paradisul cărților
DESCRIPTION
Au bonheur des livres, automne 2014TRANSCRIPT
Le mot de l'Institut français
Chers lecteurs et amis de l'Institut français de Roumanie, chers passeurs de culture,
La saison du livre s'est ouverte cet automne avec le concours des Plus beaux livres de
Roumanie ou Cele mai frumoase cărţi, auquel était invitée en tant que présidente du jury,
Corinne Trovarelli, Chef de fabrication des éditions Flammarion en France. Puis, la salle
Elvire Popesco et le Centre St Pierre St André ont eu l'honneur d'accueillir Julia Kristeva qui
s'est fait l'écho d'une Europe des cultures, moments auxquels vous êtes venus assister en
nombre. Cette saison s'est poursuivie au Musée National d'Art Contemporain où vous avez
retrouvé ou découvert le Petit Nicolas, – que vous pourrez maintenant appeler Micuţul
Nicolas ! – un Nicolas à taille humaine, en trois dimensions, pour se fondre dans les
illustrations de Sempé et rire à la gouaille enfantine de Goscinny. Et, savez-vous que le
Roumanie participe pour la deuxième année consécutive au Prix Goncourt, ou Choix roumain
de la Liste Goncourt – Lista Goncourt Alegerea Studenţilor români ? Le 30 octobre, vous sera
annoncée la décision des jurys, ou, qui des 15 ouvrages de la liste aura été choisi par un jury de
soixante-dix étudiants de vos universités. Enfin, que serait le livre français en Roumanie sans
la participation de l'Institut français à la foire du livre Gaudeamus où vous pourrez
rencontrer les auteurs Gwenaëlle Aubry et Hélène Grémillon. Sans oublier les ateliers
kyra_média, fruit de la collaboration entre nos services et ceux de la librairie française de
Bucarest, Kyralina ; l'exposition Hommage à Capitaine Conan qui dure depuis avril dernier et
qui voyage et voyagera à travers la Roumanie jusqu'en 2015.
A très vite pour de nouvelles lectures !
Christophe GigaudautDirecteur de l'Institut français de Roumanie
Literatura franceză contemporană respiră în voie
Pornind de la titlul unui cunoscute conferinţe a lui Julien Gracq şi răsucindu-l, putem spune
că literatura franceză contemporană respiră în voie în lumea cărţii româneşti. Şi aceasta
datorită lăudabilei iniţiative a Institutului francez Lista Goncourt – Alegerea studenţilor români
care focalizează atenţia publicului cititor de la noi asupra celor mai recente romane franceze
şi dă o nouă dimensiune cărţii franceze contemporane. Respiră în voie datorită unei echipe de
studenţi din toate colţurile ţării care citesc, dezbat şi votează, din lista întocmită de Academia
Goncourt, un singur roman, alegerea lor. Întâlnire ideală între romanul francez şi cititorul
român, care girează atât calitatea volumului ales, cât şi succesul lui pe piaţa de carte
românească.
Însăşi alegerea studenţilor a fost cea care a însufleţit opţiunea noastră de a publica romanul
lui Sorj Chalandon Al patrulea zid, distins cu acest premiu în 2013 şi care a însemnat o izbândă
editorială.
Importanţa şi reuşita acestui proiect sunt fără tăgadă. A doua ediţie se află în desfăşurare, o
nouă alegere este în curs de finalizare, un nou roman francez contemporan va ieşi de sub tipar
şi va fi cunoscut de cititorii români. Iar demersul nu se va opri aici atâta timp cât literatura
franceză contemporană, trecând din decizia de valoare şi gust a studenţilor în corpul material
al cărţii şi ajungând, în cele din urmă, la cititorii noştri continuă să respire în voie.
Denisa ComănescuDirector Humanitas Fiction şi preşedinte de onoare al juriului Goncourt român
Deschiderea Salonului European de Bandă Desenată
Conférence de presse pour l'annonce du Choix roumain de la liste Goncourt 2014Le Wine Bar du Bistrot Français Atelier de scriere de povestioare
pentru copii de 8-12 ani MNAC
Atelier de desen pe sol pentru copii de 6-9 ani MNAC
Lansarea în română a Micuţului Nicolas de Goscinny şi Sempé, urmată de un cocktail oferit de Paris Bakery MNAC Rencontre avec Frédéric Verger
Université Transilvania de Brașov / Faculté de Lettres, salle TII2
Atelier de serigrafie pentru copii de 8-12 aniMNAC
Rencontre avec Frédéric VergerUniversité de Bucarest – Lectorat de français, salle 402
Gouters philo avec Mihai FuioreaMédiathèque de l'Institut français de Bucarest
Rencontre avec Frédéric Verger Librairie Cartea de nisip, Timisoara
Atelier de lectură cu Raluca Dincă, traducătoarea cărţii Micuţul Nicolaspentru copii de 6-10 ani MNAC
Rencontre avec Frédéric VergerUniversité de Craiova – Salle Dragan
Şedinţă de lectură de fragmente din Micuţul Nicolas şi cocktail oferit de Paris Bakery urmat de proiecţia filmului Micuţul Nicolas, în cadrul Festivalului de Film Francez Atriumul Institutului Francez şi sala de cinema Elvire Popesco
16 octobre – 19h
30 octobre – 13h
2 novembre – 10h
18 octobre – 10h
18h
3 novembre – 12h
25 octobre – 10h
31 octobre – 15h
8 novembre – 15h30
Légende . Legendă
Salon européen de la bande dessinée
Salonul european de Bandă Desenată
Liste Goncourt – Le Choix roumain
Lista Goncourt/Alegerea studenţilor români
Gaudeamus
Les ateliers pour enfants
Ateliere pentru copii
28 octobre – 18h
1er novembre – 10h
29 octobre – 14h
15h
Rencontre avec Hélène Grémillon (en bilingue français-roumain) / Întâlnire cu Hélène Grémillon (bilingv franceză-română)Librairie Humanitas Cismigiu / Librăria Humanitas Cişmigiu
Lansarea romanului Nimeni de Gwenaëlle Aubry urmată de o şedinţă de autografeAlături de Magdalena Marculescu, Svetlana CârsteanStandul editurii Trei – Romexpo
Atelier pratique et l'heure du conte avec Amandine BanescuStand du GADIF - Romexpo
Anunţul oficial al laureatului Alături de Denisa Comănescu, Christophe Gigaudaut şi studenţii Universităţii din BucureştiRomexpo
Lansarea traducerii în română a romanului lui Hélène Grémillon Confidentul, urmată de o şedinţă de autografeStand Humanitas – Romexpo
Rencontre avec Gwenaëlle Aubry Université de Bucarest Lectorat de français salle 402
Table ronde « Les femmes et la littérature »Avec Gwenaëlle Aubry, Hélène Grémillon et d'autres femmes auteursSalle Cupola, Romexpo
Fais ton calendrier de l'avant avec Amandine Banescu Librairie Kyralina
Numériludique avec Gabriela AnchidinStand du Gadif - Romexpo
20 novembre – 18h
12h
22 novembre – 11h
16h30
12h30
24 novembre – 15h
15h30
29 novembre – 10h30
23 novembre – 11h
Programme . Program
L
13
20
27
3
10
17
24
Ma
14
21
28
4
11
18
25
Me
15
22
29
5
12
19
26
J
16
23
30
6
13
20
27
V
17
24
31
7
14
21
28
S
18
25
1
8
15
22
29
D
19
26
2
9
16
23
30
Adrien Bosc, Constellation, Stock
Kamel Daoud, Meursault, contre-enquête, Actes Sud
Grégoire Delacourt, On ne voyait que le bonheur, Jean-Claude Lattès
Pauline Dreyfus, Ce sont des choses qui arrivent, Grasset
Clara Dupont Monod, Le roi disait que j'étais diable, Grasset
Benoît Duteurtre, L'ordinateur du paradis, Gallimard
David Foenkinos, Charlotte, Gallimard
Fouad Laroui, Les tribulations du dernier Sijilmassi, Julliard
Gilles Martin-Chauffier, La femme qui dit non, Grasset
Mathias Menegoz, Karpathia, P.O.L
Éric Reinhardt, L'amour et les forêts, Gallimard
Emmanuel Ruben, La ligne des glaces, Rivages
Lydie Salvayre, Pas pleurer, Seuil
Joy Sorman, La peau de l'ours, Gallimard
Éric Vuillard, Tristesse de la terre, Actes Sud
Le Petit Nicolas .
Capitaine Conan .
Les
Micuţul Nicolas
Căpitanul Conan
Gwenaëlle Aubry
Hélène Grémillon
Cele Mai Frumoase CărţiPlus beaux livres de Roumanie .
6
40
42
43
44
45
46
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
Sommaire . Sumar
Choix roumain de la liste Goncourt . Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români
Les invités de l'automne . Invitaţii toamnei
Premiul GoncourtMică notă de uz universal:
Academia Goncourt înfiinţată în 1903, se compune din
10 membri permanenţi şi este, până azi condusă de
personalităţi marcante din lumea literelor. Huysmans
(Liturghia neagră, Polirom; În răspăr, Univers), Colette
(Curtezana, Humanitas), Edmonde Charles-Roux (Coco
Chanel, Rao) sunt doar câţiva. Din 1903, în fiecare an, la
începutul lunii septembrie, Academia selecţionează
cele mai reprezentative romane din peisajul literar
francez la momentul celebrei „toamne literare” care se
deschide la sfârşitul lunii august. Selecţia Academiei
nu depăşeşte niciodată 15 titluri care, în timpul
dejunurilor luate „La Drouant”, sunt discutate,
comparate, dezbătute, adorate, judecate, detestate.
Lista se scurtează pe măsură ce săptămânile trec şi, la
începutul lui noiembrie, după o ultimă reuniune, cei
zece membri dau verdictul.
Câteva premii Goncourt celebre: Andreï Makine în
1995, Testamentul Francez (Polirom, 2002); Michel
Houellebecq în 2010, Harta şi teritoriul (Polirom, 2013);
Patrick Modiano în 1978, Strada dughenelor întunecoase
(Univers, 1981), Marcel Proust în 1919 şi mulţi alţii.
Liste Goncourt 8
Lista Goncourt / Alegerea studenţilor români
Un proiect ce are ca scop punerea în valoare a relaţiilor culturale
contemporane franco-române din domeniul literaturii, Lista
Goncourt/Alegerea studenţilor români, ajunge în 2014 la cea de-a
doua ediţie.
Sub patronajul celebrei Academii Goncourt, Lista
Goncourt/Alegerea studenţilor români are un principiu de bază
simplu: un juriu format din studenţi la literatură franceză ai
universităţilor din România decernează premiul celui mai bun
roman francez pornind de la lista primei selecţii a Academiei
Goncourt, comunicată pe 4 septembrie 2014. Gândit ca un motor
de colaborare interuniversitar la scară naţională, acest premiu are
ca scop pregătirea unei noi generaţii de critici ai literaturii
franceze contemporane şi deschiderea publicului larg către marii
autori ai acestei literaturi.
În 2013, juriul prezidat de către Gabriela Adameşteanu a ales
câştigător romanul Al patrulea zid de Sorj Chalandon, publicat
ulterior la editura Humanitas Fiction.
9
A doua ediție
Prima ediţie a cunoscut un succes atât de important încât anul
acesta şi alte universităţi doresc să se alăture Listei
Goncourt/Alegerea studenţilor români.
La selecţia din România participă şapte departamente de literatură
franceză din şapte universităţi ale ţării: Braşov, Bucureşti, Craiova,
Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, constituind un juriu de 10 studenţi
fiecare.
Pe 30 octombrie, cei 7 preşedinţi ai celor 7 jurii se vor reuni la
Bucureşti alături de Denisa Comănescu, directoarea editurii
Humanitas Fiction şi preşedinte al juriului din 2014, Frédéric
Verger, Premiul Goncourt pentru debut din 2014 si patronul
spiritual al Listei Goncourt/Alegerea studenţilor români de anul
acesta, pentru a dezbate şi alege laureatul ce va fi anunţat în cadrul
unei conferinţe de presă, la ora 13, la Wine Bar, urmată de un prânz
la Bistrot français, organizat de Institutul francez, la care vor lua
parte membrii juriului.
În paginile următoare, veţi descoperi Lista Goncourt din 2014 cu
impresii ale juriilor din toată ţara, la graniţa dintre interpretare,
emoţie şi ucenicie, o epopee a lecturii.
Adrien BoscConstellation / Stock
Cu cât oracolul este mai precis, cu atât mai puţin îi dăm crezare, asta e povestea Casandrei. Iar când este aflat, orice gest de împotrivire duce spre înfăptuirea lui, zbaterea, întoarcerea din drum fac parte din joc, iată care e lecţia oracolului din Delphi, căci nimeni nu scapă de propriul destin.
Plus l'oracle est précis, moins on l'écoute, telle est la leçon de Cassandre. Et quand il est entendu tout geste contraire concourt à son accomplissement, se débattre, rebrousser chemin fait partie du jeu, telle est la leçon de l'oracle de Delphes, car nul n'échappe à son destin.
27 octombrie 1949. Noul avion al companiei Air France, Constellation, lansat de către
extravagantul domn Howard Hughes, întâmpină la bordul lui treizeci şi şapte de pasageri.
28 octombrie, avionul nu mai răspunde turnului de control. Constellation s-a pogorît spre
insula Santa Maria din arhipelagul Azore. Niciun supravieţuitor. Întrebarea lui Adrien
Bosc, în acest prim roman ambiţios, nu e atât cum, ci de ce? Ce înlănţuire de cauzalităţi
infime, puse cap la cap, au pripit avionul înspre muntele Redondo? Ce hazard obiectiv,
noţiune atât de dragă suprarealiştilor, determină necesitatea acestui mormânt de oţel? Şi
cine sunt pasagerii? Dacă îl cunoaştem pe Marcel Cerdan, pugilistul celebru şi iubitul lui
Edith Piaf, dacă ne amintim de Ginette Neveu, prodigioasa violonistă al cărei Stradivarius
va fi regăsit la câţiva ani după accident, autorul dă existenţelor lor siderale un loc în
aglomeraţia de astre, în constelaţia destinelor lor.
10Liste Goncourt
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
Un roman inspiré d'un fait divers, décrivant une catastrophe aéronautique : le
crash de l'avion « Constellation ». Une narration construite du point de vue des
victimes dont les émotions fortes semblent authentiques et inaltérées – en tout
cas, bouleversantes pour le lecteur.
La mort n'est pas la fin d'une histoire. Constellation n'est pas seulement un
roman du rappel, Adrien Bosc montre le fait que les Supernovae et les Naines
blanches font partie du même ciel.
Histoires anonymes d'un voyage sans retour où le destin est conté avec une
humble poésie. L'espace d'une lecture une constellation de vies humaines qui
se sont endormies brutalement renaissent doucement pour faire place à un bel
hommage.
Une enquête poétique sur le crash de l'avion « Constellation » et sur les vies de
quarante-huit passagers.
Constellation... histoire tragique d'un amour ?!... Peut-être ! Hasard ?!... C'est plus
logique ! Destin ?! Ça c'est sûr !
Răzvan TODORAN, Braşov
Mădălina TÂNJALĂ, Cluj-Napoca
Jury de l'Université de Iaşi
Cerasela PÉCHIER, Sibiu
Alexandra PATULATU, Timişoara
Adrien Bosc s-a născut în 1986, la Avignon şi este
fondatorul editurii Éditions du Sous-Sol care publică
revistele Feuilleton şi Desports. Constellation este primul
său roman pentru care a primit premiul literar al
vocaţiei Marcel Bleustein-Blanchet pentru debut, în
2014.
11
© Benjamin Colombel, 2014
© D.R.
Kamel DaoudMeursault, contre-enquête / Actes Sud
Astăzi, M'ma e încă în viaţă, dar la ce bun?Arabul rămâne arabul, Dumnezeu rămâne Dumnezeu. Fără nume, fără iniţiale. Albastrul salopeţii şi albastrul cerului. Doi necunoscuţi cu două poveşti pe o plajă nesfârşită. Care e mai adevărată?
Aujourd'hui, M'ma est encore vivante, mais à quoi bon !L'Arabe est l'Arabe, Dieu est Dieu. Pas de nom, pas d'initiales. Bleu de chauffe et bleu du ciel. Deux inconnus avec deux histoires sur une plage sans fin. Laquelle est la plus vraie ?
El este fratele arabului ucis de un oarecare Meursault a cărui crimă ne este povestită într-
un roman celebru al secolului al XX-lea. După şaptezeci de ani, într-un bar din Oran, unde
se mistuie în singurătate, frământat de gândul unei ţări care l-a dezamăgit şi de mânia
împotriva necesităţii unui dumnezeu, Haroun nu se poate resemna cu anonimatul fratelui
lui. El va înapoia numele arabului mort pe o plajă din pricina oboselii şi insolaţiei.
Moussa îşi merită propria poveste, scrisă de la dreapta la stânga.
Roman omagiu în formă de contrapunct la Străinul lui Albert Camus, Meursault, contre-
enquête, joc ameţitor al dublurilor şi aparenţelor, evocă chestiunea identităţii şi
complexitatea noţiunii de moştenire ce condiţionează prezentul.
12Liste Goncourt
Un témoignage du frère de l'Arabe de L'Étranger (Albert CAMUS) : une mise en
scène ingénieuse, docte et subtile, sans faire d'histoire, de la question de
l'identité algérienne. Un bon sujet choisi pour son premier roman et traité
d'une manière exemplaire par Kamel Daoud.
Meursault, contre-enquête - Au-delà du drame historique ou personnel, une
délicieuse ironie constitue la surprise de chaque page de ce livre qui semble
réunir, en signe d'hommage et en même temps d'opposition, l'essentiel des
grandes œuvres de Camus. Ironie qui se mêle à une écriture faite d'amertume,
de fureur, de regrets et parfois de pitié, mais aussi de haine et surtout d'amour,
dans un style qui, tout en se confondant, à une première lecture, avec celui du
grand écrivain, parvient néanmoins à une autonomie complète, par une
capacité supérieure de réconciliation de ces deux paradoxes fondamentaux
que sont la mort et la vie humaines.
Dès le titre, un Camus palimpseste. Quand même, l'intention de Kamel Daoud
est de faire sortir son lecteur du monde de L'Étranger et de l'inviter dans celui
de son roman. Encore une fois, le monde arabe et l'Occident se rencontrent
dans ce roman pour créer le cadre propice d'une confession qui cache, derrière
le silence, la douleur d'un frère cadet qui a vécu sous le signe du double, avec
une mère oppressante, en cherchant l'assassin de son frère. Le frère, oui, il est
l'Arabe de l'histoire de Camus.
Roman intéressant, complexe, profond : Haroun tue et se libère sans procès de
la mort de son frère.
Meursault contre-enquête ou comment donner une vie à l'Arabe anonyme de
Camus ?
Ramona HĂRŞAN – Adelina BARBU, Braşov
Aida DUMA, Cluj-Napoca
Gabriela TUDOSIE, Craiova
Larisa BOTNARI, Bucarest
Adelina MICLEA, Timişoara
Kamel Daoud s-a născut în 1970 la Mostaganem şi a urmat studii de literatură franceză.
Este jurnalist la publicaţia Quotidien d'Oran şi autorul mai multor povestiri reunite în
culegerea Le Minotaure 504, distinsă cu premiul Mohammed Dib. Meursault, contre-enquête
este primul lui roman, încununat cu Premiul celor cinci continente şi François Mauriac.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
13
Grégoire DelacourtOn ne voyait que le bonheur / Jean-Claude Lattès
O viaţă, şi eram bine plasat ca să o ştiu, valorează între treizeci şi patruzeci de mii de euro.O viaţă. Colul uterin în sfârşit la zece centimentri, respiraţia sacadată, naşterea, sângele, lacrimile, bucuria, durerea, prima baie, primii dinţi, primii paşi, cuvintele noi, căzătura de pe bicicletă, aparatul dentar, teama de tetanos, fetele, trădările, binele făcut, dorinţa de a schimba lumea.
Une vie, et j'étais bien placé pour le savoir, vaut entre trente et quarante mille euros.Une vie ; le col enfin à dix centimètres, le souffle court, la naissance, le sang, les larmes, la joie, la douleur, le premier bain, les premières dents, les premiers pas ; les mots nouveaux, la chute de vélo, l'appareil dentaire, la peur du tétanos, les blagues, les cousins, les vacances, les potes, les filles, les trahisons, le bien qu'on fait, l'envie de changer le monde.
Construit în formă de triptic, On ne voyait que le bonheur dă glas poveştii unui agent de
asigurări, care tot estimând şi indemnizând vieţile altora începe să problematizeze
valoarea propriei lui vieţi şi ne antrenează în teritoriile cele mai intime ale umanităţii.
Acţiunea romanului se desfăşoară în nordul Franţei, apoi în Mexic pentru ca în al treilea
tablou să se dezbăreze de orice geografie şi a ne cufunda în primejdioasa lume a
adolescenţei, lume ce adăposteşte cele mai mari temeri şi cele mai mari promisiuni.
14Liste Goncourt
Un roman touchant, émouvant et très personnel, bouleversant par endroits,
sur des thèmes assez usés, dont l'enjeu reste cependant quelque peu
conformiste et conventionnel, mais qui pousse à l'introspection.
Un titre plein de promesses qui présente au contraire, l'histoire sombre et
désespérée d'une famille vue à travers toutes les petites choses qui la
constituent. Roman passionnant, bien rythmé avec une fin qui est tout
simplement incroyable.
Même si la question du bonheur est subjective, cette lecture nous amène à
réfléchir à l'importance de la vie et à la fin du roman on s'interroge : « Qu'est-ce
que le bonheur ? ». En plus, le roman parle du pardon, se pardonner soi-même
et pardonner aux autres, de la découverte du bonheur à travers les apparences
de la vie et de la redécouverte des vraies valeurs comme l'amour familial. Pour
citer le narrateur : « ceux qui nous aiment peuvent nous tuer ». C'est un roman
qui bouleverse.
Un roman qui prend presque la forme d'un journal intime où simplicité,
justesse, sensibilité, force, introspection et intimité riment à l'unisson. Une
lecture à la fois bouleversante et prenante où l'enfance blessée laisse place au
pardon.
On ne voyait que le bonheur : prenant corps et âme, naviguant du chiffre au mot,
il est là.
Ramona HĂRŞAN – Adelina BARBU, Braşov
Mara GHERENDI, Cluj-Napoca
Alina SOLNITA, Craiova
Jury de l'Université de Iaşi
Aniela TOMA, TimişoaraLa p
arol
e au
x ét
udia
nts
15
Grégoire Delacourt, născut în 1960 la Valenciennes,
este autorul romanelor ce au cunoscut un succes
mondial, Lista dorinţelor mele şi Primul lucru la care ne
uităm (La première chose qu'on regarde). Cu On ne voyait
que le bonheur semnează neîndoielnic cel mai puternic
roman al său, cel mai personal, despre violenţa din
vieţile noastre şi despre iertare.© Bruno Charoy
Pauline DreyfusCe sont des choses qui arrivent / Grasset & Fasquelle
Aş vrea să mă arunc din înaltul secretelor mele.În privinţa genealogiilor, tăcerea le oblăduieşte. Secretele de familie, este crezul ei, trebuie să rămână secrete. Altfel ce s-ar alege de familii? Regulile jocului nu trebuie încălcate.
J'aimerais me jeter du haut de mes secrets.Au sujet des généalogies, le silence protège. Les secrets de famille, c'est sa conviction, doivent rester des secrets. Sinon, que deviendraient les familles ? Il ne faut pas transgresser les règles du jeu.
1945. Una din parohiile cele mai înstărite ale Parisului. Întreaga aristocraţie, lumea politică
şi cea a artiştilor s-au strâns în jurul sicriului ducesei Natalie de Sorrente. Această femeie,
atât de elegantă, răzbate vremea războiului într-un mod destul de straniu, căci poartă cu ea
un secret. Un secret pe care ceilalţi şi l-au împărtăşit în taină. Astfel de lucruri se mai
întâmplă (Ce sont des choses qui arrivent) şi-au şoptit oamenii cu îngăduinţă.
Aşadar, iată războiul, Al Doilea Război Mondial, cel al lui Natalie de Sorrente. În vremea
când filiaţia stabilea soarta atâtor oameni, cum va întâmpina această femeie atât de firavă
dezvăluirea originilor ei?
Chestiunile familiale sunt lucruri care se ţin sub tăcere. Literatura zugrăveşte lucruri ce se
povestesc. În acest roman în care ironia este aidoma vălmăşagului timpului, Pauline
Dreyfus destăinuie o bucată din drama Franţei.
16Liste Goncourt
D'un côté, l'intrication compliquée des destins de l'aristocratie française qui
cherche un abri confortable à Cannes face aux nazis. De l'autre, la guerre
individuelle d'une aristocrate, Natalie de Sorrente, et ses inquiétudes au regard
de ses origines juives.
Un roman de la souffrance qui envisage le péril et la vengeance du silence.
Un roman tissu de sujets complexes, la guerre n'étant que le prétexte pour
mettre en scène le spectacle dont l'acteur principal est la nature humaine. Voilà
la réalité illustrée par le roman : l'être humain réagit au moment où l'attaque
est contre lui ; l'origine devient un problème pour l'être humain seulement s'il
est question de son origine ; le reste, ce sont des choses qui arrivent.
La question sensible et émouvante des origines est ici traitée de façon intimiste
et poétique. Le contexte de la seconde guerre mondiale nous est aussi présenté
d'une façon peu habituelle.
Le portrait d'une femme de l'aristocratie française pendant le deuxième chaos
mondial.
Alexandru FUNIERU, Braşov
Mădălina TÂNJALĂ, Cluj-Napoca
Aida DUMA, Cluj-Napoca
Jury de l'Université de Iaşi
Madalina PANDURU, Sibiu
Pauline Dreyfus, scriitoare şi jurnalistă, se naşte în
anul 1969. Este autoarea romanului Immortel, enfin,
publicat de editura Grasset în 2002 şi laureat al
Premiului Deux Magots. Ce sont des choses qui arrivent
este al doilea ei roman, plăzmuit într-un stil înţepător
şi dulce deopotrivă.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
17
© JF Paga, Grasset 2014
Clara Dupont MonodLe roi disait que j'étais diable / Grasset & Fasquelle
Şi tu, Alienor, te văd renăscând, floare otrăvitoare ce te deschizi pe un morman de şteahuri. Noaptea se aşterne, iar tu ca o iroasă îţi dezvălui adevăratul chip. Jocul înşelător este în firea familiei tale. Devii un şarpe, o poftă, un trup ce se arată privilor desfrânate.
Et toi, Aliénor, je te vois renaître, fleur vénéneuse qui s'ouvre sur un tas d'immondices. La nuit tombe et, comme Mélusine, tu révèles ton vrai visage. Le double jeu est une constante de ta famille. Tu deviens un serpent, un appétit, un corps offert aux yeux porcins.
Încă din secolul al XII-lea, Aliénor d'Aquitaine este legendă. A fost descrisă liberă,
vrăjitoare, cuceritoare, regele mă credea diavol, după vorbele episcopului de Tournai...
Clara Dupont Monod preia această figură mitică şi imaginează primii săi ani pe tronul
Franţei alături de Ludovic al VII-lea şi povestea iubirii lor imposibile.
Vocile lor, punct şi contrapunct, se succed pentru a contura portretul incisiv al unei regine
ambiţioase şi firave, blânde şi nemiloase.
De la nunta regală la cea de-a două cruciadă, de la cântul trubadurilor la freamătul
armelor, se ridică un Ev Mediu luminos care îşi pregăteşte năpârlirea.
Le roi disait que j'étais diable, roman al complementariilor şi contrariilor, face să se
răsfrângă într-o oglindă dublă placiditatea şi sângele înfierbântat, credinţa şi păgânismul,
cântecul pios şi dansul bacanal, vrăjitoarea şi cavalerul.
18Liste Goncourt
Une histoire racontée par deux voix indépendantes : celle d'une femme au
caractère fort et celle d'un homme que l'amour a fait perdre en dignité. Un
morceau d'histoire du Moyen Âge, exemplairement transformé en conte, par
une écriture forte et touchante.
La lecture de ce roman m'a fait passer de la tristesse à la joie, de la tranquillité à
la colère.
Un roman dense, poétique et spectaculaire qui nous introduit dans l'univers du
roi Louis VII et d'Aliénor d'Aquitaine. Les personnages entament une
polyphonie où les valeurs sociales se disputent, s'échangent et se reflètent
jusqu'à l'hallucination. L'amour et la lutte deviennent les deux grandes options
d'un monde brouillé.
L'auteur reprend une légende mythique en mêlant Histoire et fiction. Le lecteur
replonge dans la période médiévale.
Le roi disait que j'étais diable ou traité médiéval sur la psychologie d'un couple.
Un dialogue monologué ou un monologue dialogué ?!
Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov
Alexandra CARSTEA, Craiova
Anamaria LUPAN, Cluj-Napoca
Jury de l'Université de Iaşi
Aniela TOMA, Timişoara
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
19
Clara Dupont Monod, născută în 1973 la Paris, este o
jurnalistă şi scriitoare franceză. Le roi disait que j'étais
diable este cel de-al şaselea roman al său, care nu
părăseşte universul Evului Mediu, principală sursă de
inspiraţie a lumii romaneşti a Clarei Dupont Monod.
© JF Paga, Grasset 2014
Benoît DuteurtreL'ordinateur du paradis/ Gallimard
Lumea veche era acolo, pretutindeni, precum un decor ce adăposteşte o alta cu totul nouă. Iar Simon Laroche se simţea, el însuşi, ca un personaj din vechime pierdut într-o lume străină.
Le vieux monde était là, partout, comme un décor abritant un monde entièrement nouveau. Et Simon Laroche se sentait lui-même comme un personnage ancien, perdu dans une foule étrangère.
Ajuns la porţile raiului, Simon Laroche, proaspăt decedat, ia cunoştinţă de normele de
igienă şi securitate stabilite de cealaltă lume pentru viaţa veşnică.
Pe pământ, un proiect de pedepsire a uzului de imagini pornografice face ravagii, iar
Simon, înalt funcţionar, respectabil, se teme că escapadele sale de pe internet vor fi
dezvăluite.
Totuşi, doar o frază, înregistrată fără ştirea lui, îl va arunca într-un angrenaj coşmaresc. În
această societate aproape imaginară, în care sistemele se dereglează, în care femeile şi
bărbaţii se războiesc neîncetat, doi tineri de la periferie opun o rezistenţă ambiţioasă dar
neînsemnată ordinii stabilite.
Paradisul tehnologic devine coşmar, viaţa privată, piele de sagri, iar lumea de dincolo nu
este, în cele din urmă, decât o lume calchiată după cea terestră.
20Liste Goncourt
Une vision satirico-tragique sur le monde contemporain, qui vit (rit, pleure,
souffre, aime, hait etc.) et meurt dans un espace virtuel, celui de l'internet. Au-
delà de tout cela, l'auteur pose des questions sur la condition humaine et des
dilemmes moraux qui la traversent.
Dans un monde où notre vie dépend de l'ordinateur, un hasard informatique
peut avoir des conséquences malheureuses.
Le Roman de Benoît Duteurtre a changé ma manière de voir.
Răzvan TODORAN, Braşov
Andreea POLIAC, Cluj-Napoca
Alexandra CARSTEA, Craiova
Benoît Duteurtre este autorul mai multor romane de
inspiraţie uneori autobiografică, alteori, de pură
fantezie. Este laureatul Premiului Médicis în 2001
pentru romanul Voyage en France şi al Premiului
scriitorilor din sud pentru Les pieds dans l'eau. În acest
ultim roman, în selecţia pentru acordarea Marelui
Premiu al Academiei franceze şi recompensat deja cu
Frunza de aur a oraşului Nancy, Benoît Duteurtre
reînnoadă cu o fantezie în care realismul şi ficţiunea
se îmbină pentru a desluşi mai bine prezentul.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
21
Catherine Hélie © Editions Gallimard
Catherine Hélie ©
Editions Gallimard
David FoenkinosCharlotte / Gallimard
O persoană se află pe malul mării./ Pictează./ Deodată, o bucată muzicală îi vine în minte./ Când începe a o fredona.../ Îşi dă seama că bucata se acordă întocmai.../ Cu ce încearcă să aştearnă pe pânză./ Un text se formează în mintea ei./ Şi începe să îl cânte cu propriile-i cuvinte./ Iar şi iar./ Cu o voce puternică până când pictura se săvârşeşte.
Une personne est assise au bord de la mer. / Elle est en train de peindre. / Tout à coup, un air lui traverse l'esprit. / Quand elle commence à le fredonner… / Elle se rend compte que l'air s'accorde exactement… / Avec ce qu'elle essaye de coucher sur le papier. / Un texte se forme dans sa tête. / Et elle commence à chanter avec ses propres mots. / Encore et encore. / D'une voix forte jusqu'à ce que la peinture semble achevée.
Acest roman retrasează viaţa lui Charlotte Salomon, artistă plastică evreică, moartă la
douăzeci şi şase de ani, la Auschwitz. După o copilărie marcată de o tragedie familială,
Charlotte este ostracizată treptat de către nazişti din toate sferele societăţii germane. Apoi,
trăieşte o iubire fondatoare înainte de a trebui să părăsească tot pentru a se refugia în
sudul Franţei. Exilată, Charlotte întreprinde compoziţia unei opere picturale
autobiografice de o modernitate fascinantă, întreaga ei viaţă.
Portret captivant al unei femei excepţionale, evocarea unui destin tragic, Charlotte este
deopotrivă istoria unei căutări. Cea a unui autor urmărit de imaginea unei artiste şi care
pleacă în căutarea ei.
22Liste Goncourt
Un ensemble de croquis et de brouillons poétiques dans lequel la fascination de
Foenkinos envers Charlotte nous conduit dans un Musée d'art et d'histoire du
Judaïsme, une brochure de son exposition dans la poche. Cette brochure, c'est
le livre même qu'il lui a consacré, une sorte de Singspiel semblable à l'image de
La jeune fille et la mort de Schubert.
Composée de lignes dures, de phrases denses, concentrées grâce à la richesse
des mots et à l'harmonie qui lie les différents champs sémantiques récurrents,
l'écriture de Charlotte trahit une hâte où les ornements ne trouvent plus leur
place, mais où l'important c'est justement cette nécessité de se faire entendre.
C'est, donc, la hâte d'une vie à laquelle on n'accorde plus que le délai d'une
pièce de théâtre.
Roman qui présente l'histoire bouleversante d'une jeune femme juive
confrontée à une période noire de l'histoire. Un cœur brisé qui fait connue
toute sa vie dans sa création artistique.
Évocation d'une quête artistique exceptionnelle et commémoration d'une vie
engloutie prématurément par la machine infernale nazie, le dernier roman de
David Foenkinos est un touchant tombeau consacré à Charlotte Salomon. Une
biographie inédite que cet écrivain-enquêteur-pèlerin nous propose à travers
une écriture décantée, sans fioritures, hachée, expéditive, régie par l'urgence de
corriger l'oubli que l'Histoire a injustement assigné à cet esprit créateur
remarquable.
Un portrait surprenant de la vie de Charlotte Salomon, une peintre allemande
d'origine juive qui résume sa vie dans une œuvre picturale autobiographique.
Oana-Liana MĂRTIŞCĂ – Bianca JINGA, Braşov
Alice RĂDUŢĂ, Bucarest
Mara GHERENDI, Cluj-Napoca
Alexandra IONEL, Cluj-Napoca
Iunia DIACONU VINTILA, Craiova
David Foenkinos, născut în 1974, este autorul mai multor romane dintre care Inversion de
l'idiotie : de l'influence de deux Polonais, Le potentiel érotique de ma femme şi La Délicatesse.
Charlotte este cel de-al treisprezecelea roman al lui, în cursă şi pentru Premiul Renaudot.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
23
Fouad LarouiLes tribulations du dernier Sijilmassi / Julliard
Fiecare dimineaţă va fi asemenea precedentei şi a celei care va urma, asemenea tuturor dimineţilor lumii. Ne hrănim puţin dar sănătos, cu legume adunate din grădina de zarzavaturi, cu fructe luate din pomi, cu lapte şi curmale. Nu ne este teamă să rămânem în nemişcare, timp de ore întregi.
Chaque matin ressemblerait au précédent, à celui qui viendrait, à tous les matins du monde. On se nourrit peu, mais sainement, de légumes cueillis au potager, de fruits pris sur l'arbre, de lait, de dattes. On ne craint pas de rester immobile, des heures durant.
Adam Sijilamssi, inginer marocan, decide într-o bună zi să pună capăt modului său de
viaţă occidental. Se va descotorosi de ţoalele astea de inginer, îndopat cu lapte de la liceul
francez din Casablanca. Îşi va goli mintea de toată învălmăşeala de fragmente de literatură
franceză care îi complică viaţa. Va redeveni marocanul autentic, cel care nu ar fi trebuit
nicicând să înceteze a fi. Şi aşa pleacă (pe jos) spre satul natal. Însă aici nimeni nu înţelege
de ce un inginer din Casablanca ar veni să se închidă în casa dărăpănată a familiei sale.
Este nebun? Sau un profet?
Fouad Laroui ne îmbarcă într-o aventură palpitantă şi picarescă dincolo de care se ridică
una din marile întrebări ale veacului nostru: cine ar putea distruge zidul, zidul pe care
forţe obscure îl ridică între Orient şi Occident.
24Liste Goncourt
« Qu'est-ce que je fais ici ? » Voilà la question qui conduit au secret de
l'existence, selon l'ingénieur casablancais Sijilmassi qui redécouvre
volontairement la lenteur de la vie de ses aïeuls, et qui prend la décision de
rejeter le style de vie occidental : la vitesse, la précarité des relations avec les
autres (même avec sa femme), l'absurde de l'existence moderne dépourvue de
toute joie de vivre.
De nos jours, l'Occident représente un espace utopique auquel tout le monde
aspire. Voilà, toutefois, un roman qui prône la redécouverte du Maroc, le retour
aux origines, un texte qui rend hommage à la civilisation et à la culture arabes,
tellement riches et mystérieuses.
Les tribulations du dernier Sijilmassi de Fouad Laroui est un livre complexe, qui
marque le lecteur et le fait réfléchir à deux des questions clés de sa vie :
« Qui suis-je ? » et « Que fais-je ? ». C'est une sorte de « tribulation de la
conscience ».
Occident et Orient, deux cultures, deux façons de vivre la vie et d'être au
monde. Les tribulations du narrateur amènent aussi le lecteur à s'interroger
sur son temps et sur sa société.
Alexandru FUNIERU, Braşov
Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca
Melania PETCUSIN, Craiova
Jury de l'Université de Iaşi
Fouad Laroui, inginer şi economist de profesie,
profesor de literatură la Universitatea din Amsterdam,
romancier de expresie franceză, poet neerlandez,
editorialist şi critic literar, se naşte la Oujda în 1958.
Printre alte scrieri, apărute la editura Julliard, este
autorul romanelor: La Femme la plus riche du Yorkshire
(2008), Le jour ou Malika ne s'est pas mariée (2009) şi
L'Étrange affaire du pantalon de Dassoukine (2012) care a
primit premiul Goncourt pentru nuvelă.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
25
Gilles Martin Chauffier La femme qui dit non / Grasset & Fasquelle
Oh, lady Macbeth, recitiţi clasicii. Cameliile nu au parfum. Amintiţi-vă deviza lui Marguerite Gautier: „Iubesc strugurii îngheţaţi căci nu au gust, bărbaţii bogaţi căci nu au inimă şi cameliile pentru că nu au parfum.”
Oh, lady Macbeth, relisez les classiques. Les camélias n'ont pas d'odeur. Rappelez-vous la devise de Marguerite Gautier : « J'aime les raisins glacés car ils n'ont pas de saveur, les hommes riches car ils n'ont pas de cœur et les camélias parce qu'ils n'ont pas d'odeur. »
O femeie ieşită din comun, inspirată de bunica autorului îşi reaminteşte şi povesteşte
incredibila ei existenţă.
1938. Atunci când destinul Europei este pe cale să se năruie, un velier englez acostează în
Île aux Moines, insulă bretonă. La bordul lui, Charles Evans şi fiica lui Marge. Tânăra
engleză întâlneşte doi bretoni, pe Blaise şi prietenul lui Mathias. Se va căsători cu Blaise,
însă singură din pricina războiului, va deveni amanta lui Mathias, iar Mathias, tatăl
veritabil al fiului ei. Acest triunghi amoros străbate un sfert de secol în care mica şi marea
istorie se împletesc. În care citim laşitatea şi oportunismul bărbaţilor dar şi grandoarea lor.
Iar Marge, jucăuşă şi îndrăzneaţă, vicleană, tolerantă şi liberă povesteşte alegerile şi
trădările lor, înfrângerile şi victoriile, bucuriile şi mâhnirile. Va fi făcut din viaţa ei o
sărbătoare galantă. Viaţa ei a încarnat o anumită idee a societăţii franceze. Marge la
marginea convenţiilor. Marge în centru destinelor tuturor.
26Liste Goncourt
« Il avait l'allure d'un ours mais il attaquait en chat, frappait en lion et filait en
renard. » - Une femme forte est sans doute une femme qui sait dire non. Un
trio amoureux, un enfant illégitime, l'Histoire, la Bretagne, l'amour de son
pays… Voilà ce que Marge, originaire de l'Île aux Moines, doit traverser, dans le
tumulte de la seconde guerre mondiale.
Marge Evans brosse avec minutie et avec une ironie cuisante sa petite histoire
familiale et la grande histoire de la France entre 1938 et 1966. La première
réitère un scénario plutôt conventionnel, celui du triangle amoureux – Marge
épouse Blaise de Méaban, et prend pour amant son meilleur ami, Mathias
Gauvain – avec une « péripétie » supplémentaire qui hantera toute l'existence
de la narratrice : le dangereux secret de l'enfant bâtard. Le deuxième versant de
cette remémoration constitue une relecture sans fard, sans ambages,
démystifiante, de l'histoire politique et militaire française récente, avec ses
grandeurs et ses abîmes, avec ses antagonismes profonds : résistance versus
collaborationnisme, pétainisme versus gaullisme, revendications colonialistes
versus ralliements tiers-mondistes.
La femme qui dit non, Marge, est l'archétype d'une héroïne anglaise.
L'histoire d'une femme intrépide et libre qui se mêle à l'histoire de l'Europe.
La femme qui dit non - un roman parlant des acrobaties d'une âme féminine lors
de la seconde guerre mondiale.
Bianca JINGA - Oana-Liana MĂRTIŞCĂ, Braşov
Alexandra IONEL, Cluj-Napoca
Iunia DIACONU VINTILA, Craiova
Cerasela PÉCHIER, Sibiu
Isabela IVAN, Timişoara
Redactor şef al publicaţiei Paris Match şi romancier, Gilles Martin
Chauffier, a publicat la editura Grasset mai multe romane între
care: Une Affaire embarrassante (1995, Premiul Freustié), Les
Corrompus (1998, Premiul Interallié), Silence, on ment (2003, Premiul
Renaudot al liceenilor) şi Paris en temps de paix (2011).
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
27
© JF Paga, Grasset 2014
Mathias MenegozKarpathia / P.O.L
Astfel s-au născut pădurile Korvanyei pe munţii aceştia de ruină, de cenuşă şi de morţi căci ele cresc într-un pământ îmbibat de sânge şi de ură prin puterea a tot ce se îndârjeşte să iubească şi să trăiască.
C'est ainsi que, sur ces montagnes de ruines, de cendres et de morts sont nées les forêts de la Korvanya : elles poussent sur un sol gorgé de sang et de haine par la force de tout ce qui s'y acharne à vivre et à aimer.
Un castel fortificat pe malul unui lac, înconjurat de munţi şi de păduri adânci...
Iată visul contelui Alexander Korvanyi. În 1833, căpitanul maghiar părăseşte subit armata
imperială pentru a o lua de soţie pe tânăra austriacă, Cara von Amprecht şi a se stabili
alături de ea, la marginile imperiului, pe pământul strămoşilor lui.
Departe de folclorul gotic, Transilvania anului 1833 este un mozaic complex, un tărâm
caleidoscopic populat de maghiari, saxoni şi valahi. De la un sat la altul, se vorbeşte
maghiară, germană sau română. Sunt practicate diverse religii, iar oamenii sunt supuşi
altor istanţe.
Descoperind frumuseţile şi pericolele pădurilor transilvane, Alexander şi Cara se dezvăluie
unul altuia şi ating împreună frontierele nesigure ale puterii şi ale crimei.
Loti a descris India fără englezi. Mathias Menegoz a vrut să arate Transilvania fără vampiri,
cu mult mai frumoasă şi complexă decât imaginea impusă de un folclor denaturat.
Karpathia este un roman în care se apleacă asupra manierei de cristalizare a miturilor, în
acest tărâm straniu şi fascinant.
28Liste Goncourt
eUne démarche massive, assez charmante, explorant la Transylvanie du XIX
siècle à travers un jeu d'ombre et de lumière qui accorde l'imaginaire
romantique à l'approche historique, un effort visant à ressaisir et traduire en
matière romanesque l'esprit de l'ancienne Europe de l'Est.
eS'intéresser à la Transylvanie du XIX siècle est un risque assez grand pour un
début littéraire. Mais Mathias Menegoz assume ce risque et réussit à écrire une
captivante fresque historique qui nous montre un jeune officier dont la
passion pour le passé et l'ambition déclenchent le désastre.
Un roman historique qui nous plonge dans les réalités de la Transylvanie dans
les années 1830. Le lecteur se trouve devant un magnifique tableau qui prend
sens au fil des phrases et au fur et à mesure que l'auteur présente les nombreux
et divers personnages qui jouent chacun un rôle bien précis.
Karpathia. Ou Korvanyia - un roman sur une mytho-géographie roumaine mi-
fictionnisée mi-vraie. Une négation sans égal de l'esthète Menegoz pour son
public.
Ramona HĂRŞAN, Braşov
Daniel GHERASIM, Cluj-Napoca
Jury de l'Université de Iaşi
Ramona MALITA, Timişoara
Mathias Menegoz s-a născut în Franţa, în 1968 dintr-
un tată normand şi o mamă şvabă. După studii în
domeniul ştiinţelor la Paris şi un doctorat la
Universitatea Paris V, realizat în laboratoarele de
neurochimie ale Colegiului Franţei (Collège de France),
el va abandona cercetarea ştiinţifică pentru a se dedica
scriiturii. Karpathia este primul lui roman.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
29
© Hélène Bamberger
La început, Bénédicte Ombredanne a vrut să-l întâlnească pentru a-i mărturisi cât de mult
i-a schimbat viaţa ultimul lui roman. O viaţă pe care o va depăna mai apoi făcându-i
confidenţe scriitorului, alunecând în melancolie, povestindu-i o zi nebună, de răzvrătire,
trăită cu doi ani mai devreme, ca reacţie la agresiunile neîncetate ale soţului ei. Cea mai
frumoasă zi din întreaga ei existenţă, dar şi începutul pierzaniei.
Povestire puternică şi emoţionantă a unei emancipări feminine, L'amour et les forêts este un
text fascinant în care voinţa de a fi liber se ridică împotriva urâţirii.
Éric ReinhardtL'amour et les forêts/ Gallimard
Nimic nu e mai îngrozitor decât duritatea suprafeţelor plane, decât tangibilul suprafeţelor dure, decât obstacolul ecranelor ce se ridică. Prefer adâncimea, ceea ce se poate pătrunde, în care este posibil să te înfunzi, să te ascunzi: iubirea şi pădurile, noaptea, toamna, întocmai ca dumneavoastră.
Rien n'est pire que le dur des surfaces planes, que le tangible des surfaces dures, que l'obstacle des écrans qui se dressent, sauf si des films y sont projetés. Je préfère le profond, ce qui peut se pénétrer, ce en quoi il est envisageable de s'engloutir, de se dissimuler : l'amour et les forêts, la nuit, l'automne, exactement comme vous.
30Liste Goncourt
L'auteur nous offre une toute autre perspective d'une madame Bovary
moderne : une quête impossible de la liberté, le désir irréalisable de s'échapper
aux contraintes sociales et aux faux semblants, à travers le bonheur de
l'écriture.
Tel un tableau de Van Eyck, où la réalité est superposition de couches
successives de détails et de couleurs, Éric Reinhardt construit le roman d'une
réalité de la superposition de couches successives de beauté. La beauté est
accumulation d'inventé, l'inventé est entassement de couches de réel et
d'écriture-broderie. L'amour et les forêts s'enlise dans l'écriture pharamineuse
d'un travestissement fondu dans la perfection d'un mandala.
Un grand désir d'émancipation féminine s'affirme dans le dernier roman d'Éric
Reinhardt. Révolte d'une femme qui connaît un amour fulgurant et
autoréférentialité sont mises ensemble dans une toile romanesque qui ne cesse
d'éblouir le lecteur.
Une femme soumise, incapable d'échapper à son destin, comme une héroïne
racinienne.
Un magnifique mélange d'amour et le conte sombre d'une femme éperdue.
Oana-Liana MĂRTIȘCĂ – Bianca JINGA, Brașov
Norela FERARU, Bucarest
Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca
Cerasela PÉCHIER, Sibiu
Madalina PANDURU, Sibiu
Éric Reinhardt, născut la Nancy în 1965, este un romancier şi
dramaturg francez. Ultimele lui două romane, Cendrillon şi Le
Système Victoria, au cunoscut un succes important. L'amour et les
forêts, cel mai recent roman al său face parte din selecţiile oficiale
ale premiilor Goncourt, Renaudot, Médicis şi Jean Giono.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
31
Catherine Hélie © Editions Gallimard
Emmanuel RubenLa ligne des glaces / Rivages
Nu eşti în Marea Baronie a lui Lothar. Nici într-o Thaaraconta de anticar. Nu eşti doar la frontiera Europei, eşti la hotarul viselor tale, în largul unei copilării-arhipelag, la câţiva paşi de Zynteria... Fă un efort, Samuel, încearcă să îţi aminteşti... Adu-ţi aminte de acel tărâm pe care îl inventaseşi... da, în ziua căderii zidului.
Tu n'es pas dans la Grande Baronnie de Lothar. Ni sur une Thaaraconta d'antiquaire. Tu n'es pas seulement à la frontière de l'Europe, tu es à la frontière de tes rêves, au large d'une enfance archipélagique, à quelques encablures de la Zyntarie . . . Fais un effort, Samuel, essaie de te souvenir . . . Remémore-toi ce pays que tu avais inventé . . . oui, le jour de la chute du Mur.
Un tânăr diplomat, Samuel Vidouble, este trimis într-o ţară misterioasă din zona Balticii
orientale, despre care nu cunoaşte nimic. Încă de la sosirea la ambasada Franţei, i se d
sarcina de a cartografia teritoriul pentru a propune o delimitare a frontierelor maritime
ale statului. Pe parcursul călătoriilor, descoperirilor, întâlnirilor şi neizbândelor, călăuzit
de Lothar Kalters, un prieten lingvist şi de Néva o tânără vrăjitorescă, înţelege că această
misiune este imposibilă şi dă uitării treptat sarcina lui, subjugat unei melancolii care nu
face decât să însufleţească iarna.
Această explorare romanescă într-atât îndrăzneaţă cât unică a limitelor continentului, ne
dăruieşte, într-un stil extrem de imagistic, o satiră tulburătoare a diplomaţiei, cu stiva ei de
intrigi geopolitice, precum şi tablouri de mare frumuseţe ale ruinelor şi tragediilor istoriei.
ă
32Liste Goncourt
Les frontières maritimes de la Grande-Baronnie – pays imaginaire, « une miette
d'Europe » – que Samuel, jeune diplomate français, auraient dû tracer,
constituent le prétexte pour une « guerre » psychologique. Les combattants
sont, tour à tour, le pragmatisme, la mélancolie, enfin l'inquiétude d'être nulle
part dans le monde.
Le Nord où se brisent les idées toutes faites. Sous le prétexte de cartographier la
région, le héros d'Emmanuel Ruben déchiffre une carte géopolitique, mais
aussi la carte du tendre. Amitié, diplomatie, amour, voyages se mélangent dans
une écriture poétique qui parle des limites intérieures et extérieures des pays et
de l'homme.
Ce livre est une invitation au voyage, à la découverte, où nous nous engageons
avec le personnage principal et narrateur, Samuel Vidouble, un jeune
diplomate qui part en expédition dans un lieu mystérieux de la Baltique. C'est
une quête d'identité à travers des paysages où les gens coexistent sans limites
territoriales exactes. Et c'est un journal intime où l'on retrouve tous les
souvenirs, toutes les pensées et les craintes du narrateur.
Les pérégrinations d'un jeune diplomate nous mènent vers des descriptions
magnifiques et poétiques. Une mission qui reste toutefois pleine de mystères.
Alexandru FUNIERU, Braşov
Collectif, Cluj-Napoca
Alina SOLNITA, Craiova
Jury de l'Université de Iaşi
Din discuţiile personajelor se ţes pagini de o frumuseţe rară care
ne arată adevăratul scop al acestei povestiri personale şi
ambiţioase: o interogaţie asupra hotarelor mişcătoare ce separă
realitatea de imaginaţie.
Emmanuel Ruben este un geograf şi scriitor născut în 1980, la
Lyon. La ligne des glaces este al treilea lui roman.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
33
© Tina Merandon
Lydie SalvayrePas pleurer / Seuil
Vorbim tare (ca să vezi de ce spaniolul are mereu impresia că are de-a face cu surzi), se fumează, se râde, sunt beată, ne spunem tu fără să ne cunoaştem. Şi în acel jaleo, în acea zarvă, ce cuvânt formidabil, scumpa mea, zarvă! În acea zarvă de discuţii, de izbucniri în râsete, de me cago en Dios, aruncate la fiecare cuvânt şi de clinchete de pahare ciocnite, deodată o voce gravă şi uşor palpitantă se ridică.
On parle fort (allez savoir pourquoi l'Espagnol pense qu'il a toujours affaire à des sourds), on fume, on rit, je suis soûle, on se dit tu sans se connaître. Et dans ce jaleo, dans ce brouhaha, quel mot formidable, ma chérie !, dans ce brouhaha des discussions, des éclats de rire, des me cago en Dios lancés à tout propos et tu tintin des verres entrechoqués, une voix tout à coup se lève, une voix grave et légèrement palpitante . . .
Două voci se împletesc.
Cea revoltată a lui Bernanos, martor direct al Războiului Civil spaniol, care denunţă
teroarea exersată de naţionalişti, cu binecuvântarea bisericii, împotriva răilor săraci.
Şi cea consolantă a lui Montse, mama naratoarei care a şters tot din amintirea ei, mai puţin
zilele încântătoare ale insurecţiei libertariene.
Două voci şi două viziuni care rezonează în mod straniu cu prezentul şi care plămădesc
arta romanescă a lui Lydie Salvayre în toată puterea ei, între violenţă şi lejeritate, între
brutalitate şi fineţe într-o proză când impecabilă, când stâlcită cu vrere.
34
© Hermance Triay
Liste Goncourt
La vie d'une « mauvaise pauvre » sur fond de guerre civile espagnole. Des
destins menés par les idéologies politiques de l'époque ; enfin, la vie et la mort,
décidées par l'illusion de trouver une nouvelle vie, meilleure.
Lydie Salvayre réunit la voix de Georges Bernanos avec celle de Montse, la mère
de la narratrice, pour peindre le tableau d'une Espagne déchirée par la guerre
civile de 36. S'exprimant dans un mélange savoureux de français et d'espagnol,
Montse raconte la vie rurale des années trente pleine de misère et la manière
dont les Espagnols ont réagi aux idées nouvelles.
Le roman de Lydie Salvayre est un pari gagné par l'auteur qui parvient à nous
offrir un roman à deux voix, qui se fondent harmonieusement dans une même
réalité : la guerre civile en Espagne.
Elle superpose l'histoire de la jeunesse catalane de sa mère et le témoignage de
Georges Bernanos, la joie de vivre et l'horreur devant la mort. Tous les
sentiments humains : l'amour, la révolte, le sacrifice, la haine, la honte
coexistent dans une langue qui palpite, « le fragnol ».
Deux voix se mêlent ensemble pour revenir sur l'Histoire et mieux l'éclairer.
Nous sommes face à un récit bouleversant et émouvant, plein de sensibilité et
d'humilité.
Pas pleurer est un roman où se déclenche une guerre de la mémoire, où se
mélange le passé et le présent et où deux vies se combinent dans un seul
événement.
Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov
Daniel GHERASIM, Cluj-Napoca
Ana Maria COMAN, Craiova
Jury de l'Université de Iaşi
Denisa GOICOVICI, TimişoaraLa p
arol
e au
x ét
udia
nts
35
Lydie Salvayre, scriitoare franceză de origine spaniolă, s-a născut în 1948, în sudul Franţei.
Ea a obţinut premiul Hermès pentru roman de debut cu La Déclaration, premiul Novembre
pentru La Compagnie des spectres şi premiul François Billetdoux pentru BW. Cărţile ei sunt
traduse în douăzeci de limbi, iar unele au fost adaptate în spectacole teatrale. Pas pleurer a
obţinut premiul salonului de carte de la Nancy, în 2014.
Joy SormanLa peau de l'ours / Gallimard
Doamna Yucca găseşte între labele mele unicul refugiu posibil pentru corpul ei hipertrofiat, se uită pe sine, e nesperat, deodată vulnerabilă şi minusculă între braţele mele. Strângând-o la pieptul meu în întunecimea îmbălsămată şi caldă a cuştii, m-am văzut om înfrânat şi animal poticnit, bestialitate pierdută şi evidenţă dispăruta, m-am văzut îndepărtat de viaţa mea, om invizibil şi fiară incertă, m-am văzut poftind în zadar.
Madame Yucca trouve entre mes pattes le seul refuge possible à son corps démesuré, elle s'abandonne, c'est inespéré, soudain vulnérable et minuscule dans mes bras. La serrant contre moi dans l'obscurité embaumée et chaude de ma cage, je me suis vu homme entravé et animal empêché, bestialité perdue et évidence disparue, je me suis vu bander en vain.
Naratorul, hibrid monstruos născut din împreunarea unei femei cu un urs, îşi poveste te
destinul nefericit. Abandonând treptat orice trăsătură umană pentru a lua aparenţa unei
fiare, este vândut unui ursar, apoi unui organizator de lupte cu animale, traversează
oceanul pentru a ajunge într-un circ, unde leagă prietenii cu alte creaturi ieşite din comun,
înainte de a ajunge la o gradină zoologică.
Cu acest roman în formă de basm, care exploreză graniţa subţire şi îngrijorătoare dintre
umanitate şi bestialitate, Joy Sorman ne invită la o călătorie unică într-o piele de urs. Un
mod de a ne deregla simţurile şi de a purta o privire nouă şi tulburătoare asupra realităţii
oamenilor.
ş
36Liste Goncourt
Un esprit humain dans une peau de bête, contraint à vivre plutôt en lui-même
que parmi les autres. Une image extérieure, un peu dérangeante, de l'humanité
vue comme une foule cruelle et incapable de comprendre et d'accepter la
différence.
Un accouplement contre-nature entre un ours et une jeune femme ne peut que
mal finir ; pourtant, lorsque le résultat de cette relation est une âme humaine à
l'apparence d'une bête, le lecteur devient le témoin des souffrances d'un esprit
rationnel et sensible censé vivre dans « la peau de l'ours ».
Le roman-parabole de Joy Sorman montre avec éloquence que le règne animal
ne détient pas l'exclusivité en matière de férocité !
À la frontière entre humanité et bestialité, l'auteur nous propose un nouveau
regard sur le monde si complexe de l'humain. Expérience surprenante, ce livre
est fait pour les lecteurs anticonformistes.
Un conte fantastique et subtil qui pose des questions sur l'humanité et la
bestialité.
La peau de l'ours : deux vies en une. Un monde bivalent – deux êtres différents
et en même temps un seul. Le mi-homme mi-ours.
Bianca POPA – Adelina BOGZOIU, Braşov
Dora MĂNĂSTIRE, Cluj-Napoca
Alexandra IONEL, Cluj-Napoca
Jury de l'Université de Iaşi
Cerasela PÉCHIER, Sibiu
Calin POPET, Timişoara
Joy Sorman, scriitoare şi jurnalistă, se naşte în 1973. Este
recompensată cu premiul Flore pentru primul roman, Boys, boys,
boys şi cu premiul François Mauriac al Academiei Franceze, pentru
Comme une bête, acordat în 2012.
La p
arol
e au
x ét
udia
nts
37
Catherine Hélie © Editions Gallimard
Éric VuillardTristesse de la terre
/ Actes Sud
Să-l privim. Noaptea e albă. Şopteşte-mi ce trebuie să scriu. Nu, te rog, nu-mi mai arăta chipul tău, nu mă mai privi. Pământul e trist, corpul e singur. Nu mai văd nimic. Iar tu, tu eşti acolo biet rege care a tras o carte proastă.
Regardons-le. La nuit est blanche. Souffle-moi ce qu'il faut écrire. S'il te plaît, ne me montre plus ton visage, ne me regarde pas. La terre est triste, le corps est seul. Je ne vois plus rien. Et toi, tu es là, pauvre roi ayant pioché la mauvaise carte.
Credem că reality show-ul este ultimul avatar al spectacolului dedicat maselor? Ne înşelăm
amarnic. Este chiar originea. Creatorul lui a fost Buffalo Bill, realizatorul faimosului Wild
West Show.
Figură mitică a cuceririi Vestului Sălbatic, Buffalo Bill şi-a întreţinut propria legendă prin
reprezentaţiile în care se punea pe sine însuşi în scenă, alături de indieni adevăraţi şi
rejuca scenele de bătălie. Spec colul său, care face turul Statelor Unite şi al Europei,
îmbină realitatea cu mitul şi provoacă fervoare în rândul spectatorilor.
Însă în spatele acestui decor-realitate în hârtie, se ascunde o realitate mult mai tragică, cea
a unui popor martirizat, înjosit, exploatat, expus, umilit, condamnat să joace la nesfârşit
propria-i distrugere chiar de chiar cei care au provocat-o.
ta
38Liste Goncourt
Une invitation à réfléchir, une fois de plus, sur la conquête de l'Ouest
américain par l'homme blanc et sur la disparition d'une culture : celle des
Amérindiens. Le spectacle Wild West Show est un mélange de réalité et de
mythe. Derrière ce décor, se cache une réalité dure, celle d'un peuple-martyr –
les Indiens condamnés à jouer leur propre tragédie, devant leurs oppresseurs.
Éric Vuillard fait que la réalité et le spectacle qui met en scène cette réalité se
réunissent dans le même contexte, celui de son roman. Sous le signe du succès
sera toujours caché celui de la tragédie. Sur la terre, le bien et le mal, le beau et
le laid coexistent, et l'homme sera toujours d'un côté ou de l'autre, c'est cela que
Tristesse de la terre essaie de montrer.
Tristesse de la terre est un vrai poème qui traite d'une manière très émouvante
des aspects de la vie quotidienne, en s'appuyant sur des faits réels qui se sont
déroulés dans le passé, mais qui ont beaucoup influencé le présent.
Comme le titre même l'indique, le roman reflète une tristesse profonde qui
touche beaucoup le lecteur. « La terre est triste, le corps est seul. Je ne vois plus
rien. Et toi, tu es la, roi pauvre, ayant pioché la mauvaise carte. »
Nous assistons à la déconstruction d'un mythe. C'est la face cachée et tragique
des origines du divertissement de masse qui est révélée dans ce roman.
Maria MARINA, Braşov
Aida Duma, Cluj-Napoca
Georgiana BUTU, Craiova
Jury de l'Université de IaşiLa p
arol
e au
x ét
udia
nts
39
Éric Vuillard, născut în 1968, la Lyon este scriitor şi cineast.
Romanul său Conquistadors e recompensat cu Grand prix littéraire
du Web şi cu premiul Ignatius J. Reilly, în 2010. Primeşte, de
asemenea, premiul Franz-Hessel, în 2012 şi premiul Valery-
Larbaud, în 2013 pentru două povestiri publicate de editura Actes
Sud, La bataille d'Occident şi Congo.
© Melania Avanzato
Institutul Francez, Editura Arthur şi Jumătatea plină vă prezintă Le
Petit Nicolas sau… Micuţul Nicolas.
Micuţul Nicolas, un băieţel impertinent, amuzant şi jucăuş, ne
antrenează cu umor şi tandreţe în aventurile sale cotidiene,
acompaniat de o galerie de puşti care mai de care mai spectaculoşi.
O serie de povestioare în care ne vom recunoaşte cu toţii.
Prima aventură a Micuţului Nicolas apare în 1959 în ziarul francez Sud-Ouest Dimanche.
René Goscinny inventează un « limbaj de puşti », iar Jean-Jacques Sempé desenează cu
tandreţea-i binecunoscută o multitudine de copilaşi minusculi care se agită. Un erou s-a
născut.
René Goscinny, scriitorul cărţii Micuţul Nicolas, este cel mai cunoscut şi mai iubit scenarist
francez de bandă desenată. Albumele sale Asterix, Iznogoud şi Lucky Luke stau la temelia
benzii desenate europene.
Jean-Jacques Sempé, minunatul desenator al Micuţului Nicolas, este unul dintre cei mai
cunoscuţi desenatori umorişti din lume. Micuţul Nicolas a fost publicat în 40 de ţări, iar
albumele cu desene umoristice în peste 20 de ţări.
În cadrul Salonului European de Bandă Desenată
Program de vizitare:
Miercuri – Duminică : 10:00-18:00
L'Institut français, les Editions Arthur et Jumatatea Plina
s'associent pour vous présenter Le Petit Nicolas ou… Micuţul Nicolas
Le Petit Nicolas, un petit garçon impertinent, joyeux et amusant, qui
nous entraine dans ses aventures quotidiennes en compagnie d'une
galerie de personnages aussi spectaculaires qu'ordinaires. Retrouvez-le
dans une série d'historiettes dans lesquelles nous nous reconnaissons
tous.
Le Petit Nicolas . Micuţul Nicolas
42Les invités de l'automne
Afin de mettre en lumière le roman de Roger Vercel, l'Institut
français de Roumanie a réalisé une exposition itinérante. Intitulée
„Hommage au Capitaine Conan”, cette exposition vous plonge dans
le Bucarest de Roger Vercel, celui des années 1918 – 1919, grâce aux
descriptions de l'auteur et à une riche documentation.
Primul Război Mondial se apropie de sfîrşit. Detaşamentul locotenentului Conan din
Armata franceză de la Dunăre aşteaptă într-o pădure de pe malul bulgar al fluviului.
Trimişi în România, oamenii lui Conan, frustraţi că, după patru ani de război şi de acţiuni
îndrăzneţe, nu mai primesc nici un fel de misiuni de luptă, intră în conflict cu justiţia
militară. Locotenentul Norbert, prietenul lui Conan, va ancheta, în calitate de comisar
raportor, faptele unor militari care nu par dispuşi să accepte că violenţa pe care războiul o
justifică se transformă, pe timp de pace, în crimă.
„În ciuda armistiţiului şi a eliberării României, Armata de la Dunăre va rămîne mobilizată
timp de mai multe luni. Soldaţii ei sînt încazarmaţi la Bucureşti şi întîmpină dificultăţi în
readaptarea la legile vieţii civile. Acesta este fundalul romanului Căpitanul Conan...
Descrierile sînt precise, căci, pentru a povesti, scriitorul s-a bizuit pe propriile lui amintiri,
consemnate în carnete pe care le-a ţinut de-a lungul întregului război tocmai pentru a
putea reconstitui în amănunt aceste instantanee ale Istoriei. Solida lui documentaţie ne
permite ca, citind Căpitanul Conan, să întreprindem o adevărată călătorie în timp.”
Alliance français de Constanta : 03 oct. - 27 oct. 2014
Université de Craiova : 03 oct. - 16 oct. 2014
Alliance française de Ploiesti : 22 oct. - 10 nov. 2014
Librairie Carturesti - Verona, Bucarest : 29 oct. - 18 nov. 2014
Exposition:
Institut français de Iasi : 8 nov. - 23 nov. 2014
Lectorat de français de Sibiu : à partir du 19 novembre 2014
Alliance française de Brasov : 26 nov. - 8 déc. 2014
Alliance français de Pitesti : 10 déc. 2014 - 14 jan. 2015
Căpitanul Conan a fost distins în 1934 cu prestigiosul premiu
Goncourt, iar în 1996 a inspirat filmul cu acelaşi titlu regizat de
Bertrand Tavernier.
43
Capitaine Conan . Căpitanul Conan
Personne . Nimeni„Un tată care se străduieşte să se transforme pe sine în nimic. O fiică ce
transformă nimicul la loc în tată. Există atîtea cărţi despre mamă în literatura
universală. Aceasta este una dintre cărţile tatălui. Un abecedar al complicatei
iubiri filiale şi paterne, transformat într-o adevărată bijuterie stilistică.”
Svetlana Cârstean
„Dacă tata ar fi trăit, spune Virginia Woolf în Jurnal, n-aş fi scris nici un cuvînt.
Pentru că tata n-a reuşit să trăiască niciodată cu adevărat, pare să spună
Gwenaëlle Aubry în Personne, a trebuit să încep să scriu. Romanul familial şi,
mai ales, figura Tatălui retează sau, dimpotrivă, autorizează fantasma
scriitoricească. A deveni scriitoare înseamnă pentru Gwenaëlle Aubry a da o
voce unui părinte pierdut în propria-i nevroză, înseamnă a dialoga cu eurile lui
multiple, înseamnă a-l autoriza să existe măcar după moartea sa fizică. Iar acest
dialog – care ne implică şi pe noi, fie că citim, fie că scriem – s-ar putea numi
Nimeni aşa cum foarte bine s-ar putea numi Noi, toţi.”
Simona Sora
„Un apreciat profesor de Drept lasă moştenire un manuscris în care, povestindu-
şi boala (un sindrom maniaco-depresiv), şi-a căutat identitatea pierdută. Boala l-
a transformat într-un „nimeni”, dar comentariul profund, nuanţat, al fiicei, îl
recompune, din măştile, ordonate alfabetic. Două voci, două vieţi decalate,
efortul de a ascunde suferinţa, de a atinge sau de a păstra normalitatea. O carte
tulburătoare, pasionantă, impecabil scrisă, despre legături indestructibile de
familie, despre graniţa incertă dintre literatură şi proiecţiile psihice.”
Gabriela Adameşteanu
Gwenaëlle Aubry (n. 1971) este scriitoare, traducătoare a lui Plotin, doctor în
filosofie, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique. A publicat
şase romane, în prezent fiind autor Mercure de France. Personne a apărut în
2009 şi a fost recompensat cu Premiul Femina. A figurat în selecţiile finale
pentru premiul Academiei Franceze şi premiul Médicis. Cel mai recent roman al
său, Partages (2012), s-a regăsit de asemenea pe lista lungă pentru Premiul
Goncourt.
Romanul Personne a fost tradus în zece limbi, iar ediţia din Statele Unite a
beneficiat de prefaţa lui Rick Moody, autorul binecunoscutului roman The Ice
Storm.
Gwenaëlle Aubry va fi
prezentă la Bucureşti între
22-25 noiembrie la târgul
de carte Gaudeamus.
Gwenaëlle Aubry
© Stéphane Haskell
44Les invités de l'automne
Scriitoarea franceză Hélène Grémillon s-a născut în 1977 la Poitiers. După studii
de filologie şi istorie, se lansează în presă (lucrează pentru Le Figaro şi L'Avant-
scène cinéma) şi în regia de scurtmetraj. În 2010 debutează cu romanul
Confidentul (Le confident) – o poveste în care pasiunile şi întâmplările dramatice
se înlănţuie pe fundalul tulbure al Franţei ameninţate şi apoi ocupate de nazişti
–, în aceeaşi măsură un mare succes de public şi de critică. Cartea, tradusă până
în prezent în 27 de ţări, a fost distinsă cu cinci premii importante în Franţa şi cu
Euregio-Schüler-Literaturpreis (2013) în Germania. În 2012, Hélène Grémillon îşi
publică cel de-al doilea roman, Garsoniera (La Garçonnière), care se bucură de
acelaşi succes.
Un adevărat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène
Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până
în prezent în 27 de ţări. Confidentul a fost încununat în Franţa cu numeroase
premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier
Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix
Montalembert (2011) şi Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-
Germain-en-Laye (2011), în Germania primind Euregio-Schüler- Literaturpreis
(2013).
Paris, 1975. După tragicul accident în care-şi pierde mama, tânăra editoare
Camille Werner descoperă printre misivele previzibile un plic ciudat. În el, o
scrisoare de câteva pagini, relatând întâmplări din copilăria unor necunoscuţi.
O eroare a poştei, sau poate o scăpare a expeditorului anonim, crede Camille.
Dar primul plic e doar începutul unui şir de scrisori care, filă cu filă, deapănă
povestea a două iubiri imposibile şi a nenumărate vieţi sfărâmate. Încetul cu
încetul, Camille înţelege că teribila taină pe care vrea să i-o împărtăşească
autorul anonim o priveşte chiar pe ea. În acest roman, care are suflul marilor
istorisiri, Hélène Grémillon asociază pasiunea cu suspansul psihologic, într-un
admirabil stil literar.
Hélène Grémillon va fi
prezentă la Bucureşti între
19-22 noiembrie la târgul
de carte Gaudeamus.
Hélène GrémillonLe Confident . Confidentul
45
©Claude Gassian
Ce roman est inspiré d'une histoire vraie. Les événements se déroulent en Argentine, à Buenos Aires. Nous sommes en août 1987, c'est l'hiver. Les saisons ne sont pas les mêmes partout Les êtres humains, si.Prochainement en roumain.
La Garçonnière
„Cele mai frumoase cărţi din România 2014” este un proiect
realizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură.
Proiectul formează o platformă de dezbatere pe tema designului de
carte, atât pentru profesionişti din lumea editorială, cât şi pentru
designeri, graficieni independenţi şi publicul larg, oferind un
cadru de apreciere şi o perspectivă internaţională. Activitatea
centrală este un concurs naţional de design de carte, finalizat cu o
expoziţie a celor mai frumoase cărţi din România.
Institutul Francez este partener al acestui eveniment din 2013 şi
contribuie la îmbogăţirea lui cu un invitat de specialitate din
lumea cărţilor frumoase franceze. În 2013, Géraldine Lay
(fabricantă la Actes Sud) a fost prezentă în cadrul acestui
eveniment, iar anul acesta, Corinne Trovarelli de la Flammarion.
Institutul Francez este mândru să susţină această iniţiativă, una
ambiţioasă şi a cărei finalitate nu înseamnă doar ideea conceperii
unei cărţi-instrument de lectură, ci şi obţinerea unei cărţi ca
măiestrie profesională, ca obiect artistic.
Un workshop cu un specialist francez este prevăzut pentru luna
decembrie.
Cele mai frumoase cărţi
Laureaţii acestei a treia ediţii, anunţaţi pe 6 octombrie la UNAgaleria din Bucureşti, au fost:
Premiul I: Serii. Multipli. Realisme. – Nicu Ifoveanu, Grafică Radu Manelici, Asociația
pentru Artă Ilfoveanu
Premiul II: Mickey pe Dunăre – Cristian Dârstar, Alexandru Berceanu, Bandă desenată
Cristian Dârstar, design Sorina Vasilescu, Jumătatea Plină
Premiul III: Carte de activități și colorat cu desene de Dan Perjovschi – Monotremu (artist duo)
în cadrul proiectului Minitremu, Design Monotremu, desene Dan Perjovschi, Minitremu
Iar Institutul Francez a fost şi el încununt cu Premiul pentru cel mai bun partener!
46Les invités de l'automne
Médiathèques. Horaires :
Bucarestmardi, mercredi, vendredi: 10h00 – 18h00jeudi: 10h00 – 20h00 (de mai à octobre)samedi: 10h00 – 14h00
Clujlundi : 13h00 – 18h00mardi, mercredi, vendredi : 10h00 – 18h00jeudi : 13h00 – 20h00samedi : 10h00 – 13h00la médiathèque est ouverte au public un samedi sur deux, le premier et le troisième samedi du mois
Iasilundi, mardi, vendredi : 11h00 - 18h00 mercredi : 11h00 – 20h00jeudi : 11h00 – 19h00 samedi : 10h – 14h00
Timisoara Lundi, mercredi, vendredi : 10h00 – 18h00mardi, jeudi : 14h00 – 20h00samedi : 10h00 – 14h00
www.institutfrancais.ro
Librairie Française Kyralina
Str. George Enescu nr. 8, BucarestTél : +40 31 428 7436E-mail : [email protected]
Du lundi au samedi : de 10h à 20het le dimanche : de 12h à 18h
http://www.kyralina.ro
Coordonare proiect:
Chloé BecqueriauxTraducere:
Norela FeraruVisual:
Daphné Becqueriaux Concept şi realizare grafică:
Concept MachineTipar:
Arta Grafică
Mulţumiri profesorilor coordonatori, lectorilor, şi membrilor juriului
Organizatori institutionali
Parteneri strategici
Parteneri
Parteneri media
Cu sprijinul
Le Choix roumain de la liste Goncourt Lista Goncourt / Alegerea studenţilor
români
Le Salon européen de la bande dessinée
Le Petit Nicolas .
Salonul european de bandă desenatăMicuţul Nicolas
Capitaine Conan . Bertrand Tavernier
Centenaire de la première guerre mondiale
Căpitanul Conan
Centenarul Primului Război Mondial
Gaudeamus Hélène Grémillon Gwenaëlle Aubry