s,*{},swehs$$${t,n;, 3:s'3s,tr# j,{{t}i4'if e-

1 f tr f,1i$

jir.*i*ii l';:l'.*v.i {+rluAr laawr{ji ,!r ,lllr"'Xri',.1 :v lq{tl

DANSUL TJ.LI]IRoman

;:lrt_Ft

.r-

- Opregte.te, Marwan!Apucindu-gi prietenul de braf, il trase in spatele

unui stAlp care iegea din zid. Cu un guierat, uga auto-

mati se inchise in urma lor. Marwan exclamd:

- Dar... profesore, ce...?

- Privegte.

Cu decorul lui invechit qi picturile decolorate,

holul aeroportului din Sana'a era traversat de o mul-

fime de indivizi cukeffiye:hr-uri in carouri roqu cu alb

care veneau gi plecau, incredibil de ticufi.- Acolo!in picioare, de fiecare pafie a ghiqeelol pentru

imbarcarei blrbafi in costume sumbre gi cu ochelari

negri le fbceau semn occidentalilor care se prezentau

la imbarcare sd igi deschidi valizele gi si se lase con-

trolafi corporal.

t Eqa{h tradilionali purtati de populalia arabi (n.red.).

I2 MICHELBENOIT

- Daci mi controleazi, murmuri profesorul,

sunt pierdut!

Se lipi de perete, cu rdsuflarea intretiiati. Foto-

grafiile din aparatul lui nu erau un lucru grav putea

oricAnd si le spuni ci aveau legituri cu profesia luide arheolog. Dar pergamentul! Sd scoatd ilegal dinYemen o asemenea comoard insemna arestarea, ittafti-

soarea, poate chiar pedeapsa cu moartea.

Cu privirea pierduti, traversi holul. CAteva femei

cu voal, pasageri care se gribeau spre ghigee, un bitrdnaplecat spre podea care didea cu mopul la vreo zece

metri de ei: nimeni nu ii privea. igi baga mAna rapid inbuzunarul interior al vestei gi scoase un obieot cilin-dric infbgurat cu grijd in hArtie de impachetat, il stre-

curiL pe lingi corp gi il trecu in mAna lui Marwan, care

infelese gi il indesi iute in geant6. igi apropiard. cape-

tele.

- Este polilia politici, spuse profesorul, suspec-

teazi ceva! Pleaci de aici fbri sd te faci remarcat. Eu

am iegit deja din calcul, tu trebuie si scofi pergamen-

tuldin Yemen.

- Eu, si scot pergamentul? Ca si md duc unde?

- intoarce-te la ai tii, in Siria. Cllitoregte pe uscat,

ia doar transportul in comun. Cu fala ta, keffiyeh-ul gi

pagaportul sirian, n-o si atragi atenfia niminui.

- $i, dac[ ajung acolo teafhr, ce trebuie sd fac cu

pergamentul?

Profesorul govii o clipi, apoi igi intoarse privirea

spre Mafwan.

DANSULRAULU 13

* Du-te la ministirea Mar Moussa, in deqertul

dintre Damasc'gi Homs. Pdrintele Dall'Oglio o si-gi

dea seama imediat de importanla documentului, am

toati nidejdea. Du-te, prietene, di-i-l lui gi fii atent,

cunogti toate lucrurile care sunt in joc. De acum ina-

inte, toate speran{ele noastre sunt in tine.

- $i dumneata, profesore?

- Nu-!i face grrji. Nu mi vor pe mine, vor ceea ce

tocmai ai strecurat tu in geant[.

Marwan incuviinli din cap, strinse pe nevdzute

mAna tovariqului sdu, ocoli stilpul gi se indepirtl cu

un aer calm spre iegire. La trecerea lui, bitrdnul ridiciochii de la mop gi il privi pe furig.

Cdnd silueta lui Marwan displru dupd geam"urile

din sticli, profesorul scoase un oftat de ugurare gi se

indrepti in direclia opusi, spre ghigeul Air Arabia. Nu

era nimeni inaintea lui, prezenti pagaportul gi biletulinsolitoarei dezbor, care ii zdmbi.

- Bine ali venit la bord, profesore Erwin.

La a:uzul acelor cuvinte, doi birba(i cu ochelari

negri se desprinseri de perete dintr-o singuri migcare

gi il incadrari.

- Domnule, v[ rugim si ne insofifi.

- De ce? Ave{i aici documentele mele, sunt per-

fect in ordine!

- Un simplu control de rutind, avem rugiminteasi vi lua{i valiza gi si ne urmafi. Firi si opunefi rezis-

tenfd, vd rugdm!

t4 MTCHELBENOiT

Incollindu-l, ocoliri ghiqeul gi il fhcurd si intreintr-o incipere firi ferestre care didea direct in hol.A eza\in spatele unui birou din metal, un bdrbat incivil,'c4 o bfubie v-olurnir,rqasl gi ras in cap, rdsfoianigte documente. Firi si ridice privirea, fhcu un gestcu mdna dreapti.

- Te agteptam, profesore. Pune valizajos, o sd mdocup eu de dumneata.

2

Roma era scdldatd in dulceala senzuali a uneiseri de aprilie. Cu capul plecht, ochii lnchigi, chi-pul parci aspirat spre interior, sufletul lui pirea si se

amestece cu notele scoase de flaut. in intunericul ce'se

lisa, marele amfiteatru de la universitatea pontificaliSantAnselrno era plin. Pentru a-l asculta, veniseri tofielevii de Ia colegiile de rit catolic oriental din Roma:deqi benedictin, nu era oare un pic de-al lor?

De la inillimea amfiteatrului, acolo unde se a$e-

zase, Nil il asculta fermecat. El il rugase si interpre-tezein seara aceea Syrinx, de Debussy. ,,Cum poate unamerican sl interpret eze atdt de bine o melodie atit defranfuzeasci?"

AmAndoi fuseseri trimigi pe langi Vatican ca siigi oblini licenla in teologie, fratele Nil - de la aba-

lia lui din Val-de-Loire, iar fratele Anselrn - de la ceadin New fersey. Situatd in plin centru al oragului, lacAteva zeci de kilometri de New York, abafia Newark

16 MICHEL seNloir

avea o reputalie proastl in rAndul benedictinilor fran-cezi: ,,GAndi{i-vi numai, primesc refugia{i!" in ciuda

acelui detaliu, pe parcursul gcolarizirii lot america-

nul cu aluri aristocraticd.gi francezul cu siluetd qtearsi

deveniseri foarte apropiafi.La ieqirea de la concert, Nil se apropie de Anselm,

inconjurat in ministire de un grup de studenli cato-

lici, nigte greci volubili. TAnirul, mai inalt cu un cap

decAt orientalii, ii fhcu semn.

- $i, Frenchie,li-a plicut?

- Ai fbcut progrese! Te las cu admiratorii t[i, ne

vedem mAine?

Nil urci agale scdrile mari din marmuri care

dideau spre un coridor lung qi intunecat, apoi intri incamera lui. $ovdi o clipd, apoi traversi inciperea fhrisi aprindi lumina. I)eschise fereastra, se sprijini de

pervaz, inchise ochii gi inspiri prelung. Dinspre m[-n[stirea redevenitd tdcutd, un parfum delicat de por-tocali se ridica spre el, amestecat cu cel de paste.

Parfumul Romei! Ca in fiecare sear6, la c[dereanoplii, un cAntec incepu si ii risune in minte: Hello

darkness my old friend..,ii amintea de tenebrele celei-

lalte vieli gi de plecarea pe furig din casa familiei.

Casa scdrii era intunecati gi totugi nici nu oprise

alarma, nici nu chemase liftul. Cu valiza uqoari inrnAni, cobordse scirile una cAte una, fbri si facd'vreun

zgomot, ca un ho! care fugea. $i chiar despre o fugiera vorba: in ajun, tatil lui nu igi ascunsese mAnia.

- Nu mai egti unul de-al nostru. Cind te-ai dus site refugiezi intr-o ministire, ai ales s[ fugi din lumea

DANSUL RAULU 17

noastri. Pleaci, nu te mai cunosc! Cdnd md gdndesc

la ce studii ai fbcut, la viitorul pe care !i l-am preg|-tit, ce risipi!

Risipa pentru Nil era tocmai via{a aceea care se

scurgea in ipocrizia unui conformism social tulburepe carenu il mai suporta. Pentru a scipa de el, coleclio-nase diplome gi petrecuse. Hora fetelor! Ambilioasele,timidele, insetatele, ciutitoarele, nesitulele defilaserdca o v6ltoare, cu chipurile cufundate in aceeagi ciutarea pldcerii. intdlniri, imbri{igiri urmate de osteneali.Dorinfa, niciodati satisfbcutd.,,Dragostea... existi inafara literaturii?" se intreba el. Cuprins deodati de unimens dezgust, hotirAse si fugl din acel univers lip-sit de suflet, cu orizonturi inchise, ca sd caute altceva,

neprevdzutul unui ideal.

,,Dumnezeu, de ce nu?" Dumnezeul amintiri-lor lui din copilirie despre care nu gtia nimic, mistercare incepea s[ il atragd asemenea unei noi provociride trecut dupi cele din universitate. Un alt tatd, care

sdligluia in ceruri.Unde siil cunoascimaibine pe Dumnezeu dacd nu

tntr-o mdnistire? intr-o buni zi, bituse la uga unei aba-

[ii, igi adusesevaliza gi imbrdcase vegmAntul monahal.

Dar ceea ce invilase era respectarea practicilor,rniile de detalii medievale cirora trebuia sd te supuica si fii un bun cilugir. Nil igi imaginase cd era o tre-r

cere obligatorie, la capitul cdrreia Dumnezeu avea si se

clezviluie, gi se apucase congtiincios si devini mero-vingian: era un alt conformism, dar micar acesta

trebuia si duci la iubire. ,,Castitatea, erau invlfa{i laabafie, inseamn[ si nu iubegti pe nimeni pentru ca sd

18 MICHEL BENO1T

il iubegti doar pe Dumnezeu." La inceput, dbstinenlapiruse ugoari: concentrat pe scopul lui, igi pronun{ase

cu toati sinceritatea jurimdntul de castitate vegnic6.

Anotimpurile trecuserb peste el fbrd si lase vreo

urmi. Singura care se schimba era culoarea fluviu-lui prietenos gi protector, care se zdrea in depirtare,dupl perdeaua de arbori. incetul cu incetul, in loculplenitudinii agteptate, incepu s[ fie invadat de unsentiment intunecat de gol. i9i diduse seama ciscipa frAiele din mAini cAnd nigte gdnduri niviliseriiniuntrul lui, se insinuaseri in el, il coplegiserl pe

de-a-ntregul. innebunit[, memori a ii reprezenta, cu

o realitate aproape tactili, senzalii pe care le refulase

gi le crezuse uitate, amintiri de piele satinati, de bupe

inflicirate, de adAncimi moi care il asaltau in valurisuccesive gi ucigitoare. Nepotoliti, dorinla renigteaca o plantd otrdvitoare.

Nopfile, mai ales, deveniseri anotimpuri petre-

cute in iad. Devastatoare, imaginile ii invadau visele

intr-un amestec de excitare gi ruEine. Cdnd se trezea,

cu un gust amar in gurd, igi intorcea privirea de lareflexia de pe ferestrele chiliei lui.

Chinul acela crescAnd, ar fi vrut si ii puni unnume, sd il rosteasci, si il povesteasci. Confralilorlui? Ei igi petreceau via{a intre'arcadele ministirii,cu uEurin!6, intr-o aparenti letargie, eleganti gi rafi-nati. Un singur cuvint rostit in fafa lor gi universullui neclintit s-ar fi pribugit. Si igi mirturiseasci ten-tafiile inaintea superiorului, fratelui stare!? Nu l-ar fiinleles in veci, ar fi insemnat ruginea, scandalul, ana-

tema. Atunci, Nil se inchisese in minciuni, congtient

DANSULRAUTU 19

cd, ascunzdndu-gi agonia gi picatele din trecut la fie-care spovedanie, mai adiuga inci unul. Chinuit de

acea suferin![ mut[, se scufundase incet.igi inchipuia ci la abafie fiecare il observa, ii nota

atitudinile, cele mai mici gesturi, ii cAntirea ticerilegrele. ,,O familie de atei, studii prestigioase, un b6iatstrdlucit... atdt de strdlucit ci nu va putea niciodati sise incadreze in matrili", credeau ceilal$.

in spatele z6mbetelor, o neincredere surdi ince-puse si il inconjoare. Fusese ultimul care i$i diduseseama.

Se simlise ugurat cAnd fusese trimis si studieze

la Roma cu elita cilugirilor tineri din lumea intreagi.

,,inci o fugi?" Poate. Orice, mai pulin acea crucificarelenti. Iar in ziua in care urcase in vagonul trenuluiRoma Express, aba[ia risufll ugurat6. Pe malurileLoarei, care curgea la picioarele lui, neschimbatide secole, fratele Nil incepuse si devini stAnjenitor.Odati indepirtat pe malul Tibrului, respectarea prac-ticilor va fi trecutd cu vederea.

La intoarcere, va vedea ce va fi.

n

3

in ciuda cildurii care domnea in birou, Erwintremura. il ldsaseri in lenjerie de corp, ii verificasericusiturile hainelot ii cercetaseri tocurile pantofilor,imprigtiaseri confinutul valizei pe jos.

- N-avefi nimic la dumneavoastri, profesore...

Odati ridicat in picioare, civilul cu capul ras,

scund gi indesat, emana un aer de forll brut[. Cuochii alintili spre chipul lui Erwin, apuci aparatul fotogi il legini prin fafa lui.

- $i asta ce-i?

- Instrumentul meu de lucru, ca si fac poze situ-rilor din degert pe misuri ce avanseazi sipiturile.

- Un Nikon 600, cu blil SLR... echipament de stu-dio, interesant pentru fotografiile in aer liber! $i de ce

o peliculi ultrasensibili care permite fotografierea inintuneric?

- Am nevoie de o granulalie foarte fini care slsurprindi fiecare detaliu...

DANSULRAULU 2I

Birbatul il intrerupse sec.

- Minfifi! A{i fost vdzut facdnd poze induntrulmoscheii, gtili totugi ci este interzis. Afi profitat de in-crederea autoritililor yemenite, iar cu pozele furateiati ce fac.

Cu un gest teatral, deruli filmul cu mAna qi il flnuexpus la becul care atdrrna din tavan. Cu bralele incontinuare desfbcute, fir[ sd se intoarci, litr6:

- Profesore Erwin, cevatrebuia s[ se g[seasci inbagajele dumneavoastri gi nu se g[segte! imbrdcafi-vi,trebuie si vorbili!

,,Asta e", igi spuse Erwin in gdnd, ,,sunt terminat".Igi trase hainele pe el gi inchise ochii cdnd il incitu-Ear[. ,,Oare or si md tortuteze?" Doi tineri cu oche-lari negri il ingfbcard 9i il tdrird prin mullimea din hol,care se indepirti la trecerea lor, cobordnd privirea. infafa iegirii din aeroport, ii agtepta o maginl cu gea-

muri fumurii gi faruri aprinse.

Profesorul Erwin revenise la Sanah cu speranta

de a regdsi acolo urme ale preistoriei Coranului. Eraconvins ci textul sfhnt nu cizuse din cer in urechilelui Mahomed, ci fusese nevoie de mai bine de unsecol pentru a fi scris qi ciuta cu incipilAnare o do-vadd indiscutabili. Nu vorbea niciodati despre asta

c:u studenlii lui, dar cind Marwan ii devenise asistent,incurajat de entuziasmul lui, il cooptase la cercetlrilelui. Cdnd devenise coordonatorul unui gantier arheo-logic din cea mai veche moschee din Sanab, in ciudapericolului, ii ceruse sl il insofeascl. Fiind construiti,dr.rpi cum spunea legenda, pe vremea lui Mahomed,