examen microbiologie

8/18/2019 Examen Microbiologie

http://slidepdf.com/reader/full/examen-microbiologie 1/25

1.Definiţi obiectivele de studiu ale microbiologiei şi ramurilor ei.Microbiologia este o ştiinţă fundamentală care studiază morfologia, fiziologia şi sistematicamicroorganismelor, originea şi evoluţia lor, fenomenele de ereditate şi variabilitate microbiană. Etimologiacuvântului provine din limba greacă: micros = mic; bios = viaţă; logos = ştiinţă.Microorganismele sunt sisteme cu organizare compleă, monocelulare sau pluricelulare, cu metabolism

propriu şi continuitate genetică, cu o infinită diversitate a caracterelor morfologice şi fiziologice. !n sensulacestei definiţii din imensul grup al microorganismelor fac parte fungii "dro#dii $ levuri şi mucegaiuri $fungi filamentoşi%, bacterii, alge microscopice, protozoare etc.!n funcţie de natura microorganismelor şi caracterul lor aplicativ, s&au dezvoltat 'n timp, următoarele ştiinţemicrobiologice independenteMicrobiologia generala: studiază legile de dezvoltare a tuturor grupelor de microorganisme şi a rolului lor 'ncircuitul substanţelor 'n natură. (iind o ştiinţă de sinteză, 'n funcţie de natura microorganismelor studiate s&au desprins următoarele discipline:).Microbiol medicinala $ stud microorg patogene pt om si procesele care decurg in org uman la patrunderea

patogenilor. Ea se diviz in sub ramuri: *irusologia, +acteriologia, Micologia, rotozoologia,-munologia..Microbiol veterinara& stud microorg ce cauzeaza boli infectioase la animale, elab metode de diagnostica sitratare a acestor boli./.Microbiol vegetala $ stud microorg. patogene pentru plante fiind o ramura afitopatologiei.

0.Microbiol med. Etern& stud microorg. adaptate la conditii particulare in care traiesc.1.Microbiol industriala& stud microorg producatoare de vitam, antibotice, 2ormoni, proteine, enzime, aciziorganici3.Microbiol cosmica& se ocupa cu probleme unei posibile poluari a spatiului cosmic cu microorg provenitede pe 4erra, de cautarea vietii pe alte planete, stud dezvoltarea microorg pe corabiile cosmice.2.Descrieţi principalele etape ale dezvoltării microbiologiei şi estimaţi rolul diferitor savanţimicrobiologiMicrobiologia apare ca ştiinţă 'n a doua #umătate a secolului 5*-- şi debutează cu o perioadă lungă deobservaţii morfologice când se acumulează un material vast privind caracterele şi răspândirea 'n natură amicroorganismelor.6ea de a doua perioadă 'n dezvoltarea microbiologiei este perioada fiziologică,inaugurată de lucrările marelui savant, c2imist şi medic, 7ouis asteur care a stabilit principiile de bază ale

microbiologiei prin descoperiri de importanţă fundamentală.Louis Pasteur studiază condiţiile de distrugere a microorganismelor stabilind procedee de sterilizare.8tudiază bolile microbiene ale vinului şi berii produse de microorganisme $ agenţi ai fermentaţiei lactice şi

butirice şi care pot să trăiască şi 'n absenţa aerului. asteur stabileşte modalitatea de tratare a vinului prin'ncălzire la 396 care 'i asigură conservabilitatea, operaţie denumită 'n prezent pasteurizare şi este pe dreptcuvânt, considerat părintele microbiologiei industriale.Robert Koc considerat părintele şcolii germane de microbiologie stabileşte că microbii sunt cauzele

bolilor infecţioase şi descoperă vibrionul 2olerei, agentul tuberculozei etc., studii ce&i aduc 'n )91 premiul <obel pentru fiziologie şi medicină. oc2 introduce 'n practica de laborator mediile de cultură solidificateceea ce a permis izolarea 'n culturi pure a microorganismelor din natură. (olosirea culturilor pure s&a etinsodată cu realizarea de aparatură destinată sterilizării mediilor necesare pentru cultivare.

>n rol important 'n introducerea culturilor pure 'n industrie aparţine savantului german !.". "ansen care autilizat microorganismele drept inocul ai fermentaţiilor, fapt ce a condus la microbiologia industrialămodernă.?escoperirea primului antibiotic, penicilina de către #. $leming şi stabilirea te2nologiei de producere şi

purificare a acestui antibiotic de către $lore% şi &ain reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale'nceputului de secol 55. @menirea devine astfel posesoarea unei noi arme 'mpotriva microorganismelor

patogene şi sunt intens stimulate cercetările de descoperire şi aplicare 'n terapeutică a noi antibiotice cuspectru specific de acţiune.'.#rgumentaţi rolul savanţilor rom(ni şi moldoveni )n dezvoltarea microbiologiei.(ondatorul microbiologiei româneşti este *ictor +abeş, care a condus prima catedră de 'nvăţământ medicalde anatomie patologică şi bacteriologică. !mpreună cu francezul *. 6ornil este autorul primului tratat de

bacteriologie apărut 'n lume: A7es bactBriesC, 'n anul )DD1. *ictor +abeş a studiat boli ca turbarea, morva,lepra, 2olera, tuberculoza, parazitoze şi a introdus pentru prima dată 'n ţara noastră tratamentul prinserotapie $ imunizare cu serul provenit de la animale 'n prealabil vaccinate. Este considerat unul dintre ceimai mari savanţi, a rămas 'n microbiologie prin numeroasele sale descoperiri.



,oan &antacuzino a creat o şcoală de microbiologie având ca centru institutul care 'i poartă numele,organizând şi dezvoltând activitatea de producţie a serurilor şi vaccinurilor folosite 'n combaterea bolilorinfecţioase.!n domeniul imunologiei, virusologiei şi microbiologiei generale, se remarcă savanţii- &. Lavaditi D.&ombiescu /. &iucă 0t. icolau etc. care şi&au consacrat activitatea ştiinţifică, combaterii şi eradicăriiunor boli, pentru formarea şi dezvoltarea şcolii contemporane de microbiologie..Demonstraţi structura microscopului fotonic si e3puneţi regulile de utilizare şi păstrare.1. Partea mecanicaa. talpa microscopului 'n care se afla sursa de lumină şi o oglindă

b. coloana microscopului la care sunt ataşate:& masuta microscopului cu cei doi valeti care prind si sustin lama cu preparatul biologic& sistemul de punere la punct a imaginii format din macroviză "miscari ample,de prindere a imaginii% şimicroviză"miscari de finete,de clarificare a imaginii%, alături de şurubul condensorului& capul microscopului cu cele doua oculare situate in partea superioara şi cele 1 obiecte situate in parteainferioara pe un sistem revolver 2. partea opticaa. sistemul obiectivelor $ 1 obiective care măresc de 3, )9, 9, 09 şi )99 "obiectivul cu imersie%

b. sistemul ocular $ două oculare care trebuie reglate ca la binoclu, pentru a avea un singur camo vizual "o

singură imagine vizibila cu ambii oc2i, simultan%.c. sistemul condensor $ sistem de lentile sub platină, util pentru focalizarea luminii pe preparat).6oloana microscopului.iciorul soclul/.Masuta microscopului0. Macroviza1. Microviza3. 8urub de deplasare antero&posterioară a măsu eiprobeiț

F. 8urub de deplasare laterală a măsu eiprobeiț

D. urubul condensorului "deplasări sus&#os%Ș

. @cular

)9. ort&ocular )). 8uport tip revolver pentru obiective). @biective)/. reparat biologic)0. 6ondensor )1. ?iafragm)3. 7ampă neonTehnica de lucru – Etape& sursa de fotoni se conecteaza la transformator, care la randul lui se conecteaza la priza& se roteste sistemul obiectiv si se aduce in aul optic obiectibul de )9& privind prin oculare se ridica sau se coboara condensorul pentru o iluminare optima si corecta a

preparatului.?aca se doreste o iluminare mai buna, se ridica condensorul, iar daca iluminarea este prea puternica se coboara condensorul.6u cat obiectivul folosit este mai mare, cu atat va trebui ridicat mai multcondensorul pentru a avea iluminarea adecvata.-nitial, folosindu&se obiectivul de )9 este suficienta o

pozitie la ) cm sub masuta.& lama cu preparatul biologic se aseaza pe masuta microscopului si se fieaza cu a#utorul valetilor.& se priveste din lateral si se coboara cu a#utorul macrovizei tubul microscopului cat se poate de mult si seopreste aproimativ la ) cm de masuta& apoi, se priveste prin oculare, folosind tot de macroviza, se ridica tubul microscopului pana cand se obtineo imagine clara si colorata, iar pentru punerea la punct de finete se utilizeaza microviza& din acest moment se poate eamina cu obiectivul de 9.#tentie 4 @biectivul de 9 este folosit pentrueaminarea preparatului doar daca s&a obtinut o imagine foarte clara cu obiectivul de )9.?upa obtinereaacestei imagini, nu se foloseste macroviza, deoare eista riscul de a sparge lama G& se aduce in aul optic obiectivul de 9& imaginea se pune la punct folosind doar microviza& dupa eaminarea preparatului cu obiectivul de 9 se poate eamina si cu cel de 09 aducand obiectivul in



aul optic si reglandu&se doar cu microviza& pentru eaminarea cu obiectivul de imersie ")99% se va folosi tot un frotiu,dar este necesara si o picaturade lic2id de imersie ce va fi pus pe lama intre preparat si obiectiv& dupa utilizarea microscopului, se scoate lama de pe masuta, in a se readuce obiectivul de )9, sedeconecteaza de la priza si se acopera cu 2usa de protectie.5.!3plicaţi principiile de clasificare a microorganismelor.*ariabilitatea etraordinară a microorganismelor şi capacitatea lor de adaptare la cele mai diferite condiţiiale mediului ambiant, fac ca lumea microbiană la nivel planetar să fie deosebit de numeroasă şi greu declasificat.6lasificarea biologică a lumii vii propusă de H2ittaIer ")3%, acceptată de numeroşi taonomişticuprinde un sistem de cinci regnuri 'n funcţie de modul de organizare celulară şi modalităţi de nutriţie,având următoarea structură:&regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriţie de tip absorbtiv, cu metabolismfotosintetic sau c2imiosintetic şi reproducere prin diviziune aseuată;&regnul rotista include organisme monocelulare de tip eucariot "inclusiv dro#dii%. Modul de nutriţie estediferit de la un grup la altul, prin absorbţie sau ingestie şi reproducere seuatăaseuată;&regnul (ungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot "mucegaiuri% cu nuclei dispersaţi 'n citosolul2ifelor adesea septate, lipsite de plastide şi pigmenţi fotosintetici, cu nutriţie de tip absorbtiv şi reproducere

pe cale seuată şi aseuată;

&regnul lantae, cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole 'n citoplasmă şi pigmenţi fotosintetici 'n plasmide. Modul principal de nutriţie este cel fotosintetic şi reproducerea predominant seuată;&regnul Jnimalia, cu organisme multinucleate de tip eucariot fără perete celular, cu nutriţie predominant priningestie şi reproducere seuată.7a baza tuturor clasificărilor este situată specia, produs al evoluţiei materiei vii, ca rezultat al adaptării lacondiţiile eistente ale mediului ambiant.6pecia corespunde populaţiei de indivizi cu numeroase proprietăţi comune, denumite caractere cuspecificitate de specie, care le disting de alte specii. Microorganismele aparţinând unei specii au aceeaşiorigine, sunt adaptate la un anumit mediu de viaţă, au metabolism asemănător şi sunt apropiate 'ntre ele princaractere genetice

7enul cuprinde una sau mai multe specii pe baza unor caractere comune, specifice de gen. ?enumireagenului este 'n limba latină.8ribul reprezintă un grup de genuri 'nrudite.$amilia este un grup de triburi sau genuri 'nrudite.9rdinul reprezintă un grup de familii 'nrudite.&lasa reprezintă gruparea ordinelor 'nrudite.:.&aracterizaţi structura particulelor virale.?esi diferitele virusuri se deosebesc mult ca forma si dimensiuni ele sunt constituite dupa principii comune.articula virala matura "virionul% este alcatuita din doua componente esentiale: genomul viral si capsida,

precum si un constituient accesoriu, invelisul etern. Kenomul viral este reprezentat in mod obisnuit printr&omolecula de acid nucleic "J?< sau JL<, niciodata ambele%. Kenomul viral poarta informatia genetica

necesara replicarii in sensul sintezei constituientilor virali si a precursorilor lor. 6apsida virala "gr. apsa =cutie%, acopera genomul fiind alcatuita din subunitati proteice denumite capsomere. 6apsomerele suntconstituite din molecule proteice asezate in mod regulat, formand in ansamblu structura specifica avirusului. 6apsida prote#eaza materialul genetic. 6apsida si genomul viral formeaza nucleocapsida.7a unelevirusuri nucleocapsida este acoperita de o alta structura numita invelisul etern sau peplosul "gr. peplos =manta%;.&omunicaţi despre bolile virale ale omului inclusiv cu transmitere alimentară.*irusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Jcesta detine material genetic detip J?< & JL<, pe care il reproduce. entru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa seataseze de o celula vie "celula gazda%, unde se va multiplica, dand nastere altor virusuri.*irusul apiloma umana& este un virus comun care cauzeaza anomalii ale celuleor sau tumori la nivelul

pielii.N-* şi 8-?J. 6eea ce face N-* at't de periculos este faptul că el atacă 'nsăşi sistemul imun. N-* are un şirde caracteristici care 'l a#ută să evite metodele de apărare ale organismului, inclusiv o mutaţie foarte rapidă.Jceasta 'nseamnă că odată ce N-* a pătruns 'n organism, sistemul imun niciodată nu va scăpa de el pe



deplin. 8istemul imun afectat nu este mai vulnerabil doar la N-*, ci şi la atacurile altor infecţii. @rganismulnu va mai putea lupta cu multe din bolile care nu prezentau nici o problemă 'n trecut. @dată cu trecereatimpului persoana N-* pozitivă se 'mbolnăveşte din ce 'n ce mai des p'nă 'n momentul "de regulă, cu c'ţivaani după infectare% 'n care se 'mbolnăveşte cu de o boală severă. Jnume la acest stadiu se spune că acestă

persoană are 8-?J $ la prima 'mbolnăvire serioasă.Lubeola& o boala infectioasa acuta, provocata de virusul rubeolic, virusul are un potential teratogen ridicat,la femeile insarcinate poate determina moartea fatului, urmind avortul spontan. Kripa& este o virozarespiratorie cu fenomen de afectare generala. 8ursa de infectie este omul bolnav cu forme inaparente saugrave. 6alea de transmitere este aerogena, contact direct.Nepatita J este cauzata de virusul J, fiind cea mai inofensiva si frecventa 2epatita virala "alte tipuri de2epatita virala sunt de tip +,6,? si E%. 4ransmiterea bolii se face in general prin consumul alimentelorinfestate "deseori al fructelor de mare provenite din ape poluate% sau prin contactul direct cu lic2ide

poluate ,cu fecalele persoanelor infectate ori cu obiecte ce contin cantitati microscopice de materii fecale provenite de la un bolnav.

<.#rgumentaţi rolul negativ şi pozitiv al bacteriofagilor )n industria alimentară şi medicină+acteriofagii sunt virusuri care paraziteaza celulele bacteriene. 8unt foarte raspanditi in natura,avand rol

pozitiv ca agenti dedepoluare, in special a apelor reziduale. 8e intalnesc si microflora intestinala. pot avea rol negativ, deoarece distrug si contamineaza bacteriile lactice utilizate in industria alimentara, saurol pozitiv, deoarece sunt foarte mult utilizati in ingineria genetica, in special ca vectori in obtinerea J?<&ului "pentru obtinereade gene si obtinerea unor tulpini de bacterii modificate genetic% si pentru purificareaapei1=. Descrie i structura microorganismelor procariote şi acelulareț

6elula de tip procariot ce aparţine primelor forme de viaţă pe ământ, prezintă un nucleoid nediferenţiat,lipsit de membrană nucleară. Molecula de J?< conţine 'ntreaga informaţie genetică; celula procariotă nuconţine 'n citozol organite libere "cu membrană% şi ribozomii au dimensiuni mici. 8unt puţin diferenţiate din

punct de vedere morfologic.6elula de tip eucariot, mai evoluată, prezintă un nucleu bine diferenţiat 'n care este inclusă partea

predominantă a genomului alcătuit dintr&un set de cromozomi, care 'n timpul procesului de 'nmulţire se

divizează şi se repartizează 'ntre celulele rezultate. !n cromozomi, J?<&ul este cuplat cu proteine de tipul2istonelor. !n celula eucariotă eistă organe simple prevăzute cu membrană, iar ribozomii au dimensiuni maimari decât la procariote.12.!3plicaţi rolul structurilor superficiale ale celulei bacteriene.6apsula $ un strat mucilaginos, compact, alipit de peretele celular. rote#eaza bacteria de conditiinefavorabile, de anticorpi si enzimele organismelor pe care le paraziteaza. Este constituită din materialmacro&molecular de consisten ă gelatino&vâscoasă, ce con ine apă 'n propor ie de 9O i alte substan eț ț ț ș ț

specifice speciilor la care se manifestă: poliza2aride, acid 2ialuronic, polipeptide.Klicocali $ o masa de filamente poliza2aridice, formeaza o p'slă care asigura fiarea bacteriilor de celulelegazdei. (lagelii sunt formatiuni care servesc la miscarea bacteriilor; contine o proteina numita flagelina cese poate contracta. ili $ sunt niste ecrecente fine care servesc la fiarea bacterilor de sub strat, de corpul

animalelor sau omului parazitat. Membrana plasmatica alcatuita din lipide si proteine, serveste latransportul din si in celula.6ilii, flagelii>nele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru deplasarea 'n mediile 2idrice, numitecili, cu orginea 'n citoplasmă, imediat sub membrană. Jce ti cili sunt structuri filamentoase, fleibile,ș

etrem de sub iri 9.9)&9.9Pm cu o lungime variabilă. !n afara rolului evident 'n locomo ie, cilii au un rol 'nț ț

pătrunderea i invadarea celulelor.ș

ilii"fimbriile%8unt forma iuni filamentoase rigide, scurte, nefleibile, 'ntâlnite atât la bacteriile ciliate cât iț ș

la cele neciliate. 8unt foarte mici putand fi observa i doar cu a#utorul microscopului electronic. iliiț

bacterieni sunt de două tipuri:comuni & rol 'n aderarea bacteriilor la suprafa a celulelor ț

&de se sau de con#ugare & cu rol 'n transferul materialului genetic 'n timpul procesului de con#ugare.8porulEste o formă de rezisten ă bacteriană, care ia na tere când bacteria a#unge 'n condi ii nefavorabile deț ș ț

mediu. Jcesta este o forma iune sferică sau ovoidală, ce se formează 'n interiorul celulei bacteriene.ț(ormarea sporului poartă denumirea de sporogeneză i se desfă oară 'n trei etape:ș ș

8tadiul preparator & este caracterizat prin deta area unui segment cromozomial bacterian i condensareaș ș

citoplasmei in #urul sau8tadiul de prespor & caracterizat prin formarea septului de separare



8tadiul de spor matur & caracterizat prin reducerea dimensiunilor sporale i maturizarea sporuluiș

8porul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formeivegetative, ducând la deformarea ei. J ezarea sporului poate fi central, subterminal i terminal.ș ș

1'.Definiţi tipurile de reproducere a bacteriilor şi ciupercilor şi caracterizaţi>le.6elulele bacteriene cresc datorită noilor constituen i celulari rezulta i din procesele de biosinteză. Jceastăț ț

cre tere se opre te la un anumit moment dat când 'ncepe diviziunea celulară. 7a bacterii au fost identificateș ș

mai multe modalita i de multiplicare:ț

prin diviziune prin 'nmugurire prin fragmentare prin corpi elementariMultiplicarea prin diviziune.8e realizează prin divizarea celulei mamă 'n două celule fiice, cel mai adeseaabsolut identice. regătirea diviziunii celulare se face prin dublarea tuturor constituen ilor celulari. Jre locț

apoi dublarea i separarea materialului nuclear i apari ia unui sept transversal, ce 'mparte celula mamă 'nș ș ț

două celule noi care ulterior se vor separa complet. !n condi ii favorabile de via ă i 'n prezen a unui mediuț ț ș ț

nutritiv bogat, rata de multiplicare bacteriană este foarte rapidă "variind 'n func ie de specie de la )9 la /9 deț

minute%.Multiplicarea prin 'nmugurire.Este caracterizată prin formarea pe corpul celulei mamă a unei protuberan eț

din care ulterior se va dezvolta o singură celulă fiică.Multiplicarea prin fragmentare8e 'ntâlne te la bacteriile cu dezvoltare 2ifală, 'n care alungirea se face prinș

adăugarea de material nou numai la etremită i i la locul de origine a ramifica iilor. ?upă un timp are locț ș ț

fragmentarea 'n por iuni scurte i egale "JctinomQcetes%.ț ș

Multiplicarea prin corpi elementari6orpii elementari sunt mici structuri corpusculare care cresc i seș

multiplică prin diviziune.*iteza de multiplicare bacteriană este foarte mare, datorată metabolismului bacterian foarte intens, astfel lafiecare 9 de minute apare o nouă genera ie.ț

Reproducerea ciupercilor6iupercile se pot reproduce pe mai multe cai si anume:& vegetativ, prin fragmente de tal, prin inmugurire sau prin spori vegetativi;

& aseuat, prin spori 2aploidali ce apar pe corpi de fructificare special formati pe miceliu si sunt de feluriendospori si eospori.;& seuat, prin unirea gametilor care se formeaza in gametangii si care dau produsi de fecundatie ce poartadenumiri diferite ca: zigoti, asce si bazidii.-n urma procesului de reducere cromatica se revine la faza aseuata reprezentata prin spori 2aploidali ce

poarta denumirea de spori imobili, zoospori, ascospori sau bazidiospori, dupa gruparea sistematica din careciupercile fac parte1.#rgumentaţi rolul bacteriilor )n natură şi economia naţională.. +acteriile au un rol imens 'n transformarea compuşilor macromoleculari 'n compuşi simpli, prinmineralizarea materiei organice nevii, contribuind astfel la realizarea naturală a circuitului unor elemente deimportanţă vitală: carbon, azot, sulf, fosfor, fier ş.a. (ără activitatea bacteriilor agenţi ai putrefacţiei $

Rpământul s&ar transforma treptat 'ntr&un uriaş cimitirC. -n industria alimentară bacteriile lactice sunt folositela fabricarea produselor lactate, a brânzeturilor, 'n industria panificaţiei, la conservarea legumelor,măslinelor, fura#elor verzi etc., bacteriile propionice sunt utilizate la fabricarea brânzeturilor tip sc2Saitzer,iar bacteriile acetice la fermentaţia alcoolului etilic $ obţinerea industrială a oţetului.e căi biote2nologice s&au obţinut cu a#utorul bacteriilor:&enzime, proteine, aminoacizi, acid lactic, acid acetic, solvenţi "acetonă, alcool izopropilic, alcool butilic%;&2ormoni $ insulina produsă de un mutant de Esc2eric2ia coli;&'ngrăşăminte biologice $ Jzotobacter;&insecticide biologice $ +acillus t2uringiensis;& antibiotice $ 8treptomQces sp.&vitamine $ de e. vitamina +) $ ropionibacterium s2ermani6a aspecte negative putem aminti:&'n industria alimentară $ bacterii agenţi de alterare a produselor alimentare "acrirea berii, vinului,

putrefacţia cărnii ş.a.%;&bacterii patogene $ ingerare alimente contaminate $ toiinfecţii alimentare;



&bacterii patogene $ pot să paraziteze organismele vii dând 'mbolnăviri grave "tuberculoza, febra tifoidă,dizenteria, sifilis, bruceloza, antra, ş.a.%, bacterioze la plante.15.Descrie i structura fungilor.ț

Legnul (ungi este alcătuit din organisme eucariote, având un aparat unicelular "gimnoplast, plasmodiu,dermatoplsat, sifonoplast% sau pluricelular, dar nediferen iat 'n organe vascularizate. @rganismul (ungilorț

este format din miceliu constituit din 2ife. 8tructura celulei este de tip eucariot i are particularită ileș ț

următoare:Tmembrana celulară "când eistă% este alcătuită din micoceluloza sau micozina;Tadesea, membrana este impregnată cu c2itină, caloză etc;Tplastidele lipsesc complet;Tcon ine substan e de rezervă: glicogen i picături de grăsime;ț ț ș

T'n celule se află: citoplasmă, vacuole, unul sau mai mul i nuclei 'n func ie de grupa sistematică, apoiț ț

ribozomi, reticul endoplasmatic, condriozomi, etc.1:.&aracterizaţi clasele regnului $ungi.Mucegaiurile reprezintă un grup taonomic comple, motiv pentru care clasificarea acestora este 'n continuătransformarea. <umărul posibil de specii ce ar putea eista 'n natură este apreciat la aproimativ 19999.Mucegaiurile de interes alimentar sunt grupate 'n 9 de genuri şi aproimativ )999 de specii. 6lasificareaare la bază anumite criterii morfologice, structură, caractere coloniale, pigmentogeneză, integrate cu date

fiziologice şi genetice.rincipalele grupe din regnul (ungi sunt:). MJ84-K@MU6@4-<J $ cuprinde mucegaiuri inferioare cu miceliu aseptat care se reproduc prinoospori, pe cale seuată, cu următoarele genuri: Kenul eronospora $ cu specii fitopatogene, produc manaviţei de vie. Kenul 2Qtium $ include agenţi ce produc putrezirea plantelor de grâu tinere. Kenul2Qtop2tora $ cu specia 2Qtop2tora infestans, agentul producător al manei la cartofi. VUK@MU6@4-<J $ cuprinde mucegaiuri inferioare cu miceliu aseptat care se reproduc prin zigospori

pe cale seuată şi prin sporangiospori şi c2lamidospori pe cale aseuată. 8e găse te pe alimente bogate 'nș

glucide. -nclude familia Mucoraceae, din care face parte specia Mucor mucedo "mucegaiul comun%./. J86@MU6@4-<J cuprinde mucegaiuri superioare cu miceliu septat care se reproduc pe cale aseuată şiseuat prin ascospori. Ele #oacă un rol foarte important 'n reciclarea materialului vegetal mort.

0.?euteromQcota& ciuperci imperfecte, se reproduc doar aseuat. Leprezentantii: ciupercile regnului (usariuafecteaza plantele in perioada de depozitare.1.KlomeromQcota& Jcest grup este relativ recent, fiind clasificat 'n anul 99. Jcest ordin cuprinde peste)39 specii. Jceste ciuperci sunt mici. Miceliile sunt de&obicei aseptate. ere ii 2ifelor con in c2itină,ț ț

c2itozan i acid poliglucuronic. Jceste ciuperci transferă apă i diferite substan e anorganice, 'n specialș ș ț

fosfa i, către rădăcini, iar 'n sc2imb primesc carbo2idra i. Ele nu ar putea trăi fără această simbioză,ț ț

deoarece nu sunt capabile să producă substante organice. 7a rândul lor, unele plante ar supravie ui foarteț

greu fără a#utorul acestor ciuperci.1;.!numeraţii şi descrieţi tipurile de reproducere a fungilor.Mucegaiurile se 'nmulţesc pe cale vegetativă şi prin sporulare.Leproducerea vegetativă se realizează prin intermediul fragmentelor de 2ife rupte sub acţiunea unor factori

mecanici atunci când acestea conţin cel puţin o celulă. (ragmentele 2ifale c2iar când, de eemplu 'n cazulmucegaiurilor superioare conţin mai multe celule, vor forma o singură colonie. ?in acest motiv ladeterminarea numărului de mucegaiuri din diferite produse eprimarea se face 'n unităţi formatoare decolonii ">(6%.(ungii filamentoşi pot să crească 'n dimensiuni fără să modifice raportul 'ntre volumul decitoplasmă şi suprafaţa 2ifelor, astfel 'ncât sc2imbul de substanţe 'ntre miceliu şi mediu implică transportnumai pe distanţe scurte.8e cunosc / mecanisme prin care are loc reglarea creşterii miceliului şi anume: prinreglarea etinderii 2ifelor, prin iniţierea de ramificaţii şi prin distribuirea spaţială a 2ifelor. 4impul dedublare a miceliului ca şi intervalul 'ntre cicluri succesive de formare a septumului depind de specie şicondiţii de cultură şi poate dura aproimativ ore "Jspergillus nidulans%. 8e apreciază că, pentru mitozacompletă a nucleilor la mucegaiuri sunt suficiente )9 minute, iar intervalul 'ntre mitoză şi apariţiaseptumurilor este de 9W09 minute.Leproducerea prin sporulare. Este forma cea mai răspândită la mucegaiuri şi poate avea loc pe cale aseuatăsau pe cale mită.



1?.!3plicaţi rolul ciupercilor bazidiomicete şi zigomicete )n industria alimentarăVigomicete include ciuperci imperfecte cu miceliu format din 2ife neseptate care se reproduc prin conidii sisporangiospori, cel mai raspindit este genul Mucor.Mucor&2ufele sunt neseptate si produc sporangiofori

purtatori de columela cu sporangii la virf.<umerosi membri ai accestui gen nu produc rizoizi sau stoloni.roduc colonii vatoase,iar unele specii produs AS2isIersC"mustati de pisica% la carnea de vita si ApunctenegreC ale carnii de oaie congelata.6el putin o specie M.mie2ei ,produce lipaza.8e gaseste in alimentefermentate ,bacon si numeroase legume.>nele specii fermenteaza zerul de soia.+azidiomicete reprezintă cele mai evoluate ciuperci "fungi%. 6iupercile +asidiomQcotina sunt atâtmacromicete cât şi micromicete. 6ele mai cunoscute bazidiomicete mic sunt ciupercile fitopatogene care

produc tăciuni şi rugini. ?intre fungii mari din cadrul 'ncrengăturii "p2Qlum% +asidiomQcota, se găsescma#oritatea ciupercilor comestibile, necomestibile, suspecte şi toice.6iupercile comestibile: c2ampignon, ciuperca de cimp, g2ebele. 6iuperci otravitoare: amanitasau muscarita,taciunele porumbului1<.&aracterizaţi structura celulară a dro@diilor )n comparaţie cu bacteriile?ro#diile reprezintă un grup comple şi eterogen de microorganisme monocelulare de tip eucariot "celule cunucleu diferenţiat%, care se 'nmulţesc prin 'nmugurire, ca formă generală de reproducere şi 'n mod particular

prin ascospori formaţi pe cale aseuată şi seuată. 6a şi celelalte celule eucariote, dro#diile au structuracompusă din 'nvelişuri celulare, citozol, nucleu, mitocondrii, ribozomi, vacuole şi alte organite intracelulare.

+acteriile sunt microorganisme monocelulare de tip procariot cu un cromozom unic, cu dimensiuni medii'ntre 9,1&9,D Pm, care se 'nmulţesc aseuat prin sciziune binară, izomoforfă.2=.Descrieţi principalele genuri de [email protected] 6odului -nternaţional de <omenclatură +otanică tulpinile de dro#dii sunt grupate 'n specii, speciile'n genuri, iar genurile 'n subfamilii şi familii.Genul Saccharomyces cuprinde 01 de specii cu activitate predominant fermentativă. 8e 'nmulţesc prin'nmugurire şi sporulare, producând )&0 ascospori. ?intre speciile reprezentative ale genului:&8acc2aromQces cerevisiae este o dro#die de fermentaţie superioară folosită la fabricarea alcoolului şi laobţinerea dro#diei de panificaţie. ?in biomasa de celule obţinută 'n mediul nutritiv şi 'n condiţii de aerare,

prin procedee biote2nologice se pot obţine enzime "invertază%, vitamine din grupul +, interferon ş.a.&8acc2aromQces carlsbergensis este o dro#die de fermentaţie inferioară, se utilizează industrial la fabricarea

berii, iar din dro#dia reziduală rezultată după fermentare se pot obţine etracte, substanţe de aromă.Genul Brettanomyces cuprinde dro#dii de formă oval cilindrică, 'n aerobioză pot să producă prin fermentarealentă a glucozei, alcool etilic ))&)O alcool, acid acetic, citric, lactic, succinic. ?au alterări ale berii,vinului"tulburare, iz de şoarece%cu formare de esteri şi substanţe cu gust amar, a băuturilor nealcoolice,amurăturilor.Genul Candida este un gen bogat 'n specii "D)%, eterogen din punct de vedere morfologic şi fiziologic şi carea suferit 'n timp multe modificări taonomice. 6andida mQcoderma denumită şi floarea vinului se dezvoltă'n prezenţa aerului la suprafaţa lic2idelor slab alcoolice formând un voal caracteristic; prin oidareaalcoolului la dioid de carbon şi apă are loc deprecierea vinului, berii. Jlte specii 6andida utilis, 6andidarobusta, 6andida tropicalis, 6andida lQpolitica etc. se pot cultiva pe medii obţinute prin prelucrarea unordeşeuri ale industriei alimentare, a lemnului şi celulozei, obţinându&se o biomasă, cu un conţinut de 01&11O

proteină, folosită 'n fura#area animalelor. 6andida IefQri este utilă la fabricarea c2efirului, 6andida albicans,dro#die facultativ patogenă nu se 'nmulţeşte 'n alimente.21.#rgumentaţi rolul diferitor componente organice şi anorganice )n celula microorganismelor8urse de carbon &<u eistă nici o sursă de carbon care să nu fie utilizată pe cale microbiană. Eistămicroorganisme care pot utiliza foarte mult sursa de carbon, eemplu seudomonas cepacia care pot utiliza

peste )99 surse diferite de carbon, alte bacterii, de eemplu din genul 7etospira folosesc ca sursă principalăde 6 şi energie numai acizii graşi cu număr mare de 6 'n moleculă.?intre sursele de 6 naturale 'ntâlnite 'n materii prime alimentare sau utilizate 'n compoziţia mediilor decultură sunt preferate următoarele:&poliglucide: amidon, celuloză, substanţe pectice, care pot fi folosite 'n special de către bacterii şimicroorganisme producătoare de enzime specifice etracelulare;&monoglucide "2eoze, pentoze%, diglucide, reprezintă atât sursa de carbon cât şi de energie pentru toatemicroorganismele şi sursa de bază 'n nutriţia dro#diilor;&acizi organici "acid lactic, malic, acetic% pot fi o sursă de 6 pentru microorganisme şi unele dro#dii;&alcoolii sunt utilizaţi de către dro#dii oidative "g. 6andida, g. ic2ia% şi de bacterii "g. Jcetobacter%.



<utrienţi cu <,,8&entru creştere, microorganismele necesită cantităţi mari de azot, fosfor şi sulf, iarorganotrofele le pot procura fie din sursele organice cu carbon, fie din compuşii anorganici.Multe microorganisme pot folosi azotul din aminoacizi şi amoniac prin 'ncorporarea directă, cu a#utorul unor enzime. >nele bacterii pot reduce şi asimila azotul atmosferic folosind un sistem de nitrogenaze şi au un rolvital 'n asigurarea circuitului natural al azotului.roteinele pot fi folosite 'n nutriţie numai de către microorganismele ce produc proteaze etracelulare,respectiv bacterii & agenţi cu putrefacţie şi mucegaiuri & agenţi de putrezire. 8e mai pot folosi 'n mediile decultură a dro#diilor & sulfatul de amoniu şi ureea.

<utriţia minerală&entru procurarea elementelor minore, sunt preferate de către microorganisme sărurileacestora 'n următoarea succesiune: fosfaţi, sulfaţi, azotaţi, carbonaţi. Efectul pe care 'l are adăugareadiferitelor substanţe minerale asupra creşterii poate fi diferit prin indicele de utilitate specific, ce reprezintăraportul dintre biomasa formată pe un mediu de cultură complet şi cea rezultată 'n mediul carenţat 'nsubstanţa elementul respectiv.22.&omparaţi respiraţia aerobă şi anaerobă a microorganismelor.Lespiratia este procesul prin care organismele mobilizeaza energia stocata in substante organice, in vedereautilizarii acesteia. -n lumea vie eista doua tipuri de respiratie: aeroba si anaerobaRespiraţia aerobă este un metabolism oidativ dependent de oigenul din aer, iar produsele finale sunt6@ şi apa, 'ntreaga energie a substratului oidat eliberându&se prin produsele finale ale

respiraţiei.Lespiraţia aerobă este din punct de vedere energetic foarte avanta#oasă pentru celula microbiană;de aceea, atunci când se urmăreşte obţinerea de celule 'n cantităţi mari "dro#die comprimată% sau desubstanţe intracelulare, cultivarea se face 'n condiţii de aerare.Microorganismele aerobe dispun de o catenărespiratorie diversificată, 'n componenţa căreia intră de2idrogenaze, citocromi, citocrom&oidaze,oidaze.<umeroase bacterii pot oida 2idrogenul "seudomonas%, amoniacul până la <@"<itrosomonas%,sulful şi N8 până la sulfit "Jcidit2iobacillus t2iooidans%, sau (eX la (e/X"Jcidit2iobacillusferrooidans%, reacţii cu rol important 'n ciclul natural al elementelor.Respiraţia anaerobă este un metabolism oidativ 'n care substratul este transformat până la 6@, iarelectronii sunt cedaţi prin oidare unor compuşi anorganici.Jcest tip de respiraţie este 'ntâlnit la bacteriilestrict anaerobe.Jstfel, bacteriile denitrificatoare pot transforma <@/ la azot molecular, bacteriilemetanogene pot transforma dioidul de carbon 'n metan, bacteriile acetogene ale genului 6lostridium pot

transforma dioidul de carbon 'n acid acetic. Jceste bacterii obţin o cantitate mică de energie şi pot creşte 'nabsenţa oigenului molecular, la un potenţial de oidoreducere de $9,...&9,/ *. Yinând cont că mediile carevin 'n contact cu @ au un potenţial redo de X9,...X9,0 la un pN= F, pentru a asigura dezvoltareaanaerobilor, 'n mediu se adaugă substanţe cu caracter reducător ca: tioglicolat de sodiu, cistein&8N, sulfurăde sodiu. 8ubstanţele reducătoare menţin un potenţial oidoreducător scăzut, care permite dezvoltareaanaerobilor 'n plăci, c2iar când mediul vine 'n contact cu aerul. entru cultivarea anaerobilor se pot folosi şivase speciale numite anaerostate, 'n care @ este legat c2imic, sau cultura se menţine 'n atmosferă de gazeinerte "6@, <%. Metabolismul oidativ anaerob poate fi 'ntâlnit şi la microorganisme facultativ anaerobe.Jceste microorganisme au capacitatea de a creşte aerob, utilizând oigenul din aer "respiraţie aerobă%, sauanaerob, utilizând compuşi organici ca acceptori finali ai electronilor produşi prin catabolism.!n condiţiiaerobe microorganismele facultativ anaerobe 'şi adaptează ec2ipamentul enzimatic pentru procese de

oidare până la produşi finali, utilizând preferenţial oigenul, când este disponibil, datorită cantităţii maimari de energie rezultată prin respiraţie aerobă "/3 moli J4mol glucoză asimilată, faţă de &/ moliJ4mol glucoză fermentată%.2'.&aracterizaţi rolul enzimelor )n metabolism şi aduceţi e3emple conform clasificării contemporane.-n organismele vii, mii de reactii c2imice se desfasoara foarte rapid in conditiile de presiune si temperaturaale acestuia. 4oate aceste transformari sunt mediate de enzime "denumite initial fermenti sau diastaze%,

proteine specializate sa catalizeze reactiile metabolice.8ubstantele transformate in aceste reactii secaracterizeaza printr&o tendinta limitata de reactie Zin vitroZ in aceleasi conditii cu cele din organism. ?eeemplu, oidarea glucozei in celule se realizeaza rapid, glucoza fiind un compus ce inmagazineaza o marecantitate de energie prezentand un anumit potential termodinamic, desi in laborator, in aceleasi conditii cacele din organism, aceasta este stabila in prezenta oigenului.Jstfel de procese, favorabile termodinamic,

pot decurge cu viteze crescute datorita actiunii catalitice a enzimelor.&aracteristicile enzimelorEnzimele pot fi definite biocatalizatori care prezinta urmatoarele trasaturicaracteristice:). Enzimele au o putere catalitica enorma accelerand viteza reactiilor cu pana la )9)3 fata deviteza reactiei necatalizate. Jceasta capacitate depaseste puterea oricarui catalizator folosit in sinteza



organica. Enzimele au aceasta imensa putere catalitica in solutii diluate, in conditii moderate de pN sitemperatura.uterea catalitica poate fi definita ca raportul intre viteza reactiei catalizate si viteza reactieinecatalizate enzimatic.. Enzimele nu se consuma si nu se transforma in reactiile catalizate./. Enzimele se caracterizeaza printr&o mare specificitate. @rice enzima este foarte selectiva atat in ceea ce

priveste substanta pe care o transforma "substrat% cat si din punctul de vedere al reactiei catalizate.0. Enzimele scad energia de activare a moleculelor de substrat pe care le transforma accelerand astfel vitezareactiei bioc2imice.1. 6apacitate de reglare. Leglarea activitatii enzimatice se realizeaza in moduri diferite ce variaza de lacontrolul cantitatii de enzima sintetizate de celula pana la modularea activitatii sale prin interactiunireversibile cu activatori si in2ibitori metabolici. Jctivitatea variata a enzimelor poate fi pusa pe seamacapacitatii de adaptare structurala si functionala a proteinelor. Enzimele contribuie astfel la coordonarea sireglarea proceselor metabolice.3. Enzimele se gasesc in celule si actioneaza in cantitate foarte mica dar cu efect semnificativ.F. Enzimele pot cataliza reactiile in conditiile organismului, la temperatura de aproimativ /Fo6, in conditiide in general neutru si la presiune atmosferica.&lasificarea enzimelor-1. 93idoreductazele catalizeaza reactii de oidoreducere, prin care se transfera 2idrogen sau electroni intre

doua substraturi2. 8ransferazele sunt enzime care catalizeaza transferul unor grupe variate intre doua substraturi. <umeleacestora este in functie de natura grupei transferate: metiltransferaze, aminotransferaze, formiltransferaze,fosfotransferaze./. "idrolazele sunt enzime care participa la 2idroliza unor legaturi diverse. Liazele sunt enzime care participa la formarea unor legaturi duble 6&6, 6&<, 6&@, prin indepartareane2idrolitica a unor grupe din substrat5. ,zomerazele sunt enzime care permit desfasurarea reactiilor de izomerizare:. Ligazele sunt enzime care intervin in formarea unor noi legaturi 6&6, 6&@, 6&<, 6&8 folosind J4&ul casursa de energie2.#nalizaţi agenţii cimismul şi importanţa fermentaţiei alcoolice.

(ermentaţia alcoolică este un proces anaerob prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate prinreacţii de oidoreducere sub acţiunea ec2ipamentului enzimatic al dro#diei 'n produşii principali "alcooletilic şi 6@% iar ca produşi secundari: alcooli superiori, acizi, alde2ide etc.Jgenţii tipici ai fermentaţieialcoolice sunt dro#diile genului 8acc2aromQces care pot să producă prin fermentarea glucidelor mai mult deD[ alcool etilic.(ermentaţia alcoolică este un proces 'ntâlnit la numeroase microorganisme, dar care produc

prin fermentare cantităţi mai reduse de alcool etilic comparativ cu dro#diile. Jstfel mai pot produce alcooletilic bacteriile: +acillus macerans, VQmomonas, dar ele nu sunt considerate agenţi tipici.

Biochimismul formării produilor principali i secundari !n fermenta"ia alcoolică propriu#$isă6onversia prin fermentare 'n mediu acid a glucidelor, catalizată de către enzime din dro#dii, se desfăşoară 'n1 etape:&transformarea diferitelor tipuri de glucide 'n esteri ai glucozei şi formarea esterului fructo&furanozo&),3&

difosfat. Este etapa 'n care se consumă energie prin transformarea J4&ului 'n J?;&formarea triozelor&alde2idă fosfoglicerică şi fosfodioiacetonă;&transformarea triozelor până la formarea de acid piruvic. Energia eliberată prin procesul de oidoreducereeste 'nmagazinată prin fosforilare de substrat;&decarboilarea acidului piruvic şi formarea de alde2idă acetică;&alde2ida acetică se reduce devenind acceptor de 2idrogen şi se formează alcoolul etilic.Leacţia globală a fermentaţiei alcoolice 'n mediu acid: 63N)@3 6N1@N X 6@ X J4 "))FI\mol%!n fermentaţia alcoolică rezultă o diversitate de produse secundare. !n vinuri au fost identificate princromatografie /99&199 de substanţe diferite. Ma#oritatea lor rezultă prin fermentare, iar celelalte suntdependente de compoziţia mediului.Klicerolul se acumulează 'n mod normal 'n cantităţi de /,/ g)99 gglucoză fermentată şi are un rol benefic asupra calităţii vinului, conferindu&i Acatifela#C&ul. Jlde2idele seacumulează 'n mediul de fermentare. 6ea mai importantă, alde2ida acetică, la concentraţii ce depăşesc ,1mgdm/ influenţează indirect gustul, deoarece prin oidări duce la formarea de acid acetic.Jcizii provin atâtdin must cât şi din procesul fermentativ. Ei dau aciditate volatilă vinului "acid acetic, formic, propionic,

butiric% precum şi o aciditate fiă "acid lactic, succinic% care se regăseşte 'n aciditatea totală a vinului.?intre



alcoolii superiori, care se acumulează mai ales la fabricarea alcoolului, fac parte alcoolii amilic, izoamilic, propanol, butanol, care pot să contribuie la formarea unor substanţe de aromă. 7a fabricarea vinului alcooliisuperiori sunt precursori de aromă deoarece se pot combina cu diferiţi acizi rezultând esteri cu aromăcaracteristică. ?e eemplu, 'n vinuri, din fenilalanină se formează alcoolul feniletilic care dă aromă detrandafir.25.&omparaţi fermentaţia lactică omofermentativă şi eterofermentativă. Propuneţi domenii deutilizare a bacteriilor lactice(ermentaţia lactică este un proces anaerob prin care glucide le fermentescibile sunt metabolizate subacţiunea ec2ipamentului enzimatic al microorganismelor 'n acid lactic ca produs principal şi produsesecundare, cum ar fi: diacetil, acetonă, acid acetic, alcool etilic şi 6@.(ermentatia 2omofermentativa: lactobacili care produc numai acid lactic şi cantităţi minore de substanţe dearomă. +acteriile lactice 2omofermentative produc fermentarea anaerobă a 2eozelor pe calea Embden &MaQer2of & arnas "EM% până la formarea acidului piruvic, apoi, fiind lipsite de enzima piruvatdecarboilază, reduc acidul piruvic, obţinându&se acidul lactic sub acţiunea a două lactatde2idrogenaze carenecesită <J? <J? 'n calitate de coenzime. !n fermentaţia 2omolactică se pot forma, 'n cantităţi mici,substanţe de aromă, diacetil şi acetonă, fie prin metabolizarea glucidelor, fie a citraţilor care asigură o sursăsuplimentară de acid piruvic.(ermentatia 2eterofermentativa: lactobacili producători de acid lactic, acid acetic, diacetil, 6@. +acteriile

lactice 2eterofermentative produc fermentaţia anaerobă a glucidelor "pentoze, 2eoze% pe calea pentozo&fosfatului "3&gluconatului%.!n funcţie de specie diferă şi natura produselor de fermentaţie:& 7actobacillus brevis produce acid lactic, acid acetic şi 6@;& 7euconostoc mesenteroides produce acid lactic, etanol şi 6@;& 7actobacillus bifidus produce fermentare 2eterolitică pe calea fructozo 3, fără formare de 6@Jplicaţii practice ale fermentaţiei lactice.Jcidul lactic are multiple 'ntrebuinţări:& 'n industria alimentară pentru acidifierea sucurilor şi esenţelor de fructe, limonadelor, bomboanelor;& 'n medicină, sub formă de lactaţi de 6a şi (e, substanţe uşor asimilabile de către organismul uman;& 'n industria c2imică $ mordant la colorarea şi imprimarea mătăsii şi a diferitelor tetile;

& 'n industria pielăriei;& 'n industria panificaţiei, paralel cu fermentaţia alcoolică produsă de dro#dia de panificaţie 'n aluat are locactivitatea fermentativă a bacteriilor lactice din microbiota făinii sau a culturilor selecţionate, contribuind laformarea aromei şi la creşterea 'n volum a pâinii;& 'n industria etractivă, la fabricarea amidonului, 'n timpul operaţiei de 'nmuiere a porumbului, prinadăugarea de 8@ este in2ibată dezvoltarea bacteriilor butirice şi este favorizată dezvoltarea unei fermentaţiilactice; lic2idul obţinut de la 'nmuierea porumbului se foloseşte 'n formă concentrată ca adaos la obţinereamediilor de cultură a microorganismelor 'n industriile fermentative;& 'n industria laptelui bacteriile lactice, 'n special cele 2omofermentative, sub formă de culturi pureselecţionate, sunt folosite la obţinerea produselor lactate acide: lapte acru, sana, c2efir, lapte acidofil, iaurt,smântână fermentată, a untului şi la fabricarea brânzeturilor;

& prin fermentaţia lactică spontană determinată de bacteriile lactice din microflora epifită a plantelor, se potconserva prin murare varza, castraveţii, tomatele, măslinele şi poate avea loc 'nsilozarea fura#elor verzi;& 'n vinificaţie bacteriile lactice pot avea un efect pozitiv, reducând aciditatea vinurilor prin transformareaacidului malic 'n acid lactic;& fermentaţia lactică spontană nediri#ată poate avea şi un efect negativ, ducând la alterarea unor produse"acrirea berii, borşirea vinului% sau pierderi de za2aroză la difuziune, 'n industria za2ărului.2:.Definiţi agenţii fermentaţiei propionice butirice şi analizaţi rolul ei.(ermentaţia propionică este un proces anaerob prin care substratul fermentescibil, acidul lactic, sub acţiuneacompleului de enzime ale bacteriilor propionice $ agenţii tipici $ este transformat 'n acid propionic, acidacetic, 6@ şi energie.!n afara bacteriilor propionice "g. ropionibacterium%, formarea prin catabolism aacidului propionic este 'ntâlnit la bacterii anaerobe ale g. 6lostridium "6lostridium propionicum% şi g.*eillonella.+acteriile propionice sunt răspândite 'n natură 'n tractul digestiv al animalelor, 'n lapte şi

brânzeturi din care pot fi izolate.Jspecte practice ale fermentaţiei propionice..(ermentaţia propionică diri#ată este folosită la fabricarea

brânzeturilor "8c2Seitzer, Ement2al%, cu rol pozitiv 'n formarea oc2iurilor "alveole rezultate prin difuzia



lentă a 6@, rezultat din fermentaţie sau prin decarboilarea aminoacizilor%, 'n formarea gustului specific şicreşterea valorii alimentare, ca urmare a formării de către bacteriile propionice a vitaminei +).!n industria

panificaţiei, fermentaţia propionică produsă de bacterii propionice adaptate la mediul aluat, conduce laformarea suplimentară a 6@ cu rol 'n creşterea volumului şi a acidului propionic cu efect fungistatic ce

previne mucegăirea pâinii la păstrare.(ermentaţia butirică reprezintă un proces anaerob prin care diversele surse de carbon sunt metabolizate subacţiunea bacteriilor butirice 'n produşi principali ai fermentaţiei: acid butiric şi gaze: 6@; N. !n funcţie despecie şi condiţii de fermentare se mai pot forma pe căi deviate de la fermentaţia butirică propriu&zisăsolvenţii: butanol, propanol, etanol, acetonăJspecte practice :(ermentaţia butirică se poate folosi industrial la fabricarea acidului butiric. !n acest scop sefolosesc plămezi amidonoase za2arificate cu enzime din malţ, se face inocularea cu 6lostridium butQricumşi fermentarea are loc anaerob, la /1&09[6 timp de D&)9 zile, 'n prezenţă de carbonat de calciu. entruobţinerea acidului butiric, 'n plămada fermentată se adaugă sulfat de sodiu. +utiratul de sodiu se separă desulfatul de calciu prin filtrare şi după concentrare, 'n prezenţă de acid sulfuric se eliberează acidul

butiric.Jcidul butiric sub formă esterificată este folosit la fabricarea unor esenţe, deoarece butiratul de metilare aromă de măr, iar butiratul de etil, aromă de pară sau ananas, esenţe folosite la obţinerea produselorza2aroase.2;.Descrieţi agenţii fermentaţiei acetice citrice şi rolul lor )n industria alimentară

$ermentaţia acetică este un proces metabolic aerob prin care substratul "alcoolul etilic% este oidat 'n prezenţa oigenului din aer, sub acţiunea ec2ipamentului enzimatic al bacteriilor acetice, 'n acid acetic ca produs principal al fermentaţiei.,mportanţa practică a fermentaţiei acetice. (ermentaţia acetică este utilizată industrial la fabricareaoţetului, când se pot folosi ca materii prime soluţii alcoolice, vin, cidru sau materii prime amidonoase "'n

prealabil za2arificate şi fermentate alcoolic cu dro#dii%.& (ermentaţia acetică spontană, 'ntâlnită la fermentarea boabelor de cacao, are un rol pozitiv 'n formareacompuşilor de aromă şi la obţinerea unor boabe de calitate superioară& (ermentaţia acetică a vinului şi berii păstrate cu Agol de aerC conduce la deprecierea calităţii acestor

băuturi. ?eşi bacteriile acetice aerobe se dezvoltă la suprafaţă, acrirea are loc 'n 'ntregul volum. Jcidulacetic format sub voal are o densitate mai mare decât a alcoolului,ceea ce conduce la o circulaţie a

compuşilor reactanţi care conduce la acrirea totală a produsului.2?.&aracterizaţi diferite tipuri de medii de cultură.>n mediu de cultură reprezintă un substrat nutritiv comple, cu rol de aliment, care trebuie să asiguremicroorganismului ce urmează a fi cultivat, cantitatea necesara de apă, surse de carbon, azot, substanţeminerale, factori de creştere, substanţe care să 'i furnizeze cantitatea de energie cât şi toate elementelefolosite de celulă 'n procese de creştere, reproducere şi 'ntreţinerea funcţiilor vitale.Mediile de cultura se clasifica dupa mai multe criterii:

%n func"ie de destina"ia lor& mediile de cultură se diferen"ia$ă astfel'a. medii de cultură generale care asigură dezvoltarea unui număr mare de specii şi genuri deoarece includ 'ncompoziţia lor substanţe nutritive diversificate.8e clasifica in:

#bulionul de carne lichid sau (elo$at )BC*+,#mediul triptonă # e-tract de drodii # (luco$ă – a(ar,#mustul de mal" – a(ar )//*+ pentru culti0area drodiilor i muce(aiurilor

b. medii de cultură selective sunt medii cu o compoziţie c2imică definită care permit dezvoltarea unui gruprestrâns de microorganisme sau c2iar a unei specii. Jceste medii conţin pe lângă substanţe nutritive şisubstanţe cu efect in2ibitor asupra altor microorganisme 'nsoţitoare 'ntâlnite 'n microbiota din care se faceizolarea culturii ce dorim să o selecţionăm.c. medii de cultură de diferenţiere $ aceste medii permit separarea speciilor 'n funcţie de anumite caractere

bioc2imice, atunci când acestea au fost selectate dintr&o microbiotă eterogenă.d. medii de 'mbogăţire "fortifiate% sunt destinate separării şi cultivării unor microorganisme pretenţioase din

punct de vedere nutritiv şi care se află 'n număr redus 'n produsul analizat din punct de vedre microbiologic. %n func"ie de compo$i"ie i pro0enien"ă& mediile de cultură pot fi 'a%mediile naturale sunt cele mai utilizate deoarece reproduc condiţiile 'n care se dezvoltă microorganismele.Mediile naturale de origine vegetală sunt sucuri de fructe, de legume, mustul de malţ, legume fierte terciute,fructe, infuzii de plante.



entru solidificarea mediilor de cultură se foloseşte:&agar $ agarul "geloza% un diglucid obţinut din alge ale genului Kelidium având 'n structură molecule degalactoză şi acid ? $ galacturonic legate prin legături ),,),/ glicozidice. !n stare purificată se prezintă subformă de pulbere sau fibre si se adaugă in cantitate de 9,1 $ O mediu lic2id.&gelatina agent de solidificare de natura proteică, etrasă din ţesuturi organice. 8e foloseşte in cantitate de )

$ )1 gO .2<.!3plicaţi esenţa metodelor de )nsăm(nţare şi cultivare a microorganismelor.-nsamantarea microorganismelor reprezinta introducerea acestora pe medii de cultura potrivite, pe suprafatasau in profunzime, cu scopul obtinerii de culturi microbiene pure. -nsamantarea se face in mod steril, cuansa, tamponul de eudat sau pipeta, folosind medii de cultura sterile si de compozitie adecvata.entru obtinerea unor rezultate corecte trebuie sa se tina seama de anumite reguli:& folosirea de instrumentar steril: ansa bacteriologica, pipeta asteur sau gradata;& flambarea orificiilor recipientelor "baloane, eprubete% ce contin mediile de cultura, dopurile flacoanelor sevor tine intre degetul mic si podul palmei drepte%;-nsamantarea se face pe medii lic2ide si solide, primele favorizand o prima inmultire numerica a bacteriilor.?ezavanta#ul lor este posibilitatea insamantarii la inceput "insamantare primara% din materialul patologic alunui amestec bacterian nedorit. ?e aceea este obligatoriu in toate cazurile ca insamantarile pe mediilelic2ide sa fie urmate ulterior de insamantari pe medii solide pentru a obtine colonii izolate.

S*/*T*3E* /E4 5C64E a. 6u ansa& Jnsa se tine in mana dreapta. 8e sterilizeaza prin incalzire la incandescenta, utilizand becul+unsen. ?aca produsul patologic se afla intr&o ebrubeta, se scoate dopul de vata intre degetul mic si palmamiinii drepte, tinand recipientul in mana stanga. 8e flambeaza gura eprubetei, se ia din produsul patologic cuvarful ansei, se flambeaza din nou gura recipientului, se pune dopul la loc. Eprubeta cu mediu se tine inmana stanga, usor inclinata pentru a evita riscurile contaminarii cu microorganisme din aer, se scoate dopul,se flambeaza, se depune continutul ansei pe peretele eprubetei deasupra mediului lic2id si se omogenizeazaapoi cu acesta. >rmeaza repunerea dopului dupa flambarea si sterilizarea ansei.

b. 6u pipeta asteur 8e rupe varful pipetei si se flambeaza trecand&o prin flacara. ?upa racirea pipetei, sescoate dopul eprubetei cu produsul patologic, se flambeaza si se aspira 9,1&l ml din produs. 6ontinutul

pipetei se introduce in eprubeta cu mediu, dupa ce s&au respectat regulile de asepsie. >rmeaza incubarea la

termostat. ipeta folosita este pusa in vasul cu amestec sulfocromic. ?aca se insamanteaza in anaerobioza,mediul se fierbe in baia de apa 9&/9 minute, se raceste la 09&0196 si se introduce continutul pipetei inmediu, avand gri#a sa nu se introduca bule de aer.

S*/*T*3E* PE /E4 S754E -n operatia de insamantare pe medii solide avem doua situatii:& insamantarea in suprafata: pe medii solide in pozitie inclinata si pe medii solide turnate in placi etri;& insamantarea in profunzime: pe medii solide turnate in coloana dreapta si pe medii solide in placi etri:metoda placii turnate si metoda intre doua straturi.a. -nsamantarea in suprafata6u ansa& e geloza inclinata. 8e sterilizeaza ansa si dupa racire se incarca cu produsul respectiv. 8eintroduce ansa aproape de fundul eprubetei cu mediu, dar deasupra lic2idului de condens si se trece usor pe

suprafata mediului in zig&zag sau in linie dreapta, fara a zgaria suprafata mediului& e geloza in placi etri. 8e inclina placa cu mediu si se depune produsul aproape de margine. 8e trag striuri

paralele cu ansa, prin miscari scurte si dese pe o suprafata mica la polul superior al mediului, fara a zgariasuprafata mediului. Jpoi ansa se trece pe suprafata mediului trasandu&se linii paralele si perpendiculare, informa de pentagon "regula pentagonului pentru obtinerea de colonii izolate%6u pipeta asteur& e geloza inclinata. 8e insamanteaza lic2idul de condens al mediului cu cateva picaturidin produsul patologic aflat in pipeta. rin usoara agitare si inclinare a eprubetei, lic2idul se raspandeste petoata suprafata mediului.& e geloza in placi etri. 8e depune pe suprafata mediului aproimativ ) ml din produsul lic2id si seraspandeste uniform pe toata suprafata prin inclinarea placii sau cu pipeta asteur indoita. 8e tine inclinata sise aspira ecesul de lic2id cu pipeta.& -n mediul *eillon pentru anaerobioza. Keloza *eillon se topeste pe baia de apa, se raceste la 0196 si seintroduce continutul pipetei fara bule de aer. Jpoi se aseaza eprubetele in apa rece pentru solidificare rapida.

b. -nsamantarea in profunzime-nsamantarea pe medii solide turnate in coloana dreapta:



8e desc2ide eprubeta cu mediu de cultura, se rastoarna cu gura in #os, iar insamantarea se face prin prininteparea in profunzime a mediului, utilizand ansa fir pentru a strapunge mediul, fara a&l deplasa "eempluinsamantarea mediului M->%.-nsamantarea pe medii solide in profunzime:& metoda intre doua straturi: produsul se insamanteaza pe suprafata placii cu geloza, dupa care se toarna unalt strat subtire de geloza deasupra zonei de descarcare a produsului;&metoda placii turnate: in placa etri se pune o cantitate de produs, se toarna geloza, se amesteca si se lasa sase solidifice. rin aceasta metoda se creaza conditii de semianaerobioza necesare izolarii unor bacterii

patogene'=.Definiţi culturile pure de microorganisme si e3plicaţi importanţa practică a lor6ultura pură reprezintă o biomasă de celule rezultate prin reproducere dintr&o singură celulă aflată 'ntr&unmediu nutritiv steril, cu volum limitat. 6ultura pură este considerată şi colonia care se formează ca rezultatal izolării unei celule sau a unei unităţi formatoare de colonii, atunci când aceasta este localizată pe unmediu nutritiv solid. uritatea unei culturi se poate obţine şi prin repicare, deci prin transfer de celule dineprubeta ce conţine cultura pură, 'n alt vas cu mediu de cultură steril.-zolarea şi obţinerea culturilor pure, cunoaşterea cineticii de creştere prezintă o importanţă practică deosebită'n următoarele domenii:1.dentificarea& selec"ionarea i !mbunătă"irea proprietă"ilor de biosinte$ă

6ulturile pure sunt folosite pentru studiul proprietăţilor morfologie şi fiziologice, 'n scopul identificării,caracterizării şi stabilirii domeniului de utilizare a culturii. 8ub formă de culturi pure microorganismele potfi supuse unor tratamente fizico&c2imice prin care se pot induce modificări genetice la nivelul acizilornucleici, cu obţinerea de culturi mutante, din rândul cărora se face din nou selecţia tulpinilor performante.2.7b"inerea culturilor starter !n procese fermentati0e industrialeornind de la cultura pură, 'n biote2nologii alimentare prin cultivarea 'n medii adecvate se obţine cantitateanecesară de inoculmaia folosită drept cultură starter a procesului fermentativ. -noculul reprezintă un mediu nutritiv steril 'n care s&au 'nmulţit celule aparţinând unei culturi pure, aflată'n etapa finală a creşterii eponenţiale. 6antitatea de inocul trebuie astfel calculată 'ncât prin introducerea sa'n mediul fermentativ steril, concentraţia 'n celule să asigure declanşarea rapidă a procesului. !n funcţie despecificul biote2nologic este obligatorie asigurarea continuităţii 'n transfer pentru aprovizionarea cu inocul

activ, la perioada solicitată de producţie.>tilizarea culturilor pure 'n biote2nologii alimentare "la fabricarea berii, alcoolului, vinului, produse lactate acide, panificaţie etc.% permite obţinerea unor produse cu calitateconstantă.'1.!3plicaţi dinamica creşterii microorganismelor )n culturi pure AfazeleB rin inocularea de celule, aparţinând unei culturi pure, 'ntr&un mediu nutritiv steril se poate stabili dinamicade creştere prin studiul vitezei de acumulare a biomasei sau prin creşterea numărului de celule raportat launitatea de volum a mediului.!n condiţiile eperimentale, dinamica multiplicării microorganismelor este

bine cunoscută. rocesul evoluează 'ntr&o serie de faze succesive.1+ 8a$a de laten"ă, de creştere zero sau de lag reprezintă etapa de timp când după inoculare numărulcelulelor rămâne nesc2imbat, sau c2iar scade, noile condiţii de mediu implică latenţa inducţiei acelor enzimenecesare pentru adaptarea la mediul nutritiv. (aza de latenţă apare deci ca o perioadă de adaptare la

condiţiile noi de cultură, 'n care microorganismele viabile din inocul 'şi acumulează 'n celulă metaboliţi şisistemele necesare creşterii, 'n cazul 'n care aceste componente bioc2imice le lipseau datorită condiţiilor demediu anterioare inoculării.2+ 8a$a de multiplicare e-ponen"ială sau de creştere logaritmică este caracterizată prin aceea că, după oscurtă perioadă "cca. ore% de accelerare a ritmului de creştere, 'n care multiplicarea se produce cu o viteză

progresivă mărită, acest ritm devine constant şi caracteristic 'n anumite condiţii de cultură, durata uneigeneraţii fiind minimă. erioada de ec2ilibru poate fi menţinută numai atât cât nu intervin alterăriimportante, pe care creşterea le poate provoca 'n compoziţia mediului.9+ 8a$a sta"ionară )de maturare+ 'n care numărul celulelor viabile este maim şi rămâne constant o perioadăde timp. ?e eemplu, celulele de dro#die nu mai 'nmuguresc, 'şi măresc volumul şi tind spre forma sferică,se rotun#esc. 6elulele de microorganisme au 'n această fază caracteristicile morfologice cele mai tipicegenului şi speciei. Jceastă fază poate fi prelungită atunci când urmărim păstrarea culturii pure, prinmodificarea unor factori care scad viteza de metabolism celular.:+ 8a$a de declin se caracterizează printr&o scădere 'n progresie geometrică 'n raport cu timpul a număruluide celule vii. e măsură ce mediul devine mai puţin favorabil, celulele vii nu se mai multiplică, deşi



activitatea lor mai continuă un timp după care mor şi intră 'n autoliză. 7a sfârşitul acestei ultime faze se'nregistrează maimum absolut al numărului total de celule formate pe parcursul 'ntregii evoluţii a culturii.'2.Descrieţi proprietăţile caracteristice ale microorganismelor patogene.?in numarul mare de microorganisme eistente in natura, un numar limitat sunt capabile sa se dezvolte inasociatie cu organismele superioare, iar dintre acestea, un numar restrans "cateva sute% sunt patogene.+acteriile patogene au doua proprietati definitorii: patogenitatea si virulenta. 6ei doi termeni au semnificatiedistincta.atogenitatea este proprietatea unui microorganism de a determina in conditii naturale sau eperimentale,aparitia unui proces infectios, decelabil din punct de vedere clinic, la o gazda receptiva. -n mod obisnuit,

patogenitatea este asociata, ineact, cu modul de viata parazitara a microorganismelor, dar calitatea de patogen nu se asociaza totdeauna cu parazitismul. Ma#oritatea bacteriilor patogene sunt parazite, iar in vitrose dezvolta ca saprobionte pe medii organice, uneori cu compozitie c2imica complea. >nele bacterii, desisunt strict saprobionte, adica se dezvolta pe materia organica in mediile naturale "de eemplu, 6l.

botulinum%, dar nu sunt parazite, produc totusi efecte patologice prin intermediul eotoinelor pe care lesecreta.

Pato(enitatea implica e-istenta a patru proprietati esentiale' a% capacitatea de a patrunde si de a se localiza in organismul gazdei; b% proprietatea de a se multiplica in tesuturile acesteia si de a le invada;

c% rezistenta la mecanismele de aparare ale gazdei;d% producerea leziunilor tisulare care se pot eterioriza clinic.*irulenta este capacitatea unei tulpini a unui microorganism patogen aflat intr&o anumita faza de crestere, dea se localiza "a coloniza%, de a se multiplica si eventual de a invada celulele si tesuturile gazdei sisau de a

produce toine, determinand o stare patologica la o gazda receptiva.*irulenta este o proprietate biologica corelata cu anumite caractere de structura "prezenta flagelilor,fimbriilor%, cu prezenta unor proteine membranare sau cu unele particularitati fiziologice si de sinteza "ca deeemplu sinteza eotoinelor sau a eoenzimelor% *irulenta eprima cantitativ gradul de patogenitate a unei tulpini pentru o anumita gazda si este o

proprietate multifactoriala:& infectiozitatea "sau capacitatea de colonizare%

& agresivitatea "sau invazivitatea%&toigenitatea.''.Descrieţi perioadele procesului infecţios şi factorii ce )l influenţează.rocesul infecţios reprezintă totalitatea reacţiilor locale şi generale , consecinţeale interacţiunii dintreagentul patogen şi organismul gazdă aflat 'n anumite relaţiiecologice. roducerea unui proces infecţios estecondiţionată de / factori:microorganism, macroorganism, mediu eternE4JE7E L@6E8>7>- -<(E6Y-@8).6ontaminarea= prezenţa germenilor pe tegumente şi mucoase.-nfecţia= ataşarea pe tegument şisau mucoase a germenilor patogeni prin pili saufactori c2emotactici,multiplicare locală şi pătrundere 'n ţesuturi./. +oala= răspunsul organismului la infecţie manifestat clinic " aparent % sau infraclinic" inaparent %

EL-@J?E7E +@7-7@L -<(E6Y-@J8E!n evoluţia bolilor infecţioase eistă 0 perioade:). erioada de incubaţie= timpul de la pătrunderea germenilor 'n organism până laapariţia primelor semne de

boală.Eistă boli cu :&incubaţie scurtă $ )&F zile " scarlatina, difteria, virozele respiratorii, meningite,dizenterie %;&incubatie medie & )& săptămâni " varicele, ru#eola, febra tifoidă, parotiditaepidemică%;&incubaţie lungă ]/săptămâni " 2epatita virală +, rabia, tetanos %..erioada de debut = timpul de la apariţia primelor semne de boală până la apariţia primelor semnecaracteristice de boală. oate fi : lent " prodromal% , brutal " invazie % ,fulgerător " purpura fulminans%/.erioada de stare $ incepe cu semnul caracteristic de boală " icter, erupţie%.0.erioada de convalescenţă$ urmată de vindecare cu sau fără sec2ele.'.!3plicaţi esenţa fenomenului de imunitate.-munitatea&reprezinta ireceptivitatea org la orice agenti straini din punct de vedere genetic inclusive lamicroorg patogene si toinele lor.7a patrunderea in org. a structurilor straine din punct de vedere genetic seinclude in actiune un sir de mecanisme si factori care recunosc si inactiveaza aceste subs care recunosc si



inactiveaza aceste subs straine organidmului dat.8tiinta despre imunitate se numeste imunologie.6lasificarea imunitatii:).naturala&de specie&de individ.dobinditaa%naturala &activa"in urma unei boi% &pasiva"se transimte de la mama fat prin lapte%

b%artficiala"introducerea vaccinii% &activa"vaccine /&0 saptamini% &pasiva"seriuri&sunt anticorpi introdusi gata pu a lupta cu microorg%'5.!valuaţi riscurile transmiterii antropozoonozelor .+olile virale, bacteriene sau parazitare, transmise de catre animale omului, fie direct "muscatura, zgarietura,intepatura%, fie indirect "intepatura cu carcasa sau cu un os al unui animal mort%. Jnimalele intervin in douamoduri diferite in transmiterea bolilor la om:& animalele rezervoare "micile rozatoare, pasarile, primatele, bovinele, caprele, porcii, fructele de mare etc.%asigura supravietuirea unui agent infectios "bacterie, parazit sau virus%; omul se contamineaza indirect, deeemplu, band lapte crud sau prin contact cu urina, de#ectile sau sangele ce contine agentul infectios& animalele vanatoare "caini, pisici, tantari, muste, capuse, acarieni etc.% sunt raspunzatoare de inocularea

directa a agentului infectios.7eptospiroza, afecţiune transmisă prin intermediul apei sau 2ranei contaminate, secreţii şi ecreţii aleanimalelor bolnave, producând febră, insuficienţă renală, 2epatică, meningită. revenirea se realizează prinvaccinarea câinilor, evitarea contactului cu animalele bolnave, surse de apă nepotabilă.6lamidioza, afecţiune transmisă prin aerosoli proveniţi de la animale bolnave reprezentate 'n special de

păsările de colivie. Evoluează mai ales la nivel respirator 'n formele grave cu pneumonie.8almoneloza afectează primar sistemul gastrointestinal, e transmisă pe cale digestivă de orice animal

purtător "nu neapărat bolnav%. 8e previne prin reguli stricte de igienă şi tratarea animalelor bolnave.Lâia se transmite de la orice animal "câine, porc, capră, oaie%. Jlte afecţiuni transmisibile, cu evoluţiecutanată, sunt reprezentate de dermatofitoze, produse de ciuperci microscopice din genul Microsporum,4ricop2Qton. 6auzează prurit, eritem, crustizare, pseudotundere. revenirea se realizează prin tratarea

animalelor bolnave, evitarea contactului cu acestea şi spălatul pe mâini.+abesioza e o parazitoză a sângelui transmisă de către căpuşe, la câine şi pisică. <etratată poate duce lamoarte. Evoluează cu icter, febră, anemie, 2emoglobinurie. revenirea se realizează prin tratamente

periodice antiparazitare etern la animale, evitarea contactului omului cu căpuşele.7eis2manioza, boală transmisă prin muşcătura ţânţarilor şi a puricilor ce au parazitat animalele bolnave.Jfecţiunea e gravă, evoluează cu febră şi pancitopenie, afectează pielea, dar produce şi insuficienţe aleorganelor interne. E greu de depistat şi nu prea eistă tratament. revenţia se realizează prin deparazitareaeternă temeinică a câinilor.Kiardioza, parazitoză transmisă pe cale fecalo&orală, mai gravă 'n special la copii la care evoluează cuenterită. revenirea se realizeză prin reguli stricte de igienă, tratarea animalelor bolnave şi c2iar vaccinareaacestora.

Ec2inococoza, boală parazitară transmisă de la câinele care a consumat carne de oaie contaminată. +oala semanifestă cu producerea de c2işti la nivelul tuturor organelor, după ingerarea ouălor de parazit eliminate deanimal.7arva migrans visceralae, afecţiune parazitară transmisă prin ingerarea ouălor de 4oocara canis eliminatedin intestinul canidelor şi felinelor nedeparazitate. +oala prezintă un tablou comple deseori subclinic,depistabilă la teste serologice. revenirea se realizează prin reguli stricte de igienă după contactul cuanimalele nedeparazitate. 7a animale se recomandă deparazitări frecvente.4ooplasmoza, periculoasă pentru femei .Jceastă boală se ia de la pisici, se transmite pe cale digestivă,

producând 'n cele mai grave cazuri avort spontan la femeie, afecţiuni oculare, etc.revenirea se realizează prin tratarea animalelor bolnave, reguli de igienă stricte şi restricţionarea contactului dintre feline şi femeiagravidă. !n unele cazuri se recomandă renunţarea la pisică pentru a nu pune 'n pericol sarcina femeii.



':.Descrieţi categoriile AgrupeleB de microorganisme )n funcţie de cerinţele faţă de temperatură.4emperatura are o mare influenţă asupra proceselor fiziologice ale celulei microbiene deoarece stimuleazăsau in2ibă activitatea ec2ipamentului lor enzimatic.!n funcţie de temperaturile posibile ale mediului natural şi ca rezultat al adaptării, diferitele specii demicroorganisme prezintă următoarele temperaturi:&temperatura minimă $ temperatura la care mai poate avea loc creşterea, 'n sc2imb dacă temperatura scadesub valoarea minimă, creşterea este oprită;&temperatura optimă $ temperatura la care rata specifică de creştere este maimă;entru unele microorganisme valoarea ei se afla in limita de F^)^6"criofile%pentru altele /1&/F^6"mezofile%,si 0&01^6"termofile%.- Microorganisme psi2rofile "criofile, frigofile% & adaptate sa se dezvolte 'n zona inferioara a domeniuluigeneral, 'ntâlnite 'n sol, 'n zonele cu temperaturi mai scazute ale globului, 'n microflora apelor.

+acteriile adaptate la temperaturi scazute prezinta anumite particularitati:&au 'n componenta lipide ce intra 'n structura peretelui celular si a membranei citoplasmatice si suntcaracterizate de un continut mai ridicat 'n acizi grasi nesaturati.&au o mobilitate buna;&prezinta capacitatea de a produce pigmenti cu rol protector fata de temperaturile scazute;&enzimele elaborate sunt mai active la temperaturi scazute.

!n practica de laborator microorganismul este psi2rofil daca, prin pastrarea la Fo6, formeaza colonie vizibilatimp de )9 zile.-- Microorganisme mezofile : ?in aceasta categorie fac parte:&microorganisme organotrofe "produc alterarea alimentelor la temperatura camerei%;&microorganisme patogene & temperatura optima este egala cu temperatura corpului animal /3&/Fo6& ma#oritatea dro#diilor fermentative si a mucegaiurilor --- Microorganisme termofile & adaptate 'n domeniul superior eugenezic. 4emperaturi caracteristice:Microorganismele termofile prezinta anumite proprietati specifice care eplica aceasta termofilie:&proteinele si enzimele sunt termostabile si au un optim de activitate la temperaturi ridicate. Jceastastabilitate se eplica prin aceea ca 'n structura proteinelor eista o compactizare mai buna a aminoacizilor si'n interiorul globului proteic sunt concentrati aminoacizi 2idrofobi; proteinele din microorganismele

termofile contin 'n cantitate mica cisteina si grupari 8N libere;&aceste proteine au un continut mai ridicat 'n arginina si o concentratie mai scazuta 'n lizina;&acizii nucleici ai bacteriilor termofile au un procent ridicat 'n cuplul de guanina si citozina;&'n componenta compusilor din citoplasma se afla ioni MgX care pot forma diferite complee asigurândcresterea rezistentei la temperatura.';.&aracterizaţi influenţa temperaturilor subminimale şi suprama3imale asupra microorganismelor4emperatura are o mare influenţă asupra proceselor fiziologice ale celulei microbiene deoarece stimuleazăsau in2ibă activitatea ec2ipamentului lor enzimatic.7a temperaturi subminimale se reduce viteza de transport a substantelor nutritive ca urmare a reducerii

permeabilitatii membranei celulare. Jcest lucru se datoreaza continutului de acizi grasi care se solidifica latemperaturi scazute.

?aca temperaturile subliminale sunt negative, apa libera 'ng2eata si nu mai serveste ca solvent pentrunutrienti.6unoscând comportarea celulelor au fost aplicate metode de conservare a alimentelor prinrefrigerare si congelare. 6a urmare a scaderii temperaturii, viteza de metabolism scade si se prelungestedurata de pastrare a alimentelor un timp limitat. 6omportarea celulelor la temperaturi supramaimale 4 ] 4M?epasirea cu 1&)9o6 a temperaturilor maime are efect letal deoarece este determina inactivareametabolismului microbian, ca urmare a denaturarii si coagularii proteinelor.6unoasterea efectului letal altemperaturilor supramaimale a condus la aplicatii practice pentru cresterea duratei de pastrare a alimentelor timp 'ndelungat.(ormele vegetative ale bacteriilor, dro#diile si mucegaiurile sunt inactivate la t = 39&D9o6, daca se mentintimp de )9&/9 min.Jscosporii de dro#die si sporii de mucegai pot sa reziste pâna la D9o6 timp de /9 de minute.Endosporii bacterieni "bacterii 'n forma sporulata% din genurile +acillus, 6lostridium, datorita structurii lorspecifice si a continutului scazut 'n apa libera, au rezistenta mai mare la 4 ] 4M. entru inactivarea lor 'nmediu de vapori saturati "umed% e necesara o temperatura de )9o6, timp de )9&9 minute, iar 'n mediu



uscat necesita la )39o6 circa ore, sau la )D9o6 circa 01 minute.asteurizarea este tratamentul termic folosit 'n industria laptelui si se caracterizeaza prin urmatorii parametri: F&F0o6)1&9 secunde, suficient pentru distrugerea patogenului periculos MQcobaterium tuberculosis.4Qndalizarea consta 'n pasteurizare repetata de &/ ori la 0 de ore alternata cu termostatarea produsuluifinal astfel 'ncât acesta va fi lipsit de microorganisme.8terilizarea este operatia folosita 'n industria conservelor si conduce la inactivarea endosporilor bacterieni6lostridium botulinum "cel mai rezistent dintre microorganismele facultativ patogene%.Microorganismele se dezvolta 'ntr&un domeniu limitat de temperatura minima si maima. ?aca se depaseste4ma cu câteva grade se produce moartea celulelor deoarece are loc denaturarea proteinelor din citoplasma.Moartea, inactivarea celulelor microbiene, este dependenta de numerosi factori biologici corelati cu naturamicroorganismelor. -nactivarea termica este dependenta si de starea fiziologica a celulelor "cele tinere mormai repede decât cele mature deoarece contin mai multa apa%.'?.&aracterizaţi grupele de microorganisme )n funcţie de e3igenţele faţă de umiditatea mediului.*iaţa microbiană este posibilă numai când 'n mediul nutritiv eistă apă liberă care participă ca solvent, camediu de reacţie pentru enzimele celulare şi pentru transportul bidirecţional al produselor de metabolism.?acă conţinutul de apă liberă intracelulară se reduce, celulele trec 'n stare de preanabioză, continuată cuanabioză, 'n care enzimele trec 'n stare inactivată iar metabolismul este mult redus. !n atmosferă eistă oumezeală relativă de F9&9O şi prin păstrarea alimentelor, 'n timp, 'n funcţie de temperatură şi compoziţia

produsului are loc o absorbţie a vaporilor de apă din aer, instalându&se o stare de ec2ilibru, cu creştereacantităţii de apă liberă şi a indicelui de activitate al apei, aS.Microorganismele se pot dezvolta 'ntr&un domeniu larg de aS situat 'ntre valori de 9,3&9, şi 'n funcţie deadaptare 'n raport cu limitele de aS care le permit creşterea se pot 'mpărţi 'n trei categorii:&microorganisme erofite $ aS = 9,3&9,F1; din care fac parte mucegaiuri ale g. 5eromQces, g. Jspergillus,dro#dii osmotolerante, bacterii 2alotolerante;&microorganisme mezofite & aS = 9,F1&9,D1; cuprind ma#oritatea fungilor, bacterii;&microorganisme 2idrofite & aS = 9,D1&9, sunt predominant bacteriile.6unoaşterea comportării celulelor 'n raport cu umiditatea ca factor etrinsec ce condiţionează cantitatea deapă liberă accesibilă pentru desfăşurarea proceselor vitale, se aplică la conservarea prin uscare a produseloralimentare. ?acă acestea se păstrează 'n condiţii 'n care creşte treptat umiditatea, primele microorganisme

care se dezvoltă aparţin grupului erofitelor.'<.!3plicaţi cum influenţează activitatea apei metabolismul microorganismelor.6oncentraţia osmotică a mediului etern are efecte profundeasupra microorganismelor, este necesar să seeprime conţinutul de apăaccesibilă pentru celula microbiană. !n acest scop, microbiologii utilizează 'ngeneral termenul de activitate a apei "a S %. Jctivitatea apei unei soluţiireprezintă ))99 din umiditatearelativă a soluţiei, fiind de asemeneaec2ivalentă cu raportul dintre presiunea de vapori a soluţiei şi presiuneadevapori a apei pure . apasolS a = Jctivitatea apei unei soluţii sau a unui solid poate fi determinată

prin'nc2iderea ermetică a probei 'ntr&o incintă şi măsurarea umidităţii relativedupă ce sistemul a a#uns laec2ilibru. Jctivitatea apei este invers proporţională cu presiunea osmotică: dacă o soluţie are o presiuneosmoticămare, activitatea apei este scăzută.Microorganismele se pot dezvolta 'ntr&un domeniu larg de a Ssituat'ntre valori de 9,3 & ),99, fiind clasificate după acest criteriu 'n trei categorii:& microorganisme

erofite care se pot dezvolta la a S de 9,3 & 9,F1 dincare fac parte mucegaiuri din genurile 5eromQces,Jspergillus , dro#diiosmotolerante, bacterii 2alotolerante;& microorganisme mezofite care se pot dezvolta lavalori ale a S de9,F1 & 9,D1, fiind reprezentate de ma#oritatea fungilor şi bacteriilor;& microorganisme2idrofite & a S 9,D1 & 9, sunt 'n general bacteriile.Microorganismele se dezvoltă preferenţial pe medii cuvalori mari aleactivităţii apei. 6ând aceste valori scad sub 9,F se observă de#a, pentruma#oritatea celulelormicrobiene, o scădere a vitezei de creştere. 8&a constatatca bacteriile necesită pentru creştere valori aleactivităţii apei mai mari decâtfungii.6onservarea alimentelor prin uscare, congelare, sărare şi alte

procedeeare la baza fenomenul de scădere a activităţii apei sub o valoare critică, subcare nu se mai potdezvolta microorganismele de contaminare; odată cucreşterea umidităţii, apare şi pericolul de degradaremicrobiană a alimentelor



=.#rgumentaţi importanţa concentraţiei de o3igen şi P" > ului mediului )n controlul dezvoltăriimicroorganismelorJerul atmosferic conţine aproimativ 9O oigen. Microorganismele necesită oigen pentru biosintezacompuşilor organici şi pentru desfăşurarea proceselor de oidoreducere biologice.!n funcţie de necesarul 'noigen procurat din aer se disting 1 tipuri de comportare diferenţiată a microorganismelor şi anume:&aerobe sunt dependente de oigenul din aer, se dezvoltă la suprafaţa lic2idelor, a mediilor solide. @igenulserveşte ca acceptor final de electroni transportaţi prin catena respiratorie. 6elulele eucariote folosescoigenul 'n sinteza sterolilor şi a acizilor graşi nesaturaţi "dro#dii, mucegaiuri%;&facultativ anaerobe, nu necesită oigen pentru creştere dar cresc mai bine 'n prezenţa sa. 8e dezvoltă bine 'nmedii lic2ide 'n care solubilitatea oigenului din aer este mai redusă "bacterii lactice etc.%;&anaerobe aerotolerante nu necesită oigen pentru creştere şi cresc la fel de bine 'n prezenţa sau absenţa sa"Enterococcus faecalis, 7actobacillus plantarum%;&strict "obligat% anaerobe, nu tolerează oigenul şi mor 'n prezenţa acestuia. <u pot obţine energie prinrespiraţie propriu&zisă şi folosesc fermentaţia sau respiraţia anaerobă 'n acest scop "bacterii butirice,metanobaceterii etc.%;&microaerofile $ aparţin microorganismele aerobe care necesită concentraţii reduse de oigen pentrucreştere, respectiv &)9O.*aloarea de p"&este o proprietate inerentă a unor produse naturale ce conţin cantităţi ridicate de acizi

organici sau dobândesc aciditate prin procese fermentative diri#ate "produse conservate prin murare%.Microorganismele se dezvoltă 'n limite largi de pN "'ntre ),1&))%. !n acest interval microorganismeleacidotolerante $ dro#dii, mucegaiuri, bacterii lactice şi acetice preferă pN ,1&1,1 şi se vor dezvolta 'n

produse acide care pot suferi fermentaţia şi mucegăirea. +acteriile de putrefacţie care preferă un pN = F nuse pot dezvolta 'n medii acide care sunt astfel prote#ate. Jcţiunea pN&ului asupra creşterii se poate observa 'nmediu, deoarece disponibilitatea unor nutrienţi este modificată de ec2ilibrul ionic. Jstfel la pN acid ionii demagneziu formează complee insolubile, 'n timp ce la pN bazic sunt compleaţi ionii de calciu, zinc şi ioniiferici, elemente cu rol de cofactori ai enzimelor microbiene. *alori etreme de pN influenţează

permeabilitatea membranelor celulare. !n mediu acid permeazele cationice sunt saturate de ioni de NX carelimitează sau anulează transportul cationilor indispensabili pentru celule; 'n mediu alcalin membrana estesaturată cu @N& şi este 'mpiedicat transferul de anioni necesari. 7a modificări de pN se modifică şi cinetica

reacţiilor enzimatice care se desfăşoară optim la anumite valori specifice. Microorganismele patogene, deeemplu 6lostridium sunt mai sensibile decât cele din genul Esc2eric2ia, 8almonella, 8tap2Qlococcus.6lostridium botulinum are pN&ul minim pentru producerea de neurotoine egal cu 0,D, iar la 8tap2Qlococcusaureus pN minim pentru creştere este de 0,.1.!3plicaţi cum influenţează presiunea osmotică dezvoltarea microorganismelor6elulele microorganismelor pot fi considerate, din punct de vedere fizico&c2imic, ca soluţii de diferitesubstanţe, despărţite de mediul 'n care se găsesc, printr&o membrană semipermiabilă. rezenţa acesteimembrane 'ntre două soluţiicu concentraţii diferite, cu rol 'n sc2imburile celulă $ mediu, determină

procesulde osmoză. resiunea care se produce la nivelul membranei este presiuneaosmotică. roceselenormale de nutriţie a microorganismelor au loc numai 'n mediile 'ncare se conţin substanţe nutritive 'ntr&oformă accesibilă

pentru tipul dat demicroorganisme şi 'n aşa o concentraţie, care determină starea de turgescenţă acelulei viide microorganisme şi o anumită presiune osmotică 'n soluţie. @concentraţie foarte 'naltă a substanţelordizolvate 'n mediul nutritiv provoacă plasmolisa celulelor de microorganisme: citoplasma celulei pierde apa,sedereglează metabolismul celulei, se modifică structura citoplasmei şi, 'nconsecinţă, microorganismulmoare. ?ar, datorită gradului 'nalt de permiabilitate a citoplasmei, unele specii de dro#dii şi mucegaiurise adaptează la presiuneaosmotică 'naltă. Jşa microorganisme se numesc osmofile. Ma#oritateamicroorganismelor nu rezistă concentraţii mai mari decât 31&F9 O'n soluţie de za2ăr şi decât )1O 'n soluţiede sare, iar cele osmofile rezistăconcentraţii de za2ăr de D9&9O şi de sare de 0&/9O.(enomenul

plasmolizei celulelor microbiene este pus la baza metodelor deconservare a alimentelor cu soluţiiconcentrate de za2ăr şi de sare.



2.!3plicaţi esenţa acţiunii factorilor cimici şi biologici asupra microorganismelor.-n procesul de nutritie si deci 'n cel de dezvoltare a microorganismelor, acestea sunt supuse influentelor unor factori de mediu care conditioneaza activitatea microbiana determinând fie stimularea cresterii sireproducerii fie in2ibarea activitatii "inactivarea microorganismelor%. (actorii c2imici se refera la efectul pe care 'l au anumite substante c2imice asupra microorganismelor,substante care se adauga 'n produsele alimentare de cele mai multe ori pentru a in2iba dezvoltareamicroorganismelor, pentru cresterea conservarii si a calitatii alimentelor.(actori biologici. Efectul unei substanţe c2imice este dependent de natura microorganismelor, starea 'n carese află şi numărul de microorganisme prezente 'n mediul ce urmează a fi conservat. Microorganismele suntmai sensibile la acţiunea substanţei c2imice atunci când se află 'n stare vegetativă şi mai rezistente 'n starealor sporulată. 6elulele tinere, cu un conţinut mai mare de apă liberă sunt mai sensibile decât celulele mature.Eficienţa este dependentă de numărul de microorganisme 'n momentul utilizării, deoarece fiecare celulăabsoarbe şi reţine o cantitate din doza eistentă. Jstfel prin adăugarea unei doze constante, eficienţa acesteiase reduce când 'ncărcarea microbiană este mare. >n factor biologic cu implicaţii practice este fenomenul deadaptare al microorganismelor la adaosul de substanţe c2imice. !n practică se utilizează culturi starteradaptate la doze crescute din substanţa la care alte microorganisme sunt sensibile. >n eemplu ar fi folosireade dioid de sulf 'n fermentarea mustului de struguri cu dro#dii de cultură sulfitorezistente. entru a evitaadaptarea microorganismelor 'n practică se recomandă alternarea substanţelor dezinfectante atunci când se

constată o reducere a eficienţei.'.Demonstraţi prin e3emple utilizarea acţiunii presiunii osmotice p">ului mediului antibioticelor ş.a. la păstrarea şi conservarea produselor alimentare.resiunea osmotică este presiunea care trebuie să fie aplicată unei solu ii pentru a 'mpiedica trecereaț

solventului 'n sensul natural de difuzie printr&o membrană semipermeabilă.7J conservare un rolsemnificativ #oaca cantitatea de sareza2ar utilizata.Jceasta influenteaza la presiunea osmotica din interiorulrecipientului.Este obligatoriu ca presiunea osmotica din interiorul recipientului sa fie egala cu cea dineteriorul acestuia. @data cu creşterea presiunii osmotice, celulele ţesuturilor din produs şi alemicroorganismelor se des2idratează treptat, producându&se plasmoliza acestora.rin no iunea de pN seț

eprimă cantitativ aciditatea "sau bazicitatea% unei substan e, pe baza concentra iei ionilor numi i 2idroniuț ț ț

N/@X.

8e stie ca la pN acid microorganismele nu se dezvolta,deci procesele de alterare sunt cu mult mai lente.4emperatura de tratare la fel influenteaza dezvoltarea microorganismelor.7a temperaturi mai micimicroorganismele se dezvolta cu mult mai bine decit la temperaturile ridicate.?eci,la produsele tratate latemp de D9&9 6 practic toate microorganismele mor..Descrie i rela iile microorganismelor cu lumea vie i anume- saprofitismul comensalismulț ț ș

mutualismulB>n organism se nume te saprofit dacă poate trăi numai consumând materie organică moartă i aceasta prinș ș

intermediul unei membrane, cu a#utorul unei reac ii enzimatice care să elibereze substan ele nutritive dinț ț

materia ingerată.6omensalismul este forma de rela ii 'ntre două organisme 'n care unul folose te resturile deț ș

2rană ale celuilalt.Mutualismul este calea pe care organisme de diferite specii profita fiecare de beneficiileactivitatii altuia.

5.Descrie i rela iile microorganismelor cu lumea vie i anume- parazitismul i patogenitateaț ț ș șatogenitatea este capacitatea microorg. ?e a determina boala la o anumita specie&gazda.>nele microorg. nuse pot dezvolta in org. omului"2olera gainii% sau animalului"gonococ, sifilis%, pe cind altele sunt intotdeauna

patogene "salmonela, s2igella, ric2etiile, virusurile%.atogenitatea poate fi determinata de caracteristicile:)%*irulenta bacteriilor %4oinogeneza bacteriilor /%(enomene de sensibilitate*irulenta este capacitatea microorg. de a patrunde, dezvolta, inmulti si invada testurile org. gazda.8i esteconditionata de :&structura microorg."cele cu capsula,cili,flageli sunt mai virulente%&enzime"in f&tie de locul unde se formeaza, enzimele sunt eoenzime"in interiorul celulei de org.% siendoenzime"in interiorul celulei de org.%4oinogeneza este proprietatea unelor bacterii de a forma toine care provoaca boala.4oinele se numescantigene bacteriene solubile si sunt de tipuri:&endotoine"Kram&negative%&8almonella,82igella si



eotoine"Kram&pozitive%& cele mai puternice otravuri cunoscute,dar sunt mai termolabile"6lostridium,carese distruge la ))6%(enomenele de sensibilizare constau in faptul ca unele microorg. complica evolutia infectiei prin fenomenede sensibilizre alergica, produsa in momentul in care in org.&gazda eista concomitent bacterii antigene

bacteriene, autoantigene si anticorpi specificiarazitismul este un tip de rela ie dintre organismul AparazitC i cel AgazdăC ,'n care AparazitulC ' i procurăț ș ș

2rana necesară de la organismul viu numit AgazdăC pe care&l parazitează i 'i produce caren e care ducș ț

frecvent la 'mbolnăvirea sau c2iar moartea gazdei.?upă regnul vegetal , animal sau cel al ciupercilor din care provine gazda eistă:fitoparazi ițzooparazi iț

micoparazi iț?upă locul unde parazitează, parazi ii pot fi:ț

endoparazi i "trăiesc 'n corpul gazdei% sauț

ectoparazi i "trăiesc pe corpul gazdei%.ț

?e eemplu endoparazi i sunt viermii intestinali, iar ca ectoparazit se poate aminti 8arcoptes scabie careț

produce scabie.rin etensie, prin parazitism se 'n elege i starea unei persoane sau a unui grup social care duce o via ă deț ș ț

trândăvie i de trai pe seama muncii altora.ș:.&aracteriza i puterea infec ioasă a microorganismelor.ț ț -nfec ie 'nseamnă o pătrundere activă sauț

pasivă a unor germeni patogeni, care o dată a#un i 'n organism pot rămâne la locul por ii de intrare, sau săș ț

a#ungă 'n curentul sanguin. -nvazie a unui organism viu de catre microorganisme patogene care actioneaza prin multiplicarea lor "virulenta% si eventual prin secretarea de toine. @ infectie poate fi localizata saugeneralizata, eogena "provocata de germeniprovenind din mediul incon#urator% sau endogena "germeni

provenind de la bolnav insusi%.6auze & @ infectie se dezvolta atunci cand mi#loacele naturale de aparare ale organismului nu pot s&oimpiedice; ceea ce determina aparitia sau nu a unei boli infectioase este raportul intre calitatea mi#loacelorimunitare, mai mult sau mai putin compromise intr&o perioada variabila, si puterea patogenica a germenuluirespectiv. @ infectie oportunista este o infectie cauzata de un microorganism care nu provoaca boala la un

subiect purtator, dar care devine patogen in cazul unei imunodepresii "alterarea mi#loacelor imunitare%.simptome si semne & @ infectie generalizata se traduce printr&o febra ridicata, frisoane si o alterare a stariigenerale. @ infectie locala genereaza o inflamare a regiunii infectate, care se traduce printr&o durere, oroseata, un edem,formarea unui abces umplut de puroi "infectii cu germeni piogeni%, uneori o crestere atemperaturii.;.Descrie i puterea to3ică a microorganismelor.ț 4oicitatea reprezintă gradul de nocivitate pentruorganism a unei substan e c2imice, medicament, fiind o caracteristică rezultată din manifestarea biologică aț

organismului respectiv. entru stabilirea toicită ii au fost acceptate anumite criterii conven ionale, 'nț ț

func ie de cantitatea de toine, astfel că eistă mai multe scări de toicitate. 7a ora actuala notiunea deț

4@5-6 se defineste ca fiind acel produs care are proprietatea ca, patruns in organismul viu, indiferent decale si de mod de administrare, sa provoace de la o anumita doza, prin procesele fizico&c2imice pe care le

declanseaza, perturbari functionale si de structura care genereaza o stare patologica numita intoicatie "incategoria toicelor nu sunt incluse mi#loacele care actioneaza mecanic $ alice de plumb, sticla pisata, sautoine produse de microorganisme8ubstanta sau produsul cu proprietati agresive asupra organismului viu poarta denumirea de toic"etimologic provenind de la RtoonC $ arc cu sageti otravite sau de la RtaIoC cuvant egiptean ce inseamna

prapad, distrugere, moarte% sau de otrava "de la cuvantul slavon RotravitiC ce inseamna a amara, viata cuiva.4oicitatea este o caracteristica aparte a unor produsi, diferite de proprietatile lor curente "stare fizica,culoare, constante fizico&c2imice, etc.% ; ea reprezinta ocomportare bioc2imica a substantei fata de unorganism viu si este conditionata de:_ @rganismul asupra caruia actioneaza_ ?oza patrunsa in organism_>nii factori care modifica, gradul de toicitate@rganismul asupra caruia actioneaza& reactia bioc2imica rezultata din actiunea asupra organismului viu estein unele situatii legata de specia respectiva: sunt substante foarte toice pentru om si practic netoice pentrualte vietuitoare .Jceasta caracteristica este datorata ec2ipamentelor enzimatice diferite cantitativ si calitativ



ale diferitelor specii?oza reprezinta relatia dintre cantitatea de substanta administrata si efectul produs asupra organismului viu.8e cunoaste la moment ca cel mai toic microorganism este 6lostridium +utulinum?.Descrie i stadiile clinice ale infec iei.ț ț

-nfectia&conflictul care are loc intre agentul patogen"virusuri, bacterii, ric2etii%,cu mi#loacele lui de agresiunesi organism,cu posibilitatea lui de aparare. -nteractiunea dintre micro si macroorganisme pot avea loc doarin conditiile: )%microorganismul tebuie sa fie patogen;%cantitatea de microorg. 6ontaminante trebuie sa fie suficienta pt a declansa infectia/%locul de patrundere a agentului infectios trebue sa fie adecvata pt specia de organism respectiv0%calea de ve2iculare a agentului infectios pina la tesutul sau organul in care se va fia microorg. 4rebue safie accesibila.Etapele de declansare a procesulu infectios:)%-ncubarea "de la patrunderea microorg. in macroorg., pina la primele simptome de boala%%erioada de debut "simptome necaracteristice bolii, cefalee, febra%/%erioada clinica "simptome caracteristice bolii,se stabileste diagnosticul%0%erioada de defervescenta "dispar primele simptome ale bolii%1%(aza de covalescenta "refacerea organismului%3%*indecarea "revenirea completa la starea normala%

-nfectia poate evolua aparent"sub forma de boala%, sau inaparent"fara simptome%&purtatorii de boala.<.Ctiliza i metoda colorării simple i e3amina i frotiul ob inut la microscopul fotonic.ț ș ț ț

e frotiul uscat si fat,pregatit in mod obisnuit,se depune o banda de filtru.Jpoi pe 2irtie se picura solutie deviolet de gentiana.peste minute 2irtia se inlatura,colorantul se scurge si pe frotiu se picura solutie defuina.?upa alte minute colorantul se scurge si frotiul se trateaza cu alcool de 3 timp de /9 sec.?upa cefrotiul se usuca,acesta este eaminat la microscop.5=.Ctiliza i metoda colorării după 7ram pentru un frotiu i cerceta i preparatul la microscop.ț ș ț

e frotiul uscat si fat,pregatit in mod obisnuit,se depune o banda de filtru.Jpoi pe 2irtie se picura solutie deviolet de gentiana.peste minute 2irtia se inlatura,colorantul se scurge si pe frotiu se picura solutie delugol.?upa alte minute colorantul se scurge si frotiul se trateaza cu alcool de 3 timp de /9 sec.Jlcoolulspala colorantul din celulele gram&,in timp ce gramX isi mentin culoarea.?upa frotiul se coloreaza cu solutie

de fuina si se repeta procedura.?upa ce frotiul se usuca,acesta este eaminat la microscop.Microbii Kram& pozitivi se coloreaza in violet si cei Kram&negativi in roz&rosu51.Descrie i metoda de cercetare a influen ei antisepticilor asupra dezvoltării dro@diilor iț ț ș

mucegaiurilor. &aracteriza i substan ele antiseptice folosite la conservarea produselorț ț

alimentare.Jntisepticele sunt substan e antibacteriene sau antivirale care sunt aplicate pe esuturile vii sauț ț

pe piele, pentru a reduce posibilitatea de infec ie, sepsis sau putrefac ie. Jntisepticele sunt deosebite deț ț

antibiotice din cauza că antibioticele ac ionează 'n organism, iar antisepticele pe suprafe e 'n afaraț ț

organismului, i pentru că antisepticele au ac iune neselectivă asupra microorganismelor cu care devine 'nș ț

contact.Jntisepticele utilizate la conservare sunt:scidul sorbic,acidul benzoic etcMetoda de cercetare:-nsemintam in eprubetele cu solutii de acid ascorbic de 9,9);9.);9,1O o cantitate desuspensie de dro#dii sau ciuperci de mucegai.?upa insemintare lasam in termostat la t 16 timp de 0D&F

ore.6a dovada a influentei antisepticilor serveste incetinirea procesului de crestere a microorganismelor ineprubetele cu concentratii mai mari de acid ascorbic52.Descrie i metoda de cercetare a influen ei antibioticelor asupra dezvoltării microorganismelor.ț ț

&aracteriza i substan ele antibiotice folosite la conservarea produselor alimentare.ț ț Jntibioticele suntantisepticele care au capacitatea dovedita de a actiona asupra microorganismelor.e cutiile etri se picur )& picaturi de suspensie de microorganisme si se etaleaza pe toata suprafatacutiei.6utiile etri se inc2id cu un capac ,se intorc cu fundul in sus si in aceasta pozitie se termosteaza la t/F6 timp de 0&/3 ore.Jntibioticele in #urul carora sau format mai putine colonii au actionat mai eficientasupra peretelui celular a microbilor,distrugindu&i la final.



5'. Descrie i metoda de cercetare a influen ei fitoncidelor asupra dezvoltării microorganismelorț ț

(itoncidele sint subst.de natura vegetala cu actiune antibiotica.Ele dispun de proprieteti bacteriostatice si bactericide care sint mai slabe decit antibioticile produse de microorg.>nele fitoncide au proprietatiinsecticide.?in punct de vedere c2imic fitoncidele reprezinta o mare diversitate destructura:glicozizi,alcaloizi,uleiuri eterice.Eistenta fitoncidelor la plante este de cele mai multe ori legatade un gust sau un miros puternic,ca de eemplu ceapa,usturoi,2rean ,mustar,fapt pt care acestea deseori sintfolosite drept condimente.Metoda de cercetare:8e curata o ceapausturoi de dimensiuni mici,se opareste si se roade prin rozatoare.tfiecare ec2ipa se pregatesc cutii etri cu medii nutritive agar&geloza.-n centrul cutiei etri cu mediulnutritiv gelifiacat se picura 9, ml de suspensie de spori de ciuperci miceliali.8uspensia se etaleaza uniform

pe toata suprafata mediului nutritiv cu o spatula sterila.-n una din cutii se introduce cu spatula sau bisturiulsteril ceapausturoi rasa prin rozatoare.@ cutie trebuie sa fie de control fara ceapa.Jmbele cutii setermostateaza la 16 timp de 0&0D 2.-n calitate de indiciu a activitatii antibacteriene a antibioticilor si afitoncidelor serveste formarea unei zone de crestere a microorg.pe mediul nutritiv"peptonat de carne%in #uruldiscului de 2irtie de filtru imbibata cu antibiotice.Jcelasi proces se intimpla in #urul tocaturei de ceapa rasa.8ubstantele antibiotice de pe discul de 2irtie si din tocatura de ceapa se dizolva in apa mediului de cultivarea microorg.si difundeaza in mediul incon#urator.-n functie de gradul de activitate a antibioticilor si afitoncidelor suprafata de suprimare a dezvoltarii microorg. *a fi diferita

5. Descrie i metoda de determinare a numărului de microorganisme la un ml de suspensie.ț 8e eecutaun preparat umed,plasind suspensia de celule pe suprafata retelei.se aseaza lamela,care spri#inindu&se pe cele platforme laterale,va delimita inaltimea stratului de lic2id,egala cu adincimea camerei.

reparatul astfel obtinut se fieaza pe platina microscopului cu cleme si cu ocularul )9 si obiectivul 09,secauta imaginea retelei.-n cimpul microscopic la grosisment 019,cu a#utorul platinei se pot aduce grupe decite )3 microcelule elementare si se face numararea celulelor de dro#dii cuprinse in grupul de 00microcelule.8e eclud de la numarare celulele care se afla cu mai mult de #umatate din suprafata celulei ineteriorul careului de 00.8e fac numarari din mai multe cimpuri microscopice si se calculeaza nr. Mediude celule dintr&o microcelula.(ormula de calcul:M=a^)99928 n

55.Descrieti metoda de cercetare a influentei p">ului asupra dezvoltarii microorg.-n eprubetele cu valoare diferita de 2"/,F,% se introduc cu pipeta cantitati egale de suspensie microbiana.8ecultiva la /F6 timp de 0 2.entru studierea influentei pN&ului asupra dro#diilor ,in eprubete cu must destruguri cu pN diferit "/,F,% se introduc cu pipeta cantitati egale de suspensii de dro#dii.8e cultiva la temp.?e de /96 timp de 0&0D 2 .Eaminarea eprubetelor cu insamintari se face prin agitarea eprubetei pt auniformiza cultura crescuta.5:.&aracterizati pozitia microorg.in lumea vie.Descrieti cele 5 regnuri in care sint clasificate microorg. *ariabilitatea etraordinară a microorganismelor şi capacitatea lor de adaptare la cele mai diferite condiţiiale mediului ambiant, fac ca lumea microbiană la nivel planetar să fie deosebit de numeroasă şi greu declasificat.6lasificarea biologică a lumii vii propusă de H2ittaIer ")3%, acceptată de numeroşi taonomişticuprinde un sistem de cinci regnuri 'n funcţie de modul de organizare celulară şi modalităţi de nutriţie,

având următoarea structură:&regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriţie de tip absorbtiv, cu metabolismfotosintetic sau c2imiosintetic şi reproducere prin diviziune aseuată;&regnul rotista include organisme monocelulare de tip eucariot "inclusiv dro#dii%. Modul de nutriţie estediferit de la un grup la altul, prin absorbţie sau ingestie şi reproducere seuatăaseuată;&regnul (ungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot "mucegaiuri% cu nuclei dispersaţi 'n citosolul2ifelor adesea septate, lipsite de plastide şi pigmenţi fotosintetici, cu nutriţie de tip absorbtiv şi reproducere

pe cale seuată şi aseuată;&regnul lantae, cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole 'n citoplasmă şi

pigmenţi fotosintetici 'n plasmide. Modul principal de nutriţie este cel fotosintetic şi reproducerea predominant seuată;&regnul Jnimalia,cu organisme multinucleate de tip eucariot fără perete celular,cu nutriţie predominant priningestie şi reproducere seuată.



5;. Descrie i metodele de sterilizare folosite )n microbiologieț

84EL-7-VJLEJ: metode prin care sunt distruse sau indepartate toate microorganismele, formevegetative si forme sporulate, dintr&un produs, mediu lic2id sau solid, de pe suprafete etc.

a% Metode de sterilizare prin caldura:

a.). caldura uscata,

a.. caldura umeda,

b% Metode de sterilizare prin filtrare,

c% Metode de sterilizare fizica, cu a#utorul radiatiilor,

a.). 8terilizarea prin caldura uscata:

^ 8terilizarea prin incalzire la incandescenta Rla rosuC:

& ansa bacteriologica metalica "bucla, fir%,

& spatula de insamantare,

^ (lambarea: trecere repetata prin flacara becului +unsen, cu incalzire la

temperaturi inferioare incandescentei,

& indicata pentru portansa, gatul recipientelor de sticla "eprubete, tuburi, baloane,

capilarul pipetelor asteur% etc.

& contraindicate pentru obiecte voluminoase care se incalzesc si se racesc greu

"pipete gradate% sau din materiale pe care caldura le degradeaza "material plastic,

otel etc%,

^ -ncinerarea: arderea cu reducere la cenusa.

-n laboratoarele de microbiologie este indicata pentru materialele de unica folosinta din plastic,reziduuri organice solide, gunoi, cadavrele si carcasele animalelor de eperienta "unde acestea eista%.

-ncineratoarele care functioneaza in spitale necesita respectarea normelor de protectie impotriva poluariimediului.

8e prefera inc2eierea de contracte cu firme specializate care efectueaza incinerarea in afara oraselor. ^8terilizarea cu aer cald: etuva.



5?.umi i regulile de lucru )ntr>un laborator de microbiologie i descrie i )nzestrarea minimală a unuiț ș ț

laborator de microbiologie după cerin ele interna ionaleț ț

Leguli impuse in activitatea de laborator, pentru eliminarea riscului de contaminare:

). 8trict interzis accesul persoanelor straine in laborator,

. 4oate prelevatele biologice trebuie considerate a fi cu potential infectios,/. @bligatorie purtarea ec2ipamentului de protectie "ec2ipamentul de laborator sa fie pastrat separate de

cel utilizat in eteriorul laboratorului%,

0. urtarea corecta a manusilor de late "flacara becului +unsen%,

1. -nterzis a se manca, consuma bauturi sau a se fuma in incinta laboratorului "in orice incapere dininstitutia medicala%,

3. <u se recomanda purtarea ung2iilor false, lentilelor de contact de catre personalul care manipuleaza

tulpini bacteriene,

F. -nterzisa pipetarea cu gura,

D. <u se depun pe masa de lucru obiecte de uz personal "genti, serviete, caiete, 2aine etc%, sedepoziteaza in vestiar,

. Manipularea produsului patologic se face Rla flacaraC becului +unsen: orice manevraimplica flambarea gatului recipientelor din sticla, atat la desc2idere, cat si la inc2idere, a pipetelor etc, si sterilizarea prin incalzire la incandescenta "Rla rosuC% a ansei bacteriologice "bucla si firul;

portansa se flambeaza pe )/ din lungimea sa%,

)9. +ucla ansei incarcata cu produs patologic sau cultura bacteriana, se introduce la Rbaza flacariiCpentrua fi arsa, unde temperatura este mai scazuta "la varful flacarii eista riscul improscarii cu bacteriiinca nedistruse termic si contaminarea eecutantului si mediului%,

)). -n momentul manipularii ansei bacteriologice incarcate cu produs biologic sau cultura bacteriana nuse fac gesture ample, necontrolate, nu se lasa ansa din mana atata timp cat este incarcata cu produscontaminant. Este recomandat ca aceste manevre sa se eecute in interiorul 2otelor de biosiguranta,

). -nainte de efectuarea unor te2nici de diagnostic bacteriologic, se pregateste protocolul de lucru, seinsusesc etapele, se pregateste tot materialul necesar, se controleaza mental evolutia pasilor, pentru anu eista niciun pericol de raspandire a germenilor sau a contaminarilor incrucisate,

)/. <u se alearga, nu se fac miscari bruste in laborator, pentru a nu creea curenti de aer ce ar puteaantrena bacterii cu transmitere aerogena, cu potential infectios,

)0. ipetele gradate, pipetele asteur, lamele, lamelele contaminate, dupa folosirea lor, se imerseaza insolutii dezinfectante proaspete, in cilindrii sau cristalizoare, care sa le acopere in proportie de peste `din lungimea lor sau in intregime,

)1. 4oate obiectele utilizate in procesul de prelucrare a prelevatelor clinice, in scop diagnostic,

contaminate, se introduc in saci autoclavabili, apoi in galeti cu capac "etic2etate: R8ticlarieC sauRlasticeC% si transportate in 6ompartimentul 8terilizare, pentru a fi autoclavate,



)3. @biectele ascutite, taietoare, intepatoare "ace de seringa, lame de bisturiu& unica folosinta% se eliminafara a fi atinse, in recipiente de plastic galbene "etic2etate corect, cu sigla de biosiguranta% inc2iseetans si eliminate la ?eseuri infectioase, pentru a fi incinerate,

)F. 8e respecta codul culorilor in laborator: culoarea galbena inseamna material infectios "saci plietilenade diverse capacitati, cutii carton de transport deseuri infectioase, cutii plastic cu capac pentruobiecte taietoare, intepatoare etc% si culoarea neagra care inseamna deseuri mena#ere, neinfectioase,

)D. -n cazul unei contaminari accidentale a unei suprafete de lucru cu produs infectios, se anunta imediat persoana ierar2ic superioara, se acopera suprafata cu tifon, panza, peste care se toarna solutiedezinfectanta, proaspata, se mentine cel putin /9 min, dupa care se trece a curatarea suprafeteirespective,

). 8e recomanda manipularea cu ma de atentie a substantelor c2imice caustice, toice "acizi, baze,alde2ide, cetone, alcooli% folosind ec2ipament adecvat: manusi, masti, oc2elari de protectie etc.

9. Manevrarea gazelor, a diferitelor aparate elctrice "autoclav, centrifuga, pompa de vid etc%, a sticlarieide laborator, pentru evitarea oricarui tip de accident de laborator: eplozii, incendii, traumatisme.

21.8palarea cu apa calda si sapun lic2id dezinfectant a mainilor, ori de cate ori se inc2eie o etapa delucru; se recomanda solutii protectoare ale pielii dupa spalare si stergere cu prosop de 2artie de unicafolosinta.

examen microbiologie

Documents