Selon le dictionnaire Larousse, l'im-pôt est un « prélèvement que la so-ciété exige de l'individu en vertu duprincipe de solidarité nationalepour subvenir aux dépenses d'in-térêt général et aux charges résul-tant de la dette de l'état. »

Cette définition conduit àréfléchir sur les liens entre l'im-pôt et le citoyen, l'impôt et lesdépenses publiques et sur la sol-idarité nationale.

I- L'impôt et la citoyenneté.Le droit de vote a été au cours des âges fonction d'un lien

avec un territoire ou fonction de l'impôt versé.Ainsi, aux élections municipales ne peuvent être électeurs

et éligibles que les citoyens majeurs acquittant un impôt dansla commune de rattachement. Autrefois pour être électeur ouéligible, il fallait acquitter le cens électoral, c'est-à-dire verserune quotité d'imposition nécessaire.

„Pentru acâștiga bani tre-

buie să-i iei dela cineva”

„Topaze” de

marcel pagnol

... Așadar,1934. O zi deiarnă ca ori-

care alta la munte, cu frig și zăpadăviscolită. „Da, doarme încă. Lucette,vino, să mergem”. Bărbatul și femeiaau aruncat o privire pe drum, înaintesă închidă poarta după ei. Doi jan-darmi „în patrulă” au urmărit din ochicuplul de amici ai stăpânului vilei,care se îndepărta, bărbatul firav, cumersul nesigur, femeia, mai tânără,

mai vioaie...În vila „Le Vieux Logis” („Cabanaveche”) din Chamonix, o casăcochetă, mare și funcțională,construită de-a lungul unei stânci,chiar și spre ora prânzului totul păreacă doarme, șueratul vântului amintindde o respirație neregulată. Deodată,un foc de revolver s-a auzit din casă,un zgomot aproape înăbușit derafalele de vânt care înlănțuiau brazii.Era spre mijlocul amiezii. Aflați cupuțin timp înainte la fața locului,polițiștii, încă dezorientați, s-au în-dreptat spre camera cu pricina și auforțat ușa. În odaie, lenjerie aruncatăici și colo, hărți și hârtii în dezordinepe un birou unde se mai aflau resturileunui dejun, o sticlă de coniac fin șicâteva cărți de joc.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“E mai uşor să-ţiceri scuze, decât să

ceri voie.”

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 424 anul XI vineri, 27 martie 2015 1 RONPUNCTUL PE EUROPA Stavisky „o afacere care a cutremurat Franța”

și semnificațiile ei actuale(II)

In-dustria turismului din în-treaga lume şi-a datîntâlnire, ca în fiecare an,între 4 şi 8 martie la Târgul

de turism la Berlin. Între-prinderile de turism şidestinaţiile, prin instituțiilereprezentative, specialiștiiîn domeniu, au participatla câteva zile intense delucru, care le-au permis săia pulsul pieţei emitenteg e r m a n e .Organizatorii târgului deturism au încredere că vorfi depăşite cifrele înregis-trate anul trecut(un total de10.086 de expozanţi din188 de ţări şi-au prezentatprodusele şi serviciile laaproximativ 170.000 departicipanţi, dintre care110.000 au fost specialiştidin industrie).

Germania și-a arătat forța laTârgul de turism de la Berlin

Prof. Dan pOpescu

Încântaţi, ne-am îndreptats p r eMALAYEZIA /MALAYSIA - ofederaţie cu 9sultanate eligi-bile, cu osuprafaţă de3 2 9 . 8 4 5km2, cu opopulaţie de

peste 30 de milioane, constituitădin: malaezieni, thailandezi,chinezi, indieni, pakistanezi,adepta religiilor: islam(predomină), budhism, hinduism,creştinism, ceea ce explicăinterferenţele culturale şi farmeculturistic (locul 15 în lume caafluenţă turistică).

12. conrad rudolfHaas, inventatorul ra-chetelor şi a lnsatoru-lui de rachete-rakchetenstock

mOTTO Sfatul meu este calumea să trăiască înpace, să nu mai fier ă z b o i .conrad Haas

Născut la Viena în anulde graţie 1509, ConradHaas a venit la Sibiu,pentru prima data, lavârsta de 42 de ani, pen-tru a superviza operaţiide revizie şi modernizareale arsenalului armatei.Şi a rămas aici, în cali-tate de comandant al Ar-senalului militar, până lamoartea sa ,în anul1576.

Conf. Univ. Dr. Cornel jucAN, ULBS

continuare in pag. 7

Realităţi “in glissando”

Conf. Univ. Dr. Virgil NiculA, ULBS

Prof. Univ. Dr. ElenamAcAvei, ULBS

VIVE L'IMPOT... !

Prof. Univ. Dr. DHCRobert lAbbe , anciendirecteur de l’IUT deRennes

continuare in pag. 8

continuare in pag. 2

continuare in pag. 6

rennes

Franciza este o posibilitate de afac-eri atractivă atât pentru deţinătorulunei afaceri care doreşte să seextindă, cât şi pentru cei careurmăresc să-şi demareze propriaafacere. Pentru cel care are oafacere, franciza reprezintă oportu-

nitatea de dezvoltare şi o cale dea evita deschiderea de noi unităţiexclusiv pe cheltuiala proprie.

Pentru cei ce doresc să-şi deschidă o afacere, franciza con-stituie un bun mod de a pătrunde pe piaţă, cu riscuri maipuţine şi cu şanse mai mari de succes.Prin intermediul francizei, deţinătorul unei afaceri de notori-etate (francizorul) cedează unei alte persoane (francizatului)dreptul de a realiza o copie a afacerii sale, în anumite condiţii,cu precădere financiare. Ei încheie un contract de franciză, înbaza căruia francizatul vinde bunuri, prestează servicii sauproduce bunuri sub brandul francizorului, după reguli stabilitede acesta.Franciza aduce beneficii ambelor părţi. Francizorulpoate sa-şi extindă conceptul de afacere pe pieţe noi prin in-termediul capitalului francizaţilor, obţine profit din taxele defranciză şi cele periodice, îşi face reclamă afacerii prin inter-mediul francizaţilor, etc.

Forme de organizare aleactivităţilor comerciale

Conf. Univ. Dr.Lucian belAşcu , ULBS

continuare in pag. 2

THAILANDA –MALAYEZIA –

SINGAPORE(II)O destinaţie turistică

atrăgătoare şi instructivă

KuAlA lumpur

continuare ^n pag. 4-5

Anny Duperey în rolul lui Arlette

turism2 VINERI 27 MARTIE 2015

urmare din pagina 1

În acest an, numărul rezervărilorde standuri a crescut comparativcu anul trecut, ceea ceînseamnă, potrivit declaraţiilorfăcute de Messe Berlin, “un indi-cator economic favorabil carereflectă cu precizie evoluţiapozitivă a industriei turismului”.

Industria turismului aparticipat la Târgul ITB Berlin,care în acest an aniversează 50de ani, cu aşteptări mari datorităforţei pe care o anunță pieţeleemitentedin Germania și MareaBritanie pentru anul în curs.

Raportul ITB WorldTravel Trends Report este în-tocmit anual de către companiade cercetare de piaţăIPK Interna-tional, la comanda târguluiinternaţional de turism ITBBerlin.Potrivit datelor prezentate,creşterea medie de 3% a turis-mului emitent europeanprevăzută pentru acest an se vamenţine la nivelul anului 2014.Călătoriile turistice vor continuasă crească de asemenea, la nivelmondial, potrivit previziunilor IPK.

În 2015, printre cele maiputernice pieţe europene gener-atoare de turism, se numărăMarea Britanie, cu o posibilăcreştere de 7%, precum şi Elveţiași Polonia cu o posibilă creşterede 4% fiecare. Pentru Germaniase prognozează o creştere acălătoriilor internaţionale de 2%.Pe de altă parte, în pofidaameninţărilor teroriste, temerilorde Ebolaşi scăderii puterii decumpărare în mai multe pieţeemitente, numărul de călătoriiinternaţionale va creşte la nivelmondial între 4% şi 5%, cu altecuvinte, nu va fi nicio criză în tur-ism în 2015.

Principalele tendinţemenţionate în raport cu privire lacălătoriile efectuate de europeniîn 2014 sunt următoarele: turiştiiau preferat să facă călătorii maiscurte; au crescut cheltuielile penoapte cu peste 4%; rezervărileonline au crescut cu 7%;rezervările prin intermediulagenţiilor de turism au stagnat;călătoriile de vacanţă au crescutcu 5%; turismul urban a înregis-trat o creştere semnificativă de10%; călătoriile pentru sporturi deiarnă şi turism rural au înregis-trat un declin; călătoriile de afaceri(MICE) au crescut cu 4%;călătoriile internaţionale în interi-orul granițelor Europei au crescutcu 3%; călătoriile europenilor înAsia au crescut cu 7%, în Amer-ica de Nord şi Caraibe cu 6%, iarîn America de Sud şi Pacific cu5 % .

Mai mult decât atât,potrivit datelor compilate de IPK,companiile de turism care au în-registrat cea mai bună evoluţie în2014 sunt cele specializate înrezervările online prin intermediulsmartphone-ului (în special înStatele Unite, Japonia şi China),precum şi noii intermediari decazare privată.

IPK scoate, de aseme-nea, în evidenţă creşterea de58% a călătoriilor în segmentul decitybreaks şi de 32% a turismuluide aventură în ultimii cinci ani.Pede altă parte, vacanţele lamareau crescut cu 18%, creşteredatorată în principal segmentuluide turiști din Europa de Est.

În acest an, târgul a ben-eficiat de o largă participare a

ţărilor din Asia şi Orientul Mijlociuşi a companiilor legate de noiletehnologii pentru turism.Cerereade spaţii la târg din partea ţărilorarabe a fost foarte mare, com-parativ cu anii trecuți. Mai multdecât atât, India este una dintrețările care a ocupat din nou unpavilion întreg, Afganistan revinela târg, în timp ce Bangladesh aparticipat în premieră. În schimb,Rusia a anulat cererile pentru maimulte stand-uri.La rândul lor,Brazilia şi Argentina au fostreprezentate în acest an de unnumăr mai mare de expozanţidecât la oricare dintre ediţiile an-terioare ale ITB Berlin.

România a promovat laediţia târgului din acest an naturaşi bisericile fortificate din Transil-v a n i a .

Cu toate aceste sem-nale pozitive, destinaţii precumGrecia, Egipt, Turcia şi Croaţia re-cunosc deschis că în 2015 vorsuferi o contracţie semnificativă asosirilor de turişti ruşi, rezultatulimediat reflectându-se în zeci demii de locuri care vor rămâneneocupate care, în verile trecute,erau rezervate de turiştii dinRusia.Şi pentru a umple acestgol, destinaţiile concurente dinMediterana de Est nu vor facedoar campanii de promovare maiintense în pieţele emitente dinnordul şi centrul Europei ci, cusiguranță, vor realiza și reducerifoarte agresive în următoarelesăptămâni şi luni.

Turcia a ocupat cel maimare pavilion la Târgul ITB Berlin2015, cu un total de 120 deexpozanţi, în principal companiihoteliere. În 2014, Turcia a primit36,8 milioane de turişti străini, cu5,5% mai mult faţă de anul ante-rior.Sosirile de turişti străini ger-mani au crescut cu 4,1%,ajungând la un volum de 5,2 mil-ioane de turişti care au vizitat Tur-cia în anul 2014.O bună parte dinturiştii din nordul şi centrul Eu-ropei se cazează în hoteluri dince în ce mai mari şi spectacu-loase, în multe cazuri pe malulmării, cu instalaţii sportive,facilități etc., care în plus suntvândute în regim de all inclusivesau ultra all inclusive.

Aşa cum au afirmatanaliştii la târgul ITB, rezervărilelente cu care se confruntă indus-tria turismului turcesc în Germa-nia pentru vară poate fi legată șide situaţia geopolitică delicată dinOrientul Mijlociu, având în vederegraniţele extinse pe care le areTurcia cu Siria şi Irak.Dacărezervările nu încep să creascăîn următoarele săptămâni, maiales după târgul MITT de laMoscova, care a avut loc între 18şi 21 martie, s-ar putea declanșaun război al preţurilor, în cazul încare se confirmă aşteptărileproaste referitoare la involuțiapieţei emitente ruseşti pentru2 0 1 5 .

Pentru anul în curs,in-dustria turceascăa turismuluiacceptă deja o scădere puternicăa sosirilor de turişti ruşi, ceea cedetermină un grad de ocuparescăzut față de anii anteriori, multelocuri fiind rezervate toată vara deaceastă piaţă emitentă.

Operatorii de turism dinGermania rămân optimişti cuprivire la comportamentul cereriipentru Grecia în acest an. Eiconsideră că măsurile anunţatede guvernul elennu vor afectaafacerile în turism.Grecia a înreg-istrat o revenire puternică a turis-mului internaţional în ultimii doiani, ajungând chiar la un record

de vizitatori în 2014. Aceast[creştere a fost determinată deîmbunătăţirea infrastructurii hote-liere şi de preţurile atractive.

Mulți touroperatori ger-mani au declarat că renaştereaGreciei ar putea fi un factor deter-minant al cererii mai slabe pentruTurcia, și că “2015 va fi anul Gre-ciei”.Noul prim-ministru grec,Alexis Tsipras, a anunţat înc-etarea privatizărilor în sectorultransporturilor şi turismului în timpce a criticat puternic impactul all-inclusive-ului asupra economieiGreciei,afirmând că aceste re-sort-uri împiedică turiştii săviziteze restaurantele şi maga-zinele locale. Cu toate acestea,mai târziu, ministrul adjunct aleconomiei, Elena Kountura, aasigurat că Tsipras a fost inter-pretat greşit şi că nu va lua niciomăsură împotriva all-inclusive-ului, dar guvernul doreşte săcrească calitatea acestei oferte.

La rândul său,preşedintele asociaţiei de turismSetedin Grecia, Andreas An-dreadis, a indicat că se caută unnou model de all-inclusive, caresă includă oferta din jurul resort-ului. Andreadis a confirmat, deasemenea, perspectivele pozitivepentru 2015.

În 2014, economia Ger-maniei a crescut cu 1,6%, com-parativ cu creşterea uşoară de0,2% pe care a înregistrat-o în2013, iar pentru anul în curs PIB-ul Germaniei se estimează că vacrește cu 1,1%.Trendul ascen-dent al economiei germane lafinele anului 2014 s-a datorat înspecial cererii interne, care a fostdeterminată de creșterea con-sumului gospodăriilor.

În ceea ce priveşte prog-nozele pieţelor emitente eu-ropene pentru 2015,perspectivele prezintăfluctuaţii.Institutul IFO estimeazăcă economia europeană vacreşte cu 1,1% în 2015, iar cifreleşomajului pe Vechiul Continentvor fi reduse foarte puţin, de la11,6% la 11,3%.În pofida faptuluică Germania şi-a redus prognozade creştere economică, econo-mistul GernotNerb, de la Institutuleconomic IFO, afirma cu tărie că“nu vedem pericolul ca oameniisă facă economii din motive deteamă, în 2015, pentru că salari-ile vor creşte mai repede decât în2014, iar veniturile privatedisponibile vor creşte cu 2,8% înGermania, ceea ce va da în-credere consumatorilor”.

Piaţa forţei de muncă afost relativ puţin influenţată desuişurile şi coborâşurileeconomiei şi va continua să se

dezvolte pozitiv”, a declarat Biroulde Ocupare a Forţei de Muncădin Germania. “Tendinţa ocupăriiforţei de muncă este în mod clarîn trend ascendent“, a adăugatinstituţia. Numărul şomerilor dinGermania a înregistrat în lunafebruarie o scădere de 20.000 depersoane faţă de lunaprecedentă, când scăzuse dejacu 10.000. Acest lucru reducenumărul total al șomerilor la 2,181de milioane, cifra cea maiscăzută din decembrie 1991,potrivit Oficiului Federal de Ocu-pare a Forţei de Muncă. Astfel,rata şomajului a rămas stabilăpentru a treia lună consecutiv la6,5%, cel mai scăzut nivel de lareunificarea ţării.

În concluzie, potrivitIFO, recuperarea economică înGermania se va menţine, deşi rit-mul de creştere nu va fi la fel derapid, dar în schimb economiiledin Franţa şi Italia rămân în spateîn mod semnificativ, iar încred-erea consumatorilor va avea desuferit, ceea ce va avea un im-pact negativ asupra industriei tur-i s m u l u i .

Pe de altă parte, seprevede că “economia din StateleUnite va suferi o redresareputernică şi cea din China vacreşte cu 7%, astfel că nu vedemniciun pericol de o nouă rece-siune la nivel global”.

Analiza destinaţiilor devacanţă ale călătoriilor efectuatede germani pe tot parcursul anu-lui permite gruparea acestora întrei categorii, cu o pondererelativă din total foarte similară:călătoriile în Germania, călătoriilepe coasta Mediteraneană şicălătoriile în alte țări.

Conform Analizei de Ca-latorii 2014 (ReiseAnalyze) real-izate de Institutul German pentruCercetare în Turism(FUR),călătoria de vacanţă rămâne oprioritate de consum pentru con-sumatorul german, care esteinfluențat în deciziile sale în foartemică măsură de situațiaeconomică, mai ales atunci cândeste vorba de călătoria principalăpe durata unui an calendaristic.De fapt, încrederea consumato-rilor germani marchează maximulistoric din ultimii şapte ani.

Principalele regiuni emi-tente de turism în străinătate,potrivit datelor furnizate deDestatis sunt: Hesse (Frankfurt),Bavaria (Múnchen)şi RenaniaNord-Westfalia (Düsseldorf,Bonn/Köln, Dortmund).Dintretoate statele federale se remarcăînsă Berlinul, oraşul cu cea maimare densitate a populaţiei înGermania, cu mai mult de nouă

milioane de pasageri.O retrospectivă la nivel

mondial ne arată că în lumeexistă în prezent foarte multeproiecte în legătură cu turismul,care constituie o concurențăserioasă pentru Europa în vi-itor.Piaţa hotelieră globală are înprezent aproximativ 8.000 dehoteluri în proiect sau înconstrucţie, concret 7.919, caretotalizează cca. 1,33 milioane decamere, conform statisticilor STRGlobal. Aproape jumătate dinhoteluri şi o treime de camere vorfi construite în Statele Unite.

Statele Unite avea, înluna decembrie 2014, 3.443 deproiecte care au ca rezultat412.878 de camere contractate,ceea ce reprezintă creşteri de14,3% faţă de numărul decamere pe bază de contract deanul precedent şi de 31,4% din-tre cele care sunt în faza dec o n s t r u c ţ i e .

Pe destinaţii, ies înevidenţă New York, cu 27.009camere sub contract şi 13.200 înconstrucţie, urmat de Houstoncu16.473 şi 5.134 de unităţi, re-spectiv Las Vegas cu 12.278 subcontract şi Washingtoncu 11.623şi 3440 de camere.

Numai în New Yorkexistă 40.000 de camere hote-liere în proiect, atât sub contractcât şi în constructie, potrivit STRG l o b a l .

RegiuneaAsia-Pacific,deşi are mai puţine hoteluri înproiect(2.390 unități), acestora lerevin însă un număr mai mare decamere(537.726), ceea ce oferăo idee cu privire la creșterile sem-n i f i c a t i v e .

În Europa vor fi constru-ite 892 de hoteluri care vor oferi141.112 camere noi, pentru56.413 lucrările fiind deja înce-pute. Pe ţări, cele care au unnumăr mai mare de camere suntMarea Britanie (10.577), Rusia(9.269), Turcia (8.513) şi Germa-nia (5.585).Dubai conduce clasamentulţărilor care adaugă un număr maimare de camere aflate în prezentîn construcţie(până în 2016 vaadăuga 25.000 de camere noi),înainte de Doha (6.576), Makkah(5.936) şi Ryadh (5.491), ambeleîn Arabia Saudită. AeroportulInternaţional din Dubai a înregis-trat un total de 71 milioane depasageri până în septembrie2014, potrivit celor mai recentedate publicate de ComisiaInternaţională de Aeroporturi(ACI), cifră care îl plasează înfruntea listei mondiale de trafic depasageri, înaintea aeroportuluiHeathrow (Londra).

New YOrK

Conf. Univ. Dr. Virgil NiculA, ULBS

3VINERI 27 MARTIE 2015 turism comerţ

urmare din pagina 1Francizatul are posibilitatea să de-mareze o afacere proprie sub unbrand cu notorietate, beneficiazăde un grad de autonomie,primeşte asistenţa tehnică şicomercială din partea francizoru-lui şi se bucură de acţiunile depublicitate intermediate de franci-zor. Ţinând cont de orizonturile fa-vorabile pe termen lung, desporirea numărului de astfel defirme, franciza deschide noi dru-muri în distribuţia bunurilor şi ser-viciilor. Reacţia firmelor mici esterapidă la noile condiţii de piaţă, eleîndreptându-se spre noi soluţiicare să crească interesul şi săatragă clienţii.Prin franciză înţelegem toate drep-turile de proprietate intelectuală şiindustrială referitoare la mărci, em-bleme, nume comerciale, know-how, brevete de invenţie, deseneşi modele industriale, drepturi deautor, cedate francizatului de cătrefrancizor pentru a fi exploatate înscopul producerii şi vânzării debunuri şi prestării de servicii cătreconsumatori. Şi în cazul francizei,regăsim mai multe modalităţi dedefinire furnizate de literatura despecialitate. În ţara noastră, fran-ciza se defineşte ca „un sistem decomercializare bazat pe o colabo-rare continuă între persoane fizicesau juridice, independente dinpunct de vedere financiar, princare o persoană, denumită franci-zor, acordă unei alte persoane,denumite beneficiar, dreptul de aexploata sau de a dezvolta oafacere, un produs, o tehnologiesau un serviciu.” (conf. Art. 1 lit. Adin O.G. nr. 52/1997 din28/08/1997, republicată în Moni-torul Oficial, Partea I, nr. 180 din14/05/1998, privind regimul juridical francizei).Rezumând, franciza constituie oformă de cooperare contractualăîntre un francizor şi un francizat(persoane fizice sau persoane ju-

ridice, independente din punct devedere financiar) prin care primul,contra unei taxe de intrare înfranciză (drept de intare) şi a uneitaxe anuale raportată la cifra deafaceri (redevenţă), acordă celuide-al doilea dreptul de comer-cializare a bunurilor şi serviciilorfolosind marca, numele, maga-zinele puternic personalizate, sis-temele publicitare proprii,savoir-faire-ul francizorului. Sistemul de franciză a apărut înStatele Unite ale Americii şi acunoscut două etape în traiectoriasa: pe de o parte, începutul sec-olului al XX-lea: franciza vânzărilorde automobile şi staţiile pentru dis-tribuirea benzinei şi a lubrifianţilor;respectiv, perioada anilor 50-60:expansiunea fulminantă a fran-cizei produselor alimentare.Cele mai cunoscute tipuri defranciză, atât în economiaamericană cât şi în celelalte stateoccidentale, sunt: 1). franciza deproducţie sau a mărcilor de fabrică– Product and Trade Name Fran-chising (în cadrul căreia produselesunt fabricate de către francizor şidistribuite prin intermediulfrancizaţilor); este cazul vânzărilorde automobile, dar şi al firmelorprofilate pe îmbutelierea şidistribuţia băuturilor nealcoolice.2). franciza de distribuţie - Busi-ness Format Franchising (relaţiadintre francizor şi francizat secontinuă şi în ceea ce priveştegestiunea punctelor de vânzare,managementul afacerii, strategiilede marketing etc.); acest tip defranciză cuprinde restaurantele,comerţul cu amănuntul, prestaţiilede servicii etc. Trebuie menţionatşi faptul că acest tip de francizătinde să se dezvolte mult mai re-pede decât primul, graţieîncasărilor sensibil sporite pe carele induce. Particularizând, sistemulfrancizei de distribuţie se împarteîn trei categorii de francize:A. Franciza de comerţ cuamănuntul care cuprinde:1. magazinele alimentare deproximitate (convenience store);

2. restaurantele;3. unităţile de distribuţie amărfurilor nealimentare (magazinespecializate pe electrice, electron-ice, electro-casnice, bricolaj,echipament de casă, articolesportive etc.;4. unităţile de distribuţie a echipa-mentelor şi service-ul pentru au-tovehicule.B. Franciza de agrement şi voiaj(Leisure and Travel Business) C. Franciza prestaţiilor de serviciicătre întreprinderi şi populaţie(Business and Personal Services)este un segment în plina expansi-une ca urmare a potenţăriicererilor pentru astfel de serviciidin partea consumatorilor individ-uali şi a firmelor, dar şi datoritădiversificării din ce în ce mai ac-centuate a acestora. Potrivitspecialiştilor americani, existăşase tipuri de prestaţii:1. servicii către întreprinderi;2. servicii privind locuinţele;3. servicii de închiriere a diferitelortipuri de echipament;4. serviciile privind închirierile deautoturisme şi camioane;5. servicii de spălătorie şicurăţătorii publice;6. servicii de educaţie.

În ceea ce priveşte avantajele şidezavantajele pe care le oferă sis-temul de franciză, ele trebuie anal-izate punându-i în prim plan pe ceidoi parteneri: francizorul şi fran-cizatul. Dacă ne raportăm la fran-cizor, în categoria avantajelor,distingem: este o modalitatesimplă de iniţiere şi extindere aunei afaceri investind costuri min-ime; se pot obţine câştiguri ridi-cate; creşterea notorietăţiibrandului şi ameliorarea imaginiifirmei pe piaţă; informareapermanentă cu privire la piaţă prinintermediul francizaţilor; creştereacotei de piaţă. În legătură cu deza-vantajele, trebuie semnalate: in-ducerea unei imagini nefavorabilepe piaţă (datorită lipsei deexperienţă sau a unui personalmai puţin pregătit); acordarea deasistenţă tehnică şi comercială.Raportat la francizat, în categoriaavantajelor, remarcăm:beneficiază de un nume de marcărecunoscut; foloseşte programede pregătire managerială, dar şide asistenţă a personalului com-ercial; beneficiază de programe depublicitate desfăşurate pe piaţalocală sau naţională; obţine avan-taje în procesul de aprovizionare

(produse şi servicii de calitate lapreţuri competitive); de principiu,costurile de intrare într-o francizăsunt mai mici decât în cazul uneiafaceri proprii; poate obţinecâştiguri semnificative; riscurile defaliment sunt mai mici (francizelegarantează succesul dacă nuexistă deviaţii de la contractul defranciză); rata eşecurilor în acesttip de afacere este de doar 4%, re-spectiv mult mai scăzută decât încazul demarării unei afaceri pecont propriu. În legătură cu deza-vantajele, constatăm: costul fran-cizei; taxa de intrare într-o francizăvariază în funcţie de serviciileoferite de la 10.000-20.000 dedolari până la milioane de dolari înSUA; În egală măsură, redevenţaplătită lunar de către francizorpoate să ia valori între 1 şi 20% dincifra de afaceri (în comerţredevenţele sunt de 2-5%, în timpce în domeniul prestărilor de ser-vicii se ridică la 10-20%; îngrădireaindependenţei francizatului;restricţii cu privire la furnizorii dematerii prime, materiale, echipa-mente etc; oferirea de programemanageriale şi de pregătirenecorespunzătoare; limitareagamei de produse comercializate.

Conf. Univ. Dr.Lucian belAşcu , ULBS

urmare din pagina 2În prezent, aeroporturile viitoruluisunt construite în Orient, lucrăricolosale în care se investesc mil-iarde de euro şi munca a mii demuncitori, potrivit proiectelor arhi-tectonice pe care nu ledescurajează faptul că sunt situateîn deşert sau pe apă. Aceasta estecompetiţia aerospaţială afaraonilor secolului XXI, cuproiecte care concurează şi pen-tru a deveni noile hub-uri de inter-conectare cu toate regiunile lumii.Situat în Jebel Ali, localitate la sudde Dubai, în inima oraşului aero-portuar Dubai World Center, Aero-portul Internaţional Al Maktoum vaavea capacitate pentru a gestiona160 de milioane de utilizatori,aproape cu 30% mai mulţi decâtaeroportul din Atlanta, în prezentcel mai tranzitat din lume. Este deaşteptat ca pentru 2017 aceastăinfrastructură să fie pe deplinoperaţională.Costul total al aero-portului este de aproximativ80.000 de milioane de dolari(peste 58.000 M €).

Dubai îşi propune să devinăhub-ul zborurilor careinterconectează regiunile din Asia-Pacific, Asia de Sud, Orientul Mi-jlociu, Africa, Europa şi Australia, înacest din urmă caz, a aşa numiteirute a cangurului Australia-Eu-ropa/Marea Britanie. Aeroporturilefac parte dintr-un plan mare de ex-pansiune în regiune. O creştere aactivității în aeroporturi înseamnă,de asemenea, taxe mai mari pen-

tru aterizare şi venituri din maga-zinele tip duty-free. În Dubai,aviaţia generează deja 28% dinPIB-ul oraşului, o cifră care este deaşteptat să crească la 35% dupăce aeroportul va fi pe deplinoperaţional.

Dubai se confruntă cu ocreştere puternică a ofertei hote-liere, în special a hotelurilor de 3 şi4 stele.Conform datelor publicatede Dubai Corporation for Touris-mand Commerce Marketing(DCTCM), oferta va creşte cuaproximativ 160.000 de camerepână în 2020.

Revista Forbes a plasat oraşulDubai pe al cincilea loc printre celemai vizitate în anul 2014 la nivelmondial. Hotelurile din Dubai auprimit peste 11 milioane de turiştiîn 2013, cu aproximativ un milionmai mulţi decât in 2012, ceea ceapropie destinaţia de obiectivulsău de a obţine 20 de milioane declienţi până în 2020, potrivit De-partamentului de Turism şi Mar-keting Comercial din Dubai(DTCM), dar acest obiectiv nu estedoar de a creşte numărul vizitato-rilor, ci şi de a menţine standardelesale ridicate la toate nivelurile ofer-tei.

Clasamentul plasează HongKong pe al treilea loc, după Dubaişi Londra, cu un total de 61,8 mil-ioane de pasageri şi o creştere de6,1% faţă de aceeaşi perioadă aanului trecut.

Se remarcă, de asemenea,creşterea înregistrată de aeropor-

tul din Taipei (14,1%) la 34,5 mil-ioane de pasageri, urmată de celdin Doha (13,3%) la 25,5 milioanede pasageri şi cel din Bruxelles(11,3%), cu 20,9 milioane depasageri.

În schimb, scade numărul depasageri din Bangkok, singurulaeroport internaţional careînregistrează date negative, cu 37milioane de pasageri.

La nivel european, AeroportulCharles de Gaulle (Paris) ocupălocul al patrulea, cu 58 de milioanede pasageri (+2,9%). Se remarcă,de asemenea, aeroportul din Am-sterdam cu 54,2 milioane depasageri (+4,1%) pe locul al cin-cilea, şi pe locul al şaptelea pelistă, aeroportul german din Frank-furt, cu 52,6 milioane de pasageri(+3,3%).

Construcţia Mildfield TerminalComplex (MTC) face parte din ex-tinderea Aeroportului Internaţionaldin Emiratele Arabe Unite în cadrulplanului Abu Dhabi 2030, cu oinvestiţie de 3.000 de milioane dedolari, cu scopul de a stimula afac-erile şi turismul. Se estimează călucrările vor fi finalizate în 2017, cuo capacitate pentru 50 de milioanede pasageri.

Arabia Saudită realizează ex-tinderea Aeroportului InternaţionalKing Khaled în Riad, cu o investiţiede peste 800 de milioane de dolari(aproximativ 580 de milioane deeuro). Cu un design original careaminteşte de cortul unei tabere debeduini, este de aşteptat ca lu-

crarea să fie finalizată în 2016.Chiar între Europa şi Orientul

Mijlociu, în Turciatranscontinentală, va fi construitnoul Aeroport din Istanbul, în Dis-trictul Arnavutköy, între satele dinYeniköy şi Akpinar, în apropiereaMării Negre,al treilea dintre celemai populate oraşe ale ţării. Cu ocapacitate anuală de 150 de mil-ioane de pasageri, acestarevendică, de asemenea, titlul decel mai mare din lume.În prezent,cel mai mare aeroport din Turciaeste cel din Istanbul Atartürk princare trec 34 de milioane depasageri anual. În pofida crizei care a afectat toateţările lumii în ultimii ani, aschimbărilor climatice, terorismu-lui, a fenomenolor politice și so-ciale cu influență negativă asuprasa, turismul s-a dovedit a fi o ac-tivitate economică surprinzător deputernică şi rezistentă şi cu o ca-pacitate mare de a contribui la re-dresarea economică, deoarecegenerează miliarde de dolari în ex-porturi şi crează milioane de locuride muncă. Un total de 1.138 mil-ioane de turişti internaţionali aucălătorit în lume în 2014, numărcare reprezintă o creştere de 4,7%faţă de datele înregistrate cu anînainte şi depăşesc cele 1.100 demilioane estimate de OMT. Acestedate ne determină să ne încredemîn prognozele organismelor despecialitate, care nu au dat greșpână în prezent, chiar dacă în an-umite regiuni ale globului cum este

cazul Federației Ruse, Ucrainei,Siriei, Egiptului, Tunisiei ș.a., aparscăderi semnificative referitoare lacirculația turistică, turismul mon-dial demonstrând că este o forțăcare ne marchează existența și neaduce multiple satisfacții.

Dubai conduce clasa-mentul ţărilor care adaugă unnumăr mai mare de camere aflateîn prezent în construcţie(până în2016 va adăuga 25.000 decamere noi), înainte de Doha(6.576), Makkah (5.936) şi Ryadh(5.491), ambele în Arabia Saudită.Aeroportul Internaţional din Dubaia înregistrat un total de 71 milioanede pasageri până în septembrie2014, potrivit celor mai recentedate publicate de ComisiaInternaţională de Aeroporturi (ACI),cifră care îl plasează în fruntea lis-tei mondiale de trafic de pasageri,înaintea aeroportului Heathrow( L o n d r a ) .Viitorul aeroport Internaţional AlMaktoum din Dubai

În prezent, aeroporturileviitorului sunt construite în Orient,lucrări colosale în care se in-vestesc miliarde de euro şi muncaa mii de muncitori, potrivitproiectelor arhitectonice pe carenu le descurajează faptul că suntsituate în deşert sau pe apă.Aceasta este competiţiaaerospaţială a faraonilor secoluluiXXI, cu proiecte care concureazăşi pentru a deveni noile hub-uri deinterconectare cu toate regiunilelumii.

provocări VINERI 27 MARTIE 20154

urmare din pagina 1

Lângă birou, întins pe podea,între pat și calorifer, cu tâmplagăurită, într-o mare de sânge,dar încă trăind, zăcea un om. Else numea Alexandre Stavisky. Amai rămas în acea agonie lentăîncă vreo 2 ore, în vreme cepolițiștii – cu comisarulCharpantier în frunte – îșifăcuseră de lucru în camerelevilei, venind din când în când săarunce o privire muribundului...În ziua următoare, la Paris, înedițiile de prânz, ziarele scriaucă Stavisky, escrocul căutat șifugărit de poliție, prietenulminiștrilor, omul „bonurilor” de la

Bayonne, locatarul fastuosuluiedificiu de la Claridge, s-a sinu-cis, murind în dimineața zilei de9 ianuarie la spitalul din Cha-monix, fără să fi putut vorbi...„Cu trei săptămâni în urmă,publicul ignora chiar și numelesău. Dar, în numai zece zile,acest nume a ridicat „febra”Franței la valori aproape săspargă mercurul termometrului,agitând Parlamentul, Guvernul,Parisul și Provincia, bursa,cetățenii, strada – scriacercetătorul Gilbert Guillem-inault, în cartea sa „Les annéesdifficiles” – „Anii dificili”, Denöel,Livre de poche, Paris, 1956.„Fulgerul și tunetul” au fost for-midabile. În scurtul răstimp, toțicei care au avut interes să-lvadă dispărut pe Stavisky au

fost totuși tentați să creadă că„zgomotul” va fi înăbușit, că is-toria escrocului va fi „terminată”,că afacerile respective vor ficlasate. Eroare imensă,conchide cercetătorul amintit.Totul abia începea. AfacereaStavisky, abia se năștea... Tim-pul postbelic (în raport cuPrimul Război Mondial) se et-erniza de 15 ani încoace. Eraînsă timpul antebelic (în raportcu cel de-al Doilea Război Mon-dial) pe cale de a se deștepta șide a bascula Franța începânddin acea după amiază de ian-uarie, de când corpul lui Alexan-dre Stavisky se răcea, iarescrocul trecuse în neant...Cine a fost și, mai ales, ce afăcut Alexandre Stavisky, „es-crocul care a basculat Franța”,după cum s-a scris, cel maiadesea și, din păcate, înte-meiat, despre el? Să derulămfilmul vieții acestui om fără niciun scrupul, de un cinism incred-ibil, considerând pe toți ceilalțisemeni ai săi idioți și buni defurat – firește, cu excepția sa, elestimându-se printr-ointeligență reală și o minciunăbine construită, de multe oricredibilă, supraom. Să derulămfilmul vieții acestui om deseorisimpatic și stăpânind aproapela perfecțiune legile intrinseciale escrocheriei: a) acțiunea săfie bine gândită șifundamentată; b) tăcerea să-țiînconjoare faptele; c) relațiilefastuoase să ți le sprijine; d)șarmul tău cuceritor să le facăperfect digerabile în toate medi-ile necesare.1. Stavisky, Alexandre, Sașa.Se naște la Slobodka, înUcraina – Rusia,în 20 noiem-brie 1886. Familie de evrei.Tatăl său era dentist. Cum tim-purile în Rusia deveniseră totmai nesigure, mai ales pentrucei care „știau să vadă” – oeconomie aproape blocată defrâne sociale puternice și dealcătuiri economice pregnantanacronice în raport cu cele aleunei Europe industriale înfulminantă devenire; un sistemțarist pravoslavnic care nu maicupla nici măcar cu imperiileeuropene ceva mai democrat-ice; contraste sociale profundece aduceau după ele zguduiri

într-o gamă largă de exprimare,de la atentate anarhiste lapogromuri, de la mișcărirevoluționare „secrete”, de-scoperite și soldate cu execuțiispectaculoase, la mișcări destradă radicalizate și cu un gradridicat de generalitate; o int-electualitate de valoarecontestatară dar străbătută dedezbinări ce îi diminuau forțaargumentelor și contestațiilor,etc. – familia Staviskyemigrează în Franța. Aici, multăvreme, va locui la Paris, 5 ruede Renaissance, aproape deChamps-Elysée, celebrulcartier la modă. Evreul dentistrus și familia sa vor finaturalizați francezi din 1900.Într-o Franță a lui „La belleépoque”, a unei eleganțe opu-lente pentru cei avuți, a unorstrăpungeri tehnice spectacu-loase, a debutului erei automo-bilului și aeroplanului, a unorsecvențe patriarhale și paseistepentru „Franța profundă”. O miede tentații, o mie de piedici...Tânărul Alexandre-SașaStavisky nu are o ocupație pro-priu-zisă, el declarând cătrăiește din veniturile familiei,ale tatălui său, dentistul cuclientelă numeroasă. Acasă ianumai dejunurile și, din când încând, aurul pentru proteze, pecare apoi îl vinde pentru bani debuzunar. Bani de buzunar maimulți, pe lângă cei pe care-iobține de la amantele sale nu-meroase care, de regulă, îl șig ă z d u i e s c .Una din primele afaceri-es-crocherii: după o ceartă soldatăcu declarații la poliție, tânărulStavisky este așteptat la ieșireadin comisariat de către buniculsău, Abraham Stavisky, dinUcraina natală, „clanul” dentis-tului emigrând în bloc. „Vino să-ți arăt ceva” – îi spune bătrânul,cu o strălucire în ochi. Ideea erade a exploata și vara teatrul„Folies-Marigny”, un edificiucare răsărea în plin Champs-Elysées, din mijlocul unor cas-tani. Și care nu fusese utilizat,până atunci, decât iarna. „Bine,dar de unde bani?” – a întrebatAlexandre. De braț cu nepotul,bătrânul a lăsat să-i apară unsurâs dulce care-i descopereagingiile descărnate... Osăptămână mai târziu în „LeMatin” și în „Le Petit Parisien”apăreau oferte de muncă afer-ente reprezentărilor de vară dela „Folies-Marigny”. Interesații –administratori, muncitori, con-cesionari pentru bufetul teatru-lui, pentru flori, pentru program,ș.a. – aproape că se înghesuiauși nu s-au mirat deloc cândSașa Stavisky le-a spus că tre-buie să plătească o cauțiune nuchiar mică pentru a obține slu-jba. 12 mii de franci au umplutastfel buzunarele bătrânului șinepotului, aceștia neavând nicipe departe intenția de a montarealmente spectacole. Baniiodată luați de către cei doiStavisky – bunic și nepot, plân-gerile celor păgubiți cu atâtabrutalitate, au început „săcurgă”. Probabil, confruntat șicu astfel de „neplăceri”,bătrânul moare, iar Sașarămâne singur în fața instanței.Cu flerul de care a știut să seservească toată viața, Alexan-dre a țintit sus și a angajat unuldintre cei mai buni avocați aiParisului din acel timp, maestrulAlbert Clemenceau, fratelecelebrului „Tigru” de mai târziu,

Georges Clemenceau. „Numelemeu este Sașa Stavisky”, și-aînceput tânărul escroc „ple-doaria” de convingere a lui Al-bert Clemenceau. „Am montat,împreună cu bunicul meu, oafacere care a cotit-o rău. Eu,însă, tatăl meu, aparținem uneifamilii onorabile. Puteți să luațiinformații...”. Cucerit de argu-mentele mai mult fermecătoaredecât reale ale tânărului„pierde-vară”, celebrul avocat aobținut în fața tribunalului maimulte amânări succesive, pen-tru afacerea respectivă din de-cembrie 1909 Stavisky fiindcondamnat numai în 1914 la 15zile închisoare – cu suspendare– și 25 de franci amendă.Oricum, era o lecție, învățată.„Ceea ce trebuie să faci – aînțeles Alexandre Stavisky,mărturisind-o, cu zâmbetul pebuze, intimilor săi – este să facipe mortul cât de mult timp poțiși, în paralel, să ai relații cât demulte și cât de sus”.... Alexandre mai încearcă șialtceva decât pista amantelor„de serviciu”, avantajoasă pen-tru el. În 1910 se căsătorește cufrumoasa și onesta ArmandeSévère, de care însă se vadespărți rapid: ceea ce îi puteaoferi ea nu avea nevoie el. Dinnou, deci, suita amorurilor in-teresate, foarte interesate.Plângerile împotriva lui seînmulțesc, este urmărit, printrealtele, și pentru neglijarea plățiiunui automibil. O fișă a polițieideja îl descrie astfel: „Tipul per-fect al cavalerului de industrie,capabil să întreprindă orice, cuscopul de a obține profit... Știesă utilizeze, cu o excepționalăabilitate, relațiile și influențelepe care s-a priceput și se pri-cepe să le construiască înmediile cele mai diverse”.Pentru a scăpa de pușcărie –„zăbrelele” se profilauamenințătoare –, Stavisky se„refugiază” la Bruxelles, deunde nu revine în capitalaFranței decât la izbucnirearăzboiului, a Primului RăzboiMondial, și se angajează înLegiunea Străină. Evident, deformă, evident pentru „pal-mares”, deoarece 5 luni maitârziu reușește să fie reformat...„Aceasta este! Amoroux, latreabă!” Amoroux era asociatulsău din acel timp, și ei deschidîmpreună, rue Comartin,„Banca Stavisky și Amoroux”. Înacele timpuri grele și tulburi, defapte și gesturi de multe ori pre-cipitate sub amenințareaarmelor, a sângelui, a morții, acarnagiilor, Guvernul italianavansează o comandă de 20de mii de bombe. Stavisky preiaoferta și contractează execuția„Casei Darracq” din Suresnes,încasând imediat de la italieni500 mii de franci. „Uită” însă săregleze facturile sale cu „CasaDarracq”, astfel că banii îi revinintegral, cu o parte din ei, însă,străduindu-se să șteargăurmele tenebroasei afaceri.Firește, doar un episod dinafacerile sale furtunoase.O nouă amantă – Fanny Bloch,zisă și Jeanne Darcy – îi aduceceea ce Sașa Stavisky nudorea în ruptul capului: publici-tate și „ciulirea” mai tare a ure-chilor de către poliție. JeanneDarcy era o frumoasă femeiecoaptă, atrăgătoare, patroanaunui dancing foarte șic, „LeCadet Rouselle”.

Prof. Dan pOpescu

VINERI 27 MARTIE 2015 5provocăriurmare din pagina 4

Face o pasiune pentru tânărulStavisky iar acesta profită șiculege orice informațiecompromițătoare de la și de-spre ea: micile combinații înafara legii, fraudarea fiscului,automobile neplătite și revân-dute, etc. În acest angoasant„leagăn de dragoste”, întâlniriledevin furtunoase, întrefrământatele reprize de amor seschimbă palme și pumni, iarJeanne nu ezită să meargă laPoliție să-și reclame amantul vi-olent și sperjur. Jocul continuăînsă – un amic din „pegră”spunea despre amantul de 30de ani al femeii de 45 de ani că„este frumos amantul luiJeanne, el îi scoate dinții și totea vine să îi ceară iertare” –spre satisfacția nedisimulată apolițiștilor, aceștia aflând mereumai mult despre AlexandreStavisky. Există însă și cealaltăparte a monezii. În 1923, de pevasul „Valdivia”, un „steamer”care lega Marsilia de Americade Sud, dispare un pachet grasde titluri de valoare. Unfuncționar al Băncii emitentenegociază pentru 1 milion defranci aceste titluri furate, aflate– cum, necum – în mâinile luiStavisky. Ori, acesta nu a fostdeloc îngrijorat, neliniștit, ceeace i-a făcut pe unii comisaricorecți să creadă că, încă deatunci, Alexandre Stavisky sebucura de protecția unuicomisar de poliție „mânjit”...2. Oricum, afacerile tenebroasecontinuă. Un cec falsificat deStavisky – acesta substituindsuma de 600 franci cu cea de46.200 franci – „merge” fărăprobleme la „American Ex-press”. Chiar Alexandre, însă,

va fi cel care-l va „turna” pe celcare încasase banii – un oare-care Popovici – și-i dăduse luicea mai mare parte din sumă.„Popo” se va răzbuna,denunțându-l, la rândul său, peStavisky. Arestat imediat,acesta va rămâne închis numai15 zile. Un lot mare de „permisiimilitare”, în alb, găsite lapercheziție, la Alexandre nu vaputea constitui un cap deacuzare serios, iar cecul cupricina, falsificat, va fi furat chiarde pe masa comisaruluiînsărcinat cu ancheta... Alexan-dre scapă ca „peștele alunecosîn apă” și din escrocheriile„Himmel-farb” unde eraamestecat cu 4 capete deacuzare: eliberare de cecurifără acoperire, fals și uz de fals,escrocherie, complicitate. Deja„căpătase lustru” și se putea în-drepta spre „loviturile se-r i o a s e ” . . .Ceea ce Alexandre Stavisky –zis și Alexandre Sacha (Sașa)Stavisky, zis și Doisy de Montysau Doisy Démont, zis șiAlexandre, zis și Jean Sacha,după cum se arăta într-un dosarpregătit atunci pentru celebrulcomisar Pachot, polițistul care-lva urmări insistent pe Staviskyși va avea o contribuțieesențială la „căderea” lui – șiface. Poliția va descopericurând, într-un pavilion închiriatde Alexandre, zincuri și urme depietre tipografice. Perchezițiaamănunțită va conduce pe de-tectivi la un anume„Trandafiresco” – un tăinuitorromân-evreu, se pare – undeAlexandre a avut imprudența sădepoziteze diverse mărfuri:mătăsuri, ciorapi, bijuterii. Și totatunci, un al treilea complice –

Zweifel, făcea parte din „grup”,– a mărturisit la poliție că a fostînsărcinat de Stavisky să fab-rice, în România, clișee-plăci ti-pografice pentru acțiunilebăncilor americane. Alexandres-a dat imediat „la fund”. Înacest nedorit dar necesar„refugiu” va cunoaște pe „fe-meia vieții lui”, cea pe care o vaiubi din tot sufletul, cea cu careva face copiii, cea cu care se vacăsători, cea pentru care vaface orice ca să-i fie ei bine –firește, și lui, cea care însă – nudoar frumoasă, ci și inteligentă– îl va ajuta cu sfatul dar și cufapta în realizarea acțiunilorsale în afara legii: Arlette. Încăneavând 22 de ani împliniți,elegantă și rafinată, mult maiinteligentă și mai temeinicădecât „o fată ușurică” la nici 22de ani, evreică, la fel ca șiStavisky, Arlette era încămanechin la Paris, la „CocoChanel” atunci când s-a cuplatcu un Stavisky fugărit – cumspuneam – de poliție...Chiar și așa, însă, Alexandre nuputea rămâne inactiv. „AfacereaLabbé și Leforcade”, cu cecurifalse și deturnare de 7 milioanede franci, se afla în plinădesfășurare. Totul părea cămerge bine și Arlette aștepta uncopil. Dintr-o dată, însă, „deza-stru”. La Marsilia, două din ce-curile în fals emise de Staviskysunt descoperite și oprite depoliție. Alexandre este arestat,iar comisarul din Paris care seocupa îndeaproape de Staviskyeste anunțat: „Dragă Pachot,am pus mâna pe rusul tău”. De-tectivii însă greșesc: ținut, im-prudent, fără cătușe la mâini,Stavisky evadează din chiarcabinetul judecătorului deinstrucție care îl ancheta. Oreîntâlnește pe Arlette căreia îispune: „Draga mea, atâta timpcât nu mă «țin», nu-mi pot facenimic. Când se vor mai liniști lu-crurile, ne vom căsători. Îți jur!”Băncile însă – „Banque Na-tionale de Credit”, Agence deNeuilly, ș.a. – îl reclamă tot maivehement iar „plasa” se„strânge”. Intervine dragosteapaternă. Emanuel Stavisky,dentistul, cere o întrevederecomisarului Pachot: „Îmirămâne un milion, domnulecomisar, este tot ceea ce am.Mă angajez să rambursez, celpuțin în parte, pe cei cărora fiulmeu le-a produs pagube. Spunadevărul, nu vă mint. Vă rog sămă supravegheați”. Cert estecă, prin aceste spuse, tatăl acălcat pe urmele băiatului:„despăgubiri parțiale pentru acâștiga liniște”. A demonstrat-oînsuși gestul aproape imediatîntrevederii cu comisarul Pa-chot al dentistului Stavisky: sin-uciderea, în odaia sa, odatăreîntors acasă. Un om cuconștiință, totuși...3. ... Stavisky cel tânăr, dejacunoscut ca Alexandre și, sperael, tot mai uitat ca Stavisky,este, însă, din nou arestat. Ges-tul respectiv se petrece întoaleta unei vile unde Alexandrese închisese atunci când maimulți agenți, știind că Staviskyse află în locuință, pătrunseserăîn casă unde, în sufragerie, seafla o masă fastuoasă în deru-lare cu 11 tacâmuri și doar 10convivi. „Pentru cine este celde-al 11-lea tacâm?” au întrebatpolițiștii, văzând că Staviskylipsea. Au răscolit casa și l-augăsit pe Alexandre închis întoaletă. „Deschide, poliția!”

„Dacă soția mea nu ar așteptaun copil, a strigat Alexandre,trăgând zăvorul, fiți siguri că m-aș fi sinucis la rândul meu, înziua următoare morții tatăluimeu”. Încercarea lui Alexandrede a pleda în om cu remușcări –„Am oferit această masă deadio prietenilor mei, înainte dea mă preda”, a mai încercat elsă adauge – i-a fost demontatăimediat de Comisarul Pachot,care i-a replicat, conciliindplăcerea de a-l prinde cudisprețul pentru un ins laș caAlexandre: „Dar mașina deafară cu rezervorul plin, erapentru cine?” De fapt, cum arelevat ancheta, Stavisky șicomplicii săi – avertizați decomisarul Bayard care trecuseîn slujba escrocilor – sepregăteau să fugă în noapteaurmătoare în Elveția...... Alexandre și cei câțiva com-plici sunt închiși, iar Arlette esteinternată într-o casă desănătate, unde va și naște.Avocații lui Stavisky sunt de ceamai bună calitate: Paul-Bòn-cour, Gaulier, Campinchi, HenryTorrès. Alexandre scrie „scrisoriexplicative” la toți cei pe care îicrede capabili – adică „slabi” –să îl asculte și să-l ajute astfel:anume directorului închisorii,unor judecători, deputați, unorasociații de binefacere,etc.Timp de un an și jumătateva face numai asta. Între timp,ancheta relevase gravitateadelictelor, rafinamentul es-crocheriilor, trendul somptuosde viață al bandei, fără săgăsească însă banii furați, pecare, Alexandre, financiarveros, fin cunoscător alșiretlicurilor poliției, știuse să-iascundă cu pricepere. Oricum,Stavisky rămâne în închisoare– aproape nimeni nu-l mai cre-dea – din iulie 1926, până lasfârșitul lui decembrie 1927,când este eliberat „subsupraveghere”, în „libertatecondiționată” pentru îngrijiremedicală – „o tumoareabdominală profundă”, cummenționau certificatele luiAlexandre. Bolnav, bolnav, dar,de fapt, Stavisky nu avea nimic.Se și căsătorește în 20 ianuarie1928, ceea ce determină ca ra-portul Poliției să arate: „Nuseamănă deloc că ar fi fost op-erat și nu dă deloc impresia căeste bolnav...”Stavisky se îndreaptă acumspre turnanta cea maiimportantă a viații sale, la celmai de sus nivel. De altfel, înregistrul stării civile, lacăsătorie, el semnase pentruultima oară „AlexandreStavisky”. De acum încolo vreasă i se piardă de fapt urma și săapară ca un om nou, alături deArlette, respectiv „Domnul șiDoamna Serge Alexandre” cumscria pe cărțile lor de vizită. Deacum înainte, în toatelocalitățile mondene pe care levor frecventa – Biarritz sau LeTouquet, „plaja din Paris”, etc. –ei vor fi cunoscuți ca „menajulAlexandre”. Lansaseră, pepiață, și o nouă firmă: „Alex – engros”, bijuterii, orfevrerie șiobiecte de artă. Se modifica un„registru”, se valorificauexperiențele deja dobândite,capitalul de relații, existau șibani mai mulți, iar țintele eraupe măsură...... „Domnul Alexandre” părea in-epuizabil: frigiderele „Febon”,societate luxemburgheză alecărei brevete au fost cumpărate

de Alexandre, pe urmă Soci-etatea „Alimentația Generală”,Palatul Sporturilor din Cannes,Galeria „Renașterea Franceză”,„Gazette du Franc”, etc.Aproape nimeni – chiar și dinPoliție – nu se mai gândea laStavisky căruia, iată, aproape ise pierduse urma. „DomnulAlexandre” părea un nume deîntreprinzător și investitor menitsă urce la zenit. Își asigurase,din ce în ce mai mult și concur-sul unor personalități decorativepe care le va transforma, vremede cinci ani, în „oamenii săi depaie”. „Mon general... Monsieurle prefét... Monsieur le con-seiller d′Ètat... Monsieur ledeputé... Monsieur leministre...” îi spunea în glumă,la ureche, complicele său Hay-otte, care înțelesese tot jocul.„Mon pigeon! Tais-toi!” – replicaStavisky, în „robe de chambre”și râzând cu gura până la ure-chi... Era invitat peste tot, avea„maison, table ouverte” – „casă,masă deschisă”, devenise unnume mare în lumea „oamenilorde lume”. Și mai întotdeauna –era „de bon ton” – printreinvitații săi precum și printremembrii consiliilor sale deadministrație avea rezervat unloc pentru un diplomat sud-american căruia îi „navlosea”, îiaronda un grajd cu cai de curseal cărui proprietar veritabil – nuîncape nici o îndoială – erachiar „Monsieur Alexandre”.Totul era pregătit, după toateregulile jocului – mai ales relații,relații cât mai multe și cât maiînalte – pentru afaceri de vârf.„Spectacolul de excepție”putea, deci, începe...(va urma)b i b l i o g r a f i eJacques Robichon L ′ a f -faire Stavisky-1934-MonsieurAlexandre fait vaciller la Repub-licque, în Gilbert Guilleminault,Le roman vrai de la III-e Re-publique – Les années difficiles,Edit. Denöel, Paris, 1956, col.„Le livre de poche”Paul Jankovky, Cette vilaineaffaire Stavisky. Histiore d′unscandale politique, Fayard,Paris, 2000Daniel Bermond,Stavisky s′estil suicidé? În L′Histoirenr.251/februarie 2001, p.42Bernard Oudin, Le crime etl′argent, Laffont-Tchon, Paris,1989, pp.442, 443, ș.a.m.d.Dan Popescu, Stavisky: 7rânduri în Larousse, CurierulNațional magazin, decembrie,București, 1993Dan Popescu, Mari es-crocherii și afaceri financiare –„Domnul Alexandre Stavisky” –emisiune de autor, TV-RTS,noiembrie 1997 (caseta 1 h)Nadeije Laneyrie-Dagen (coord), La memoire de l′hu-manité –Les grands procès-1935: Le point final d′unscandal retentissant, l′AffaireStavisky, France Loisir-Larousse, 1995Pierre Miquel, L′Histoire deFrance, Le Grand Livre,T.D.S./litteral, Paris 1995Dan Popescu, Ciclul „Mari es-crocherii și afaceri financiarecare au agresat destinul lumii:Alexandre Stavisky, escroculcare a „basculat” Franța, Emisi-une de autor TV-Antena 1 Sibiu,august 2001 (caseta 1 H)xxx Vezi și filmul în regia luiAlain Resnais, Stavisky, CreditoFilms, cu Jean Paul Belmondoși Anny Duperey, 1974, DVD,Studio Canal, video 2011

urmare din pagina 3

La loi du 12 juin 1820 instituaitmême le système du doublevote : les électeurs les plus for-tunés pouvaient voter au col-lège d'arrondissement et aucollège du département.

Bien entendu le cens électoraln'était pas démocratique, ilavait pourtant le mérite de lierles droits civiques au verse-ment de l'impôt direct pour lesplus riches.

Pour de nombreux écono-mistes libéraux, l'impôt est lemal absolu et ils conseillent auxgouvernants des baisses signi-ficatives et généralisées desimpôts. Ce qui garantira seloneux la croissance économique.Cet acharnement contre l'impôts'oppose frontalement auprincipe de solidarité nationale. Pour les plus riches, le lienentre la citoyenneté et l'impôtse distend et parfois même ilest rompu pour les ultras qui s'-expatrient.

Pour les plus pauvres, cen'est guère mieux. Leursrevenus sont tellement bas queles états considèrent qu'ilsdoivent être exonérés de l'impôtsur les revenus, alors qu'autre-fois il était possible d’acquitterl'impôt sous la forme de travauxspécifiques par exemple decorvées pour l'entretien de lavoierie. Ils bénéficient desdépenses d'intérêt général sansy contribuer directement et per-dent ainsi une dimension de lacitoyenneté. S'ils contribuentpar les impôts indirects auxcharges de l'Etat, leur percep-tion du lien entre le contribuableet le citoyen est beaucoup plusfloue. L'impôt indirect est lié àun achat et le client riche oupauvre se pense d'abordcomme un consommateur etaccessoirement comme uncontribuable-citoyen. Il protest-era contre la vie chère à causedes taxes sans penser que leversement de la taxe à la valeurajoutée permet à l'Etat de pro-poser des services collectifs.

Par contre, en cas d'acte dé-viant, l'individu qui ne peut ac-quitter sa dette sociale par unversement se verra « proposer» des travaux d'intérêt général(TIG), une résurgence de l'an-cienne corvée. Mais alors quecelle-ci était une contribution,au propre comme au figuré, lesTIG sont d'abord une punitionmême si, heureusement, ellesont un caractère pédagogiquequi renvoie à la citoyenneté.

Pour les riches comme pourles pauvres, le lien nécessaireentre la citoyenneté et l'impôtest de plus en plus lâche.

II- Baisse de l'impôt et desdépenses publiques.

Lorsque l'impôt est perçu parle citoyen comme un mal ab-solu, il doit en tirer des conclu-sions évidentes.

1- Tout faire pour diminuerl'impôt.

En France, qui ne pratiquepas l'imposition directe à lasource, la période des déclara-tions de revenus est révélatricedu degré de citoyenneté ducontribuable à l'affût de toutesles astuces lui permettant d'al-léger l'impôt sur le revenu : c'estla recherche de l'optimisationfiscale !

Bien entendu, il utilisera aumieux la déduction des fraisréels liés à son activité profes-sionnelle. Le riche résidentdans un coquet pavillon de ban-lieue situé à 40 kilomètres deson lieu de travail auquel il serend dans une voiture degrosse cylindrée bénéficiera defrais professionnels élevés.Alors que l'ouvrier pauvre logédans une tour située près deson usine disposant d'une can-tine, ne pourra pas déduiregrand chose de ses revenus.

Certains oublieront desrevenus accessoires, fortuits,espérant échapper aufisc..sans parler des nombreuxavantages en nature déclarésou non.

Le contribuable disposeraavec habileté de toutes les pos-sibilités de réduction de l'impôtles fameuses niches fiscalesacceptées par le législateuraprès avoir cédé aux lobbies detoute nature. Des professionsbénéficient de régimes spéci-fiques : journalistes, ambas-sadeurs et consuls mais aussiautrefois les dentelières du Puyet les fabricants de pipes à StClaude !

On peut aussi penser à laGrèce qui ne dispose pas d'uncadastre suffisant pour asseoirles bases de l'imposition localepour le plus grand bonheur desriches propriétaires. Les plusriches et les mieux informés,parfois élus de la nation, des« filières » pratiquent le recoursà « l'évasion fiscale » vers la lib-erté des paradis fiscaux.

Pendant la deuxième guerremondiale, les français quivoulaient quitter le territoirepour rejoindre la France libre,utilisaient aussi des filières d'é-vasion...quelle désillusion ! Lecontribuable avec la con-nivence des élus prend le passur le citoyen et, l'intérêt partic-ulier sur l'intérêt général.

2- Tout faire pour diminuer lesdépenses publiques de l'état etdes collectivités locales, quitteà devenir schizophrène.

On ne peut que souscrire àla recherche d'une rationalitédes dépenses publiques enmodernisant les processus, ensimplifiant les procédures.Mais, pour certains, il faut allerplus loin et privatiser le pluspossible les services publics etmieux même, ne les rendre ac-cessibles qu'à ceux qui peuventen acquitter le prix. L'éducation,la culture, la santé, le sport...de-viennent des marchandises.

Bien entendu, le fonctionnaireest l'objet de toutes les critiquesdrôles parfois, injustes souventet incongrues lorsqu'elles vien-nent de personnes bénéficiantde rentes de position liées à

l'héritage, à la cooptationfréquente dans de nombreuxmilieux sociaux ou d'élus qui ef-fectuent des aller et retour entrele public et le privé au gré desrésultats des élections.

Malheureusement, tous ceuxqui pronent la diminution desdépenses publiques, deman-dent en même temps que l'étatleur permette de mieux se dé-placer, de leur fournir unemeilleure qualité de vie (ali-mentation, eau, air, santé) deprendre en charge de nou-veaux équipements sportifs,culturels et surtout de mieux as-surer leur sécurité contre lesagressions aux biens et auxpersonnes.

En France, les manifestationsorganisées après les assassi-nats criminels du début janvier2015 étaient certesgénéreuses, elles défendaientbien sûr la liberté de la pressemais elles exprimaient aussil'inquiètude face au terrorismeet le besoin de sécurité. On amême vu un manifestant em-brasser un policier !

Le particulier veut continuer àbénéficier de très nombreuxservices publics mais en dimin-uant le plus possible le nombrede fonctionnaires pour payermoins d'impôts: c'est la quatrature du cercle.

III- La solidarité nationale etmondiale.

Avant l'ouverture du forum deDavos 2015, l'OXFAM, organ-isme qui lutte contre la pau-vreté, a publié un rapport quirévèle que :– 80% de la population mondi-ale doit se contenter de 5,5%des richesses– 1% des plus riches se parta-gent 48% de la richesse mondi-ale– 85 personnes gagnent au-tant que 3,5 milliards de per-sonnes.–Les riches investissent dans lafinance, les assurances, l'in-dustrie pharmaceutique, lessoins de santé et dans le lobby-ing auprès des états sur desprojets fiscaux, budgetaires, lefinancement des campagnesélectorales et obtiennent en re-tour des politiques financièreset fiscales qui leur sont très fa-vorables...Et pendant ce tempslà,les citoyens ordinaires con-naissant les difficultés de l'em-ploi continuent de payer la crisefinancière mondiale. Lesécarts des rémunérations entreles membres d'une même en-treprise, voir de certains serv-ices publics, vont de 1 àplusieurs centaines alors que lePrésident Rockfeller préconisaitau plus 1 à 2O !

Alors que les pays occiden-taux connaissent une relativeopulence, d'autres pays nepeuvent même pas fournird'eau potable aux habitants, cequi entraine nombre d'entre euxà immigrer. Ils se retrouventdans des qartiers fragiles où

l'emploi est rare, la misère quo-tidienne et la délinquancefréquente. Malgrè les effortsd'élus, de travailleurs sociaux,d'associations, de nombreuxhabitants se sentent exclus dela solidarité nationale.

La déclaration des droits del'homme et du citoyen d'août1789 est essentielle pour as-surer la solidarité entre les indi-vidus, mais elle ne suffit plus.

Il est temps de réfléchir à unenouvelle déclaration, celle desdevoirs de l'homme et ducitoyen.

Parmi les articles à écriredans ce nouveau texte, il faudraplacer en premier, que tout indi-vidu a le devoir de contribuer àla solidarité locale, nationale,mondiale, en fonction de sesressources. Si cet effort n'estpas entrepris dans les meilleursdélais, il est à craindre quecette déclaration universelledes devoirs de l'homme et ducitoyen n'intervienne qu'aprèsdes mouvements sociaux deplus en plus violents qui engen-dreront de nouvelles injustices.

L'intérêt bien pensé desclasses possédantes est quepour mieux préserver leursdroits, ils doivent assurer tousleurs devoirs et le premier d'en-tre eux est de penser l'impôtcomme le ciment de la solidar-ité des sociétés et non commeun mal absolu.

impozit VINERI 27 MARTIE 20156

Prof. Univ. Dr. DHCRobert lAbbe , anciendirecteur de l’IUT deRennes

sAiNT mAlO

străpungeri în ştiinţăVINERI 27 MARTIE 2015 7

urmare din pagina 1

A devenit sibian prin adopţie, cuacte-n regulă. În anul 1961 s-adescoperit, în Arhivele Statuluidin Sibiu, un document manu-scris al său cu aproape 400 defile. Manuscrisul aflat şi astăzi înarhivele Sibiului dezvăluie, fărănici un dubiu şi drept de tăgadă,că savantul a dat pentru primaoară lumii numele rachetelor:“măciuci cu rachete”, între careunele puteau exploda chiar şisub apă.În acest document sunt descriseşi prezentate peste 200 de schiţeale rachetelor cu două până lacinci trepte, proiectul primuluilansator de rachete denumit“rakchetenstock”, precum şi ghi-dajul unghiular de reglare adirecţiei de zbor pe principiularipilor stabilizatoare Delta. După ce la 1529 a inventat şiproiectat rachetele cu două şi treitrepte, acest din urmă model afost lansat cu succes, în prezenţaunui public numeros în anul1555. Deschizând o uriaşă tre-cere în timp voi face aici pre-cizarea că acest tip de rachetăva deveni, după mai bine de 400de ani “modelul CapeK e n n e d y ” ! ! !Nu pot să trec cu vederea faptulcă acest mare vizionar a lansat şiidea navetei spaţiale moderne. Întotal manuscrisul conţine nu maipuţin de 17 brevete de invenţie şio serie de scheme colorate înroşu, albastru, verde, galben,maro şi violet, toate devansândtimpul cu peste 400 de ani… În manuscrisul legat în piele segăseşte scrisă, în germanamedievală, concepţia umanitarădespre societate şi război a mili-tarului, chiar Şeful Arsenalului,cu valoare de postulat:- “Sfatul meu este ca lumea sătrăiască în pace, să nu mai fierăzboi, muschetele să fie lăsateîn tecile lor, ghiulelele bombarde-lor să nu mai împrăştie moarte şipraful de puşcă să nu mai ia foc.Astfel îşi păstrează Prinţul baniişi Armurierul viaţa”.(Fila 377 dinVaria II 374)Cu ocazia vizitelor la NASA amaflat de la ghizi şi din docu-mentarele (filmate şi prezentatetridimensional, într-o sală specialamenajată pentru a da senzaţiaparticipării directe a privitorilor lascenele de pe acrane) că“fiecare dolar investit în cosmosaduce instantaneu pe pământ 8

dolari”! Şi nu era vorba desprevreun joc de tip piramidal genCaritas, ci de reconfirmarea celeide a patra teze din lucrarea luiHermann Oberth intitulată "Ra-cheta spre spaţiul interplanetar":Construcţia şi folosirea acestoraparate de zbor pot aduceomenirii inclusiv beneficii eco-nomice. Şi numai dacă privimTabelul lui Mendeleev, cu multi-tudinea de elemente chimice cre-ate artificial în spaţiulinterplanetar, ne putem uşor daseama de valoarea super-uriaşărealizată prin ieşirea omului înc o s m o s .Poate fi, cred eu, chiar răspunsulşi, o explcaţie la întrebarea,

retorică totuşi, a zilelor noastre :De ce atunci, adică “acumaproape 500 de ani” românii auputut lansa cu succes racheteproiectate şi fabricate la noi, iaracum nu?!

H a a s . S u r s a :http://www.2012en.ro/2011/01/misterul-rachetelor-de-la-sibiu/ra-c h e t a _ l u i _ c o n r a d _ h a a s /

b i b l i o g r a f i e

• Jucan, C.N., (2012), Postulateîn glissando, Editura Ama MaterS i b i u• Todericiu ,D, (2008), Manu-scrisul de la Sibiu 1400-1569,Ed-itura Academiei

Conf. Univ. Dr. Cornel jucAN, ULBS

În secţia de fabricaţie a navetelor spaţiale

marele actor american, steve mcQueen(1930-1980), în filmul cu tentă economică “The Thomas crown Affair”(1968)

mapamond VINERI 27 MARTIE 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Limba oficială estemalaeziana. FederaţiaMalayezia are două capitale:PUTRAJAYA, cu uneleinstituţii administrative, şiKUALA LUMPUR, centrulpolitic, financiar, economic,comercial şi cultural al ţării.Această zonă din sud-estulAsiei a fost locuită în urmăcu 8.000 de ani. Populaţiaexilată din Insula Sumatra afondat, în secolul XV, oraşul-stat Malacca ce va intra înposesiune portugheză şiolandeză. Britanicii auînfiinţat o aşezare în InsulaSingapore (1819), au colo-nizat şi alte insule din zonăşi Penang. În a douajumătate a secolului al XIX-lea, au emigrat, în aceastăzonă, chinezi. Japonezii auinvadat teritoriul în 1941, auocupat Singapore pentrupoziţia sa strategică. Dupăîncheierea celui de Al DoileaRăzboi Mondial, Malayeziaşi-a câştigat independenţafaţă de Marea Britanie şi, în1963 s-a constituit FederaţiaMalayezia. Este membruONU, din 1957, membruSEATO, ASEAN. Româniaeste reprezentată diplomaticla nivel de ambasadă din1969.Din deceniul 8 al secoluluiXX a început un proces ac-celerat, surprinzător de dez-voltare economică,Malayezia devenind unuldintre „tigrii asiatici” dingeneraţia a II-a, alături deThailanda şi Indonezia, cuun ritm de creştereeconomică de 5 %.Performanţele economicesunt legate de industriileextractivă, petrolieră,metalurgică neferoasă, con-structoare de maşini,electronică şi electrotehnică,montaje de autovehicule,subansamble IT, textilă,alimentară, turistică. PIB-ul

(în 2013) este de 525.000miliarde $ (locul 28 în lume),17.500 $ / locuitor (locul 60în lume). După încasările dinturism, se află pe locul 11. O explicaţie aperformanţelor economicedeosebite, ce au surprins pemulţi analişti internaţionali,se află în faptul că ţara aavut şansa unor prim-miniştri longevivi, de înaltăcompetenţă, ce au elaboratşi au pus în practică strate-gii economice de mareeficienţă. Spre exemplu, luiMAHATIR BIN MOHAMMADce a condus guvernul timpde 22 de ani, şi lui ABDUL-LAH AHMAD BADAWI li sedatorează unele dintre mar-ile performanţe edilitare şisocial-economice. Am aflatcă, tradiţional, guvernul con-duce prin coaliţie (nu existăopoziţie), patru partide fiind,în proporţii diferite, în funcţiede rezultatul alegerilor, im-plicate în actul guvernării,sub deviza: Unitate – Dez-voltare – Prosperitate. În ul-timul timp ţara a fost gravafectată de tragedia acci-dentelor a trei avioane.Politic, Malayezia estemonarhie parlamentară,membru în Commonwealth.Şeful statului este unul din-tre cei 9 sultani eligibili –Yang di Pertuan Agong III,cu un nume format din 14cuvinte: Almu’ Tasimu BillahiMuhibbuddin Tancu......Ne-am continuat traseul tur-istic şi, în drum spre InsulaPenang, am poposit, scurttimp, în oraşele TRANG şiALOR SETAR. Ne-a sur-prins GEORGETOWN (cap-itala insulei) cu clădirilemoderne şi hotelurile ele-gante, cu zgârie norispectaculoşi, unii dintreaceştia sunt folosiţi caparcări. Am vizitat zonacolonială a oraşului - înte-meiat pe vremea regelui bri-tanic George al V-lea.Ne-am „îndulcit” la maga-

zinele de prezentare alefabricilor de cacao şi decafea, am admiratfrumuseţea ţesăturilor debatic într-un magazin deprezentare. În zona Penangne-am bucurat vizitând şi fo-tografiind în spectaculoaserezervaţii de fluturi şi depăsări.Ne-am continuat drumulspre KUALA LUMPUR. Fru-moasa şi moderna capitalăeste şi cel mai mare centrueconomic, comercial, cul-tural şi vestit centru universi-tar şi de cercetare în Asia deSud-Est. Turnurile GemenePETRONAS şi Turnul TV, încare am urcat, fotografiindimaginea panoramică aoraşului, domină arhitecturaoraşului şi sunt construcţiiemblematice în superbuloraş. Am aflat că TurnurilePetronas au fost inaugurateîn 1996, au 452 m şi 88 deetaje. Minunea tehnic-inginerească Petronas afost, până în 2004, cea maiînaltă clădire din lume.China, în Shanghai, cu Cen-trul Financiar (înalt de 492m, cu 101 etaje), EmirateleArabe Unite, în Dubai, cuBurj Khalifa (înalt de 825 m,cu 168 de etaje), o altăclădire din Taiwan (Taipei101) au depăşit aceastăperformanţă. China are înproiect clădiri care să leîntreacă pe toate. Oraşul ne-a fermecat prin

arhitectura ultramodernă şiprin interferenţele culturilor şicivilizaţiilor malaeziene, thai-landeze, indiene, chineze,puse în evidenţă prinarhitectură şi prin spectacolede muzică şi dans, la unuldintre ele am participat şinoi.Am ajuns în PeşteraMaimuţelor, ornată cu tem-ple indiene, am admiratreprezentarea multimilenareiculturi spirituale hinduse. Înmoschei (ţara este predomi-nat islamică) am privit cu in-

teres şi plăcere podoabelelăcaşului musulman şi multi-colorele mozaicuri. În tem-plele budhiste am admiratbogăţia şi frumuseţearafinată a decoraţiilor cusemnificaţii sacre. În tem-plele chineze taoiste amsimţit transpunerea sacră aadorării zeităţilor. În China-town-uri ca şi în altebazaruri am ameţit privindbogăţia ofertelor comerciale.Muzeele vizitate ne-au indusrespectul pentru istorie şipentru tradiţii. La 25 de km distanţă deKuala Lumpur, se află capi-tala administrativă PUTRA-JAYA, construită de la zero,în timp record, fondată în1995, dată în folosinţă în1999 şi, prevăzută a fidefinitivată în 2015. Este unoraş surprinzător de frumos,un oraş-parc, cu vegetaţieluxuriantă, cu construcţii cese întrec în frumuseţe şioriginalitate, cu o imensămoschee, cu elegante şi ul-tramoderne clădiri adminis-trative. Traseul ne-a permis săajungem şi în sultanatulMalacca / Melacca, unde amvizitat fosta cetate, am privitadmirativ ricşele împodobitecu ghirlande de flori ca pevremuri, n-am avut, însă,timp, să ne plimbăm şi noi cuele.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Prof. Univ. Dr. Elena mAcAvei, ULBS

Kuala lumpur, petronas

- va urma -

comunicareComunicarea “Solidaryand social market econ-omy. Present interest inLeon Bourgeois andCharles Gide”(“Econo-mia solidară şi socială.Actualitatea gândirii luiLeon Bourgeois şi a luiCharles Gide”) circa 25pagini, prezentată sprefinele anului trecut, deprofesorul Dan Popescula SesiuneaInternaţională deComunicări a Institutuluide Economie Naţionalăal Academiei Române,Bucureşti -Espera 2014-,a fost preluată dereţeaua internaţională El-sevier şi publicată recentîn “Procedia Economicand Finance”. Temacomunicării constituie opreocupare de mai mulţiani a profesorului român,o premieră în analizeleteoretice şi investigaţiileeconomice din România.

mONT sAiNT micHel, O miNuNe A lumii