Anul VI Nr.1 Tiraj 1 1 ianuarie 2007-1 februarie 2007

Date: 1.IX—1 X 2006 Time: 24:00 ALBA-IULIA Contact person e-mail: ghita_karina@hotmail.com

REVISTA DE CULTURA SI SPIRITUALITATE

Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o. Nu era el Lumina, ci ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. ( In. 1, 5-8). Pentru aceasta va scriu acestea, nefiind de fata, ca atunci, cand voi fi de fata, sa nu lucrez cu asprime, dupa puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire, iar nu spre daramare ( II Cor. 13, 10).

IN ACEST NUMAR :

VANATORUL DE HIMERE FACTOORI IMPLICATI IN EVALUAREA FUNCTIONARII VIZUALE

ISTORIE SI CIVILIZATIE MIHAI EMINESCU

SPIRITUALITATE PARCURI NATIONALE MUNTII CALIMAN MAXIME SI CUGETARI

Tudor Vladimirescu Nr.39

PUBLICATIE LUNARA

COMITETUL DE INDRUMARE Prof. Tamara TeodorescuProf.

Valeria Ciurlin

Prof. Ovidiu Jurcovet

Pr. Prof. Hritac Gheorghe EDITOR :

Pr. Prof. Hritac Gheorghe

Corectarea :

Ed.Anca Enyedi

GRAFICA:

Pr. Prof. Hritac Gheorghe

Pr. Prof. Hritac Gheorghe from our mailing list, pleas click here Questions or comments ? E– mail us at ghita_karina@hotmail.com or call 07 21 / 76 92 68

1

O RAZA DE LUMINA

VANATORUL DE HIMERE … Continuare din numarul trecut …

Trăim un paradox pe care nu părem a-l sesiza. În vreme ce invocăm tot mai des libertatea, devenim tot mai puţin liberi. Constrîngeri nenumărate se nasc peste noapte pentru a ne apăra libertatea. Una dintre puţinele libertăţi pe care ni le mai îngăduim este aceea de a ne asocia cu cine vrem. De cum gestionăm această libertate depinde dacă ne păstrăm credibilitatea. Această libertate a noastră nu convine unora, care ne reproşează că, fiind liberi, atentăm la unitate. De la unitatea în acţiunea pentru un ideal pînă la, vorbă mare, unitatea naţională. E ca şi cum am fi acuzaţi că dispreţuim prietenia pentru că ne alegem prietenii.

Românilor le place să invoce nevoia de unitate, aproape la fel de mult ca dreptul de a fi liberi. Însă, la o adică, majoritatea nu face nici un efort pentru a păstra unitatea.

Credibilitatea are un rol major şi în această chestiune. Nu poţi să te asociezi, doar de dragul unităţii, cu cineva care nu prezintă credibilitate. Nici nu poţi păstra un parteneriat, sau unitatea unei echipe dacă nu mai există încredere.

Dar mai are rost să expunem aici lucruri aparent limpezi pentru toată lumea?

Categoric, da. Ne obligă frecventele discuţii pe această temă avute inclusiv cu unii prieteni. Aceştia au încercat să ne convingă să ne întovărăşim cu unii care susţin că sînt slujitorii aceloraşi idei. Dacă nu am acceptat, am fost sfătuiţi ca măcar să nu ne mai delimităm public de ei, că doar "sînt tot de dreapta". N-am tăcut. Şi veţi înţelege de ce. Nu contează dacă spui adevărul – decît în absolut -, ci dacă eşti credibil.

Un adevăr rostit de un om fără credibilitate este cuvînt sterp; nu va produce efecte în opinia publică. Cum o minciună spusă de un om credibil capătă valoare de adevăr în opinia publică.

Mai grav, susţinerea înfocată şi pe termen lung de către inşi nepotriviţi a unui adevăr va duce la bagatelizarea sau la respingerea acelui adevăr de către opinia publică. Pe scurt, este esenţial cine ce spune.

Priviti acum câte vi se explicã. Dacã veti cãuta prin memorie, în amintirile voastre, în trecutul vostru, veti constata cã - din nefericire - s-au produs si lucruri ca acesta: v-ati lãsat luati de val, ati sacrificat totul, ati dat totul, pentru ca mai apoi sã cãdeti într-o adâncã tristete si amãrãciune. De ce ? Pentru cã nu prea se cunosc aceste lucruri, pentru cã oamenii nu au un criteriu. Asa se face cã oamenii se pot însela. Foarte simplu: pentru cã trebuie [il doit, fr.] ca cineva sã sufere. Trebuie sã sufere. Pentru aceasta, cine gândeste asa, cine actioneazã asa e obligat sã treacã prin suferinte. Da...

Au fost oameni în viata mea care mã iubeau, mã iubeau mult; si o arãtau: erau gata - oho! - sã se arunce-n foc; o credeau, o arãtau si erau absolut convinsi. Eu, însã, nu eram atât de convins. Pentru cã eu ziceam: Vreau sã vãd cât timp va dura. Si n-a durat... Ba, mai mult chiar, adesea s-a schimbat în contrariul: ura, rãzbunarea. De ce ? Pentru cã oamenii nu prea stiu ei cum se transformã lucrurile dintr-unul în altul. Eu, însã, am studiat acestea. Deci, când cineva este înflãcãrat foarte, si-mi aratã cã e gata sã facã lucruri formidabile, eu reflectez. Cred, bineînteles: pentru moment, pentru un anumit timp, da. Dar pentru mine ceea ce conteazã este sã fie durabil. Ei bine, sunt altii care nu se manifestã si nu se aratã atâta, dar la ei se gãseste o dragoste care dureazã toatã viata. Si iatã cum, dup-aceea, eu sunt absolut convins, absolut învins - pentru cã e durabil. Luati deci aceasta ca si criteriu.

… Continuare in numarul viitor ….

Pr. Hritac Gheorghe

2

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA SPIRITUALA

Sfanta s i Dumneze iasca Aratare a Domnulu i Dumnezeu s i Mantui to ru lu i nostru I i sus Hr i s tos " C e l c e m- a t r i m i s sa bo t ez c u a p a , Ac e la m i - a z i s m i e : d ea su p r a C ar u ia v e i v e de a Duh u l , p o g o r a nd u- S e s i r a ma n ad pe s t e E l , Ac e la e s t e C e l c e b o t e az a c u D u h Sf a nt . "

Dupa in toarcerea Sa de la templul d in Ierusal im, unde ramasese, la doisprezece ani , Domnul I isus s-a af la t in Gal i leea, in cetatea Nazaret , unde a crescut , ta inuindu-Si inaintea oamenilor puterea s i in te lepciunea dumnezeir i i Sale, pana la t re izeci de ani , ca necuvi in ta se socotea la iudei , ca cineva, inainte de tre izeci de ani , sa t ie randuiala de dascal sau preot . Pentru aceasta s i Hris tos , pana la a tat ia ani , nu a inceput propovaduirea Sa. Si vie tuia in Nazaret cu Preacurata Maica Sa s i cu Dreptul Ios if , care era tamplar , pana ce acela a fost v iu , cu care impreuna se s i os tenea la lucrul tamplar iei . Iar murind acela , s ingur lucra cu maini le Sale , cast igandu-si hrana lu i s i a Preacuratei Maici i Sale , d in osteneala maini lor , ca sa ne invete pe noi a nu ne lenevi, n ic i a manca painea in zadar . Si implin indu-se acei t re izeci de ani s i vremea dumnezeiest i i Lui aratar i venind, ca sa se arate lu i Israel , cum zice Scr ip tura, a tunci a veni t cuvantul lu i Dumnezeu catre Ioan, f iu l lu i Zaharia , in pust ie , t r imitandu- l pe el ca sa mearga s i sa inceapa a boteza cu apa. Si i -a dat lu i s i un semn incredintat , dupa care putea sa cunoasca pe Mesia, Cel ce a tunci

venise in lume, precum singur Botezatorul ne spune, z icand: "Cel ce m-a tr imis sa botez cu apa, Acela mi-a z is mie: deasupra Caruia vei vedea Duhul, pogorandu-Se s i ramanad peste El , Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant ." Deci , ascul tand Ioan cuvantul lu i Dumnezeu, a veni t in partea Iordanului , propovaduind botezul pocaintei , in tru ier tarea pacatelor , e l f i ind acela de care zisese proorocul Isaia mai inainte : "Eu sunt g lasul celui ce s tr iga in pust ie: Gati t i calea Domnului , drepte facet i carari le Lui ."

Si s-a botezat , I isus , de t re izeci de ani f i ind, de vreme ce, la vars ta de t re izeci de ani , omul se pleaca cu lesnire catre tot pacatul . Ca graies te Sfantul loan Gura de Aur: "Cea dintai vars ta a copi lar ie i are multa nest i in ta s i nebunie; cea de a doua varsta a t ineret i lor , cu pof ta trupeasca se aprinde; iar cea de treizeci de ani , varsta barbatului desavarsi t , aceasta robeste pe om tuturor pacatelor . Si , ies ind Domnul din rau, i s -au deschis Lui cerur i le , s tra lucind de sus o lumina in chip de fu lger s i Duhul lu i Dumnezeu spre Domnul, Cel ce S-a botezat , S-a pogorat , la vedere, ca un porumbel. Caci , precum in zi le le lu i Noe, micsorarea apelor a vest i t -o o porumbita, to t asa s i a ic i , micsorarea pacatului s-a vest i t cu asemanarea porumbelului . Si Duhul Sfant S-a arata t sub aceasta asemanare , f i indca aceasta pasare es te curata s i iubi toare de oameni s i b landa s i fara rauta te s i la loc urat nu s ta . Asa, s i Duhul Sfant , es te izvor al curat ie i , izvor adanc al iubir i i de oameni, invatator a l b landet i lor , v is t ier a l bunatat i lor , s i fuge de la cel ce se tavales te in mocir la pacatului , fara de pocainta . Si , pogorandu-se Duhul Sfant , ca un porumbel, peste I isus Hris tos, s -a auzi t un glas din cer , z icand: "Acesta es te Fiul Meu cel iubi t , in tru Care am binevoi t ." Aceluia se cuvine s lava s i s tapanirea in veci i vecilor ! Amin.

3

O RAZ D ELUMINA

Factori implicaţi în evaluarea funcţionării vizuale

Se desprinde ideea că, a evalua funcţiile vizuale nu înseamnă a le izola, deoarece copiii îşi folosesc vederea în moduri diferite, în funcţie de mediul lor imediat, de starea fizică sau emoţională, de experienţele anterioare, stil de învăţare, etc. Funcţionarea vizuală a aceluiaşi copil poate varia de la o zi la alta sau de la o situaţie la alta, în funcţie de o serie de factori.

Astfel, trebuie acordată o atenţie deosebită diferenţelor datorate gradului de maturizare a sistemului vizual (care poate fi diferit chiar dacă copiii au aceeaşi vârstă cronologică), nivelului de dezvoltare mentală, a limbajului şi abilităţilor de comunicare, a motivaţiei sau importanţei acordate sarcinilor vizuale. În măsura în care funcţionarea şi eficienţa vizuală sunt asociate factorilor fiziologici, psihologici, intelectuali şi de mediu, putem spune că ea este unică fiecărei persoane. Prin urmare, doi copii cu acelaşi defect vor funcţiona vizual diferit.

Alături de factorii ce ţin de copil şi deficienţă, evaluarea copiilor cu vedere slabă este dificilă şi din punct de vedere al probelor sau instrumentelor diagnostice folosite în evaluare, cel puţin din următoarele motive:

- Situaţia este complexă, datorită specificului deficienţei, dar mai ales datorită folosirii unor itemi care nu sunt de natură predominant vizuală şi care sunt limitaţi numeric, aplicaţi în condiţiile unor canale de comunicare vizuală limitate.

- Nu există suficiente instrumente diagnostice pentru evaluarea copiilor cu deficienţe vizuale (mai ales pentru determinarea nivelului de dezvoltare). În general,

instrumentele de diagnostic folosite pentru copiii cu deficienţe vizuale au fost derivate din cele utilizate pentru evaluarea copiilor văzători. Altele au fost adaptate, mai mult sau mai puţin corespunzător, spre exemplu prin transformarea elementelor vizuale în forme palpabile sau au o validitate care nu a fost demonstrată ştiinţific.

De obicei, în adaptarea probelor pentru copiii cu deficienţe vizuale este necesar să se ia în considerare condiţiile de aplicare (lumină suficientă, fără suprafeţe strălucitoare, folosirea unor culori contrastante, evitarea stimulilor acustici sau vizuali perturbatori, folosirea iluminatului artificial şi evitarea luminii soarelui prin folosirea draperiilor, etc.).

- Materialele adaptate trebuie să aibă culori fundamentale (roşu, galben, verde) şi să fie folosite pe un fond contrastant (negru sau

- Se pot utiliza stimuli suplimentari tactili şi/sau acustici.

- Conţinutul itemilor este simplificat şi clar prezentat.

- Este necesar un timp mai îndelungat pentru realizarea unei sarcini, de aceea testele care sunt aplicate în condiţii de limită de timp nu sunt recomandabile în evaluarea copiilor deficienţi vizuali.

- Examinatorul trebuie să determine poziţia şi distanţa de la care poate fi văzut fiecare item.

- Dacă este posibil, este bine ca subiectul să aibă posibilitatea să exploreze materialul în timp ce îl ţine în mâini.

- Alegerea instrumentarului depinde atât de obiectivele de evaluare diagnostică, dar mai ales de intervenţie asupra deficitului şi comportamentelor adaptative. Astfel, testele standardizate pot fi folosite, mai ales, în scopul raportării copilului la o populaţie dată şi mai puţin în scopul intervenţiei, în măsura în care ele nu oferă informaţii care să explice de ce a greşit la itemul respectiv sau cum poate fi îmbunătăţită o anumită performanţă. Răspunsurile pot fi întârziate, inconsistente sau se pot manifesta doar în anumite locuri şi după sprijinul oferit de evaluator. Variaţiile în răspunsuri nu pot fi înregistrate dacă se foloseşte, spre exemplu, un sistem de înregistrare binară a datelor, de tipul corect/incorect. … Continuare in pag. 5. ….

4

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 4. … - Scorurile obţinute trebuie raportate la

populaţia cu deficienţe vizuale şi nu la cea văzătoare, deci este necesară o re-etalonare a probei folosite.

Prin urmare, există riscul ca evaluarea să fie influenţată de o serie de factori care contribuie la conturarea unor impresii false pozitive şi negative în testarea vizuală şi care nu reflectă situaţia reală. De asemenea, este important scopul evaluării, dacă se urmăreşte plasarea copilului într-o anumită instituţie sau se vor lua decizii privind forma de instrucţie, evaluarea trebuie să vizeze următoarele aspecte: funcţionarea vizuală, dezvoltarea cognitivă şi inteligenţa, abilităţile psihomotorii şi capacitatea de învăţare. (Shea, Bauer, 1994)

Influenta factorilor socioculturali asupra perceptiei,

memoriei si gandirii

1. Influenta factorilor socioculturali asupra perceptiei

Din perspectiva lui Zlate, percepţia este

definita ca reflectare subiectiva nemijlocita, în

forma de imagine a obiectelor şi fenomenelor

externe, ce actioneaza în momentul dat, asupra

noastră, prin ansamblul insusirilor şi

componentelor lor. Din aceasta definiţie a

percepţiei, se observa deosebirea ei de senzaţie,

definită ca reflectare de tip secvenţial-

unidimensional, a unor însuşiri singulare ale

obiectului. Se subliniază de asemenea de

asemenea, prezenta şi acţiunea directa a

stimulului complex asupra analizatorilor.

Reflectând obiectul în unitatea insusirilor sale

componente, percepţia constituie un nivel

calitativ superior de realizare a cunoaşterii

senzoriale, care permite nu numai simple

discriminări, ci şi operaţii mai complexe de

identificare şi clasificare. P. Golu in

,,Fundamentele psihologiei sociale” analizeaza

faptele de cercetare care atesta pezenta persoanei

in perceptie, faptul ca diferite componente ale

comportamentelor perceptive suporta influenta

experientei trecute a individului, a apartenentei la

grup si la normele socioculturale.

I. Autorul se refera in primul rand la date

etnologice.

I.1. In cercetarile lui Malinovski (1927)

se gaseste un exemplu interesant de modelare a

experientei vizuale prin factori culturali.

a) La populatia Trobiandais, notiunea de

asemanare dintre parinti si copii si dintre copiii

acelorasi parinti este strict regizata de normele

sociale, fapt care, intr-o anumita masura, poate

merge chiar impotriva marturiei simturilor. De

pilda, asemanarea cu tatal este considerata ca

naturala si convenabila; existenta ei este

intotdeauna pp. si afirmata. A insinua ca este o

asemanare intre copil si mama ar fi o grava

injurie. b) In al doilea rand s-a convenit ca fratii nu

seamana intre ei. Aceasta actioneaza ca o dogma:

chiar daca fiecare seamana cu tatal lor, fiecare va nega

ca exista vreo asemanare intre ei doi. A proceda altfel

ar insemna o infractiune la adresa moravurilor.

… Continuare in numarul viitor …

5

O RAZA DE LUMINA

MEMORIILE UMANITATII … Continuare din numarul trecut. … Iată că la Porţile de Fier, la Lepenski Vir, cu o vechime de opt milenii, se dezgroapă o colecţie unică de plastică neolitică cuprinzând capete de oameni, 50 de sculpturi în mărime naturală, precum şi resturile a 59 de locuinţe, colecţie ce împinge istoria şi mai departe7. Apoi descoperirile de la Cetăţeni, cu urme de paşi în stâncă, având asemănări în toată lumea, cu semne enigmatice, cu figuraţii ca cele de pe monumentele maya, cu simboluri din India străveche, şi câte alte descoperiri recente ce poartă însemne indiene, sau cum se spune despre fibulele de scut beotic de la Trestiana: "decorate cu nervuri indiene." Ce spun aceste gorgane, movile, măguri, sculpturi de pretutindeni, dolmene, cromlehuri, tumuli, menhire, kurgane, nurage, structuri ciclopice, pietre druidice, morminte de uriaşi, Stonehenge, Babele, Sfinxul din Bucegi, Pietrele Doamnei, Vârful Omul, Turnul de la Purani (sfânt, în sanscrită), considerate de tradiţie ca "altare ale diavolului?" Poate, oare, singură arheologia să dezlege durata acestor monumente preistorice pline de taine, a acestor megaliţi ce par fără vârstă? Dar, oare, memoria istorică se scrie numai pe pietre? Tradiţia nu spune nimic? Mitul, care este tradiţie orală şi nu "scrum istoric," este greu de descifrat? Nici folclorul? Nici limba? Oare ce istoric s-ar încumeta să atribuie vreo dată ideii spirituale a Mioriţei, specifică numai sufletului românesc? Sau jocului "Căluşarii?" Intuiţia popoarelor nu ajută la dezvelirea acestui "abis adânc?" Augustin Thierry însuşi admitea că istoria adevărată nu se află decât în legendă. Legendă nu înseamnă "povestire", ci "récit donc on fait la lecture, par opposition à récit oral"

(legendum, din lego, a citi), spune René Kopp. "Legendele, scrie acelaşi Thierry, sunt tradiţia vie, aproape totdeauna mai adevărată decât ceea ce numim istorie" (în Revue des Deux-Mondes, 1865). Ce am şti despre Celtida, de pildă, dacă n-am avea bogatul fond legendar al Irlandei şi Britaniei? Cei vechi nu erau nişte barbari ignoranţi aşa cum ni-i înfăţişează istoricii. Îi găsim vii în folk-lore mai mult decât în istorie.

Arheosofia, care ar fi mai mult decât o arheologie interpretată ad-hoc, acea înţelepciune arhaică, este un fel de arcana caelestia, căci au fost lucruri care nu s-au scris niciodată pe pergamente, ci au fost gravate pe stânci şi în cripte subterane ca în Asia Centrală, unde se găsesc urme de civilizaţie umană superioară. Această civilizaţie este preistorică. Şi poate exista civilizaţie fără o cultură cu opere literare, anale sau cronici care să dovedească o spiritualitate superioară a omului dinaintea noastră. Această civilizaţie de milenii (o, câte!) are secrete stranii de comunicat omenirii pentru o viaţă socială integrantă şi o cultură care să defrişeze necunoscutul printr-un drum vertical, profund şi net spiritual. Prjevalsky însuşi spunea că de-a lungul fluviului Certcen a auzit legende despre 23 de oraşe îngropate de nisipurile mişcătoare, cu multe ere în urmă. Ar trebui să cunoaştem şi ultimele descoperiri din fostul spaţiu sovietic spre a concluziona în consecinţă.

Capete de oameni Colecţie plastică neolitică cu o vechime de opt milenii. Descoperite la Lepenski Vir (partea iugoslavă a Porţilor de Fier) în martie 1968.

6

O RAZA DE LUMINA O RAZA DE LUMINA

DOMNITORI AI MOLDOVEI

Ştefan al IV-lea

Ştefan al IV-lea sau Ştefăniţă a fost domnitor al Moldovei între 20 aprilie 1517 şi 14 ianuarie 1527. Este fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb şi nepotul lui Ştefan cel Mare. Născut la 1506, urcă pe tron la vârsta de 11 ani. Fiind minor, ţara era condusă de Divan, în fruntea căruia se afla hatmanul Luca Arbore, ţara fiind închinată turcilor. Cu toate acestea, la 1518, Ştefăniţă încheie un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor. În acelaşi an, tătarii intră în Moldova, dar sunt înfrânţi de Ştefăniţă, care primeşte ajutor şi de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru langa targul Serbanca.

A luat conducerea ţarii la vârsta de 11 ani şi a stricat relaţiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soţie. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie şi pe mai departe în relaţii bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru

această faptă, Ştefăniţă îi ucide pe hatman şi pe cei doi fii ai săi. Boierii se răscoală împotriva lui Ştefăniţă, însă răscoala a fost înnăbuşită şi mulţi boieri au fost ucişi. Cu toate acestea, Ştefăniţă atacă şi înfrânge o armata turcescă condusa de Tassa-pasa ce se refugiase în Moldova, respinsă fiind de polonezi şi ia o prada bogată. Din cauza semeţiei lui, bunele relatii cu polonezii nu au mai putut fi restabilite. Din acest motiv, se crede că nobilii de la curtea poloneză, care se temeau că Ştefăniţă s-ar putea alia cu turcii, au pus-o pe însăşi soţia lui să-l otrăvească, la 14 ianuarie 1527. Moare la Hotin şi este înmormântat la Mănăstirea Putna. Viaţa lui Ştefăniţă este reprodusă în piesa "Viforul" scrisă de Delavrancea.

Petru Rareş

Petru al IV-lea Rareş(1483-1546) a fost domnitor al Moldovei de două ori: 20 ianuarie 1527 - 18 septembrie 1538 şi 19 februarie 1541 - 3 septembrie 1546. A fost fiu din flori al lui Ştefan cel Mare, făcut cu o anume Răreşoaia, a cărei existenţă nu e documentată istoric. Păstra multe din calităţile tatălui său: ambiţia, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic. Era în schimb o fire nestatornică şi îi lipsea simţul politic.

Viaţa înainte de domnie

Viaţa lui Petru Rareş înainte de domnie este destul de puţin cunoscută. Ion Neculce consemnează că acesta era negustor de peşte în zona Galaţiului, motiv pentru care acestuia i se spunea şi „Măjariul”.

... Continuare in nuamrul viitor ...

7

O RAZA DE LUMINA O RAZA DE LUMINA

PARCURI NATIONALE

Bine ati venit în Muntii Cãlimani

Masivul Cãlimani, mãret edificiu vulcanic cu o suprafatã de aproximativ 2000 km2, revãrsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriasã barierã andeziticã situatã între Moldova si Transilvania, de unde vin drumurile ce duc spre crestele înalte ale „furnalului” adormit de veacuri. Munti de naturã vulcanicã, Cãlimanii reprezintã cel mai mare crater vulcanic (stins în prezent), cu un diametru de circa 10 km. Pânã la atingerea înãltimilor de peste 2000 de metri (Vf. Pietrosu, Vf. Retitis, Vf. Cãlimani Izvor) vom întâlni vegetatie bogatã, reprezentatã în principal de zâmbru, jneapãn, molid si bujor de munte.

Rezervatia de Jnepenis cu Pinus cembra se întinde pe o suprafatã de 384,2 ha. În afarã de peisaj, rezervatia prezintã o deosebitã importantã stiintificã prin aceea cã aici se gãseste un arboret natural în amestec intim de molid si zâmbru, unic în tarã si foarte rar în Europa.

Rezervatia 12 Apostoli adãposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, „sculptate” de intemperii în decursul vremurilor, constituite din fragmente de lavã cimentatã.

Unicitatea Parcului National Cãlimani o conferã si incinta fostei Exploatãri Miniere Cãlimani a cãrei peisaj selenar pierde pe zi ce trece în lupta sa cu natura, vegetatia din zonã acaparând aici, treptat, metru cu metru dezastrul natural produs de inconstienta umanã. Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.

… Continuare in pag.9. …

8

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 8. … Versantii au aspecte foarte variate – Negoiu Unguresc Pietrosul, cu relief alpin total deosebit în comparatie cu restul lantului vulcanic, reprezinta partea cea mai importanta a Calimanului , o creasta cu o lungime de peste 4 km,si cu înaltimile cele mai mari (Vf. Pietrosul 2100, vf. Negoiu Unguresc 2081m), vf. Pietricelul (1993 m), un con solitar, este ultimul component vulcanic din zona înalta a Calimanului. Spre est, se desfasoara vf. Retitis (2021 m), Bradul Ciont (1899 m) si plaiurile Voievodesei (1861 m) care fac legatura cu Calimani Izvor (2031 m ) si Calimanul Cerbului (2013 m). Catre nord-vest, Pietrosul se continua prin vf. Maieris (1885 m), vf. Tamau (1861 m), Pietrele Rosii (1705 m), vf. 12 Apostoli (1760 m), vf. Lucaciu (1770 m). (dupa Naum&Butnaru).

Izvoarele limpezi, cu apa foarte rece, bogata în substante minerale, îsi croiesc drum prin roca vulcanica, urmând un traseu radial din si înspre caldera. Singurul lac din Calimani este Iezerul Retitis (Rezervatia Lacul Iezer din Calimani), format prin baraj natural si de unde îsi aduna apele pârâul Puturosul.

Pornind din vale, în interiorul parcului, întâlnim ecosisteme forestiere diferite: paduri de amestec de molid si fag – în defileul Muresului, paduri de molid în bazinul Neagra, paduri de molid în amestec cu zâmbru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. Vara, florile viu colorate însufletesc pasunile înalte.

Iernile lungi, bogate în zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul începând din luna noiembrie si pâna în aprilie-mai. Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie în cooperare sau în competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etalând diferite cai de supravietuire si perpetuare.

Animale

Parcul National Calimani detine si pe plan faunistic un rol însemnat în conservarea unor specii valoroase si în asigurarea unor ecosisteme sanatoase care sa permita refacerea faunei de alta data. … Continuare in numarul viitor …

9

O RAZA DE LUMINA

SEMNE COMEMORATIVE CASA RÂŞCANU-DEROJINSKI

Autor/Ctitor

Arhitect: Bernardazzi Alexandr Ctitor: I. Râşcanu-Derojinski

Datare Anii 70 ai sec. XIX

Localizare Municipiul Chişinău: Chişinău, Str. Bucureşti, 62

Descriere succintă Este amplasată la colţul cartierului format de străzile Bucureşti şi Vlaicu Pârcălab. Clădirea este rectangulară în plan cu două niveluri - parter şi etaj. Iniţial avea o compoziţie asimetrică, accesul fiind soluţionat din partea grădinii cu vegetaţie decorativă printr-o terasă deschisă, de unde era şi o ieşire directă în stradă printr-o lodjie în formă de arc. La parter se aflau camerele de primire - salonul, sufrageria şi unele dependinţe. Pe o scară monumentală direct din holul casei se urcau la etaj unde se aflau dormitoarele. O scară mai modestă urca din partea gospodărească a casei. Odăile erau decorate cu stuc artistic plasat la plafon şi pe pereţii din salon. Scara interioară era luminată prin plafon.

Arhitectura palatului a fost înzestrată cu forme clasice în spiritul stilizărilor istorice, cu o bogată decoraţie plastică de bună calitate. Structura planimetrică oferă un comfort înalt. După cel de al doilea război mondial casa a fost modificată pentru Sediul Sovietului Supem al RSSM. În acest scop ea a fost alungită printr-un volum nou, egal ca mărime şi ţinută artistică cu partea veche, soluţionat într-o simetrie axială riguroasă, destinată în întregime sălii de conferinţe. Intrarea a fost mărită prin adăugarea a două goluri în arc cuprinse în interiorul unei largi lodjii.

Tehnici de construcţie Piatră tencuită

Semnificaţie patrimonială Naţională, Artistică

Stare de conservare Deteriorată

Date privitoare la restaurare În curs de restaurare

CLĂDIREA MUZEULUI DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Autor/Ctitor Arhitect: Alexandr Bernardazzi

Datare Sfîrşitul sec. XIX

Localizare Municipiul Chişinău: Chişinău, str. Mitropolit Bănulescu - Bodoni, 35

10

O RAZA DE LUMINA

Cum ne influenţează superstiţiile Superstiţiile - reguli ale binelului şi răului! Prinşi în vârtejul vieţii moderne, le ignorăm deseori sau nici măcar nu ne mai aducem aminte de ele.

Legile nescrise sunt, însă, transmise de secole, din generaţie în generaţie, iar superstiţiile conduc încă, lumea.Pisica neagră, numărul 13 şi cele trei ceasuri rele în ziua de marţi sunt superstiţii cel mai frecvent întâlnite. Nici de sărbători nu scăpăm de superstiţii! Ce trebuie să facem sau să nu facem pentru a avea un an aşa cum ni-l dorim? Ei bine, nu trebuie să împrumutaţi bani pe 1 ianuarie, altfel veţi avea probleme financiare şi datorii tot anul. În prima zi a anului îmbracaţi-vă cu o haină nouă! Nu plângeţi şi evitaţi să spargeţi vreun obiect ca să nu aveţi parte de ghinion! Se mai spune, bunăoară, că primul om care-ţi trece pragul în prima zi din noul an va avea o influenţă asupra norocului întregii familii. Atenţie mare, aşadar cui deschideţi uşa, pentru că ... persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, în timp ce persoanele brunete aduc noroc. Dacă e femeie, anul va fi

unul prost, iar dacă e bărbat, atunci vă puteţi bucura de un an bun. O altă superstiţie spune că nu trebuie să aruncaţi nimic din casă pe 1 ianuarie, nici măcar gunoiul rămas de la Revelion! Iar dacă nu vă vin musafiri, trebuie să faceţi ceva care are legătură directă cu munca dumneavoastră, pentru a vă merge bine la serviciu tot anul. Şi dacă vreţi un an cu adevărat bun, atunci daţi de pomană sau atingeţi cocoaşa unui cocoşat!

2007 stă sub semnul afacerilor şi al tranzacţiilor. Cuvântul de ordine este VREAU.

În plan sentimental, suntem capabili să privim relaţia dintr-o perspectivă pozitivă, nouă, punând accentul pe ceea ce trebuie corectat şi îmbunătăţit. Moderaţie, mari iubiri şi ceva bani. Aşa se caracterizează anul 2007. De la anul mă fac cuminte La cumpana dintre ani incercam sa scapam de vicii. De la 1 ianuarie renunt la fumat si la dulciuri, slabesc 2-3 kilograme, imi schimb garderoba, imi caut un nou job, o sa am mai multi bani.

11

O RZA DE LUMINA

OAMENI CELEBRI IOAN LUCA CARAGIALE

Ion Luca Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai mari scriitori romani .A fost de asemenea si nuvelist , pamfletar , poet , director de teatru si ziarist . A fost ales membru al Academiei Romane post mortem .S-a nascut in zorii zilei de 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale , sat care-i poarta azi numele .A absolvit Gimnaziul “ Sfintii Petru si Pavel “din Ploiesti .Adolescentul a inceput sa scrie poezii in taina , cochetand apoi o perioada cu teatrul . Aici l-a cunoscut pe Eminescu , pe cand tanarul poet era sufleor si copist in trupa lui Iorgu .A inceput apoi o colaborare sustinuta cu presa , scriind pentru publicatii de prestigiu ( Convorbiri literare , Junimea si Viata romaneasca ) .Aceste colaborari l-au facut pe scriitor sa abordeze diverse genuri publicistice . In ianuarie 1893 , Caragiale infiinteaza revista umoristica “ Moftul roman”. Revista a aparut pana in anul 1902 , avand numerosi colaboratori ( Emil Garleanu , Ion Alexandru Bratescu – Voinesti) Scriitorul debuteaza in dramaturgie in anul 1879 cu piesa “ O noapte furtunoasa “ , primita foarte

bine la Junimea si publicata in Convorbiri literare .In anul 1897 apar volumele “ Schite “ si “ Notite si fragmente “ . La 6 octombrie 1884 citeste “ O scrisoare pierduta “ , piesa reprezentata la 13 noiembrie in prezenta reginei .In anul 1888 Titu Maiorescu il numeste director al Teatrului National din Bucuresti . In anul 1907 , la data de 10 octombrie apare volumul “ Momente si schite “ , iar in anul 1912 Caragiale este premiat pentru piesele “D’ale Carnavalului “ si “O noapte furtunoasa “ . Renunţând la tăcerea ce şi-o impusese în exilul său voluntar de la Berlin, evenimentele din primăvara anului 1907, l-au determinat pe Caragiale să publice în noiembrie 1907, la Bucureşti, broşura: 1907 - din primăvară până'n toamnă. În subtitlu: Câteva note, datate: partea întâi - 1907, martie: partea a doua - 6 septembrie, şi partea a treia - octombrie 1907. Înainte de a-şi publica acest pamflet în broşură, Caragiale trimisese primul capitol ziarului vienez, Die Zeit, întâia şi cea mai însemnată parte a viitoarei broşuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura: Un patriot român, arătând tot ce s-a petrecut înainte şi după izbucnirea revoltei ţărăneşti din primăvara anului 1907 „Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai - da, numai, nenorocita politică ce o fac partidele şi bărbaţii noştri de Stat, de patruzeci de ani încoace.” Tot atunci îi trimite prin Delavrancea lui Mateiu o scurtă scrisoare, din care amintim aceste cuvinte: „Împrejurările prin care a trecut şi trece ţara noastră şi care-mi întristează aşa de adânc bătrâneţele mie, să-ţi fie îndemn în dragoste pentru patrie. Dumnezeu să-ţi facă ţie parte de vremuri mai bune la bătrâneţe! Noi am început cu veselie şi sfârşim cu mâhnire. Să vă dea vouă, tinerilor, Domnul să nu mai vedeţi nici un rău arătându-se pe biatra noastră ţară.”. prin comediile, schiţele şi nuvelele lui, a căror forţă satirică o simţim până azi neîntrecută, rămâne cel mai mare creator de tipuri de la noi, concurând, ca şi Balzac, starea civilă. El a reconstituit o amplă imagine a societăţii contemporane, văzută mai ales din unghiul comicului, dovedind un adevărat geniu al situaţiilor dramatice şi al limbajului, care îl situează printre marii comediografi ai lumii. Scriitorul se stinge din viata la 9 iunie 1912 .

12

O RAZA DE LUMINA

VESTE POVESTE

CALDURA MARE (fragment )

de I.L.Caragiale

“Termometrul spune la umbra 33 grade Celsius…Sub arsita soarelui , se opreste o birje , in strada Pacientei , la numarul 11 bis , catre orele trei dupa-amiaz’. Un domn se da jos din trasura si cu pas molesit se-apropie de usa marchizei , unde pune

degetul pe butonul soneriei . Suna o data …nimic; de doua , de trei…iar nimic; se razima in buton cu degetul , pe care nu-l mai ridica…In sfarsit ,

un fecior vine sa deschida . Domnul : Domnu-i acasa ?

Feciorul : Da ; dar mi-a poruncit sa spui , daca l-o cauta cineva , c-a plecat la tara .

D :Dumneata spune-i c-am venit eu .

F: Nu pot , domnule.

D:De ce? F: E incuiata odaia . D: Bate-i sa deschida . F: Apoi , a luat cheia la dumnealui

cand a plecat . D: Care va sa zica a plecat?

F:Nu , domnule , n-a plecat . D:A mice , esti …idiot! F:Ba nu , domnule . D:Zici ca nu-i acasa . F:Ba-i acasa , domnule . D:Apoi , nu zisesi c-a plecat? F:Nu , domnule , n-a plecat . D:Atunci e acasa . F:Ba nu , da n-a plecat la tara , a iesit

asa .”

Moftangii de Ion Luca Caragiale (fragment ) Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, şi, deşi democrat prin naştere, el face parte din aristocraţia inteligenţii, a meritului, ştiinţei, artei, culturii ş.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevăraţi boieri, cari au ştiut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunţând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat...Moftangiul este patriot hotărât, naţionalist exclusiv, român până în măduva oaselor! toată lumea trebuie s-o ştie! Guvernamental, sau, când din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicită Rrromânia în cazul întâi, o deplânge în cazul al doilea, în ambele cazuri o iubeşte până la nebunie. De aceea, el urăşte cu furie tot ce nu e român, tot ce nu e naţional. El stimează agricultura, dar visează o industrie mare naţională, care să ne scape de tributul ce-l dăm străinilor: ceea ce-l înspăimântă este o cucerire a Rrromâniei pe terenul economic de către infamii de străini, ajutaţi de copiii vitregi ai ţărişoarii lui! E om de partid, câtă vreme nu-i vorba decât de vederi asupra politicii interioare. Îndată însă ce e vorba de a ne prezenta faţă cu străinii, el crede că toţi românii trebuie să uite micile pasiuni şi, dându-şi mâna frăţeşte, să păşească strâns uniţi faţă cu primejdia economică, politică, socială şi culturală a Naţiunii! Inimicul comun este străinul! jos Străinismul!! sus Rrromânismul!!!

13

O RAZA DE LUMINA

14

TEMPLUL ZEITEI ARTEMIS DIN EFES

Vechiul templu al Dianei din Efes, in Asia Mica, in fata insulei Samos, considerat a patra minune a lumii antice, a cazut si el prada flacarilor. Locuitorii din Ionia, veniti din zona continentala a Greciei, fondasera acest templu catre sfarsitul primului mileniu inainte de Hristos. Se gasea candva in apropierea unui arbore pe care triburile indigene il venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeite a fecunditatii, pe care si-o reprezentau ca pe o femeie cu mai multi sani. Mitologia greaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm. Dorienii au marit stravechiul templu, au asimilat-o mai tarziu pe zeita-mama Dianei, seducatoarea si feciorelnica zeita a lunii, neobosita vanatoare, protectoare a animalelor, a femeilor si a oraselor. Era, de asemenea, recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo. Pe la anul 600 i.Hr., ionienii au vrut sa-i dedice zeitei un nou templu, in apropiere de Efes, insa au renuntat din lipsa banilor necesari constructiei. In 560 i.Hr., Cresus, regele Lidiei, a atacat orasul Efes, l-a ocupat si a reusit sa-si implineasca visul de a finanta construirea templului Dianei. Costul trebuie sa fi fost foarte mare, deoarece fundatiile sirului de coloane erau neobisnuite, constituind o grea incercare. Cum acea regiune era expusa unor frecvente cutremure de pamant, templul a fost construit deasupra unei mlastini, in ipoteza justificata ca subsolul moale ar absorbi vibratiile. Pe fundul

unei gropi adanci s-au fixat, unul langa altul, trunchiuri de stejar, arsi la suprafata, fiind astfel tratati impotriva putrezirii. Apoi s-au adus blocuri mari de piatra, care au constituit temeliile templului, lung de 105 m si lat de 51 m. Acoperisul sau de forma triunghiulara, sustinut de 127 de coloane din marmura alba, se inalta la 18 metri, ceea ce corespunde unei cladiri cu sase etaje, dupa normele actuale. Plafoanele si structura de sustinere erau din lemn de cedru mirositor, usile batante ale sanctuarului erau din lemn de chiparos, partial aurite si acoperite cu picturi in mai multe culori. Diana insasi era reprezentata de o statuie sculptata dintr-un butuc de vita de vie, inalta de 2 metri, impodobita cu aur si argint. Gratie banilor acestui rege deosebit de bogat, al carui nume simbolizeaza si astazi destinul militarilor, a luat nastere o bijuterie arhitectonica, ce s-a bucurat in toata lumea antica de o mare faima. Insa Herostrate, impins de nebunia onorurilor, a hotarat sa devina celebru.

Totusi, pentru a preveni pericolul focului, plafonul si structura de sustinere a acoperisului nu au mai fost facute din lemn, ci din piatra. Acest nou edificiu a fost apreciat de Antipater drept una din minunile lumii si trebuia sa supravietuiasca timp de secole. Astazi, un iaz mlastinos acopera locul in care se inalta candva celebrul templu.

O RAZA DE LUMINA

15

De ce se pastreaza zapada pe crestele muntilor ? Stiind ca varfurile muntilor sunt mai aproape de soare decat poalele acestora , te-ai astepta ca sus sa fie foarte cald , nu? De fapt , in varful unui munte este mult mai frig decat la baza lui .Atmosfera densa de la baza muntelui retine mai bine razele soarelui . Atmosfera subtire din varful muntelui reuseste sa retina mai putin razele soarelui si de aceea , pe masura ce urcam pe munte se face tot mai frig . Iata de ce zapada poate sa ramana mult timp pe varful muntelui : acolo fiind frig , nu apuca sa se topeasca.

Ce este curcubeul ? Inainte sa ajunga a ochii tai , umina pe care amantul o rimeste de la oare este formata in mai multe ulori : rosu , oranj galben , verde ,

albastru , indigo si violet .Cand lumina intra in atmosfera pamantului , se loveste de particulele de gaze din care aceasta este formata . Ochiul nostru percepe lumina soarelui ca fiind alba ( toate aceste culori , combinate in proportii egale formeaza culoarea alba)Atunci cand ploua , picaturile de apa din aer lasa sa treaca toate

llPpSdc,

culorile in mod

este formata .Pe scurt , curcubeu

Curcubeul are forma unei gogoase , cand este vazut d

ea mai veche specie de arbori de pe pământ ceasta este Gingko biloba, care mai există şi

imea lui – 160 milioane de ani. El prezintă o veritabilă „fosilă vie”, descoperită în hina, unde era cultivat ca arbore sfânt; de acolo fost adus în Europa. Botaniştii l-au introdus în nul 1660, în Olanda şi 1754 în Anglia. După

egal dar le raspandeste

atat de mult incat desparte lumina in toate cele sapte culori din care l este un arc de

benzi colorate care apare cand lumina soarelui interactioneaza cu picaturile de ploaie din atmosfera .Intotdeuna cand vezi un curcubeu , soarele va fi in spatele tau .

e deasupra?

CAazi. VechreCaa1920 a fost descoperit, în stare sălbatică, în munţii din sud-vestul Chinei.

16

O RAZA DE LUMINA

SISTEMUL SOLAR

Saturn, cea de-a 6-a planeta de la Soare

(aflata la o distanta de 9,5 ua) si singura care poseda un inel vizibil cu instrumente terestre, Saturn este alaturi de Jupiter, al doilea gigant al

Solar. Are un diametru de 9,45 ori ai mare decat al Pamantului, 12% din

nt alcatuite dintr-un numar mare de subinele. mpozitia acestora nu este bine cunoscuta, dar

Sistemuluimdensitatea amantului si o masa echivalenta cu 95 de mese terestre. Seamana mai degraba cu Jupiter. Aici, eventualii vizitatori se vor trezi in plina furtuna, cu vanturi ce ating 500 m/s. Atmosfera este alcatuita in proportie de 97% din hidrogen si 3% heliu. Temperatura medie este de -125 grade C. Evident, cand este vorba de Saturn trebuie amintita cea mai frumoasa caracteristica a sa, inelul care il inconjoara, observat pentru prima oara de Galileo Galilei. Acesta este divizat in mai multe "subinele", A si B, foarte luminoase, si C, mai pal. Sistemul inelelor lui Saturn prezinta mai multe "goluri", dintre care cel mai important este diviziunea Cassini, care separa inelele A si B, descoperita in 1675 de Giovani Cassini. Imaginile transmise de sondele spatiale au demonstrat ca toate inelele principale

exista date care indica faptul ca ele contin o cantitate semnificativa de apa. Se pare ca inelul lui Saturn provine din distrugerea unora dintre satelitii sai in urma impactului cu meteoritii, cu mult timp in urma. La suprafata planetei, la ecuator, acceleratia gravitationala este de 9.02 m/s

suCo

2, foarte apropiata de cea terestra. In jurul lui Saturn se rotesc cel putin 18 sateliti inghetati, dintre care numai Titan, cel mai mare dintre toti, cu un diametru de 5,150 km are o atmosfera semnificativa. Ziua saturniana dureaza 0,44 zile terestre, iar anul 29,4 ani terestrii. De pe Saturn, la fel ca si in cazullui Jupiter este greu de plecat deoarece viteza de evadare este de 35,49 km/s, de 3,17 ori mai mare decat cea necesara pentru a scapa de atractia Pamantului.

Saturn are, la fel ca Jupiter, centrul solid, înconjurat de un strat lichid de hidrogen metalic şi deasupra acestuia un strat de hidrogen molecular. Saturn are un miez foarte fierbinte, până la 12,000 Kelvin, şi radiază în spaţiu o cantitate mai mare de energie decât primeşte de la Soare.

Atmosfera saturniană prezintă benzi paralele, asemănătoare cu cea a planetei Jupiter, însă în cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate şi sunt mai late la ecuator. Vânturile aici sunt printre cele mai puternice din întreg sistemul solar, date întegistrate de Voyager indică maxime de 500m/s

O RAZA DE LUMINA

Citate despre Dacia si Daci

SA NE CUNOASTEM STRAMOSII…

Dio Cassius - "Decebal era foarte

priceput in planurile de razboi si iscusit in infaptuirea lor, stiind sa aleaga prilejul de a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar si sa iasa cu bine dintr-o infrangere. Din aceasta pricina mult vreme a fost un dusman de temut pentru romani."

Iordanes, Getica - "... ce mare

regiunea orientala, este dus inapoi

placere, ca niste oameni viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice, cand mai aveau putin ragaz de razboaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand poezia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atinga

spre regiunea occidentala..."

Dio Chrysostomus, Discursuri - " Se

intampla ca am facut acum o calatorie lunga, drept la Istru si in tara getilor am ajuns la niste oameni intreprinzatori, care nu aveau ragazul sa asculte cuvantari ci erau agitati si tulburati. Acolo, la ei, puteai sa vezi peste tot sabii, platose, lanci, toate locurile fiind pline de cai, arme si oameni inarmati, veneam sa vad oameni luptand, unii pentru stapanire si putere, iar altii pentru libertate si pace"

Strabon, Geografia - "Prin tara

lor curge raul Marisosm ce se varsa in Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pana la cataracte. Tinuturile de aici se afla in ceam mai mare parte in stapanirea dacilor. Partea inferioara a fluviului, pana la Pont - de-a lungul careia traiesc getii - ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limba cu getii".

17

O RAZA DE LUMINA O RAZA DE LUMINA

DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVANTA

“Panthera tigris “ este cea mai mare felina de pe glob , fiind una dintre cele mai frumoase animale intalnite

in fauna .Din pacate aceste superbe exemplare sunt pe cale de disparitie , zona lor de raspandire devenind din ce in ce mai restransa .In prezent , din cele 8 specii de tigri care existau acum cateva sute de ani mai exista doar 5 , care pot fi intalnite doar in tundra siberiana , in insula Sumatra din arhipelagul indonezian , in sudul Chinei , in India , Nepal , Bangladesh si foarte putini in nordul Coreei de Nord

.Dintre aceste specii , cel mai mare este tigrul Siberian . Acesta traieste in padurile de conifere sau de stejar , precum si in desele paduri din estul Rusiei . Acest tigru este un foarte bun pradator, hrana

lui constand in reni sau bivoli salbatici dupa care poate umbla zeci de kilometri pentru a-I gasi .Spre deosebire de alti tigri , tigrul de Amur ( Siberian) are blana de o nuanta portocalie mai deschisa , dungile fiind maro , nu negre .Masculii pot avea pana la 3 metri in lungime si 300 kilograme in greutate , iar femelele ating 2, 6 metri si 170 kilograme .Tigrul bengalez ( Panthera tigris tigris ) este emblema nationala a Indiei , fiind ocrotit inca din anul 2500 I .H. Cunoscut si sub numele de tigrul Indian , are o zona mai mare de

raspandire decat celelalte specii , habitatul lor cuprinzand padurile inalte de conifere din Himalaya , cele de mangrove sau

dealurile din Peninsula Indiei .Avand aproape 3 metri lungime si 220 kilograme , tigrul bengalez poate vana cu usurinta caprioare , cerbi precum si bivoli salbatici .

Tigrul are si pielea cu dungi , nu

numai blana ? tigri cu aceeasi

dispunere a dungilor ? Nu exista doi

Gasiti si incercuiti cuvintele : GIRAFA , LEU ,

TIGRU , IEPURE , HIPOPOTAM , OAIE .

18

O RAZA DE LUMINA

TARI EUROPENE

Albania

Istorie Albania (albaneză: Shqipëria) este o ţară în sud-estul Europei, având graniţe cu Muntenegru în nord, Serbia în nord-est, Macedonia în est, Grecia în sud, Marea Adriatică în vest şi Marea Ionică în sud-vest. Este un stat democrat, având denumirea oficială Republica Albaneză - Republika e Shqipërisë.

În aria cunoscută astăzi ca Albania au existat oameni de la începutul istoriei. Primii locuitori ai regiunii făceau parte dintr-un grup pre-indo-european care ocupa coasta mediterană. Aceste grupuri au lăsat doar puţine rămăşiţe fizice, care sunt concentrate în ariile coastei. Triburi proto-elenice au

înlocuit aceste popoare în Greecia, sudul Macedoniei şi sudul Albaniei. Acest proces a fost completat în al doilea deceniu î.Hr. şi nu a afectat părţile nordice şi centrale ale Albaniei, o arie marcată de un vacum politic în această perioadă. Istoriografii propun

diverse variante pentru originea ilirilor. Unii insistă că ilirii sunt descendenţii poporului pre-indo-european pelasgian, însă majoritatea savanţilor insistă că ei au făcut parte dintr-un val ulterior de invazii indo-europene. Prezenţa lor poate fi identificată începând cu 900 î.Hr. După ce regiunea a fost cucerită de către Imperiul Roman, Iliria a fost reorganizată ca o provincie romană, Illyricum, care apoi a fost reorganizată în Dalmaţia şi Panonia, majoritatea teritoriului de azi al Albaniei fiind inclus în Dalmaţia. Mai târziu, regiunea a fost controlată de Imperiul Bizantin. După primul război balcanic, Albania şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman în 1912, devenind un principaÎn alegerile generale din iunie 1996, Partidul Democrat a încercat să câştige o majoritate absolută şi a manipulat rezultatele. În alegerile parlamentare din iulie 2005, Sali Berisha, liderul Partidului Democrat a revenit la putere, în mare parte datorită luptelor interne ale socialiştilor şi a unei serii de scandaluri despre corupţia guvernului socialist al lui Nano.

19

O RAZA DE LUMINA

SA NE JUCAM

O istorie in piatra

Anul 2006

a fost unul aniversar , pentru ca

s-au implinit

1900 de ani de la

crearea provinciei Dacia . Cine au fost dacii?Pentru a raspunde la aceasta intrebare va invit la Muzeul National de Istorie a Romaniei . Aici se afla o importanta marturie sculptata in piatra a ceea ce a insemnat civilizatia dacica:Columna lui Traian . Ridicata la Roma in anul 113 d.H. , cu o inaltime de aproximativ 40 de metri , ea prezinta pe friza desfasurata in

spirala istoria razboaielor dintre daci si romani, la finalul carora Dacia a devenit provincie romana . Din acest motiv

columna a fost numita “actul de nastere al poporului

roman”Imaginile care-i infatiseaza pe daci si romani inclestati in lupte , ofera secvente din

perioada celor doua razboaie din anii 101-102 si 105-106 d.H. Acestui document deosebit de important i se adauga cateva fragmente de texte antice (care ne vorbesc despre daci) si multe vestigii arheologice descoperite pe teritoriul Romaniei cetati , asezari, numeroase unelte , arme , vase , podoabe si monede )Soclul columnei este decorat cu trofee de razboi .Asa aflam care erau armele dacilor: scuturi , ghioage , arcuri cu sageti , etcSe poate vedea si celebrul steag cu cap de lup si coada de sarpe , numit “draco” .Se spune ca atunci cand vantul sufla prin gura deschisa a lupului, coada cu solzi producea un sunet asurzitor , menit sa –i inspaimante pe dusmani . Scenele de pe columna ofera detalii despre portul dacilor si al romanilor . Se observa foarte clar uniforma legionarilor romani , echipamentul militar , dar si portul dacilor:pantaloni lungi si largi , stransi pe glezne , tunica stransa pe talie cu o curea subtire. Pe timp rece purtau imbracaminte din blanuri si piei de animale .

20

O RAZA DE LUMINA

CITIM, NE JUCAM INVATAM MATEMATICA DISTRACTIVA Paul = prenume de origine latina; in limba

de origine insemna “mic”. 1. Zburau niste rate: una inainte si doua in urma , una in urma si doua inainte , una-i printre doua si trei in rand . Cate rate au zburat in total?

2 .Muta un singur bat de chibrit astfel incat sa obtii o egalitate .

EXPRESII A se potrivi ca nuca-n perete (expresie populara) = a fi total nepotrivit A bate toaca pe vatrai = a sta degeaba Bob numarat = cu exactitate, in cele mai mici amanunte CUVINTELE SI POVESTEA LOR Cuvinte romanesti de origine traco-daca:

Partile corpului:buza, ceafa, grumaz,

gusa , burta , beregata Familia: copil , prunc, mire , baci

Locuinta: bordei, vatra, leagan , matura, ulcior.

Locuinta:bordei, vatra, leagan , matura, ulcior.

PN

Eo

dlimba

sasnumGL

- Ionel, t

OVESTEA UMELOR lvira = prenume de rigine germanica, datand

in perioada vizigota; in de origine insemna

“vesela”

STIATI CA… Pe teritoriul Romaniei de astazi, inainte de cuerirea romana, traiau urmatoarele triburi dacice:dacii, in Transilvania( cu centrul la Sarmizegetusa), getii , in Oltenia, Muntenia si Dobrogea, iar carpii in Moldova? GHICI GHICITOAREA

MEA… Ce este aceasta? Doua capete , doua maini si e picioare, iar in mers ai patru? UME

rezeste-te! spune mama.

- Nu pot . - De ce? - Fiindca nu dorm. - Lasa gluma si imbraca-te ca vei

intarzia la scoala! - Nu-i nimic, mamico, scoala e

deschisa toata ziua…

21

O RAZA DE LUMINA

JURNAL DE IDEI

“Este mai usor sa dezintegrezi un atom decat o prejudecata!”

“Incearca nu sa fii un succes, ci sa fii o valoare!” “Sunt doar doua moduri in care poti sa-ti traiesti viata: ca si cum nimic nu este miracol sau ca si cum orice este un miracol …” “Cea mai frumoasa si profunda traire omeneasca este misterul . “ “Orice prost poate stii . Scopul este sa intelegi!” (Albert Einstein)

EVENIMENTE CULTURALE LUNA IANUARIE

MIHAI EMINESCU (1850- 1889)

Nascut la Botosani , la 15 ianuarie 1850 , Mihai a fost cel de-al saptelea copil dintre cei unsprezece ai caminarului Gheorghe Eminovici si ai Ralucai Eminovici .Si-a petrecut copilaria la Botosani si

Ipotesti , in casa parinteasca si prin imprejurimi, intr-o totala libertate de miscare si contact cu oamenii si natura , stare evocata cu adanca nostalgie in poezia de mai tarziu(Fiind baiet paduri cutreieram sau “O , ramai…). Intre anii 1858 si 1866 urmeaza cu intermitente scoala de la Cernauti .Termina clasa a IV –a al cincilea din 82 de elevi .1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu .In ianuarie a murit profesorul de limba romana Aron Pumnul iar elevii scot o brosura “Lacramioarele invataceilor gimnazisti” in care apare si poezia “ La mormantul lui Aron Pumnul”semnat Mihai Eminoviciu .La 25 februarie debuteaza in revista “Familia” a lui Iosif Vulcan , cu poezia “ De-as avea” . Iosif Vulcan ii schimba numele in Eminescu.Din 1866-1869 pribegeste pe traseul Cernauti –Blaj – Sibiu- Giurgiu- Bucuresti .Acestia sunt ani de cunoastere prin contact direct a poporului , a limbii , a obiceiurilor si a realitatii .Intre anii 1869- 1872 este student la Viena. Urmeaza ca “auditor extraordinar “Facultatea de Filozofie si Drept. Se imprieteneste cu Ioan Slavici si Ion Luca Caragiale . … Continuare in pag. 23. ….

22

P RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 22. …

La Viena o cunoaste pe Veronica Micle, de care va fi indragostit toata viata. Intre anii 1874 si 1877 traieste la Iasi si Vaslui .E director al Bibliotecii Centrale, revizor scolar pentru judetul Iasi . Devine

bun prieten cu Ion Creanga , pe care-l determina sa scrie si -l introduce la “Junimea” . In 1877 se muta la Bucuresti , fiind redactor –sef la ziarul “Timpul” .Desfasoara o activitate publicistica exceptionala, care insa ii ruineaza sanatatea .In aceasta perioada scrie marile lui poeme (Scrisorile , Luceafarul) In iulie 1883, surmenat , poetul se imbolnaveste grav , fiind internat la spitalul doctorului Sutu , apoi intr-un institut De langa Viena .In decembrie ii apare volumul “ Poezii”, cu o prefata si texte selectate de Titu Maiorescu( acesta fiind singurul volum de poezii aparut in timpul vietii sale .) Anii intre 1883 si 1889 sunt ani de boala , cu reveniri si caderi din ce in ce mai dese . Eminescu se stinge din viata la 15 iunie 1889(ora 3) si este inmormantat la cimitirul Bellu .Interesant este faptul ca si Veronica Micle ( care s-a nascut in acelasi an cu Eminescu) a murit la putin timp dupa acesta .In “Viata lui Mihai Eminescu” George Calinescu a scris aceste emotionante cuvinte despre moartea poetului :” Astfel se stinse din viata in al optulea lustru de viata cel mai mare poet , pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata , poate , pamantul romanesc .Ape vor seca din albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate si cate o stea va vesteji pe cer in

departari , pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele sis a le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”

GALILEO GALILEI (1564-1642)

Astronom , filozof si fizician , Galileo Galilei este considerat parintele stiintei moderne .Incepe studiul logicii si al literaturii la Florenta , aprofundand apoi matematica.In 1589 a fost numit la conducerea

catedrei de Matematica a Universitatii din Pisa , unde va ramane pana in 1592 .Din 1593 pana in 1610 lucreaza la Padova , unde I se oferise prestigioasa catedra de Matematica , Geometrie si Astronomie . In aceasta perioada incepe sa se intereseze de teoria lui Copernic asupra miscarii planetelor. In 1609 a publicat lucrarea “Nuova astronomia “ .Incearca sa impace teoria lui Ptolemeu cu cea a lui Copernic , demonstrand totusi superioritatea cei din urma in lucrarea “Dialogo sui due Massimi Sistemi del mondo “, publicata in 1632 la Florenta Ajunsa in mainile papei Urban al VIII-lea , acesta interzice difuzarea ei si intenteaza un proces al Inchizitiei impotriva lui Galilei .Batran si bolnav , este chemat la Roma in 1633. Amenintat cu tortura si umilit , este silit sa abjure public idea ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui . Se spune ca ar fi soptit printre dinti “ Eppur si muove”(Si totusi se misca…)

A fost condamnat la inchisoare pe viata . A murit la Florenta la 8 ianuarie 1642 .Este inmormantat in biserica “Santa Croce” din Florenta .Lui Galilei I se datoreaza si legea pendulei” Timpul oscilatiilor ramane constant, indiferent de amplitudinea lor .”La 350 de ani dupa moartea sa , Vaticanul a recunoscut formal marea valoare stiintifica a lui Galileo Galilei .

23

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 23. … DE VORBA CU POEZIA EMINESCU Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” Este contemporan cu noi , desi a murit in urma cu peste un secol .Spirit universal , a fost condamnat sa ramana in granitele limbii romane .Este poet national , dar prea putini romani i-au citit poezia cu adevarat .Eminescu nu si-a publicat niciodata opera , considerand-o nedesavarsita. Probabil ca nu am fi ajuns niciodata la adevarata cunoastere a operei sale daca Perpessicius nu s-ar fi incumetat sa inceapa sa-I descifreze si sa-i tipareasca manuscrisele .Noica spunea candva ca poporul roman sufera de “eminescianita”.Poate ca a venit vremea sa comunicam sincer cu Eminescu: sa-l citim ca si cum nu s-ar fi scris nimic despre el si san e bucuram de fiecare vers. “Orice lectura noua din Eminescu ne pune in fata aceleiasi dileme: ce ne place din Eminescu , ce primeste , sensibilitatea noastra postmoderna din acest mare lyric aparut intr-o epoca in

care romantismul European abia se incheiase si simbolismul isi anuntase deja prin Baudelaire primele acorduri…” “ Nu e pacat Ca sa se lepede Clipa cea repede Ce ni s-a dat?” MEMENTO MORI

Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Cand a noptii intunerec- instelatul rege maur- Lasa norii lui molateci infoiati in pat ceresc, Iara luna argintie , ca un palid dulce soare, Vraji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare , Cand in straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi , tu , luntre-a vietii mele , pe-a visarii lucii valuri , Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri , Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos , Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina , Unde sfintii se preimbla in lungi haine de lumina , Unde-i moartea cu –aripi negre si cu chipul ei frumos .

24

O RAZA DE LUMINA

Inul şi cămeşa Ion Creanga

Inul: — Ştii tu, cămeşă dragă, ce erai odată?

— Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeşă albă, cu care se îmbracă oamenii.

— Nu-i a

vergele pintre pături, ca să nu se hrentuiască

urzala; şi fuscei pintre rost, ca să nu

i, cu

al zăvorului şi al întins în stative,

te de sulul de dinainte, de ă

uscat, te-au făc

ă n-am sfârşit încă. Din âtva timp ai să te faci

tearfă, din care se face scamă pentru bolnavii din

şa! Ai fost o sămânţă, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: aşa naltă, supţirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai fost crescut şi copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pământ, te-au legat în fuioare, te-au pus copăcel şi te-au lăsat la soare ca să te usuci. După aceea te-au culcat pe ţol şi te-au bătut cu beţe, ca să-ţi scoată sămânţa; apoi bătut şi stâlcit cum erai, te-au dus la baltă şi te-au pus în topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca să te topeşti, adecă să-ţi putrezească hlujul. După asta, te-au scos şi te-au pus iarăşi la soare, ca să te usuci, răzămându-te de gardul pe care eşti întinsă acum. Fiind uscat, te-au meliţat, şi hlujul tău s-a prefăcut în pozderie, iară cojiţa ta în fuior. Femeile apoi te-au răgilat, te-au periet şi te-au făcut fuior frumos şi moale ca mătasa; din fuior te-au făcut caier, te-au pus în furcă şi au început a toarce, prefăcându-te în tort sau aţă. Tortul l-au depănat pe râşchitor, spre a-l face căleap; călepele s-au fert cu leşie, să se înălbească, apoi te-au pus pe vârtelniţă, de pe care au început a le depăna pe mosoare cu letca; de pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat şi te-au învălit pe sulul de dinapoi, punând

se încâlcească natra. După asta te-au nevedit, trecându-te prin iţe şi prin spată; şajutorul slobozitorului, lopăţelei, te-aulegându-unde se începe "gura pânzei". C lepele lăsate pentru bătătură le-au depănat pe ţevi cu sucala; apoi, punând ţăvile în suveică, au început a ţese, adecă a trece bătătura pintre urzală cu ajutorul tălpigilor, al scripţilor şi al iţelor. Ca să se îndesască firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e aşăzată spata. Şi iaca aşa te-au prefăcut în pânză. Când

era cald afară şi frumos, femeile te-au dus la baltă şi te-au ghilit; apoi te-au fert cu leşie şi iar te-au ghilit, până te-ai înălbit. Când erai albă cum trebuie, te-au ut vălătuc, te-au croit

şi au făcut din tine ceea ce eşti acum. Mică burueană, nu ştiu de unde-ai mai scos atâtea despre mine. Ei, dragă, poate nu ştii că oamenii mai fac pânză şi din sora noastră cânepă, şi din fratele nostru bumbac, ba şi din înghimpătoarea urzică mai fac un fel de pânză. Dar în fabrici se ţes fel de fel de pânzeturi, mult mai uşor şi în timp mult mai scurt.

— Bre! multe mai auzi!

— Mai aşteaptă, ccămeşă sau rufă, peste c

spitale şi pentru soldaţii răniţi în bătălie.

25

O RAZA DE LUMINA

Sfaturi practice pentru folosirea eficienta a plantelor medicinale Cunoscuta de mii de ani in traditiile de vindecare ale planetei, administrarea plantelor medicinale si aromatice sub forma de pulbere poate fi considerata in prezent o metoda foarte eficienta, simpla si practica. Atunci cand dorim sa beneficiem din plin de efectele terapeutice si totodata de gustul deosebit de placut al unor plante aromate de exemplu, este recomandat sa le macinam fin, cu ajutorul unei rasnite electrice, pana devin pulbere. Apoi pulberea respectiva o vom pune sub limba sau o vom mesteca pentru cateva minute, dupa care o inghitim cu putina apa plata sau minerala. Putem repeta acest procedeu simplu de 2 pana la 4 ori pe zi, preferabil inainte de a manca, atunci cand suntem cu stomacul gol. Astfel, spre exemplu, pentru a ne imbunatati digestia, putem folosi inainte de fiecare masa o lingurita de pulbere de frunze de busuioc, frunze de menta, mataciune, creson, iarba Sfantului Ion sau frunze de salvie. Pulberea din una sau mai multe dintre aceste plante o tinem sub limba sau o mestecam timp de citeva minute. Procedand astfel vom constata o sporire a apetitului si, dupa aceea, o imbunatatire a digestiei. Se recomanda ca in cazul unor tratamente, cand sunt prescrise un numar mai mare de plante, sa nu se combine mai mult de 5 plante la o administrare, ele se vor lua in combinatii de cate 5 plante, succesiv.

Sfaturi pentru hipertensivi Pentru hipertensivi, se recomanda sa inlocuiasca in dieta grasimile animale cu grasimi vegetale, adica uleiuri vegetale, cel mai indicat fiind uleiul presat la rece. Aceste uleiuri, de masline, floarea soarelui sau soia, protejeaza vasele de sange fata de actiunea colesterolului. De asemenea, se recomanda suplimentarea potasiului din surse naturale: cereale (faina integrala de grau, taratele de grau, fulgii de ovaz), fructe (caisele, stafidele, prunele, alunele, migdalele, bananele, curmalele), legume (patrunjelul, spanacul, soia, cartofii, ciupercile champignon) si drojdia de bere. Pentru reducerea tensiunii arteriale, se recomanda si alimentele bogate in calciu: patrunjelul, leurda, leusteanul, soia, smochinele, migdalele dulci. Acestea contin mai mult calciu decat laptele, care este contraindicat (mai ales cel pasteurizat), pe langa alte produse lactate, deoarece sunt bogate in grasimi si sare. SATIRA I Osteanul care poate abia numele-a-si scrie, Pretinde ca sa aiba a polcului comanda. Copistul banuieste ca nu-I judicator, Boierul se-nciudeaza ca nu-I in slujba pus, Cans septe boieri are trecuti intr-a lui spita, Si doua mii d eoameni hraneste pe mosie, Macar desi nu stie nici scrie nici ceti. Asemenea cuvinte si pilde auzind, Astampara-le,. Minte, si nu fi suparata Ca esti necunoscuta, caci pasnica vieata La cel care petrece in linistit locas, Desi urata pare, dar n-are-nvaluiri. Daca intalapciunea a vrut sa te-nzestreze Cu darurile sale, te bucura in sine, Si cugeta in ticna la rodurile ei. Nu te-ncerca zadarnic la oameni sa arati Acele care lumea le sufere, le vede, Si care-n loc de slava, ocara-ti vor adduce.

26

27

28