Clive Staples Lewis s-a niscut in data de 29 noiembrie

1898, in Belfast, Irlanda. Pe cAnd era incd foarte mic, Clive is'i

spunea Jack, iar pentru familie a rdmas cu acest nume si in anii

urmdtori. in copildrie era foarte apropiat de fratele lui mai mare,

Wanen, gi petreceau foarte mult timp impreund Fermecali de

povegtile cu anima.Ie fantastice, cei doi frali Lewis au creat o

iume imaginard foarte complexd, Boxen, care le-a servit chiar

qi mai tdrziu.La zece ani C.S. Lewis r[m6ne orfan de mamd, iar primii ani

de gcoaii alterneazd intre frecventarea unei 9co1i 9i educat'ia de

acasd, cu un tutore.Cu o nevoie constantd de a fi. incurajat sA scrie, C'S' Lewis in-

cepe sd publice Ia mijlocul anilor 1920' Pe lAngi activitatea de

scriito4 intre 1925 9i 1954 este profesor la Magdalen College, iar

din 1954 pretld literaturd medievald 9i renascentistdla Cambridge'

Ca scriitor pentru copii ajunge cunoscut odatd ce e publicatA'

incepAntl cu anii 1950, celebra serie Cronicile din Namia'in gapt'e

volume. Despre scrierile pentru copii, C.S' Lewis spunea: ,,O carte

pentru copii de care se bucurd doar copiii este o carte proasti

chiar gi pentru ei. Scrierile bune dureaz6 in timp Un vals care

ili place doar cAnd valsezi este un vals prost'"-S-a

stins din viali in 22 noiembrie 1963, la Oxford'

C.S. Lpwrs

CnoNrcrLE DrN NenNm

Leul, Vrd,jitoarea Fi dulapul

Traducere din englezd deIrina Oprea qi Radu Paraschivescu

Ilustralii dePauline Baynes

4drhuR

ft

C.S. Lnwrs

hainele nu v-ar folosi Ia nimic. Ha? Poftim? A, da, bine-in{eles cd intr-o bund zi o sd vd-ntoarce{i in Narnia.Cine-a fost o datd rege sau regine in Narnia rege sauregini rdmAne. Dar nu-ncercati si folosili acelaqi drumde doud ori. Mai bine zis, nu incercati deloc sd ajungeliacolo. O sd se-ntample cAnd nu o s-o cdutali. Nu vorbiliprea mult despre asta - nici mdcar intre voi. $i nu vdapucaF se le povestili altora decAt dacd aflali c-au trecutsi ei prin astfel de aventuri. Ce-ali spus? Cum o sd qtili?Ehe, o sd. gti{i, fili convinqi. Lucrurile ciudate pe care-osd le spund - ba chiar privirile lor - o sd dezvdluie se-

cretul. Fiti cu ochii-n patru. Fir-ag sd fiu, ce vd-nva{d la$colile alea?

Iar acum aventura dulapului chiar se sfArseste. insd,dach Profesorul a avut dreptate, ea a fost doar inceputulaventurilor din Narnia.

Cupnrns

Lucy se uitd intr-un dulap

Ce-a gdsit Lucy acolo

Edmund qi duiapul

Rahat

in pddure

O zi aldturi de Castori

Ce s-a intAmplat dupd masiIn casa VrdjitoareiVraja incepe sd se destrame

Aslan se apropie

Prima batalie a lui Peter

Vraja Profundd din zorii timpului

7

t425

4t49

57

68

77

87

96

106

115

Triumful Vrdjitoarei ... .. 124

Vraja gi mai Profundd de dinainte

de zorii timpului ... ... 134

Ce-au pdlit statuile ...... 143

Vdnarea Cerbului Alb. ....153

Inapoi, dincoace de upd

b 162 q6

Caprrolur, 1

Lucy se uitd tntr-un dulap

Au fo.t odatd patru copii pe care-i chema Peter,

Susan, Edmund qi Lucy. Povestea asta e despre ceva ce

li s-a lntAmplat dupi ce-au plecat din Londra, din cauzaraidurilor aeriene din timpul rdzboiului. Cei patru aufost trimiqi Ia casa unui bdtrAn Profesor care trdia ininima fdrii, Ia qaisprezece kilometri de cea mai apropi-atd gard qi la trei kilometri qi ceva de cel mai apropiatoficiu pogtal. Profesorul nu avea solie gi-gi ducea zileleintr-o casd foarte mare, cu o menajerd pe nume doamnaMacready qi trei seruitoare. (Le chema lly, Margaret qi

Betty, dar ele nu joacd un rol foarte mare in poveste.)

Profesorul era un bdrbat foarte bdtrAn, cu pdr alb qi

neingrijit, care nu-i creqtea doar pe cap, ci gi pe cea maimare parte a fefei, iar copiii l-au indrdgit imediat; insdin prima seard, cAnd a ieqit s6-i int6mpine in fala uqiide la intrare, ardta atdL de ciudat, incAt a speriat-o unpic pe Lucy (cea mai mici dintre copii), ln timp ce luiEdmund (urmitorul ca vArsti) i-a venit sd rAdS qi-a fostnevoit sd se prefacd indelung cd-qi sufl6 nasul ca sd nuse dea de gol.

De indatd ce i-au spus noapte bund Profesorului qi

au urcat cdtre camerele lor, in prima seard, bdielii s-audus in odaia fetelor qi s-au aqternut la vorbd.

C.S. Lnwrs

- Mare noroc avem, ascultali-md pe mine' spuse

Peter. O sd fie grozav. Moqnegulul o sd ne lase sd facem

tot ce-o si ne treaci Prin caP.

- Cred cd-i un scumP, zise Susan.

- Aoleu, mai terminali odat6! spuse Edmund, care,

ca intotdeauna cAnd era obosit, dar se prefdcea ce nu e,

se enerva din te miri ce. Nu mai vorbili aqa'

- Aga, cum? lntrebi Susan' $i oricum, Ia ora asta

trebuia si fii in Pat.

- Vd chinuili si vorbili ca mama' zise Edmund' $i,mi rog, cine egti tu sd-mi spui cAnd sd md duc la culcare?

Du-te tu la culcare'

- N-ar fi mai bine sd ne ducem toli la culcare?

intrebd Lucy. Precis o sd se lase cu scandal dac-o se fim

auzili stAnd de vorbd aici'

- Nu, n-o si se lase, zise Peter. Fili atenli Ia ce vd

spun, in casa asta n-o s6-i pese nimdnui ce facem' $ioricum, n-o sd ne-audd . i1i ia ,ece minute sd ajungi de

aici in sufragerie, plus o mullime de scdri qi coridoare'

- Ce-i zgomotul dsta? intrebd deodati Lucy'

Era o casd mult mai mare decAt altele in care intrase

pAnd atunci, iar gAndul la toate acele coridoare lungi qi

rarrduri de uqi care se deschideau spre camere goale

incepea s-o facb si nu se prea simtd in largul ei'

- E doar o pasdre, prostulo, spuse Edmund'

- E-o bufnild, zise Peter. Casa asta o si fie un loc

nemaipomenit pentru pdsdri' Aqa, acum md duc si md

culc. Ce-ar fi ca de mAine sd ne-apucdm de explorat? In-

tr-un loc ca 6sta, cred cd poli sI gdseqti orice' Ali vdzut

munlii pe drum incoace? Dar pddurile? S-ar putea sIfie vulturi. S-ar putea sd fie cerbi. in mod sigur o si fie

qoimi.

Leul, Vrd.jitoarea gi dulapul

- Bursuci! spuse Lury.

- Vulpil zise Edmund.

- Iepuri! rosti Susan.Dar in dimineala urmdtoare ploua mocdneste si atAt

de des, incAt dacd te uitai pe fereastrS, nu vedeai nicimun$ii, nici pddurile, ba nici mdcar pArAuI din grddind.

- Normal cd plouS! exclamd Edmund.Tocmai igi terminaserd micul dejun cu Profesorul gi

urcaserd in camera pe care le-o pregitise acesta - o in-cipere lungd gi joasd, cu doud ferestre care dddeau in-tr-o direclie gi cu alte doud in altd direclie.

- Mai lasi mArAielile, Ed, spuse Susan. Pun pariucd peste-o ord se face timp frumos. $i sd gtii cd n-o du-cem rdu. Avem un radio qi-o mullime de cdrti.

- Nu gi pentru mine, zise Peter. Eu o sd m-apuc sd

explorez casa.Toli ceilalli furd de acord cd asta trebuia fdcut qi aqa

incepurd aventurile. Era una dintre acele case prin carenu ajungi niciodatd sd te plimbi pAnd la capdt gi era plindde cotloane nebdnuite. Primele cAteva uqi pe care le in-cercard dddeau spre camere de oaspeli, aga cum se aq-

teptaserd cu tolii; insd nu dupd mult timp ajunserdintr-o incdpere foarte lung5, plind de tablouri, iar acolog6sird o armurd completd; pe urmd nimeriri intr-o ca-

merd cu perdele verzi qi cu o harpd intr-un colf; urmardcinci trepte de urcat qi alte trei de coborAt, apoi un felde holigor Ia etaj gi o ugd care dbdea spre un balcon,apoi o serie lntreagd de incdperi care dddeau una in altaqi aveau perelii acoperili de cdrli - majoritatea foartevechi, iar cAteva chiar mai mari decAt Biblia de labisericd. Imediat dupd aceea, copiii dddurd cu ochii de ocamerd in care nu se gesea nimic, in afara unui dulap

4.8"6 4.9"6

C.S. Lswls

masiv - genul de dulap cu oglindd pe uqd' In rest, camera

e"a goalA cu desdvArqire, dacd nu puneai Ia socoteale

albdstreaua ofiliti de Pe Pervaz '

- Aici nu-i nimic! spuse Peter qi pdrdsiri cu toliicamera - nu ;i LucY ins6.

Fata rdmase in urmd fiindci iqi zise cd merita sd in-

cerce u9a dulaputui, chiar dacd era aproape sigurd cd e

incuiatd. Spre mirarea ei, uqa se deschise destul de uEor

qi din spatele ei cdzurd doud bilule de naftalinb''

Can; se uitA iniuntru, Lucy vdzu cdteva haine - mai

ales din cele lungi, de bland - puse pe umeraqe' Nimic nu-i

pldcea mai mult lui Lucy decAt sd miroasd qi sd pipdie

Lhna. Intrd imediat in dulap, se vAri printre haine qi-qi

frecd fala de ele, cu upa deschisd, fire;te, fiindcd;tiac-arfi fost o prostie sd se inchidd intr-un dulap' Dupd cAteva

clipe mai fdcu un pas-doi qi descoperi cd exista incd un

"and de haine in spatele primului. Era aproape beznS

a. 10 c6

Leul, Vrd,jitoarea gi d.ulapul

inAuntru, iar Lucy stdtea cu mAinile intinse in fafd, ca sdnu dea cu nasul de fundul dulapului. Mai frcu un pas -apoi alli doi qi incd trei -, agteptAndu-se mereu sd atingEtlemnul cu vArful degetelor. Dar nu simli nimic.

,,Se vede treaba cd-i un dulap enorm!" igi zise Lucy,continudnd sd inainteze gi sd dea la o parte hainele moi,ca sd-gi facd loc. Pe urmd igi dddu seama cd-i scArlAieceva sub picioare. ,,Md-ntreb dac-or fi tot bilule de naf-talind", isi spuse ea, aplecendu-se sd pipdie. Dar in locsd atingd lemnul tare qi ldcuit al dulapului, simti cevamoale, prdfos Ei din cale-afard de rece. ,,Asta-i foarteciuc'at", isi spuse ea qi mai frcu un pas sau doi.

In clipa urmdtoare, iqi dddu seama cd lucml pe care-latingea cu fala qi cu mdinile nu mai era blana moale, ciceva dur, aspru, care infepa.

- Ce chestie, parc-ar fi nigte crengi de copac! exclamiLucy.

Apoi descoperi cd in fala ei se vedea o Iumind - darnu la cAliva centimetri, unde ar fi trebuit sd se terminedulapul, ci undeva departe. Ceva rece qi moale cddeapeste ea. O clipd mai tArziu, se trezi stAnd ln inima uneipdduri in puterea noplii, cu zdpadd sub picioare gi fulgicare cddeau incet.

Lui Lucy i se 6cu pulin fricd, dar in acelagi timp erafoarte curioasd gi intrigatS. Se uitd peste umir qi acolo,intre trunchiurile intunecate ale copacilor, vdzu incontinuare uqa deschisd a dulapului qi chiar deslusi pretde o clipd camera goald din care pornise in explorare.(Ldsase, bineinfeles, uga deschisd, fiindcd qtia cd era omare prostie sd te inchizi intr-un dulap.) Acolo pdrea sd

fie in continuare zi. ,,Pol oricAnd sd md-ntorc, daci se

int6mplS ceva neplScut", igi zise Lucy. O lud mai departe

a" 11 "6

C.S. Lnwrs

prin pedure, ctt zdpada scAr{Aindu-i sub picioare, spre

""ufutta lumin6. Cam dupi weo zece minute ajunse la

ea qi descoperi cd venea de la un stAlp cu felinar' Pe cAnd

se uita la el, intrebAndu-se ce cduta un stAlp cu felinar

in inima pddurii qi w6nd sd gtie ce-ar fi trebuit sd facd

mai departe, auzi zgomotul unor paqi mdrunli 9i grAbili

care se indreptau spre ea. Imediat dupd aceea, dintre

copaci se ivi un personaj ciudat, care se opri in lumina

felinarului.Era doar un pic mai inalt decdt Lucy 9i deasupra capu-

lui linea o umbrelS acoperitd de zipadd' De la brAu in

sus ardta ca un bdrbat, dar picioarele erau ca ale unui

lap (cu pdrul de pe ele de un negru lucios) 9i i se terminau

cu niEte copite. Avea si coadd, insd Lucy n-o observd de

la inceput, fiindcd personajul gi-o trecuse

cu indemAnare peste bralul cu

care linea umbrela, ca sd nugi-o tArasci Prin ziPad6. Injurul gAtului avea un fularroqu de ldnd, iar Pielea ii c5-

pdtase Ei ea o nuanld roqi-aticd. Avea o figuri miculdqi stranie, dar Pldcut6, cuo bdrbuld asculit5 9i Pe-rul cre!, din care rdsdreaudoud coarne, cAte unul de

fiecare parte a frunlii. Cumziceam, intr-o mdni lineaumbrela; ln cealaltd du-cea cAteva Pachete inve-

lite in hArtie de imPachetat'Dacd te uitai la Pachete qi

c?. t2 "6

Leul, Vrd.jitoarea pi dulapul

la ziqad6., ai fi zis ci tocmai iqi fficuse cumpSrdturile deCrdciun. Era un Faun. Iar cAnd didu cu ochii de Lucysurpriza fu at6t de mare, incAt scdpi toate pachetele.

- Pe copitele mele! exclamd Faunul.

C-qpttot ul 2

Ce-a gd.sit Lucy acolo

- Bnna seara, spuse Lucy.

insd Faunul era atAt de prins cu adunatul pachetelor,

incdt nu-i rdspunse imediat. Dupd ce terminS, fdcu o

micd plecdciune.

- Bund seara, bund seara, zise el' Iartd-md, nu weau

sn fiu bdgire!, dar am dreptate dacd spun cd eqti o Fiicd

a Evei?

- Md cheamd Lucy, spuse ea, fird sdJ inleleagd prea

bine.

- Dar eqti - iertare - eqti ceea ce se cheamd o fat6?

intrebd Faunul.

- Sigur cI sunt fat6, zise LucY.

- Asta-nseamnd cd eqti Om?

- Sigur cd sunt om, spuse Lucy, inci nedumeritS'

- Normal, normal, zise Faunul. Ce prost sunt! Dar

n-am mai vdzut niciodatd un Fiu al lui Adam sau o Fiicd

a Evei. Sunt incAntat. Asta-nseamnd. ..

Pe urmd se opri, de parcd ar fi fost pe punctul sd spu-

nd un lucm la care nu se gAndise, dar de care igi adusese

aminte la vreme.

- incAntat, incAntat, continud el. Dd-mi voie sd miprezint. M[ cheamd Tumnus.

- imi pare foarte bine sd te cunosc, domnule Tum-

nus, spuse Lucy.

&74"6

Leul, Vrd.jitoarea gi clulapul

- $i pot sd te lntreb, o, Lucy, Fiicd a Evei, cum de-aiajuns in Narnia? spuse domnul Tumnus.

- Narnia? Ce-i aia? fdcu Lucy.

- Asta e tdrAmul Narniei, spuse Faunul, unde negdsim acum - adicd tot ce se-ntinde intre stdlpul cu feli-nar qi marele castel Cair Paravel de la marea de rdsdrit.Iar tu.. . tu ai venit din Codrii Sdlbatici ai Apusului?

- Am. . . am intrat prin dulapul din camera de oaspeli,zise Lucy.

- Ah! exclamd domnul Tumnus, cu o voce mai de-grabd melancolicd. Dac-aq fi tras mai tare la geografiepe cAnd eram un Fdunag, ffird-ndoialS c-as fi stiut totuldespre ldrile alea ciudate. Acum insd e prea tArziu.

- Dar nu sunt deloc !dri, spuse Lucy, aproape rAzAnd.E chiar aici, in spate - cel pu!in... nu mai qtiu. Acolo evar5.

- intre timp, zise domnul Tumnus, in Narnia eiarni, asa a fost de cAnd lumea gi pdmAntul qi-o sd rdcimamAndoi dacd mai stdm de vorbd aici in zdpadd. Fiicd aEvei din indepdrtatul tinut al Camerei de Oase-peti,unde vara veqnicd domneste peste strdlucitorul orag DuLap, ge-ar fi sd vii gi sd bei un ceai cu mine?

- Ili mullumesc foarte mult, domnule Tumnus, spu-se Lucy. Dar md intrebam dacd nu cumva ar trebui sdmd-ntorc.

- E chiar dupd co$, zise Faunul, si-o sd fie un ditamaifocul - gi pAine prdjitd, si sardine, si tort.

- Mi rog egti foarte amabil, spuse Lucy. Dar n-o sdpot sta mult.

- Dacd o sd md iei de bra!, Fiicd a Evei, spuse domnulTumnus, o sd pot tine umbrela deasupra amAndurora.Uite-aqa. $i-acum, sd mergem.

a" 15 "6

C'S' Lnwrs

Aqa prinse Lucy sd meargd prin pddure bra! la bra!

cu aceasti vietate ciudat6, de parcd s-ar fi cunoscut din

prima zi a vielii.

Nu merserd mult qi ajunserd intr-un ioc unde pdmdn-

tul devenea accidentat gi acoperit nu numai cu stdnci

cdt vedeai cu ochii, ci qi cu deluqoare, at6.t deasupra lor,

cAt Ei dedesubt. Pe fundul unei vdioage domnul Tumnus

coti brusc, ca gi cum s-ar fi pregdtit si se ciocneascd de

o stdncd neobiEnuit de mare, 9i in ultima ciipd Lucy igi

dddu seama cd o ducea spre intrarea intr'o pepterS' De

Leul, Vrdjitoarect. 9i dulapul

indatd ce pdtrunseri induntru, Lucy se trezi cd-qi mi-jeqte ochii la lumina unui foc de lemne. Domnul Tumnusse aplecd qi, cu ajutorul unor cleptigori dichisifi, scoase

din foc o landdrd de lemn care ardea gi aprinse un felinar.

- N-o sd dureze mult, zise el qi puse imediat de ceai.Lucy igi zise cd nu fusese niciodatd intr-un loc mai

frumos. Era o peqteri micd, uscatd qi curatd din piatrirogie, cu un covor pe jos, doud scdunele (,,Unul pentrumine qi unul pentru un prieten", spuse domnul Tum-nus), o masd, un bufet de bucitdrie, o comoddlAngd focpi deasupra ei tabloul unui faun bdtrAn, cu barbd surd.intr-un col! se vedea o ugd despre care Lucy iqi inchipuicd dddea spre dormitorul domnului Tumnus, iar lipitde perete era un raft plin cu cdrfi. Lucy se uitd Ia ele,

in timp ce Faunul scotea cele necesare pentru ceai.Aveau titluri ca Viala gi scrisorile lui Silen, Totul desprenimfe, Bd.rbali, cdlugdri, pddurari - un studiu desprelegend,ele populare san Este omul un mit?

- Aqa, Fiicd a Evei! spuse Faunul.

a;,^16"6