet Montréal pentrufuncția de consilier municipal în districtul Snowdon.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE

ALEGERI MUNICIPALE

BBiiaannccaa BBoozzssooddii,, ccaannddiiddaattăă AAccttiioonn LLaavvaallîînn ddiissttrriiccttuull MMaarrcc--AAuurrèèllee--FFoorrttiinn

„Sunt născută în 1985 și de 20 deani trăiesc în Canada. Am o diplomăîn Business Administration de laUniversitatea McGill, lucrez îndomeniul construcțiilor și exersez omeserie non-tradițională pentrufemei. Am experiență în politica mu-nicipală, fiind deja consilieră în micalocalitate Pike River din Montérégie.Poezia este pasiunea mea - am fostpublicată în 2012 World MovementPoetry și sper ca în 2018 să-mi aparăprimul volum de versuri. Fetița mea,în vârstă de cinci ani jumătate, estesufletul meu. Cu gândul la ea și laaceastă generație nouă m-am impli-cat în politica municipală. Este felulmeu de a lupta pentru un viitor maibun.”

Accent Montreal: Ce v-a determinatsă vă prezentați candidată la acestealegeri municipale?Bianca Bozsodi: Ca orice rezident alorașului Laval, îmi doresc o schim-bare în mai bine și o scenă politicămunicipală lipsită de corupție. Vreausă sprijin și să ajut rezidenții din dis-trictul în care candidez, Marc-Au-rèle-Fortin, pentru ca împreună să nebucurăm de o cât mai bună calitate avieții.

AM: De ce pentru Action Laval?BB: M-a atras foarte mult programulacestui partid politic, propunerileconcrete pe care vrea să le pună înpractică și care țin foarte mult dedomeniul economic. Iată câteva din-tre ele: reducerea taxelor funciare cu3% în primul buget, înghețarea ta-xelor în următorii trei ani, stimulareacreșterii economice și crearea de noilocuri de muncă, apărarea intereselororașului Laval privind atragerea deinvestiții federale, provinciale și dinpartea CMM (Communauté métro-politaine de Montréal).

AM: Care este cea mai importantăproblemă a districtului în care can-didați și cum vedeți soluționarea ei?BB: Ameliorarea parcurilor pentrucopii este una din prioritățile mele,alături de un mai bun serviciu dedeszăpezire și curățare a străzilor petimp de iarnă, pentru a facilita trans-portul concetățenilor mei din distric-tul Marc-Aurèle-Fortin.

AM: Ce doriți să le transmitețialegătorilor români?BB: Toți românii din Laval care voro schimbare să ne susțină cu în-credere și să voteze Action Laval!

ALEGERI MUNICIPALE

JJuulliiuuss BBuuttee,, ccaannddiiddaatt AAccttiioonn LLaavvaall îînn ddiissttrriiccttuullCCoonnccoorrddee--BBooiiss--ddee--BBoouullooggnnee

„M-am născut în 1952, înorașul Arad, unde mi-am petre-cut o bună parte din viață. Amabsolvit şcoala postlicealăHidrotehnica Arad și Facultateade Educație Fizică și Sport dinBucurești, secția antrenori dejudo. Am fost director tehnic șiantrenor de judo la ClubulSportiv Strungul Arad, înființatchiar de mine în 1981, cu rezul-tate remarcabile pentru ju-doului românesc.

Viața mea din România s-aschimbat însă brusc, în urmaunei reclamații injuste (la or-dinea zilei în anii ’80). Ampărăsit țara și după o scurtă pe-rioadă petrecută în lagărul deimigranți din Austria, am ajunsîn Canada, la Edmonton, în1983. După reîntregirea fami-liei, ne-am stabilit la Montreal.

Mi-am completat studiile,mai întâi în cadrul Facultății deinginerie în apă potabilă șiadministrație de la CaliforniaState University (Sacramen-to/SUA) și apoi la Universitéde Montréal, unde am obținutun bacalaureat în gerontologieși sănătate mentală. Am profe-sat în acest domeniu până re-cent, când am ieșit la pensie.

Sunt încă activ în judo, bu-curându-mă de recunoașteredin partea Judo Québec și JudoCanada pentru promovareaacestui sport aici. În 2010 amorganizat la Montreal Campio-natul Mondial de Judo Ve-terani, ocazie cu care mi s-aacordat o placă de aur de cătreFederația Internațională deJudo (FIJ).

Sunt campion mondial înJudo Kata, recunoscut de Insti-tutul Kodokan din Japonia, șiam avut privilegiul să fiureprezentantul Federației Inter-naționale de Judo la Campi-onatele Mondiale și Olimpiadade la Rio 2016. Fac parte,

reprezentând Canada, din Co-misia Judo pentru Pace a FIJ, alcărui scop este promovareapăcii și a reconcilierii în zonede conflict și dezvoltarea uneisocietăți juste, prin intermediulprincipiilor filozofice și moraleale judoului.”

Accent Montreal: Ce v-a de-terminat să vă prezentați can-didat la aceste alegerimunicipale?Julius Bute: Implicarea socialăeste foarte importantă și deaceea am considerat necesar sămă prezint candidat la acestealegeri municipale. Sunt foartemulte de realizat la nivel mu-nicipal. Eu mi-am propus să măaxez pe promovarea multi-culturalismului, pe combatereainjustiției sociale și pe încura-jarea activităților sportive pen-tru tineri.

AM: De ce pentru ActionLaval?JB: Action Laval a fost formatăîn 2013, sub conducerea d-lui

Jean Claude-Gobé, cu scopulde a denunța corupția din orașulLaval. M-am alăturat încă de laînceput acestui partid, fiind alcincilea membru înscris. Amcontinuat, firesc și fidel, cuAction Laval.

AM: Care este cea mai impor-tantă problemă a districtuluiîn care candidați și cum vedețisoluționarea ei?JB: Districtul 6 Concorde-Bois-de-Boulogne este uncartier bine echilibrat ca struc-tură socială și cerințe multi-culturale. Important este săreușim să construim o școalăelementară în regiune, carelipsește, să conservăm natura șisă menținem centrele naturalsportive de aici.

AM: Ce doriți să le transmitețialegătorilor români?JB: Este simplu: veniți la vot șivotați Action Laval, partid careva lucra strâns cu cetățenii, înfavoarea lor și pentru bună-starea lor.

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne la info@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?Dr. Marius Damian D.M.D.

CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Julius Bute, candidat Action Laval pentru funcția de consiliermunicipal în districtul Concorde-Bois-de-Boulogne.

Bianca Bozsodi, candidată Action Laval pentru funcția de consilier municipalîn districtul Marc-Aurèle-Fortin.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 COMUNITATE

service la domiciliul dvs. sau la atelier

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

Accent Montreal: Ce v-a determinatsă vă prezentați candidat la acestealegeri municipale?Vania Atudorei: Frustrările pe care letrăiesc de patru ani de când Lavaluleste guvernat de actuala adminis-trație, care dă 40 % din totalul taxelornoastre pe salariile funcționarilor dela primărie, polițiștilor și pompierilor.Nici 2% din taxele noastre nu merg lalocuințe pentru nevoiași și la urgențesociale și doar 4 % merge la cultură.În 2015, actuala administrație a mărittaxele rezidenților din Laval cu 3.2%,deși orașul avea un surplus bugetar de415.000.000$. În total, actuala ad-ministrație i-a taxat pe cei din Lavalcu 6.5%, aproape dublu decât inflația,deci suntem suprataxați.

În plus, se cheltuie exagerat șiinutil: 12.000.000$ pentru a sărbători50 de ani de la fondarea Lavalului,peste 2.500.000$ pentru o fântânăarteziană în fata Primăriei (estimatăinițial la 1.000.000$), 10.000.000$pentru a vopsi trotuarele în albastru șialb în unele zone ale orașului etc.

AM: De ce pentru Action Laval?VA: Deoarece acest partid va restitui3% din taxa municipală locuitorilordin Laval; este împotriva instalăriicontoarelor de apă; va anula Regula-mentul pentru animale la Laval, careîi obligă pe oameni să le castreze șisă plătească alte taxe; va instala unautobuz între Laval și aeroportul dinMontreal, ca să nu mai plătim defiecare dată 100$ dus-întors cu taxiul;este singurul partid care a confirmattrei candidați de origine română.

AM: Care este cea mai importantăproblemă a districtului în care can-didați și cum vedeți soluționarea ei?VA: Salvarea și transformarea ultimeipăduri, Boisé Trait-Carré, care maiexistă în districtul 11 Laval des Rapi-des într-un parc, nu într-un bulevardsau blocuri de condo, așa cum vrea

administrația actuală și unele firme deconstrucții, pentru profit. Singurasoluție: schimbarea actualei adminis-trații, care a promis păstrarea spatiilorverzi la Laval și interzicerea blo-curilor de condo înalte, dar care nu-șirespectă promisiunile inițiale, subpresiunea lobbyurilor și a unor oa-meni de afaceri influenți.

AM: Ce doriți să le transmitețialegătorilor români?VA: Îi rog pe compatrioții mei să vinăla vot și să voteze candidații români.Orașul Laval, al treilea mare oraș dinCanada franceză, are 21 de districteși deci 21 de consilieri municipali. Înprezent, nouă dintre aceștia sunt din

diverse comunități culturale: greci,italieni, libanezi, algerieni, haitieni.Deși sunt peste 4.000 de români înLaval, ei nu au avut niciodată un con-silier municipal român, deoarece, dinpăcate, majoritatea NU se duc săvoteze. Un consilier român laPrimăria din Laval poate face multepentru români: facilitarea accesului laserviciile orașului, la administrațiaorașului, la contestații de taxe, la de-maraj de companii etc. Trebuie su-bliniat că acești candidați români nuîși caută joburi, ei le au deja, și nicinu caută să se îmbogățească,deoarece salariul unui consilier esteîntre 25.000 și 30.000$ pe an, impo-zabil.

ALEGERI MUNICIPALE

VVaanniiaa AAttuuddoorreeii,, ccaannddiiddaatt AAccttiioonnLLaavvaall îînn ddiissttrriiccttuull LLaavvaall--ddeess--RRaappiiddeess

Vania Atudorei este microbiolog, profesor la Colegiul Gerald-Godin dinMontreal. Are studii în microbiologie și farmacie în România, Elveția șiCanada. A lucrat în industria de medicamente ajungând până la funcția dedirector general. Experiența sa se întinde și în domeniile agro-alimentar și deprotecție a mediului, lucrând în Elveția la Oficiul Apelor și a Protecției Na-turii din cantonul Jura (1990-1992) și ca profesor la Universitatea Guelph(Ontario), unde a predat timp de șase ani. A lucrat și la nivel internațional înAfrica de Vest, în Maroc, Mauritania și Senegal. Distincții: Diploma deOnoare a Asociației de Pedagogie Colegială din Quebec, Medalia Jubileuluide Diamant a Regina Elisabeta a II-a a Angliei, Cavaler al Ordinului „PalmesAcademiques” al Franței, Medalia de Argint pentru Benevolat a RegineiElisabeta a II-a a Angliei.

Vania Atudorei (dreapta), candidat Action Laval pentru funcția de consiliermunicipal în districtul Laval-des-Rapides, alături de Jean-Claude Gobé, fonda-torul și președintele acestui partid.

Politicile municipale au un vast impact asupra calitățiitraiului de zi cu zi al canadienilor și totuși aceștia suntmai puțin interesați de politica municipală decât de ceaprovincială sau federală. Slaba participare la urne încazul alegerilor municipale este cronică, rar depășind50%. La scrutinul precedent de exemplu, în 2013,prezența la vot la Montreal a fost de 43,3 %; în Lavalea a ajuns la doar 41%, iar în Longueuil s-a înregistratun anemic 34.0%.Una din principalele explicații pentru acest dezintereseste faptul că mulți cetățeni nu știu exact ce facdiferitele paliere guvernamentale care există înCanada, anume cel federal, cel provincial și cel muni-cipal, deși diviziunea puterii în acest mod este una din-tre cele mai importante caracteristici ale sistemuluicanadian. Competențele guvernului federal se raportează laansamblul teritoriului și populației țării și privesc, îngenere, sectoarele strategice, ca de exemplu securitateanațională, apărarea, relațiile internaționale, cetățenia șiimigrația, imprimarea banilor și politica monetară, ser-viciile poștale etc. Competențele provinciale privesc locuitorii și teritoriulfiecăreia din cele zece provincii canadiene în domeniiprecum școlile și sistemul educațional, sistemul desănătate, programele de asistență socială, gestionarearesurselor naturale etc. Ambele niveluri de competențe, federal și provincial,sunt stipulate în Legea constituțională de la 1867 (teri-toriile au propriile guverne, ale căror responsabilitățisunt conferite de guvernul federal). Spre deosebire deacestea însă, atribuțiile palierului municipal nu decurgîn mod direct din Constituție, ci sunt stabilite de cătreautoritatea provicială.Există la ora actuală circa 3,700 de guverne municipaleîn Canada, care se ocupă de domenii precum ridicareagunoaielor, curățenia și deszăpezirea străzilor, fi-nanțarea consiliilor școlare, transportul în comun,rețeaua publică de apă potabilă, tratarea apelor uzate,rețeaua de biblioteci publice, parcurile și spațiile verzidin orașe și localități, poliția locală, permise de con-strucții, taxele pe proprietate și multe altele. Existădomenii unde competențele sunt partajate cu celelaltepaliere guvernamentale, cum ar fi drumurile și po-durile, turismul, protecția mediului etc.Vedem deci că tot ce ține de autoritatea municipală areprobabil cel mai mare impact asupra vieții noastre dezi cu zi. ACCENT MONTREAL

CCee ffaaccee uunn gguuvveerrnnmmuunniicciippaall??

ALEGERI MUNICIPALE

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Am menționat în câteva rândurideja existența unui fenomen ciu-dat: frica de comuniști, decommies. Atât canadienii, darmai ales americanii, au făcut dinaceastă fobie un subiect de prima

pagină. Stânga nord-americană este sursa nere-ușitelor noastre și țapul ispășitor al frustrărilor noas-tre. Dacă nu ar fi tragică această fobie, ar ficaraghios de hilară: nici canadienii și nici ameri-canii generațiilor curente nu au nici cea mai micăidee despre ce înseamnă comunism sau ce înseamnăsocialism. Fac excepție cei care au avut trista ocaziesă trăiască o mai mică sau mai mare parte a viețilorlor într-o țară cu dictatură comunistă. Și mai ciudateste că o parte din aceștia se folosesc de respec-tivele experiențe trecute pentru a provoca și arăspândi și mai multă panică și frică de comunism.

În Canada, partidul noilor democrați, NDP, esteconsiderat prea de stânga; da, NDP-ul este un par-tid social-democrat, același care a introdus sistemulde sănătate gratuit. Este un partid similar ca ide-ologie cu partidele social-democrate ale Europeicare alternează la guvernare cu partidele liberale șiconservatoare: vezi socialiștii în Franța, Italia,Spania, social-democrații în Germania, laburiștii înAnglia.

Și mai hilară este teama de comunism în SUA.Am prieteni români cărora le e teamă de democrațiiamericani ca de Stalin. Obama și Hillary reprezintăfundul stângii mondiale și sursa nerealizărilor lor.Nu le pasă că plătesc din greu vizitele la doctor sau,doamne ferește, o intervenție chirurgicală, atâtavreme cât sunt feriți de diavolii comunismului.

Astor prieteni le spun doar atât: dacă Americavoastră ar fi cea mai cea națiune din lume, amen-damentul 2, pe care îl apărați cu arma-n mână, arspune așa: fiecare cetățean American are dreptul laeducație gratuită și sistem de sănătate gratuit.

Până acolo însă mai sunt multe de rezolvat prinCoreea, Iran, prin Orientul Mijlociu. Nu vă temețiînsă, președintele numărul 45 e pus pe rezolvări.Câte una pe zi și pe twitter.

Raul Dudnic este realizatorul emisiunii TV NOIROMÂNII, difuzată în toată Canada pe canalulOMNI 1 (4 Rogers și 206/1206 Bell), în fiecare du-minică la ora 11:30 am, luni la 12.00 pm și joi laora 7.00 am.

REFLEC�II CANADEZE

SSttâânnggaa--îîmmpprreejjuurrPOLITICĂ FEDERALĂ | SONDAJ

În noiembrie 2015, liberalii condușide Justin Trudeau reușeau performanțade a ajunge de la a treia formațiunepolitică din Parlament la partidul de gu-vernământ, câștigând o majoritate con-fortabilă de fotolii parlamentare.Aproape un deceniu de guvernare con-servatoare lua astfel sfârșit.

La doi ani de atunci, liberalii fede-rali se găsesc la jumătatea mandatului.„Luna de miere”, deși lungă, a luatsfârșit. Multe din promisiunile de cam-panie au fost ținute, altele însă nu.Trudeau a avut momente de strălucire,dar și situații în care opinia publică l-asancționat.

Un sondaj Angus Reed, condusîntre 10 și 12 octombrie 2017 pe uneșantion de aproape 1.500 de persoaneadulte, care s-a aplecat asupra felului încare canadienii evaluează performanțaliberalilor de când au preluat puterea,arată că 48% dintre aceștia consideră căbilanțul guvernului Trudeau este unulpozitiv. 45% nu sunt mulțumiți de per-formanța guvernului, iar 7% nu suntsiguri.

Tinerii par fi cei mai mulți și mai fi-deli suporteri ai primului ministru - ocategorie care adesea afișează dezin-teres pentru politică și este blamată pen-tru apatie și absență la vot. Deasemenea, opinia femeilor vizavi deJustin Trudeau este mai favorabilă decâtcea a bărbaților, iar această tendință seobservă la toate categoriile de vârstă.

Care sunt succesele sale în ochiicetățenilor canadieni? Faptul de aprezenta un cabinet cu paritate la nivelde gen este apreciat de 70% dintre cana-dieni (17% nu au fost impresionați iar13% nu sunt siguri). De asemenea,aproape 60% aprobă introducerea cate-

goriilor de „identitate de gen” și expre-sie de gen” în lista motivelor dediscriminare enumerate în CanadianHuman Rights Act.

Cel mai mare succes, până acum,pare să fie micșorarea ratei de impo-zitare pentru clasa de mijloc, pentru ceicu venituri cuprinse între 44,700$ și89,400$: 84% dintre canadieni sunt deacord cu această măsură (6% nu). Înschimb, când vine vorba de propunerileguvernului privind impozitarea micilorcompanii, opinia publică pare foarte di-vizată: în vreme ce antreprenorii șimicii proprietari de firme și-au expri-mat îngrijorările și dezacordul privindintențiile guvernului, mulți dintre cana-dieni nu sunt siguri în privința acestormăsuri.

Decizia guvernului de a obligaprovinciile să instituie o taxă pe carboneste o altă măsură care a întrunit su-portul majorității populației (52%),însă cu câteva notabile discrepanțe re-gionale, Saskatchewan (67%), Mani-toba (50%) și Alberta (59%)afișându-se majoritar împotriva acesteimăsuri.

Și pe scena internațională prestațialui Trudeau se bucură de sprijin dinpartea canadienilor, 54% dintre aceștiaconsiderând că grație lui reputațiaCanadei s-a ameliorat (16% susțin con-trariul, 30% sunt neutri sau nesiguri).

Care sunt eșecurile cabinetuluiTrudeau? Cel mai mare pare a fi defici-tul bugetar. Liberalii au promis deficite„modeste” pe durata mandatului lor, deaproximativ 10 miliarde de dolari. Înbugetul pe 2016-2017, deficitul s-aridicat la 17,8 miliarde de dolari, iar înurmătorul se așteaptă ca deficitul să seridice la același nivel. Drept urmare,70% dintre canadieni sunt în dezacordcu decizia guvernului de a rula deficitemai mari decât cele prevăzute inițial.

Acordarea de despăgubiri de 10,5milioane de dolari lui Omar Khadr,fostul copil-soldat deținut la Guan-tanamo Bay, este una dintre cele maicontroversate decizii ale guvernului,59% dintre canadieni exprimându-șidezacordul (25% o susțin, 16% nu s-auhotărât cum să reacționeze). Trudeauînsuși a declarat că plata acestor mi-lioane l-a înfuriat, însă că decizia a fostnecesară deoarece guvernul a încălcatdrepturile unui cetățean canadian.

Dacă acum ar avea loc noi alegeri,pe cine ar vota canadienii? Liberalii șiconservatorii sunt la egalitate în in-tențiile de vot, cu 35% (amintim că în2015, PLC a câștigat alegerile cu39,5%), în vreme ce NPD se situeazăla 18%. Jagmeet Singh, noul liderNPD, este însă în creștere de populari-tate, iar până la alegeri mai sunt încădoi ani - vreme îndelungată în politică.

ACCENT MONTREAL

Bilanțul Guvernului Trudeau lajumătate de mandat

În luna noiembrie a.c., Guvernul liberal Trudeau ajunge la jumătatea mandatuluisău. Un moment prielnic pentru a face un bilanț și a examina percepțiile publiculuivizavi de reușitele și eșecurile de până acum ale acestei guvernări.

►

Primul ministru Justin Trudeau.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

ROMÂNIA | SOCIAL

Un sondaj realizat de Institutul deMarketing și Sondaje (IMAS) indică oschimbare majoră privind una dintrecele mai persistente tendințe aleRomâniei ultimelor decenii: încredereaîn Biserică, presă și Armată, aflată lacote înalte până nu de mult, s-a erodat,în vreme ce credibilitatea Justiţiei acrescut.

„Acum 20 de ani, România era odemocrație originală. Când întrebai pu-blicul în cine are încredere spunea Bi-serica, mass media și Armata. Ani dezile a fost așa”, a declarat sociologulAlin Teodorescu, director al IMAS.

Practic, Biserica se află acum la sub50% în privința încrederii pe care i-oacordă românii. Ce este nou și îmbu-curător este faptul că încrederea înjustiție se apropie de 60%.

„Azi, Biserica e sub 50% grad de în-credere, mass media a căzut și ea sub50%, Justiția se apropie de 60%, iarPompierii și SMURD de 80%”, a adău-gat Teodorescu.

Directorul IMAS susține că procen-tul încrederii în Justiție arată că Româ-nia începe să intre pe un drum normal.

„ (Justiția) S-ar putea să aibă un rolpreventiv mai importat decât rolul puni-tiv. Încrederea în Justiție în România euimitoare, peste 50%, ceea ce ne-a nor-malizat. Societatea românească a de-venit echivalentul societăților dinOccident. Și abia acum, în lupta asta dinultimele 10 luni, de la alegeri, se vedece important a fost pachetul de legi pejustiție din 2004”, a punctat sociologul.

Faptul că locul Bisericii este luat deJustiție s-ar putea explica prin mai mulțifactori. Unul dintre aceștia, foarte im-portant, îl reprezintă scandalurile sexu-

ale care au zguduit BOR în ultimavreme: cazul preotului Cristian Pomo-haci, cel al Episcopului Hușilor, Cor-neliu Bârlădeanu, cazul celor peste 20de monahi și preoți excluși acum câțivaani de BOR pentru relații cu enoriașeleși lista poate continua. Mai mult, dis-crepanța dintre discursul BOR și com-portamentele unor fețe bisericești, carevăd biserica ca pe o firmă, au contribuitla schimbarea imaginii acesteia în rân-dul populației.

Un alt factor important este faptul călupta împotriva corupției reprezintăprincipala preocupare a publicului dinRomânia. Cu foarte puține excepții, înultimii 16 ani, corupția a fost pe primulloc al agendei publice românești. Iar înultimii zece ani, procurorii anticorupțieau obținut rezultate remarcabile, așacum reiese din bilanțul prezentat deprocurorul-șef al DNA, Laura CodruțaKovesi, la o conferință organizată deParlamentul European cu tema „Lecții

de învățat din România: schimb de bunepractici între autoritățile anticorupțiedin România și Ucraina”: - Numărul persoanelor trimise în jude-cată de DNA s-a triplat;- Numărul persoanelor condamnate deinstanțele de judecată în dosarele DNAa crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost155 persoane condamnate, iar în 2017au fost 870 persoane condamnate);- Din 2006 până în prezent, DNA a dis-pus trimiterea în judecată a 99 de dem-nitari;- Rata condamnărilor s-a menținut înmod constant la peste 90%;- Din 2013 până în prezent, DNA a in-disponibilizat peste 2 miliarde de euroastfel încât produsele infracțiunilor săpoată fi recuperate.

Drept urmare, lupta anticorupție aavut ca efect utilizarea mai rațională aresurselor publice, sporind încredereatot mai multor români în Justiţie.

ACCENT MONTREAL

Încrederea românilor în Biserică a scăzut sub 50%,credibilitatea Justiției a crescut

O premieră de la Revoluție încoace: încrederea românilor în Biserică a scăzut sub50%, în vreme ce încrederea în Justiție este în tendință ascendentă, luând practic loculBisericii și Armatei.

►

România are cea mai mare rată a mortalitățiifirmelor din Uniunea Europeană, potrivit Euro-stat Regional Yearbook 2017.

În anul 2013 (cele mai recente date disponi-bile) în toate cele opt regiuni de dezvoltare alețării s-au închis între 23% și 27% dintre firmeleexistente, în sectoarele industriei, construcțiilorși serviciilor. România înregistrează astfel ceamai mare mortalitate a firmelor din UE, multpeste media europeană de 9%.

Rate ale mortalității firmelor peste 12% aufost înregistrate în toate regiunile de dezvoltareale Portugaliei și ale Slovaciei, în două regiuniale Danemarcei, precum și în Letonia, Lituaniași Polonia.

În schimb, regiunea București-Ilfov este sin-gura regiune de dezvoltare românească ce a în-registrat o rată a natalității firmelor de peste12% în anul 2014. În medie, în 2014, 10% din-tre firmele din Uniunea Europeană erau socie-tăți noi (înființate în anul respectiv).

Cele mai mari rate ale natalității firmelor dinUE în anul 2014 au fost întâlnite în Lituania(25,1%), Slovacia (cele patru regiuni de dez-voltare ale țării au avut rate ale natalitățiifirmelor de 18,8% - 20,4%) și Portugalia (celeșapte regiuni au avut rate de 13,3% - 16,6%).

ROMÂNIA | ECONOMIE

RRoommâânniiaa eesstteelliiddeerr îînn ttooppuullmmoorrttaalliittăățțiiiiffiirrmmeelloorr îînn UUEE

Pentru prima oară după 1989 locul Bisericii şi Armatei este luat de Justiţie.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 OPINII & ANALIZE

438.501.7090

Eduard Adrian NecatuMasaj suedez, de relaxare

si terapeuticExperienta clinica

europeana si canadianaChitanta pentru asigurari

Promotii disponibile

Masoterapeut agreatE. G. V. CONSTRUCTIONE. G. V. CONSTRUCTIONANTREPRENOR CU EXPERIENTA, SPECIALIZAT IN RENOVARI REZIDENTIALE

Renovari pentru cresterea valorii de vanzare a casei/apartamentuluiBAI • BUCATARII • SUBSOLURI

parchet, marmura, granit, ceramica, piatra naturala, panouri de gips,panouri de beton lejer, tiraj de joint, plafon acustic, plafon suspendat,

izolatii, etc.Oferim garantie pentru serviciile prestate.

438-764-1235 | renovation24.7services@gmail.comLICENCE RBQ # 5734-2875-01

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

ADRIAN BENEAadrian.benea@accentmontreal.com

„S., ești acasă?!? striga fe-meia zgâlțâind poarta, întimp ce bărbatul se stră-duia, fără talent, să sarăgardul împodobit cu sârmăghimpată, rățoindu-se înacelași timp la dulăul ce se

zbătea în lanț, mai să-l rupă, cu intențiaclară de a atenta la pantalonii omului încazul în care sârma nu și-ar fi făcut dato-ria.

Ia te uită, mi-am zis, oamenii ăștia cusiguranță nu s-au gândit să își facă rendez-vous, să sune cu o săptămână înainte ca să-și facă cunoscută intenția de a-l vizita pe S.Și nici S. nu pare să-și bată prea mult capulcu drepturile animalelor, ca să nu mai zicde câine, total ignorant de faptul că a-ți pe-trece viața legat în lanț este o barbarie.

Ați ghicit, scena se petrece în România.Sunt aici, în vacanță, și nu încetez să măminunez de felul în care se întâmplă viațape aici. E o cu totul și cu totul altă dina-mică, alt timp, altă lume.

În vreme ce tineretul marilor orașe eprogresist, în pas cu vremurile, la curent cuultimele noutăți tehnologice, locuitorii dela sate sau din micile orașe înșirate de-alungul șoselelor trăiesc în lumea lorarhaică, mică și simplă, înconjurați de gar-duri, în case mici și prăpădite care con-trastează puternic cu vilele uriașe care seconstruiesc cam peste tot.

Judecând după dimensiunea construcți-ilor, ai putea jura că familiile care le vorlocui sunt alcătuite din mai multe generații,fiecare cu câte o duzină de copii. Dar nu,nu există niciun raport obiectiv între spațiuși nevoi, căci filozofia populară pare a fiaceea că ori îți construiești o casă uriașă,ori mai bine nu te apuci: „Ai văzut ce casămare și-a făcut X-ulescu?” (Imaginați-văochii interlocutorului, mari și rotunzi,exprimând o venerație demnă de o cauzămai bună și tonul său admirativ ca să avețitabloul complet).

Mai mult decât evidentă este și obsesia„centrului”. Conaționalii noștri visează sălocuiască în centru, neapărat. Terenurile înacele zone sunt de zece ori mai scumpedecât cele aflate la 3-4 km distanță.

Viața celor săraci și mai puțin școliți nus-a schimbat prea mult în ultimii 50 de ani.Și-au făcut apariția în peisaj antenele satelitși telefoanele inteligente, ce e drept, darîncă n-au dispărut căruțele, gențile „burtăde vacă” și hainele croite după moda anilor‘70 (sau datând din acea perioadă). E uncontrast puternic uneori în centrele orașelormai mici între semafoarele inteligente, carete informează despre câte secunde mai aipână se schimbă culoarea, și căruțele alini-ate frumos și cuminți pe banda întâia,așteptând să se facă verde.

Am asistat, din pură curiozitate, la uncurs de filozofie la Universitate și potafirma cu relativă certitudine (certitudineanu poate fi decât relativă, nu-i așa?) cănoile generații nu sunt diferite față de cele

de dinaintea lor. Aceeași surprinzătoareerudiție la unii studenți, aceeași sete decunoaștere și aceeași încredere naivă înviitor. În plus, profesorii sunt mai tineri șimai bine pregătiți.

Mi-am reîntâlnit prieteni printre care seaflă oameni care se luptă dintotdeauna cusistemul ca să-și poată menține afacerile pelinia de plutire. Sunt conștienți că expertizalor și eforturile pe care le depun ar fi multmai bine răsplătite în Occident, dar nu auintenția să plece.

Unii dintre oamenii în vârstă au căpă-tat obiceiuri occidentale, sunt mândru demama care își comandă taxiul de pe tabletă,folosind o aplicație și, din vreme în vreme,atunci când nu are chef să gătească, co-mandă online meniuri de la una dintrenenumăratele companii locale care gătescși livrează mâncăruri la domiciliul clientu-lui.

Cele câteva orașe pe care le-am vizitatsunt frumoase, curate și pline de turiști.Poate acesta este unul dintre motivele pen-tru care prețurile au explodat. România numai este o țară ieftină.

În farmacii (sunt multe, mult prea multefarmacii, uneori câte două sau mai multelipite una de alta. Conaționalii noștri ma-nifesta o mare tandrețe vizavi de medica-mente) poți găsi ceai „menopauză” sau„hapciu sudorific”. Ambulanțele veterinaredin Brașov se numesc „Lăbuș”, iar la tele-vizor, de la emisiunile de shopping, poți

comanda un lanț masiv placat cu aur la carevei primi, cadou, „trei lanțuri, trei brățări,șaisprezece icoane și o cruce”. Jumătatedintre reclame sunt pentru medicamente„minune” homeopatice.

Uneori, angajatorii încă tratează Româ-nia ca pe o țară din lumea a treia, de aceeale și este greu să găsească mână de lucru.Nu-i ajută nici faptul că un mare procentdin populația activă lucrează în afaragranițelor țării.

Prima generație de muncitori care aulucrat prin străinătate, cei care au plecat lavârste înaintate și au apucat să lucreze mi-nimum cinci ani acolo, trăiesc astăzi înRomânia din pensii europene.

Sunt în tren acum, undeva pe la Sinaia,și alături de mine un bătrânel român îi vor-bește unei turiste - care nu înțelege niciuncuvânt - despre frumusețile din zonă, des-pre Transalpina, crucea de pe Caraiman șiCastelul Peleș. Par să se simtă bine amân-doi iar eu îi ascult și-mi spun că uite, une-ori puțină bunăvoință face tot atât de multcât un car de erudiție.

Și mi-e dragă țara asta. Îmi permit săsimt asta, căci nu sunt nevoit să trăiesc aiciși să fac față neajunsurilor.

Cititor avid, cinefil avizat și călător inspi-rat, Adrian Benea este unul din fondatoriiV-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl), unproiect media axat pe reportaje din Mon-treal și din comunitatea română mon-trealeză.

E un contrast puternic uneori în centrele orașelor mai mici între semafoarele inteligente, care te informează despre câte secunde mai ai până se schimbă culoarea, și căruțele aliniatefrumos și cuminți pe banda întâia, așteptând să se facă verde.

RROOMMÂÂNNIIAA

IImmpprreessiiii ssuuppeerr��cciiaallee ddiinnttrr--oo aallttăă lluummee

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

PETRECEREA REVELIONULUI ÎN STIL ROMÂNESC?ION MAZILU VĂ AȘTEAPTĂ CU MARE PLĂCERE LA

REVELION 2018!CASA ROMÂNĂ

8060 Christophe-Colomb, Montreal, H2R 2S9 | 514-735-354431 decembrie 2017, 19:00-03:00

MENIUL SERII FARFURIE CU GUSTĂRI

Ruladă cu somon afumat, salată de pui, mezeluridiverse, icre de crap, cârnăciori în foitaj, brânzătelemea, roșii, măsline, chi�elu�e

FELUL IISarmale cu varză şi mămăligu�ă; Muşchi de porcla tavă cu sos de ciuperci și garnitură de legume

CIORBĂ ARDELENEASCĂ DE PERIȘOAREDESERT + PLATOU CU FRUCTE

CAFEA

ÎN PROGRAM• Muzică de dans și de petrecere,românească și interna�ională, din

colec�ia lui DJ CĂTĂ• Meniu preparat de maestrul bucătar

ION MAZILU

PRE�UL BILETULUI: 90$(60$ pentru copiii sub 14 ani, cu scaun

rezervat + meniu complet)

SALĂ DE PESTE 250 DE PERSOANE

INFORMA�II UTILEVENI�I CU BĂUTURILE ALCOOLICE ȘI NON-ALCOOLICE PREFERATE

Nu dispunem de serviciu de bar!Organizatorul Ion Mazilu oferă la miezul nop2ii fiecărui mesean în vârstă de peste 18 ani un

pahar cu vin spumos.PREZENTAREA BILETULUI LA INTRARE ESTE OBLIGATORIE

Plata biletelor se face la cel mult o săptămână după rezervarea locurilor!INFO & REZERVĂRI: 514-735-3544, ION MAZILU

Pentru vizualizarea și alegerea locurilor în sală: www.papaion.com

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

Gustul Traditiei

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

SSooccaattaaAAlleeggrriiaa22..55 LL

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

VVeeggeettaa SSppeecciiaall!!

666699999999$$$$

ddooaarr îînn SStt--HHuubbeerrtt

11 kkgg

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarree nneeggrreeiinn vvrraacc

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSaallaammddee vvaarraa

PPaarriizzeerraaffuummaatt •La noi gasiti cea mai

mare varietate de mezelurisi preparate de casa: peste70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten•Produse afumate

natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

CCrreemmvvuurrssttiivviieenneezzii

CCiioollaann aaffuummaatt

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

IIaauurrtt ssii KKeeffiirrbbiioollooggiiccPPiinneehheeddggee FFaarrmm

MMuussttaarr BBuunniiccaaFFiinn,, HHrreeaann

PPiiccaannttDDuullccee

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

www.accentmontreal.com

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile.

Birourile noastre sunt situate la507 Place d’Armes, Suite 1545, Vieux-Montréal, H2Y 2W8

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

Atmosfera de pe Lună de acum 3.5 miliardede ani

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Luna nu are atmos-feră. Putem spune căsatelitul natural alPământului este în-văluit în vid, presiuneareziduului de gaz carese găsește pe Lunăfiind extrem de mică,

în jur de 3 x 10-15atm. Chiar și în accele-ratoarele noastre cele mai performante, pre-cum Large Hadron Collider (LHC), mareleaccelerator de particule de la CERN,Geneva, nu reușim să generăm un vid atâtde extrem.

Se pare însă că Luna nu a avut acestecaracteristici întotdeauna. Rezultatul unuistudiu publicat recent în revista Earth andPlanetary Science Letters de către cercetă-torii NASA Debra H. Needham și David A.

Kring, arată că Luna ar fi avut o atmosferăproprie acum câteva miliarde de ani. 3.5miliarde de ani mai precis, când Luna eraîntr-o perioadă de intense erupții vulcanice,iar gazul generat în urma acestora se acu-mula cu o viteză mai mare decât dispersiaîn spațiu, rămânând sub formă de atmosferăsau acumulându-se în sol.

Cu 3.8 - 3.5 miliarde de ani în urmă, flu-vii de lavă inundau bazinele Serenitas, Im-brium și cel al oceanului Procellarum. Eleau dus la formarea rocilor de bazalt care segăsesc astăzi pe Lună, mai închise la cu-loare decât restul suprafeței sale. În acesteregiuni au alunizat misiunile Apollo 15 șiApollo 17, care au extras și adus pe Pământbucăți din solul satelitului nostru natural.Studiul lor a permis datarea erupțiilor vul-canice și descoperirea unor urme de gaz ră-mase prizoniere în aceste roci, precum apăși monoxid de carbon.

Cercetătorii au calculat cantitatea de gaz

rezultată în urma erupțiilor vulcanice înfuncție de timp, ajungând să stabilească căpentru o perioadă de circa 70 de milioanede ani, acum 3.5 miliarde de ani, Luna aavut o atmosferă a cărei presiune o întrecea

pe cea actuală a planetei Marte.Cât de mare era presiunea atmosferei

lunare? Calculele au indicat că aceasta ar fifost de 1.5 ori mai mare decât cea de peMarte, ceea ce corespunde la circa 1% dinatmosfera terestră. Atmosfera Lunii eracompusă în mare parte din monoxid de car-bon, vapori de apă și sulf și avea în timpulzilei lunare o înălțime cuprinsă între 60 și100 de kilometri; noaptea ea scădea la 15-30 de kilometri. Cantitatea totală de apăgenerată de erupțiile vulcanice ar fi fost dedouă ori mai mare decât cea din laculTahoe, un lac de apă dulce din Sierra Ne-vada, între statele americane California șiNevada, care are o adâncime maximă decirca 500 m, o lungime de 35 km și o lățimede 19 km. Vaporii de apă ar fi migrat cătrepolii Lunii, în parte fiind depozitați subformă de gheață în regiunile aflate perma-nent în umbră.

Atmosfera Lunii s-a pierdut însă de în-dată ce activitatea vulcanică a încetat,întrucât gazele generate au fost dispersateîn spațiu.

Existența apei sub formă de gheață peLună este extrem de importantă, căci ea arputea fi folosită in viitoarele explorări cuechipaj uman sau chiar ca sursă de apă pen-tru misiuni spațiale spre alte destinații. Nudoar apa este importantă ci și alte gaze șisubstanțe din solul lunar, care ar putea fifolosite drept combustibil în colonii peacest corp astronomic.

Din punct de vedere științific, studiulacestor fenomene, precum atmosfera lunarăși ceea ce a rămas în sol după dispariția ei,ne ajută să înțelegem mai bine originea sis-temului Pământ-Lună, învăluită încă înmister.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare, Laboratori Nazionali diFrascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator Scientia.ro.

SISTEMUL SOLAR

Acum mai bine de 3 miliarde de ani, Luna ar fi avut o atmosferă maidensă decât cea actuală de pe Marte. Generată de activitatea vulcanicăintensă din acea perioadă, studiul ei ar putea da informații prețioasedespre formarea și evoluția sistemului nostru solar.

► Fața invizibilă șipărțile întunecateale LuniiFața invizibilă a Lunii este emisferaopusă celei care este vizibilă în perma-nență de pe Pământ. Ea este denumită,impropriu, „fața întunecată” a Lunii(eng. dark side of the Moon). De ce estevizibilă doar o singură și aceeași față aLunii de pe Terra? Deoarece Lunaposedă o perioadă sinodică (perioadă încare un corp ceresc ajunge din nou înaceeași poziție aparentă față de steaua înjurul căreia se rotește) egală cu perioadasa de revoluție (27,3217 de zile),fenomen denumit rotație sincronă.Partea complementară, invizibilă de peTerra, a fost fotografiată și cartografiatăcu ajutorul sondelor spațiale, prima fiindsonda sovietică Luna 3, în 1959. Primiioameni care au văzut-o direct au fost as-tronauții de pe Apollo 8, pe orbită înjurul Lunii în 1968.Axa Lunii este înclinată doar cu 1,6grade, fiind, așadar, aproape perpendicu-lară pe direcţia razelor solare. Astaînseamnă că unele cratere adânci, dinapropierea polilor Lunii, n-au fost„văzute” de soare de peste 2 miliarde deani. Aici ar exista condiţii propice pentrucaptarea şi menținerea apei, care altfel s-ar evapora. În stare lichidă, apa nu poatepersista pe suprafața Lunii. Atunci cândeste expusă la radiații solare, apa se des-compune rapid, printr-un proces numitfotodisociere, și se pierde în spațiu.

Prezența unor cantități utile de apă pe Lună este un factor important în a face din colo-nizarea Lunii un plan realizabil din punct de vedere al costurilor; alternativa de a trans-porta apă de pe Pământ ar avea un cost prohibitiv.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

Când maşina care neaducea de la aeroport a in-trat scuturându-ne dintoate încheieturile pestrada principală aorăşelului San Pedro deAtacama, se însera. De

fapt e mult să-l numeşti orăşel, părea un satoarecare. Câteva străzi nepietruite, şiruri decase joase de adobe, piaţa centrală cât unpătrat decupat în nisip şi în mijloc o bise-ricuţă veche tot din adobe - material folositîn construcţii în perioada colonială - desprecare aveam să aflăm că este monumentnaţional.

Nu ştiam prea mult despre locul undeurma să petrecem aproape o săptămână. Unprieten ne convinsese că dacă tot ne aflamîn Chile, ar fi fost păcat să scăpăm Ata-cama, cel mai uscat deşert de pe glob, în celmai spectaculos peisaj. Nepământesc, a maiadăugat.

Din punctul cel mai de sud al Patago-niei am zburat în punctul cel mai de nord alstatului chilian, fără să avem nici timp, niciposibilitatea să ne informăm în detaliu. Pri-etenul nostru era un turist încercat şi unaventurier în care aveam încredere. Am

rezervat un hotel la întâmplare. Restul, lafaţa locului.

Şoferul a frânat brusc în faţa unei porţide lemn strâmbe pe care nu se afla niciofirmă, nimic, a sărit din microbuz, ne-a scosrapid geamantanele şi le-a trântit în praf, şipână să apucăm să-l întrebăm dacă acela eracu adevărat hotelul pe care îl reţinusem peInternet, dispăruse deja.

Era mijloc de noiembrie, iar noi veneamde la capătul lumii, cu geamantanele bur-duşite de haine, ghete şi echipament demunte. Încă ne urmăreau umbrele albastreale gheţarilor, cocoaşele albe plutind pe apăprintre flori mici galbene, râurile repezistrecurându-se printre munţii împăduriţi cuconifere. Dar aici se pare că tot într-un capătde lume nimerisem. Am privit în jur de-zorientaţi şi puţin speriaţi. Era pustiu. Doarîntr-o intersecţie un bărbat căruia îi lipseaun picior stătea rezemat de o bicicletădezmembrată privindu-ne impasibil. Câţivacâini ameţiţi de căldură dormitau în prafulgros al drumului. Aerul era atât de uscatîncât nările aproape ni se lipiseră. Aveamfiecare o sticlă cu apă, cum fusesem instru-iţi, din care sorbeam continuu, fără să neputem însă potoli setea. Iar starea tensionatăne usca şi mai mult gura. Ce căutam noiacolo? Nu părea un loc potrivit să înnoptezi,

iar de turişti nici nu se punea problema.

Poarta de lemn s-a deschis cu unscârţâit prelung şi un adolescent a apărut cuo roabă, a încărcat în ea geamantanele şine-a făcut semn cu capul să-l urmăm. Amintrat într-o curte interioară cu flori, mese şiumbrele de soare. O femeie înaltă şi slabăcu trăsături europene ne-a întins la fiecarecâte o cheie mare de fier şi ne-a spus pe un-gureşte că micul dejun e între 7 şi 10 îngrădină, după care a dispărut înapoi în zidulde adobe de unde ieşise. Am privit-o ca peo zână sau ca pe o vrăjitoare. Prietenuluinostru care era pe jumătate ungur, i s-a lăţitun zâmbet pe faţă şi ne-a spus mascându-şiîndoielile care sper că îl bântuiau şi pe el,cu tot spiritul lui de aventură: „Uite pânăunde au ajuns ungurii! Trăiască migratorii!Şi globalizarea!“ L-am privit nervoşi, înfond el ne adusese acolo, şi poate nu doarsă-şi exerseze maghiara cu patroana hotelu-lui Solcor!

Ne-am îndreptat buimăciţi sprecamerele ale căror uşi dădeau în curtea in-terioară, încă gândindu-ne cum am putea săfugim cât mai repede de acolo, scenariuimposibil, odată ce în jur nu era ţipenie deom, nici zgomot de maşină, doar o pacedensă deloc liniştitoare. Noaptea se lăsasecu repeziciune şi odată cu ea răcoarea dedeşert. Am răsucit cheia cu inima strânsă.Camera era însă deosebit de plăcută, mare,confortabilă, decorată cu gust, înăuntrucurat şi cald, cu o baie strălucitoare în mar-moră de culoarea nisipului. Un mic anunţdeasupra chiuvetei ne atenţiona să folosimapa cu discreţie. Oricum nu ştiu de undeaveau totuşi apă, odată ce acolo plouă camun milimetru pe an! Sunt şi perioade decâte 3-4 ani când nu plouă absolut de loc.National Geographic scrie că între 1570 şi1971 în deşertul Atacama nu s-a înregistratnicio ploaie semnificativă. Pământul şiflora se umezesc doar din umiditatea ceţiişi roua de dimineaţă.

Am dat o tură prin acel hotel neaşteptat,

am trecut prin sufrageria dotată cu canapelealbe de piele, televizoare şi câteva compu-tere cu legătură rapidă la Internet, am vor-bit puţin cu Ilona din Budapesta care sestabilise în San Pedro di Atacama fugind decine ştie ce fantasmă a trecutului. În loc demănăstire, viaţa e mai vie în deşert… Amîntrebat-o unde am putea mânca la oraaceea ceva şi ne-a spus să o luăm pe stradaprincipală în jos, e plin de locuri unde sepoate cina ca-n poveşti. Ne-a zâmbit apoimisterios ca o zână obosită şi s-a retras încamera ei din spatele tejghelei de la intrare.

Am pornit neîncrezători pe strada prin-cipală, pustie şi slab luminată. Pe un zid eradesenat portretul lui Pinochet, alături de se-cera şi ciocanul tăiate de cuvântul Liber-tate. Aşezarea nu părea să aibă mai mult de2-3 mii de locuitori. Aveţi răbdare, ne-a în-curajat amicul nostru, aţi văzut şi hotelul încare stăm, prevăd că ne aflăm în basmul„În afară vopsit gardul şi-năuntru leopar-dul…” Zicală pe care aveam de altfel s-overificăm, pe invers, de multe ori în aceastăcălătorie.

Din spatele unor ziduri se auzea mu-zică. Am deschis uşa deasupra căreia seafla o firmă mică de lemn, Casa Alta, şi ne-am oprit surprinşi în prag. Un restaurantticsit de turişti, majoritatea nemţi şifrancezi, câţiva israelieni, americani puţini,mulţi tineri, o atmosferă boemă ca în lo-calurile din Village New York, muzicăbună, focul ardea în şemineu, chelneriiduceau la mese platouri extravagante.Leopardul în toată splendoarea lui.

În fiecare din serile pe care le-am pe-trecut în San Pedro de Atacama am mâncatîn altă tavernă, una mai şic decât alta,mâncăruri fine, vinuri bune şi vechi, cusentimentul că ne aflam într-un loc încă se-cret pentru turismul organizat, un loc doarpentru cunoscători, pentru exploratoriispaţiilor geografice de o frumuseţe as-cunsă. Amicul nostru ne-a privit triumfător.Era doar începutul…

Cum am ajuns pe

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

San Pedro de Atacama.

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

Aveam să descoperim în San Pedro deAtacama hoteluri luxoase camuflate dupăziduri de adobe anoste, spa-uri şi cluburiexclusive unde puteai să-ţi pierzi urmatrăind după ultimele standarde de civiliza-ţie, galerii de artă şi chiar un mic Muzeu dearheologie, fondat de R.P. Gustavo LePaige, cu obiecte de ceramică şi cult, cumumii ale primilor locuitori ai erei.

A doua zi dimineaţă ne-am trezit într-unpeisaj pe care nu aveam cum să-l intuim cuo seară înainte, când ajunsesem chiarînainte de lăsatul nopţii. Aer rarefiat, lu-mină explozivă, în jur munţi impetuoşi,craterele vulcanilor dominând văi şi ca-nioane în care deşertul înflorise ca înfiecare toamnă, acoperind pământul arid cupături de cactuşi deschişi în flori galbene,roşii, violet.

În fiecare zi ne luam rucsacurile, pălări-ile de soare, sticlele cu apă şi colindam oreîn şir prin deşert fără să întâlnim pe nimeni,escaladam dune uriaşe de nisip, oraşe fan-tomă la poalele vulcanului Licancabur, saufortul Quitor, o fortificaţie construită delocuitorii acestor ţinuturi, atacameno, însecolul 12, hoinăream printre ruinele civi-lizaţiei precolumbiene, cu sentimentul căeram singurii locuitori ai planetei. Soarelearzător, aerul uscat ori altitudinea nu ne maideranjau. In fiecare seară aşteptam apusulîn altă parte: pe vârful dunelor privind cumsoarele colorează crestele munţilor înnuanţe de albastru şi portocaliu, ori pe întin-derea lucioasă a Salinei Atacama, o zonăsărată uriaşă, de peste 8 mii de kilometri pă-traţi, în mijlocul deşertului. Sarea nescârţâia sub tălpi, cristalele străluceau cu re-flexe roşietice ori verzui, orizontul se topeaîntr-o lumină de miere, iar din lagunaChaxas zburau sute de păsări flamingo cupene roz, ca un desen japonez pe cerulinundat de culori.

Într-una din zile ne-am trezit la patrudimineaţa pentru a fi la Geyser del Tatioînaintea răsăritului, când peste 60 degheizere aveau să izbucnească din pământaruncând cu presiune aburi încinşi la mareînălţime. Păşeam cu grijă pe lava neagrăcare acoperea pământul, atenţi să nu nescape piciorul în vreo crăpătură, şi în ciudacafelelor tari şi frunzelor de cactuşi pe carele mestecam şi care ar fi trebuit să ne

atenueze ameţeala, ne simţeam ca nişte as-tronauţi cu capul greu şi trupul uşor dincauza altitudinii ridicate.

În altă zi am urcat în munţi, pentru avizita aşezările băştinaşilor răspândite peplatouri golaşe aproape lipsite de orice ve-getaţie, de orice suflare, doar smocuri deiarbă uscată din loc în loc şi cactuşi pitici.Casele lor simple păreau aruncate pe ver-santul muntelui de o mână neatentă. Oa-meni mărunţi, cu pielea arsă de soare,trăiesc mai din nimic, ca nişte molecule deviaţă pulsând în imensitatea spaţiului şi tim-pului.

Într-o altă după-amiază am ajuns însă şiîntr-o oază. Un sat crescuse pe margineaunui râu subţire şi leneş care produsese unmiracol de grădini şi plantaţii. Ne-am plim-bat pe străzi mai largi cu case mai înstărite,am vizitat piaţa de artizanat şi împletituridin păr de lamă, iar în faţa bisericii am în-tâlnit un grup de turişti austrieci care veni-seră din San Pedro de Atacama în câtevajeepuri închiriate. Şi deodată am auzitvorbindu-se româneşte. O halucinaţie adeşertului? Nicidecum, o familie de românistabiliţi la Viena. „Românii au ajuns pânăşi aici”, i-am replicat prietenului nostru carese simţea deja regele locului.

Probabil că cea mai spectaculoasă ex-cursie am făcut-o totuşi în ziua în care din

Valea Morţii, un canion dramatic, am merspe jos câţiva kilometri în soarele arzătorpentru a ajunge în Valea Lunii, într-unpeisaj suprarealist alternând porţiuni destânci vulcanice cu întinderi de nisip şi lavă,cu formaţiuni stranii ieşind din pământ şistraturi de piatră şlefuite de timp. Soareleera de puternic şi aerul atât de uscat, încâtsimţeam cum ni se strânge corpul, de parcăne aflam într-o saună imensă de unde nuaveam scăpare. În depărtare câţiva tineri sedădeau cu bobul pe dunele înalte de nisip.Doi biciclişti extenuaţi zăceau sub un colţde stâncă la umbră.

Am ajuns într-un crater deschis, încon-jurat de forme ciudate de pământ, în centrulVăii Lunii. Aici nu mai era nimeni. Doarpeisajul puternic, înfricoşător, extins din-colo de orizont, Fata Morgana de la care nuştiai la ce te puteai aştepta. Adrian purtapantaloni scurţi, idee nu prea bună - îndeşert trebuie să umbli complet învelit - şiîşi simţea genunchii în flăcări. Restul dru-mului a mers pe umbra mea disproporţionatde mare proiectată pe nisipul încins.Păream un cuplu straniu legat cu fire inviz-ibile de lumină, la fel de straniu ca ţinutulacela.

Din Valea Lunii am trecut alte văi, amescaladat alte dune şi canioane, am urcat,am coborât, mi-am împărţit umbra peterenuri fluide, poroase ori lucioase, pe

piatră, nisip ori lavă, şi în cele din urmă amajuns pe Marte.

Există în deşertul Atacama un spaţiuatât de asemănător acestei planete, încâttoate filmele, emisiunile şi serialele ştiinţi-fice legate de Marte, au fost filmate aici, cadocumentarul-ficţiune al BBC-ului OdiseeaSpaţiului: călătorie spre planete (2004).Mai mult, NASA a testat instrumentele pen-tru viitoarele misiuni ale navetelor spaţialeViking trimise pe planeta Marte. Priveşti înjur şi sentimentul că nu te mai afli pePământ e copleşitor. Păşeşti pe un terenroşietic, ca un burete de piatră moale. Ori-zontul pâlpâie sub soarele care şi el pare căse înroşeşte odată cu stâncile ascuţite oriondulate. Pământul păstrează impresia unorrâuri secate, mări scufundate, coline ero-date, piscuri prăbuşite. E ca şi cum ai fiajuns aici după dispariţia unei civilizaţiicare şi-a lăsat amprenta în nisip. De jur îm-prejur linişte carnală. Păşeşti şi simţi cumtimpul se dilată, ai senzaţia că peisajul tepoate înghiţi, că poţi şi tu să dispari în oricesecundă, ori te poţi pietrifica într-o eterni-tate căreia nu-i mai percepi sensul.

În San Pedro de Atacama am văzut şicel mai interesant cimitir, morminte ca niştetranşee ale morţii unde trupurile par mai de-grabă ascunse sub movile de pământ sauadobe, unele vopsite în albastru, altelelăsate în culoarea nisipului. Un cimitir lanivelul pământului, dar lăsând impresiacosmosului căzut la marginea oraşului.

Şi totuşi, impresia cea mai puternică dinAtacama nu este nici Valea Morţii, niciValea Lunii, nici Mâna Deşertului, sculp-tură uriaşă de piatră ieşind din nisip, nicimăcar Marte. Este cerul deşertului noaptea.O lume infinită mişcătoare de stele plutinddeasupra capului tău. O catifea grea pe carestau atârnate milioane de bucăţi de luminăde mărimi diferite, pulsând intens, mate-riale şi halucinante, atât de jos, încât dacăte ridici pe vârfuri poţi atinge stelele cumâna.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Marte din Deşertul Atacama

Valea Lunii, Deșertul Atacama

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANI�ELE GÂNDIRII

Viitorul îndepărtat: ce se va şti despre noi

CE VA DĂINUI ȘI CE VA DISPĂREA?Cele mai bune biblioteci, arhive şi

muzee pot fi toate distruse de incendii,posibilitate amplu ilustrată de soarta bi-bliotecii din Alexandria. Ce vor puteadescoperi deci despre noi arheologii depeste 100.000 de ani? Doar cele mai noro-coase dintre artefacte vor scăpa fără să fiestrivite, risipite, reciclate sau descompuse.Tu, eu, noi personal, aproape sigur nu vomlăsa nimic în urmă care să poată dăinuiatât de mult timp. Pentru a vă face o ideede ce se întâmplă aşa, trasaţi săgeata tim-pului pe aceeaşi distanţă dar în direcţiaopusă. Cu aproximativ 100.000 de ani înurmă, oamenii moderni din punct devedere anatomic abia apăruseră în Africapentru a popula ulterior lumea. Cele maimulte lucruri pe care le ştim despre ei suntdoar presupuneri, deoarece singurele in-dicii care au rămas sunt nişte unelte as-cuţite de piatră şi câteva fosile.

E destul de puţin probabil că ne vordăinui fie şi oasele. Fosilizarea este unlucru extrem de rar, mai ales pentruvieţuitoarele terestre, printre care şi noi -deşi cu 7 miliarde de oameni pe planetă,câţiva dintre noi vor avea parte, fără nicioîndoială, de o asemenea faimă durabilă.

Cele mai norocoase - şi cele mai rare -vor fi „fosilele instantanee”. Acestea seformează atunci când oameni sau animalemor în ape (bălți) bogate în calciu, în habi-tate umede sau în peşteri. În aceste situ-aţii, oasele se pot mineraliza suficient derepede pentru ca fosilizarea să câştigecursa împotriva descompunerii, spuneKay Behrensmeyer, paleobiolog laMuzeul Naţional de Istorie Naturală dinWashington DC. Osul degetului de la pi-ciorul unei antilope din sudul Kenyei aabsorbit carbonat de calciu atât de repede,că a început să se transforme în piatră îndoar doi ani de la moartea sa.

Vânătorii viitoarelor fosile nu ne vorcăuta prin cimitire, odată ce trupurile fi-inţelor îngropate acolo se transformă înpraf în termen de doar câteva secole. Înschimb, cele mai bogate depozite de oaseumane vor fi probabil găsite în resturilelăsate de evenimente catastrofale, cum arfi în cenuşa vulcanică sau în sedimentelefine lăsate de tsunamiurile recente dinAsia, potrivit lui Behrensmeyer. Câtevatrupuri ar putea fi mumificate în turbăriisau în marile deşerturi, dar şi acestea se

vor dezintegra în cazul în care condiţiilede mediu se vor schimba - lucru foarteprobabil în următorii 100.000 de ani.

Aceleaşi schimbări vor cauza șipierderea unei alte categorii de indicii im-portante ale civilizaţiei noastre: casele încare locuim. Schimbările climatice şicreşterea nivelului mării ar putea să îneceoraşele de coastă, cum ar fi New Orleansşi Amsterdam. În aceste cazuri vor fi dis-truse cel mai probabil părţile clădirilorsi-tuate deasupra solului, iar apoi sub-solurile şi armăturile vor fi acoperite desedimente.

Betonul se poate dizolva în câtevamilenii, însă arheologii vor recunoaşte ti-parele precise rectangulare de nisip şipietriş, care vor rămâne ca semne al unuiscop bine determinat. „Nu este nimic înnatură care să se asemene cu structurile pecare le facem noi”, spune Jan Zalasiewicz,geolog la Universitatea din Leicester,Marea Britanie.

CONSTRUINDU-NE PROPRIA GEOLOGIENicăieri nu vor fi mai evidente aceste

modele structurale decât în cele mai mariconstrucţii ale noastre. Câteva artefacteumane, cum ar fi carierele de mină des-chise, reprezintă deja caracteristici geo-logice şi vor dăinui încă sute de mii de anica mărturie a puterilor noastre de a mutapământul. Barajele cele mai mari, cum arfi barajul Hoover din Statele Unite sauBarajul Celor Trei Chei din China, conţinun volum atât de imens de beton încâtunele părţi vor dăinui cu siguranţă multtimp, spune Alexander Rose, directorulexecutiv al Long Now Foundation, cusediul în San Francisco, California.Câteva structuri - în special depozitul dedeşeuri nucleare Onkalo din Olkiluoto,Finlanda - sunt chiar proiectate pentru arămâne intacte peste 100.000 de ani.

Am fost de asemenea foarte ocupaţi săclădim o altă moştenire masivă, care va fio reală mină de aur pentru viitorii arhe-ologi: gunoiul nostru. Depozitele de gunoiîn care în cele din urmă ajung cele maimulte dintre produsele noastre, sunt locuriaproape ideale pentru conservarea pe ter-men lung. Când sunt pline, gropile eco-logice moderne sunt de obicei sigilate cuun strat impermeabil de argilă, astfel încâtconţinutul devine rapid lipsit de oxigen,cel mai mare duşman al conservării.

„Cred că este corect să afirmăm căaceste locaţii vor rămâne anaerobe de-alungul timpului la o scară geologică”,spune Morton Barlaz de la Universitatea deStat din Carolina de Nord. În acestecondiţii, chiar şi unele materiale organicecum ar fi materiale naturale şi lemnul vorputea probabil evita descompunerea - deşipeste milenii se vor transforma treptat înceva asemănător cu turba sau cărbunelemoale, spune expertul în deşeuri JeanBogner de la Universitatea Illinois dinChicago.

Puţine materiale vor fi păstrate aşa cumsunt acum. Nu ne mai folosim prea mult depiatră, totuşi câteva statui ar puteasupravieţui îngropate în condiţii de sigu-ranţă, ferite de eroziune. Farfuriile din ce-ramică şi paharele de cafea ar trebui săreziste pe termen nelimitat de asemenea, lafel ca cioburile rămase de la civilizaţiileumane timpurii. Unele metale precumfierul, de exemplu, se vor coroda rapid, dartitanul, oţelul inoxidabil, aurul şi alteleasemenea vor dura mult mai mult. Aurullui Tutankhamon la urma urmei aratăaproape neschimbat după 5.000 de ani.„Nu există niciun motiv să credem că nu arfi la fel şi peste 100.000 de ani”, este depărere Rose. Într-adevăr, carcasele de lap-top din titan, deşi cu interiorul corodat, arputea deveni unele dintre artefactele civi-lizaţiei noastre cele mai de durată. Cineştie, poate că savanţii din viitor vor con-strui teorii elaborate despre practicile noas-tre religioase bazate pe aceste tablete lipsitede conţinut, cu forme de măr gravate pesuprafaţa lor.

Indiferent cât de mult încercăm săpăstrăm o moştenire pentru generaţiile vi-itoare, nu putem şti care aspecte ale civi-lizaţiei noastre îi vor interesa pe urmaşiinoştri. Astăzi, de exemplu, studiile despre

primii oameni sunt bazate pe teoriile luiDarwin, o perspectivă care era de necon-ceput cu doar un secol în urmă. Chiar dacăobiectele din muzeele noastre arsupravieţui, ele le vor spune generaţiilor vi-itoare doar ceea ce am gândit noi desprenoi înşine. Ce vor crede ei despre noi esteceva ce nimeni care citeşte azi aceste cu-vinte nu poate pătrunde.

MODESTUL POTIRSe spune că diamantele sunt eterne, dar

nimeni nu s-ar putea aştepta ca alături deaceste pietre sclipitoare, într-un muzeu alviitorului să fie expuse şi paharele noastrede cafea din plastic.

Şi asta deoarece peletele de polistirenderivate din petrol nu pot fi biodegradatede niciun microorganism cunoscut. Chesti-ile astea ar putea rezista şi un milion de ani.

Acestea fiind spuse, părăsite în naturăpaharele se vor sfărâma probabil în bucăţide nerecunoscut. Iar dacă eforturile recentede a inventa ciuperci care să poate des-compune polistirenul vor reuşi, nici acesterămăşiţe nu vor supravieţui. Protejate însăîntr-un depozit şi neatinse de-a lungulmileniilor, paharele şi-ar putea păstraforma suficient pentru a permite arhe-ologilor viitorului să deducă la ce ne-aufolosit.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, în en-gleză, intitulată „Deep future: What willour descendants know about us?” de BobHolmes, a apărut în New Scientist. Scien-tia.ro este un site de popularizare a științeiși de demontare a miturilor pseudoștiinți-fice. Scientia.ro prezintă zilnic articole șiștiri, are o secțiune de bloguri și una desti-nată întrebărilor din partea cititorilor. Ceicare doresc să sprijine acest demers detransmitere a informației științifice pe înțe-lesul tuturor pot dona la: www.scientia.ro.

SCEPTICUS

Când oamenii din viitorul îndepărtat vor încerca să reconstruiascăo imagine a civilizaţiei primitive din zilele noatre, arheologia va fi cusiguranţă cea mai bună abordare pentru a realiza acest lucru. Ce in-dicii ale modului în care trăim astăzi vor descoperi arheologii pestemii de ani?

►

Se spune că diamantele sunt eterne, dar nimeni nu s-ar putea aştepta ca alături de acestepietre sclipitoare, într-un muzeu al viitorului să fie expuse şi paharele noastre din plastic.

1717

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați. Lucrulocal, plătit la oră, camion atitrat. Cerințe:cunoașterea limbii franceze, minim 6 lunide experiență pe rută, nu mai mult de 5puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 de ore/săp-tămână, 11.35$/oră, transport inclus.Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne lainfo@job4all.ca.

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de apartamenteîn Perrefonds. Experiența pentru renovăriminore, zugrăvit, instalații sani-tare și elec-tricitate constituie un avantaj. Se oferăapartament cu toate utilitățile incluse, plusplată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602(FR, EN) | 514-683-6650 (RO) | Fax CV:514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,

timp plin, minim 50 ore/săptămână. Sunațila: 514-821-8595.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardele Côte-Vêrtu și Jules Poitras și de Marché Central.Renovat recent. Imobil cu ascensor,piscină, saună, gym și parcare interioară.335,000$, negociabil. Tel: 514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă calmă,familială, ideal pentru o persoană singură,liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mobilă,electricitate, căldură, apă caldă incluse.Tel: 514-663-3179.

Vând bijuterii unicat, modele artistice.Folosesc pietre semiprețioase și/ sau altemateriale. Prețuri foarte avantajoase și re-duceri pentru mai multe bijuteriicumpărate. Tel: 514-633-6594.

Vând cărți în limba română, tablouri, setcergă maramureșană (lână: alb, negruroșu), cumpărată la Sapânța, mileuri,macrameuri (set și bucăți separate). Tel:514- 633-6594.

Actor, doresc să achiziționez o haină deiarnă/jachetă/haină de ploaie de damă, deculoare metalică. Dacă aveți o astfelde haină de vânzare contactațimchlfern@yahoo.ca, cu fotografii și infor-mații, sau sunați la 438-878-1699.

Teatrul C. Tănase din București dorește săintre în contact cu fiul cunoscutului inter-pret de muzică ușoară Aurelian Andeescu,care locuiește la Montreal. Dumnealui esterugat să telefoneze la: 011- 4021-312-1029| 011-4021-314-1979 sau să-l contactezepe directorul teatrului, Alexandru Arșinel,la director@teatrultanase.ro.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

VÂNZĂRI

DIVERSE

IMOBILIAREFirmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | oec@corniver.com.

Avis C.c.Q., art.795PRENEZ AVIS que Nicolae LEVI (ci-après appelé: le défunt), né le dix-huitjuin mille neuf cent cinquante (1950), àBaia Mare, district de Maramures,Roumanie, en son vivant, résidant etdomicilié au 3241, avenue Forest Hill,appartement 17, Montréal, Québec,H3V 1C4, Canada est décédé le quatremai deux mille dix-sept (2017), en laVille de Montréal;Un inventaire de ses biens a été dresséconformément à la loi et peut être con-sulté par les intéressés à l'étude de MeCristina-Marina MURGEA, notaire,situé au 5253, boulevard Decarie, bu-reau 420, Montréal, Québec, H3W 3C3,Canada.

50.00

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

FOTBAL

Clasamentul FIFA: NaționalaRomâniei, locul 45 în lume

IIrriinnaa BBeegguu aa ccââșșttiiggttttuurrnneeuull ddee dduubblluu ddee llaa TTiiaannjjiinn

Irina Begu şi italianca SaraErrani au câştigat titlul în probade dublu a turneului WTA de laTianjin (China).

În finala competiţiei, des-fășurată în data de 15 octombie,Begu şi partenera sa au învins,scor 6-4, 6-3, într-o oră şi 10

minute de joc, perechea DalilaJakupovic/ Nina Stojanovic (Slo-venia/Serbia), cap de serienumărul 3.

Pentru această performanță,Begu şi Errani au primit un cecde 17.724 de dolari şi 280 depuncte în ierarhia de dublu.

Echipa națională de fotbal aRomâniei a coborât de pe locul 41pe 45, cu 705 puncte, în cla-samentul FIFA, informeazăNews.ro. De la ierarhia prece-dentă, România a învins Kazah-stan la Ploiești, cu 3-1, și aremizat la Copenhaga cu Dane-marca, scor 1-1, în preliminariileCupei Mondiale din 2018. Trico-lorii au ratat calificarea la turneulfinal din Rusia.

Germania se menține pe loculI, urmată de Brazilia, Portugalia,Argentina și Belgia. Spania aurcat trei poziții, până pe locul 8,Peru două până pe 10 și Franțauna, până pe locul 7. Peru, califi-cată în play-off-ul pentru CupaMondială, cu Noua Zeelandă, esteîn premieră în Top 10.

Primele zece poziții ale clasa-mentului FIFA sunt ocupate de ur-mătoarele naționale:

1. Germania 1.631 puncte2. Brazilia 1.6193. Portugalia 1.4464. Argentina 1.4455. Belgia 1.3336. Polonia 1.3237. Franța 1.2268. Spania 1.2189. Chile 1.17310. Peru 1.160

Urmatorul clasament va fi datpublicității la 23 noiembrie.

Topul celor mai în formă fotbaliștidin România

Atacantul echipei CS Univer-sitatea Craiova, Alexandru Băluţă,a contribuit la cele mai multegoluri în acest sezon al Ligii 1,reuşind să înscrie de şase ori şi sădea trei pase decisive, în 10 meci-uri, informează site-ul lpf.ro.

139 dintre cei 345 de jucătoricu minute în primele 14 runde aucontribuit la cele 226 de golurimarcate până acum cu cel puţin ungol, o pasă decisivă sau au scos unpenalty transformat de un coleg deechipă, notează sursa amintită.

Iată cum arată topul celor maiîn formă fotbalişti după disputareaa 98 de meciuri din ediţia 2017-2018:1. Alexandru Băluţă (CS UCraiova): a contribuit decisiv la 9goluri (6 goluri, 3 pase decisive în10 meciuri).2. Ciprian Deac (CFR Cluj): acontribuit decisiv la 9 goluri (două

goluri, 6 pase decisive, un penaltyobţinut în 14 meciuri).3. Paul Batin (Concordia): a con-tribuit decisiv la 8 goluri (7 goluri,o pasă decisivă în 12 jocuri).4. GeorgeŢucudean (Viitorul): acontribuit decisiv la 8 goluri (7goluri, o pasă decisivă în 13jocuri).

5. Laurenţiu Buş (FC Botoşani): acontribuit decisiv la 8 goluri (6goluri, două pase decisive în 13meciuri).6. Gustavo Vagenin (CS UCraiova): a contribuit decisiv la 8goluri (6 goluri, două pase deci-sive în 14 meciuri).

Alţi şase jucători au contribuitdecisiv la câte şapte goluri în-scrise de formaţiile pentru care auevoluat. Aceşţia sunt: Siviu Ba-laure (Astra/5 goluri, două pasedecisive), Alexandru Ioniţă II(Astra/4 goluri, 3 pase decisive),Andrei Burlacu (CS U Craiova/4goluri, două pase decisive, unpenalty obţinut), Eric de Oliveira(Viitorul/3 goluri, 4 pase deci-sive), Ionuţ Costache (Dinamo/3goluri, două pase decisive, douăpenalty-uri obţinute) şi Diogo Sa-lomao (Dinamo/două goluri, 5pase decisive).

TENIS

GGeesstt ggeenneerrooss ddiinnppaarrtteeaa lluuii DDjjookkoovviicc

Tenismanul sârb NovakDjokovic, fost numărul unu mon-dial, a anunțat că va deschide unrestaurant în țara sa natală, careva oferi mâncare gratuită tuturorpersoanelor fără adăpost și celornevoiașe.

„Vreau să dau înapoi Serbieiceea ce mi-a oferit. Banii nu sunto problemă pentru mine. Amcâștigat suficienți bani cât să hră-nesc toată Serbia. Cred căpoporul sârb merită asta, după tot

sprijinul pe care mi l-a adus”, adeclarat Djokovic, care a câștigat92 milioane de euro pe parcursulcarierei sale (fără veniturile dinpublicitate).

„Alimentația este com-bustibilul căruia îi atribui întreagamea reușită. Dintre toate lucrurilepe care le-am experimentat încursul vieții mele sportive, o ali-mentație sănătoasă este ceea cem-a schimbat cel mai mult”, aadăugat campionul sârb.

Irina Begu

Novak Djokovic

Naționala de fotbal a României. FOTO: frf.ro.

Alex Băluță

Vineri 20 octombrie 2017Vineri 20 octombrie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺Doi studenți mergeau pe stradă. La unmoment dat, unul îl întreabă pe celălalt:- Știi care este diferența între un polițist șiun măgar?- Nu, răspunse al doilea.În spatele lor, la un metru, stătea un polițistcare a auzit și s-a repezit la primul studentînfigând mâna în gulerul lui- Care mă, care? Zi, că te sparg!- Nici una, zice studentul.- Așa măăăă, altădată ai grijă ce zici!

☺- Inculpat, de ce ai jefuit banca?- Onorată instanță, ea a început prima...!

☺- M-am săturat de mania asta a vitezei! Epentru a treia oară când era cât pe ce să măomori! se răstește soțul înfuriat la culme. - Iubitule, te rog, mai dă-mi o șansă!

☺Barmanul: Soția dumneavoastră e su-perbă … ce doriți de băut?- Dă-mi exact ce-ai băut și tu!

☺Un polițai înalt ca bradu’, cu mustă-cioară, vorbește cu un puști:– Mă țâncule, îți place mustața mea?– Da, nene!– Mă țâncule, da’ îți place cascheta mea?– Da, nene!– Păi văd că ți-ar place să fii polițai, nu-iașa?– Da, nene, dar e prea târziu.– Cum așa, mai ai atâta timp!– Nu, nene, e prea târziu, am trecut deja

într-a cincea…

☺- Ce gândește un canibal când vede niștepitici?- Azi mâncăm mititei!

☺Mulți oameni cheltuiesc averi ca să în-conjoare lumea. Eu beau bine și se învârtelumea în jurul meu!

☺Copilul în sufragerie, mama labucătărie.- Maaaami, arde veioza!- Puiule, nu arde, ci luminează! Peste două minute: Maaami, lumineazăperdelele!

☺Un tip ajunge la urgență cu soacra gravrănită la un picior. Doctorul îl întreabă ces-a întâmplat.- A fost împușcată.- Ați putea fi mai precis?- Da, dar știți, e prima dată când trag cuarma, data viitoare voi fi mai precis,promit!

☺Mistreţul îşi cumpără o bicicletă şi se dăcu ea prin pădure. Iepuraşul, fugind pelângă el, îi tot strigă:- O să cazi! O să cazi! - N-o să cad, răspunde nervos mistrețul. Până la urmă, cade într-o groapă. Iepu-raşul, vesel:– Vezi, ţi-am zis eu c-o să cazi!La care mistrețul: – Parchez unde vreau, da!?

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Fă-ţi unprogram regulat de alimen-

taţie şi odihnă, fă putină mişcare şi totul vafi bine. Dragoste: Eşti ocrotit de astre închestiuni sentimentale, deci visele tale sepot împlini chiar acum. Financiar: Veiavea de făcut faţă multor cheltuieli.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Evită exceselede orice fel, te poate paște

o perioadă de depresie sau eşec. Dragoste:Dragostea se desfăşoară exact după fireata: calm, comod, fără răsturnări de situaţieşi fără noutăţi spectaculoase. Financiar:Cel mai bun sfat acum este să-ți limiteziinvestiţiile cu risc.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: Te pre-ocupă o durere ascunsă,dar îţi este teamă să în-

frunţi realitatea şi să mergi la medic.Dragoste: Chiar dacă dragostea nu paredomeniul predilect acum, atmosfera e maicurând pozitivă în ceea ce priveşte relaţiacu celalalt. Financiar: Multe aspecte, an-terior apăsătoare sau neplăcute, revin lanormal.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Rezistenţa fi-zică îți scade dramatic, dar

nu te îngrijora, nu e suficient pentru de-clanşarea unei boli grave. Dragoste:Această perioadă se anunţă cel puţin hi-bernală pe plan sentimental. Financiar:Banii se adună greu, dar măcar se adună,asta contează pentru moment.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Problemele desănătate nu te preocupă câ-

tuşi de puţin şi dai dovadă de o vitalitatede invidiat. Dragoste: Nu este timpul uneidiscuţii decisive, încearcă să-ţi păstrezicalmul şi să te gândeşti bine ce spui. Fi-nanciar: Banii sunt pe un teren cam agitat,vin, pleacă, iar vin, iar pleacă.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: Persistă ostare de oboseală pe carenu ţi-o poţi explica, după

cum există şi riscul de a contacta o boalăcontagioasă. Dragoste: Toate planurilemerg prost, te-ai îmbufna şi nu ai crede înastre, dar, din păcate, este una dintre celemai sumbre perioade. Financiar: Cu baniinu stai prost, însă sunt posibile niște chel-tuieli neprevăzute.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Fii mai moderat!Este sectorul cel mai sensi-bil al Balanţelor în această

perioadă. Dragoste: Singurătatea nu îţiprieşte, deci nu sta acasă. Financiar: Baniisunt ceva mai limitaţi ca în alte luni. Aifăcut în trecut unele excese care acum scotla iveală consecinţele propriilor tale deciziipripite.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Fără abuzuri!Pentru cei care au văzut lu-mina zilei după 30 oc-

tombrie, echilibrul general poate fiperturbat. Dragoste: Eşti norocosul as-trelor în materie de iubire, partenerul sepoartă cu tine de parcă ai fi totul pentru el.Financiar: Cu banii stai destul de bine.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Tonus bunpentru majoritatea na-tivilor, dacă se odihnesc

mai mult. Dragoste: Când e să suferi,suferi, nu te joci, şi lacrimile pot însoţimulte nopţi pierdute, ducând dorul uneiperioade frumoase din viata ta de cuplu.Financiar: Banii sunt motivul principal destres.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Trebuie săacorzi maximă atenţie chiarşi celor mai mici semnale

pe care organismul tău ţi le transmite.Dragoste: Astrele îți pot aduce puțină pi-canterie în dragoste, dar îţi pot prilejui şi omică dispută. Financiar: Banii sunt peteren sigur.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.) Sănătate: Formămorală şi fizică scăzută pen-

tru nativii de la sfârşitul lui ianuarie,atenţie la temperaturile scăzute. Dragoste:Nu apare nimic nou, te mulţumeşti custarea de confort paşnic în care ai ajuns.Financiar: Banii nu sunt pe un nivelfoarte bun.

PEŞTI (19 februarie - 20martie) Sănătate: Nimic desemnalat pentru majoritateasemnului. Dragoste: Eşti

captivat de noul partener care ţi se oferă petavă şi-l priveşti ca şi cum ar fi totul în viaţata. Financiar: Ai cam rămas fără rezerveiar surse noi nu se prea anunţă, de aceea arfi bine să laşi orice cheltuieli majore pen-tru altădată.

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++tttt xxxx1.5 L

$$$$

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

Pulpade miel

$$$$111188888888 lb

Amstel Light99999999++++ttttxxxx6x330ml

$$$$

de la

Cotlet de miel

$$$$lb999900009999

SalamPick (tip Sibiu)

9999$$$$99999999

lb1111

Sprot in ulei

160 gr1111777799992 pentru3$

$$$$

Compotde cirese

77779999750 ml2222

$$$$

Miciproaspeti

$$$$888811116666 lb

Ceafa de porc

$$$$

11117777lb3333

00001111Sarmale

$$$$

999999996666 lb

Cabanosiproaspeti

$$$$9999999977771111 kg

Compot diverse fructe

4444$$$$

33339999500ml

Mieredin Moldova

3333$$$$99999999

500gr

$$$$lb7777 22227777

Muraturiasortate

5555$$$$44449999

3kg

Produse de patiserie

$$$$999999991111

Carneafumată

L - V 9.00-20.00S - D 9.00-19.00

L - V 8.00-21.00S 8.00-20.00D 9.00-20.00

L - V 8.00-20.00S - D 9.00-19.00