7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

1/104

TEMA IROMANTISMUL

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

2/104

Definitie

A aparut in prima jumatate a secolului XIX in Europa ca expresie a framantarilor politice,sociale, intelectuale si morale. Se manifesta in filozofie, literatura, muzica, arte plastice subforma elanurilor revolutionare, declansand in constiinta artistica sperante entuziaste sau

tonuri pesimiste. Estetica romantismului a aparut ca o reactie impotriva clasicismuluirasturnand toate principiile estetice ale acestuia.

Trasaturile Romantismului

Literatura romantica e rezultatul sentimentului si al fanteziei creatoare fata de clasicism careil concepeau ca rezultat al ratiunii.

Personajul romantic apartine oricarui mediu social ,de obicei celui mai umil, fiind un erouexceptional in imprejurari exceptionale (Razvan si Vidra Razvan).

Personajele intruchipeaza elementele si sentimetele autorului : firi problematice, inadaptabile,instabile, optimiste, angelice, demonice, generoase, exaltate.

Stilul scriitorul romantic e liber sa-si imbogateasca stilul si limbajul poetic, apeland la toatestraturile limbii (regionalisme, arhaisme).

Apare interesul pentru natura care devine locala particularizandu-se in functie de starileafective ale eroului sau ale poetului.

Interesul pentru folclor si traditie devine sursa inepuizabila pentru poezia romantica; aceasta avalorificat folclorul prin expresia limbajului .

Interesul pentru istorie

Reabilitarea personalitatii umane, infatisata in toata complexitatea ei contradictorie animatade ambitii personale sau idealuri colective

Libertatea totala in abordarea oricarei specii literare si chiar amestecul speciilor fiind preferate;meditatia, elegia, romanta, drama istorica, nuvela istorica

Subiectivismul realitatea este reprezentata asa cum o doreste autorul

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

3/104

Evadarea in vis, stari halucinatorii

Imagineaza calea de acces la adevar si esente, gustul pentru fantastic, supranatural .

Preferinte pentru : peisajul selenar, corpuscular, Evul mediu intunecat sau idealizat,Orientul fabulos, introducerea liricului in eseu, predilectia pentru obscuritate, simbol

Romantismul romanesc

In literatura romana, Romantismul coexista cu Clasicismul. Aparand in aceeasiperioada, Istoria literaturii a stabilit 3 etape:

Coincide cu preromantismul si este ilustrata de Gheorghe Asachi si Ion Heliade

Radulescu in domeniile scolii nationale, presei si teatrului. In aceasta perioada, ceidoi sau Grigore Alexandrescu, intorc privirile spre istoria nationala valorificand temaruinelor preluata de la Volney. Se fac numeroase traduceri din literatura franceza.

A doua este inaugurata de Dacia Literara (1840). Mihail Kogalniceanu in articolulprogram intitulat Introductie, stableste norme privind originilitatea literaturiiromane, cerand autorilor sa creeze o literatura cu un pronuntat caracter nationalindicand ca surse de inspiratie istoria, folclorul, natura si viata sociala. Datorita

acestor indemnuri Introductia este manifestul Romantismului romanesc. Aceastaetapa cuprinde Pasoptismul (1848) care da literaturii romantice romanesti o notarevolutionara.

Se manifesta dupa 1848 si se prelungeste pana spre Primul Razboi Mondial. Esteperioada maturitatii romantismului romanesc.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

4/104

Dacia Literara

In anul 1840, Mihail Kogalniceanu publica revista Dacia literarasi redacteazaIntroductia programul revistei care are la baza patru idei importante pentru

dezvoltarea literaturii romane:

1. Dezvoltarea unei literaturi originale si nationale. Originalitatea este conceputa de Kogalniceanu inauntrul sferei culturii nationale. Aceasta

este pentru el insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. In acest sens el indica drept

sursa de inspiratie pentru scriitori: istoria, folclorul( obiceiurile, traditia popularanationala), natura si viata de zi cu zi. Istoria noastra are destule fapte eroice , frumoaselenoastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice,pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris. Accentul pe ideea de originalitate ca siindrumarea scriitorilor spre istoria nationala si folclor sunt elemente ce leaga acesteprogram de doctrina romantica.

2

. Renuntarea la traduceri si imitatii. Daca inainte de 1840 traducerile si imitatiile erau preponderente in viata literara romaneasca ,existand prea putina creatie originala, prin acest program Mihail Kogalniceanu lupta impotrivaacestora. Pentru el traducerile si imitatiile nu alcatuiesc o literatura, dimpotriva au devenitpericuloase pentru ca omoara duhul national.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

5/104

3. Literatura si limba romana unica pentru totiromanii.

Mihail Kogalniceanu intelgea astfel sa pregateasca unirea Moldovei cu Tara Romaneasca prin

realizarea unei unitati spirituale. Drept urmare isi propune ca revista sa publice creatiileromanesti din oricare parte a fostei Dacii numai sa fie bune. Ideea valorii artistice a operelor secoroboreaza in opinia lui Kogalniceanu cu aceea a diversitatii de stiluri individuale sau regionale.Individualitatea unei literaturi nationale nu respinge, dimpotriva, implica diversitatea de stiluri,mentionand ca in paginile revistei vor fi publicate creatii ale scriitorilor modoveni, munteni,ardeleni, banateni, bucovineni fiecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau.

4.Critica obiectiva Dezvoltandu-se o literatura originala era necesara aparita criticii literare. Colaboratorii

Daciei literare pledau pentru o critica obiectiva. Ea trebuia sa aiba in vedere cartea si nuautorul, deci obiectivitatea criticii va trebui sa se bazeze pe criteriile originalitatii si pevaloarea estetica.

Acum se pun bazele criticii obiective, literatura romana fixandu-si principiile elementarepentru totdeauna.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

6/104

LIRICA PASOPTISTA- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu

Poezia (meditatie romantica) este inserata in jurnalul de calatorie al lui GrigoreAlexandrescu.

Semnificatia titlului: umbra-prezenta tacuta si tainica a celui ce a fost Mircea celBatran.

Tema poeziei: trecutul glorios devine model moral pentru societatea contemporana. Structura si continutul meditatiei : exista trei secvente mari, iar prima si ultima

se afla in raport de simetrie.

Prima secventa cuprinde: o meditatie romantica prin care se contureaza spatiulromantic , nocturn, in mijlocul naturii unde isi va face aparitia umbra mareata a luilMircea.

Oltul , muntii recunosc marea fantoma al carei nume rasuna ca un ecou in spatiulstapanit odinioara.

Secventa a II-a: eroul liric ii aduce un omagiu fantomei incoronate in numelegeneratiei sale de fii ai Romaniei.Sunt slavite victoriile lui Mircea, idealurile lui si

ale vremurilor apuse. Comparatia trecut-prezent vadeste un spirit iluminist atasat ideii de progres, a

inlocuirii razboiului bici groaznic cu gandirea in pace Secventa a III-a : spectacolul misterios al reinvierii umbrelor se incheie intr-un cadru

asemanator cu cel descris la inceputul poeziei.Mareata fantoma reintra in mormant,intunericul noptii e sporit de norii ce se adun si se intind.Se reia imagineaturnurilor cele- inaltecomparate cu fantome de mari veacuri

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

7/104

ALEXANDRU LAPUSNEANUL- NUVELA ISTORICA

1. CARACTERISTICI ALE NUVELEI ISTORICE: O constructie cu un fir narativ central; Tendinta de obiectivare a perspectivei narative; Aparenta verosimilitatii faptelor prezentate; Personajele sunt caractere bine conturate; Este inspirata din trecutul istoric: tema ,subiectul obiceiuri, vestimentatie;2. TEMA NUVELEI :cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul;lupta pentruimpunerea autoritatii domnesti;3. ELEMENTE DE REALITATE SI FICTIUNE: nuvela se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin; personajele au numele si unele trasaturi reale corespunzatoare personalitatilor istorice din

cronici; realizarea personajelor se remarca prin viziunea romantica a autorului si prin conceptia

pasoptista despre istorie;

reconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala , care depinde de arta naratiunii si adescrierii.4. SUBIECTUL

Conflictul : lupta pentru putere intre domnitor si boieri; timpul si spatiul :intoarcerea lui Lapusneanu pe tronul Moldovei, in a doua domnie; textul este organizat in patru capitole, care poarta cate un motto reprezentativ; expozitiunea si intriga se gasesc in capitolul I (Daca voi nu ma vreti, eu va vreu)

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

8/104

Desfasurarea actiunii- capitolul al II-lea ( Ai sa dai sama, doamna!) Punctul culminant-capitolul al III-lea (Capul lui Motoc vrem) Deznodamantul- capitolul al IV-lea ( De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu) Incipitul-rezuma evenimentele care justifica revenirea la tron a lui Lapusneanul.

Finalul- consemneaza moartea domnitorului-tiran :Acest fel fu sfarsitul lui AlexandruL

apusneanul, carelasa o pata de sange in istoria Moldaviei.5. PERSONAJELE

Lapusneanul personaj principal, romantic, exceptional care actioneaza in situatii de exceptie( scenauciderii celor 47 de boieri, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii tiranului);

Reprezinta tipul domnitorului tiran si crud, alcatuit din lumini si umbre, prin antiteza cu doamnaRuxanda;

Domina celelalte personaje prin forta lui exceptionala; Este inteligent ,bun diplomat, o minte dedicata maleficului, detine arta disimularii, rece, o fire

vindicativa. Doamna Ruxanda- personaj secundar, fiica lui Petru Rares, nepoata lui Stefan cel Mare; este o eroina de tip romantic, realizata pe baza contrastelor cu domnitorul :angelic-demonic, blandete-

cruzime, caracter slab- caracter puternic; nu actioneaza din proprie vointa, este o fire influentabila, tematoare. Motoc boier tradator, viclean, las, intrigant; il tradase pe Lapusneanul la prima domnie, iar acum devine lingusitor. L

apusneanul se razbuna pentru tradarea lui si-l arunca multimii stranse la portile palatului. Personaje episodice: Spancioc si Stroici-boierii tineri, patrioti, cu rol justitiar. Personajul colectiv: Lapusneanul cunoaste forta gloatei si psihologia acesteia ,manipuland-o in folosul

sau, al propriei razbunari. Modalitati de caracterizare : caracterizare directa (portretul fizic al domnitorului), cuvintele

mitropolitului Teofan (Crud si cumplit este omul acesta),autocaracterizarea; Caracterizarea indirecta- fapte, inlantuirea gradata a scenelor din capitolul al III-lea, limbajul,

vestimentatie ,gesturi, relatia cu alte personaje. Naratorul este omniscient, omniprezent, focalizare zero, viziune dindarat.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

9/104

TEMA2Clasicismul

JUNIMEA SI TITU MAIORESCU

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

10/104

Clasicismula aprut n Frana sec. al XVII-lea fiind un curent raionalist iubitor de echilibru,ordine i rigoare. Societatea francez din sec. al XVII-lea realizeaz un tip ideal de om reprezentatde nobilul de la curtea monarhului absolut.

Clasicismul valorific Poeticele antichitii scrise de Aristotel i Horaiu sau ale Renaterii i emomentul n care Boileau, valorificndu-le, cristalizeaz estetica clasicismului n lucrarea "Arta

poetic", el devenind teoreticianul curentului. Rene Descartes, n "Discurs asupra metodei", lanseaz dou idei eseniale ale clasicismului:

raiunea ca facultate esenial a omului, nevoia de ordine i de logic.

Trsturi1) ca expresie a raiunii arta trebuie s mbine utilul cu plcutul pentru a exprima adevrul identificat

cu binele i frumosul; de aici finalitatea artei care trebuie s plac i s moralizeze n acelai timp;2) clasicismul pledeaz pentru puritatea speciilor literare, pentru o anumit specializare a scriitorilor

n general; se prefer tragedia, idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola, epopeea, fabula,comedia. Idila, tragedia, oda, epopeea sunt specii ale aristocraiei. Satira, fabula, comedia suntspecii ale poporului.

3) personajul literar clasic are trsturi distincte; el reprezint un tip ideal cu nsuirimorale nalte i face parte din rndul aristocraiei sau chiar din familia regal. Este dominat deo singur trstur de caracter (curaj, vitejie, laitate, avariie, naivitate etc.) care rmne

aceeai de-a lungul operei literare. Personajul clasic este dominat de raiune i nu de sentiment. Datoria lui este de a-i demonstra

virtuile.

4) Natura reprezint pentru clasici doar un fapt general cu valoare decorativ frparticulariti sau rezonane n sufletul omului. Natura este cadru, decor, surs deinspiraie,antichitatea greac i latin ignorndu-i adesea istoria i eroii naionali.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

11/104

5) Stilul - o trstur dominant este frumuseea i puritatea lui. Aa zisul stil nalt carenu permite amestecul de stiluri. De aici interdicia folosirii unor cuvinte sau expresiiaparinnd limbii populare, acestea fiind lipsite, n concepia clasicilor, de resurse estetice.

6) opera de art trebuie s respecte urmtoarele principii:

generalitate; esenialitate;

verosimilitate;

caracter moralizator.

7) regula celor 3 uniti ale unei piese de teatru:

de loc: aciunea s se desfoare n acelai loc;

de timp: s nu depeasc limita a 24 ore; de aciune: unitatea prilor n cadrul subiectului.

Concluzie: Obligaia respectrii acestor reguli a condus la exagerri ceea ce aatras reacia violent a romanticilor. In literatura romn, care are o adevrat vocaie aclasicismului, ceea ce explic persistena elementului clasic pn n epoca actual, auaprut primele manifestri prin poezia Vcretilor i a lui Costache Enache n primeledecenii ale sec. al XlX-lea.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

12/104

Stabilitatea politica, dezvoltarea relaiilor capitaliste, dobndirea independentei de stat vor faceposibil manifestarea uneia dintre cele mai strlucite etape ale culturii noastre - consacrate prinsintagma Epoca marilor clasici,marcat de apariia, la Iai, a Societii Junimea,- februarie1864 si a revistei Convorbiriliterare" - 1 martie 1867.

Junimea, formata de tineri intelectuali formai la studii in strintate, a ntreprins acea

fundamentare ideologica mergnd de la problemele limbii literare si ale esteticii literare..." (I.Negoitescu) la promovarea literaturii prin revista Convorbiri literare" - baza cea mai rapida a noiidirecii fiind poezia lui Eminescu, creia i s-au adugat apoi, in decursul timpului, proza luiCreanga si Slavici, comediile lui Caragiale si, in cele din urma, romanele lui Duiliu Zamfirescu.

Bazele Junimii au fost puse de: Petre P. Carp (1837-1919), liceniat in tiine economice si drept, la Universitatea din Bonn Vasile

Pogor (1833-1906) liceniat in drept, la Paris Theodor Rosetti (1837-1923), absolvent al Facultii de Drept din Paris Iacob Negruzzi (1843-1932), cu doctoratul in tiine juridice la Berlin Titu Maiorescu (1840-1917), liceniat in filozofie in Germania si in Drept la Paris Gheorghe Panu (1848-1910), memoralist Alexandru Lambrior (1845-1933), lingvist Vasile Conta (1845-1882), filozof 1863-1874 - activitatea s-a desfurat la Iai si a fost importanta mai ales prin caracterul ei

polemic in domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promoveaz in aceasta perioada principiiestetice si morale.

1874-1885 - se consolideaz o noua direcie"in literatura romana, prin apariia operelorde maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici. diminuarea criticismului. Dup 1885 - Junimea", mpreuna cu revista Convorbiri literare" se muta la Bucureti.

Activitatea junimitilor se canalizeaz in aceasta perioada ctre preocupri universitare, cptndun caracter academic.

Se ocupa de alte domenii ale vieii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia,istoria, geografia. Ca urmare se publica primele studii de istorie (A. D. Xenopol - Istoriaromanilor", in 14 volume), de filozofie (Vasile Conta).

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

13/104

Obiectivele Junimii:

rspndirea spiritului critic incurajarea literaturii naionale neatrnarea intelectuala a poporului roman originalitatea culturii si a literaturii romane crearea si impunerea valorilor naionale educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor) unificarea limbii romane literare. Contribuia lui Titu Maiorescula dezvoltarea culturii si a literaturii romane. Ideiestetice

Titu Maiorescu (1840-1917), fiul dasclului transilvnean Ioan Maiorescu, originar din Transilvania,s-a nscut la Craiova.

Face studii la Craiova, Braov, la Institutul Theresianum din Viena, incheind ca sef de promoie, inanul 1858; studii superioare la Berlin si Paris; Ia doctoratul in filozofie si licena in drept si litere.

Din anul 1861 (cnd se rentoarce in tara) pana in 1874, lucreaz la Iai ca director al ColegiuluiNational si al Scolii Normale de Ia Trei Ierarhi, avandu-l ca elev pe Ion Creanga. A fost rector alUniversitii din Iai, profesor de filozofie.

A fondat Societatea Junimea si revista Convorbiri literare. In perioada 1874-1917 activeaz laBucureti, unde a fost: avocat, profesor la Universitatea din Bucureti, deputat, ministru alnvmntului. Ca elev la Viena, de la vrsta de 15 ani va tine un jurnal toata viata.

Intre 1910-1912 este deputat in Parlamentul Romniei, prim-ministru si ministru de externe in

Guvernul Romniei. In1913prezideaz Conferina de Pace de Ia Bucureti, care pune captRzboiului Balcanic. Opera

Volume: Critice" (1874) Studii despre limba: Despre scrierea limbei romane" (1866);

Betia de cuvinte" (1873);

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

14/104

Principiile estetice ale luiTitu Maiorescu

Studiile din care se pot desprinde ideile estetice ale lui Titu Maiorescu sunt : O cercetare

critica asupra poeziei romane de la 1867, Comediile domnului Caragiale 1885 si Poetisi critici. In general ideile lui estetice nu sunt originale, el fiind influentat de filosofiigermani: Hegel, Schopenhauer.

O Cercetare critica asupra poeziei romanedela 1867 Primul studiu insoteste o antologie alcatuita de junimistii din literatura de la

inceputul secolului si pana la ei. Din aceasta antologie lipseau poetii Vacaresti, Asachi,Eliade Radulescu. Studiul cuprinde doua parti:

conditiunea materiala a poeziei conditiunea ideala

In aceasta impartire care vizeaza in primul rand forma poeziei si apoi cuprinsul ei desentimente se observa influenta lui Herbart.

Prima conditie a poeziei este aceea ca prin cuvintele ei sa sugereze imaginile. Incontinuare, el apreciaza ca in procesul evolutiei oricarei limbi termenii se abstractizeaza, isipierd posibilitatea de a sensibiliza si uneori chiar se compromit. In acest sens el a facut

unele recomandari: sa se utilizeze expresiile cele mai noi care sa fie capabile sa sensibilizeze obiectul

denumit (ex: simt durere = durerea ma invaluie ) ; sa se utilizeze epitetele, mai cu seama ornante ; sa se utilizeze personificari, comparatii, metafore ( figuri de stil). Comparatiei ii cere

sa fie noua si justa.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

15/104

A doua parte a studiului ia in discutie diferenta dintre stiinta si arta Ideea sau obiectul exprimat prin poezie, este intotdeauna un sentiment sau o pasiune,

niciodata o cugetare exclusiv intelectuala, deci obiectivul poeziei il constituiesentimentele ca: iubirea, ura, tristetea , mania, disperarea. Titu Maiorescu afirma:invatatura, politica sunt obiecte ale stiintei, niciodata ale artelor

Comediile domnului Caragiale 1885

Criticul atrage atentia ca moralitatea sau imoralitatea artei nu trebuie judecate dupaaspectul operei, dupa forma acesteia. Daca am judeca astfel, ar trebui sa eliminam dinmuzee nudurile.Cu privire la moralitatea sau imoralitatea teatrului lui Caragiale, TituMaiorescu raspunde intr-un mod semnificativ pentru modul cum el concepe functia

criticii literare. Problema esentiala a criticii este de a stabili daca opera are valoare estetica sau nu. Despre O scrisoare pierduta, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera, fiind

superioara piesei O noapte furtunoasa, insa in privinta piesei Dale carnavaluluieste extrem de sever considerand-o o simpla farsa. Refereindu-se la problemamoralitatii artei afirma ca ea are o functie moralizatoare. Apeleaza la ideile luiSchopenhauer care sustine ca vointa de a trai se manifesta la om sub forma

egoismului; din egoism oamenii comit fapte rele si devin imorali. Pentru a scapa detirania vointei de a trai exista trei mijloace: mila crestina, contemplatia estetica,asceza.

Arta ne face sa devenim pentru moment mai buni. De aici, opera lui Caragiale arevaloare morala. Despre O scrisoare pierduta, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera,fiind superioara piesei O noapte furtunoasa, insa in privinta piesei Dalecarnavalului este extrem de sever considerand-o o simpla farsa

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

16/104

O SCRISOARE PIERDUTA DE I. L. CARAGIALEReprezentata pe scena in 1884

O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri. Caracteristici aletextului dramatic (comedia):

opera este structurat in patru acte, alcatuite din scene; este construita prin replicile dintre personaje; interventiile directe ale autorului in text se marcheaza prin paranteze si se numesc didascalii; la inceputul piesei se prezinta lista cu personaje; modurile principale de expunere sunt: dialogul si monologul dramatic; situatia finala este marcata de veselie prin rezolvarea cu bine a conflictelor; procedee specifice comediei: comicul de situatie, comicul de moravuri, de caractere, de limbaj, de

nume. Surse deinspiratie: alegerile pentru Adunarea Constituanta pentru alcatuirea unei noi Camere a Deputatilor; discutarea modificarilor pentru Constitutia care era in vigoare din anul 1886. Titlul- instrumentul santajului politic, pretextul conflictului din comedie; Tema: satirizarea aspectelor societatii contemporane autorului; Subiectul:

actiunea se desfasoara in capitala unui judet de munte, in zilele noastre, intr-o periada electorala,peparcursul a trei zile; intriga: pierderea unei scrisori de dragoste a prefectului Tipatescu, adresata Zoei Trahanache, sotia

celui mai bun prieten ; Catavencu, membru al opozitiei, avocat, proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor va sustrage

scrisoarea de la cetateanul turmentat si o va folosi pentru a obtine un loc in Camera; partidul de guvernamant refuza sa-l sustina, mai ales ca de la Centru va fi trimis Agamemnon

Dandanache;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

17/104

acesta va fi ales deputat;

scrisoarea este pierduta de Catavencu si revine la Zoe;

finalul aduce bucurie si toate personajele par multumite de rezolvarea conflictelor.

Personajele:

Trahanache-presedintele mai multor comitete si comitii; tipul incornoratului, al politicianuluiabil;

Tipatescu-prefectul judetului,tipul donjuanului,reprezentant al partidului de guvernamant;

Agamemnon Dandanache-luptator de la 1848, politician demagog;

Catavencu-avocat, director proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, presedinbte-fondator alSocietatii Enciclopedice-CooperativeAurora Economica Romana,tipul santajistului, alpoliticianului demagog;

Pristanda-politistul orasului, functionarul umil, corupt;

Zoe Trahanache-sotia lui Zaharia Trahanache, tipul cochetei adulterine;

Farfuridi si Branzovenescu- avocati, membri in diferite comitete si comitii formeaza un cuplucomic al politicianului incult si demagog;

sunt personaje plate, care nu sufera transformari pe parcursul actiunii;

individualizarea personajelor se realizeaza prin : comportament, limbaj, nume si trasaturi

psihologice; caracterizarea eroilor se face in mod indirect prin : fapte, ganduri,relatiile cu alte personaje,limbaj;

caracterizarea indirecta se realizeaza de catre autor prin didascalii si de catre alte personaje;

Tipuride comic:

comicul de situatie: este constituit din evenimente care provoaca rasul: pierderea si regasireasuccesiva a scrisorii, evenimentele la care participa Tipatescu, Zoe, Trahanache (triunghiulconjugal),aparitia lui Dandanache;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

18/104

comicul de moravuri: vizeaza viata politica(demagogia, santajul), viata defamilie(triunghiul conjugal);

comicul de caracter:evidentiaza caractere general-umane: incultura, demagogia luiCatavencu, a lui Farfuridi,a luiDandanache sau Pristanda;

comicul de nume: surprinde o trasatura dominanta de caracter: Trahanache tipulticaitului, al personalitatii usor modelabile, Catavencu (cata-vorbeste mult si fara rost)foloseste cuvinte al caror sens nu-l cunoaste;

comicul de limbaj: ticuri verbale:Ai putintica rabdare,stimabile!(Trahanache), Industriaromana e admirabila, sublima,putem zice, dar lipseste cu desavarsire(Catavencu), Curatmurdar

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

19/104

TEMA 3

MIHAI EMINESCU

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

20/104

Luceafarul

A aparut in 1883 in aprilie:- in Almanahul Societatii Academice, Romania

Juna din Viena,

- in august in revista Convorbiri literare, - in decembrie in volumul Poezii-editia Titu

Maiorescu.

Poemul a fost conceput inca din timpul studentiei la Berlin, pastrat in manuscris sireluat in variante succesive in perioada 1880-1883.

Este o capodopera a literaturii romane fiind conceput ca o sinteza a intregii creatiieminesciene.

Tema centrala a poemului este problematica omului de geniu in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea .

In poem se intalnesc aproape toate temele creatiei eminesciene: iubirea, natura,cosmogonia si timpul.

Ca motive sunt valorificate: m. zburatorului, m. oniric, m. lunii, m. ingerului, m.demonului, m. metamorfozei, m. calatoriei intergalactice, m. fetei de imparat, m. florilor de tei.

La baza poemului se afla izvoare folclorice, filosofice si cultural- mitologice.

1)Izvoare folclorice.

Ca orice romantic, Eminescu a manifestat un interes deosebit pentru folclorul national.

El a cules basme pe care le-a prelucrat versificandu-le. Punctul de plecare al poemuluiLuceafarul sunt : Fata in gradina de aur cules de Richard Kunisch intr-o calatorie in Tarileromane si publicat intr-un memorial aparut la Berlin in 1861. si Miron si frumoasa fara corp;

Mitul zburatorului.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

21/104

2) Izvoare filosofice

Sunt folosite conceptele lui Schopenhauer din lucrarea Lumea ca vointa si reprezentare.Eminescu a declarat ca intentia lui a fost sa infatiseze o drama a geniului insingurat si nefericit.

- Pentru aceasta, el a asimilat si a transformat in simboluri lirice urmatoarele antinomii din filozofia lui

Schopenhauer in legatura cu geniul si omul comun aflati in sfere diferite.

Geniul Omul comun

- inteligenta -instinctualitate

- ratiune

- obiectivitate -subiectivitate

- capacitatea de a-si depasi sfera -incapacitatea de a-si depasi

- aspiratie spre cunoastere sfera

- puterea de a se sacrifica pt -vointa de a fi fericit in

atingerea scopului obiectiv sensul spetei

- singuratate -sociabilitate

3) Izvoare cultural-mitologice

a). Motive din mitologia greaca

-prima metamorfoza din apa, neptunica- conform careia cerul si marea se afla la originea lumii (Platon).

Din sfera mea veni cu greu

Ca sa-ti urmez chemarea

Iar cerul este tatal meu

Si muma mea e marea.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

22/104

a doua metamorfoza, uranica- la originea lumii se afla noaptea (Aristotel si Hesiod)

Din sfera mea veni cu greu

Ca sa te-ascult si-acuma

Si soarele e tatal meu

Iar noaptea-mi este muma. -prima metamorfoza din apa, neptunica- conform careia cerul si marea se afla la originea lumii

(Platon).

Din sfera mea veni cu greu

Ca sa-ti urmez chemarea

Iar cerul este tatal meu

Si muma mea e marea.

b). Motive din mitologia indiana- in expunerea Demiurgului (gnome)

c). Sugestii literare, stiintifice: in descrierea calatoriei cosmice, in simbolizarea lui Hyperion ca geniu(Holderlin) si in realizarea schemei prozodice dupa modelul baladelor lui Burger.

Apartenenta la gen:

Luceafarul este unpoem epico-lirico-dramatic fiind considerat o capodopera a literaturiiromane.

Genul literarpreponderent e cel liric, intamplarile si personajele sunt simboluri,metafore, in care sintetizeaza idei filosofice, atitudini morale, o viziune poetica.

In poem se intalnesc procedee si elemente de compozitie si expresie ale unorspecii lirice precum:

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

23/104

1 .elegia - in strofele in care fata de imparat ii evoca lui Catalin nostalgia dragostei ei deneatins.

2. idila - iubirea dintre Catalin si Catalina in tablourile II si IV,

3. meditatia filosofica - in care Demiurgul defineste locul oamenilor in Univers.

4. pastelul cosmic, calatoria lui Hyperion spre Demiurg

5. pastelul terestru (tabloul IV).

Lirice sunt si pateticele chemari ale fetei adresate Luceafarului sau raspunsurile

lui prin cele doua metamorfoze si replici ce exprima pasiunea iubirii.

Apartine genului epic prin formula de introducere: A fost odata.. specificabasmului, existenta personajelor vociale poetului, mastile lui (Tudor Vianu

vorbeste despre o lirica a rolurilor; schema epica a poemuui este reprezentata deelementul narativ preluat din basm si care e pretext pentru reflectia filosofica.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

24/104

Apartine genului dramatic. Categoria dramaticului trebuie inteleasa in doua sensuri:

Primul sens tine de tehnica si are in vedere faptul ca poemul este alcatuit dintr-o succesiune descene unde dialogul are un rol important.

Ex: intalnirea dintre fata de imparat si Luceafar, scena Catalin-Catalina din tablourile IIsi IV, dialogul dintre Demiurg si Hyperion, schimbul de replici dintre Hyperion si Catalina dinfinalul poemului.Al doilea sens este unul de substanta, multe scene fiind dramatice datorita intensitatii trairilorsufletesti.

Ex: Catalina il invoca pe Hyperion , este o traire dramatica, fata se zbate intre aspiratia eicatre inalt, efortul de a-si depasi conditia terestra si chemarea pamantului.

Dramatica este si hotararea Luceafarului de a se naste din pacat, de asemenea, declaratiade dragoste pe care i-o face Catalin Catalinei in tabloul IV.

Aceasta interferenta de genuri caracteristica romantismului confera poeziei o mareprofunzime si posibilitati multiple de interpretae, ea fiind opoveste fantastica de iubire.

Structura si compozitia: poemul este structurat pe doua planuri:

terestru-cosmic / real-fantastic.

Este un poem de 99 de strofe, organizat intr-o succesiune de patru tablouri legate de asemanarilesi diferentele dintre ele.

Tabloul Ipare o poveste fantastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi diferite.

Cadrul este terestru si cosmic, atmosfera este grava, solemna, gesturile sunt ceremonioase,protocolare, comunicarea indirecta se realizeaza in vis.

Tabloul II este un inceput de idila intre semeni: Catalin-Catalina. Cadrul este terestru, atmosferaeste intima, familiara, gesturile sunt rapide, stereotipe, dictate de instinct, comunicarea estedirecta.

Tabloul IIIprezinta calatoria intergalactica a lui Hyperion si dialogul lui cu Demiurgul. Cadruleste cosmic, atmosfera este glaciala, limbajul sententios, gnomic, dialogul este presupus.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

25/104

Tabloul IV reprezinta povestea fericirii prin iubire si a revelatiei Luceafarului asupradiferentelor dintre cele duoa lumi. Cadrul este terestru si cosmic precum in primul tablou. Atmosferaeste pe de o parte feerica, intima, senzuala ca in idile, pe de alta parte este rece, distanta, rationala.Dialogul s-a anulat, cuvintele nu mai comunica.Semnificatii :

- o prima interpretare si cea mai veche apartine lui Mihai Emincescu : `daca geniul nu cunoastemoarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, aici pe Pamant el nu este capabil de a ferici pe cineva,nici de a fi fericit.El nu are moarte, dar nu are nici noroc.

- Din acest punct de vedere,Luceafarul este o alegorie pe tema romantica, a geniului in lume, ceea ceinseamna ca povestea, personajele, relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o suita de metafore,simboluri, personificari.

- Problematica geniului este dezbatuta dinperspectiva filosofiei luiSchopenhauer.

- Potrivit filosofului german, cunoasterea lumii este accesibila doar omului de gen

iu, singurul capabilsa se obiectiveze. Spre deosebire de el, omul comun nu-si poate depasi conditia obiectiva.- Mihai Eminescu prelucreaza artistic ideile lui Schopenhauer inzestrandu-si eroulnu numai cu

atributele cunoasterii rationale ci si cu o capacitate afectiva.- Aceasta capacitate afectiva a Luceafarului devenit simbol al omului de geniu estepunctul generatoral alegoriei in poemul lui Eminescu.

- Fata de imparat este pentru Hyperion nu doar obiectul cunoasterii ci si iubita sa.

Setea de iubire il determina sa se sacrifice. Ideea devine simbol al iubirii vazuta ca ideal tangibildoar prin credinta si sacrificiu.- Nu tot asa reactioneaza fata, desi il doreste si il invoca de 2 ori, tot de atatea ori il respinge pentruca nu-l intelege, iar apropierea lui il sperie : ochiul tau ma-ngheata , privirea ta ma arde , desivorbesti pe inteles, eu nu te pot pricepe .- Dragostea dintre ei nu poate fi implinita, hotararea lui de a se sacrifica ramane fara scop.- Eminescu prezinta aici intr-o viziune filosofica, un univers static.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

26/104

TEMA4MOARACU NOROCDE IOAN SLAVICI

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

27/104

MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICIPUBLICATA IN ANUL 1881

Incadrarea in gen si specieliterara:

apartine genului epic; naratiunea se desfasoara cronologic,linear, prin inlantuirea secventelor narative; naratorul este omniscient si omniprezent; opera este nuvela psihologica prin tema si prin modalitatile de investigare psihologica a

personajelor; Accentul cade pe desfasurarea conflictului interior.Tema nuvelei: influenta nefasta a banului si efectele dezumanizante ale dorintei de inavutire

rapida.Conflictul nuvelei:

cel interior: dorinta lui Ghita de a se imbogati dar si de a ramane un om cinstit; Cel exterior: intre Lica Samadaul si Ghita.Subiectul:

incipitul: cuvintele batranei, soacra lui Ghita,reprezinta un precept moral:Omul sa fie multumitcu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.;

finalul: acelasi personaj plaseaza evenimentele tragice pe seama destinului: Simteam eu ca nuare sa iasa bine; dar asa le-a fost data.;

actiunea se desfasoara intre doua sarbatori religioase importante: de la Sfantul Gheorghe pana la

Paste(pe parcursul unui an); expozitiunea: Ghita, cizmar in satul sau, se hotaraste sa ia in arenda hanul de la Moara cu noroc

pentru a scapa de saracie si a avea un trai mai bun; la inceput afacerile merg bine si el se bucura de semnele bunastarii impreuna cu familia sa(Ana si

cei doi copii); intriga: aparitia lui Lica Samadaul la han tulbura armonia in care traia familia lui Ghita, fapt

care va declansa conflictul interior al personajului; desfasurarea actiunii: Ghita se asociaza cu Lica in afacerile necinstite ale acestuia, participand la

jefuira arendasului, la uciderea unei femei si a unui copil;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

28/104

se indeparteaza de Ana; se aliaza cu Pintea,jandarmul, pentru a-l prinde pe Lica, oferindu-I dovezi ale vinovatiei acestuia; isi indeamna sotia sa se apropie de Lica si o lasa singura la han, in timp ce el merge sa anunte pe Pintea

ca are dovada vinovatiei samadaului; punctul culminant: intors la han, Ghita observa apropierea dintre Ana si Lica si de aceea isi ucide nevasta,

iar el este omorat de catre Raut; deznodamantul: hanul este incendiat, Lica se sinucide, iar singurele personaje care supravietuiesc sunt:

batrana si cei doi nepoti.Personajele

Ghita- personajul principal al nuvelei este prezentat la inceput ca fiind: harnic, bland, dornic de munca,gospodar, hotarat sa ofere familiei sale o viata mai buna.

slabiciunea carciumarului este banul, fapt speculat de Lica in favoarea afacerilor sale necurate. Conflictul interior al personajului: dorinta de a se imbogati cat mai repede dar si de a ramane pana la

urma un om cinstit. Ghita este surprins in plina transformare sub influenta lui Lica: el devine tot mai ursuz , se aprinde

pentru orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii deel.

Isi pierde repede rabdarea, se indeparteaza de Ana. Recunoaste propria slabiciune dar nu are puterea de a rezolva situatia spunand ca: Asa m-a lasat

Dumnezeu!...Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Devine complicele lui Lica , jurand stramb in procesul arendasului jefuit si al femeii omorate. Din dorinta de razbunare, Ghita colaboreaza cu Pintea dar ii ofera probe ale vinovatiei lui Lica dupa ce si-

a oprit jumatate din banii castigati necinstit. Caracterul slab al lui Ghita va duce la deznodamantul tragic al familiei sale: el o ucide pe Ana iar Raut il

omoara din ordinul lui Lica.Ana- personaj secundar, sotia lui Ghita; era mai tanara decat el , educata in spiritul familiei si al respectului

pentru valorile traditionale. Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa. Ana este pentru sotul ei si un partener caruia ii impartaseste gandurile si ii asculta sfaturile. Ea mentine echilibrul, armonia familiei.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

29/104

Ana este indepartata de Ghita si impinsa de sotul ei in bratele lui Lica.

Incalca juramantul casatoriei si isi primeste pedeapsa chiar de la Ghita.

Lica- personaj secundar, cu caracter malefic.

Esteun om de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici

si verzi si cu sparncenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar, dar nu din cei cinstiti ci din aceia care se bucurau castigul obtinut prin furt.

Domina tinutul, avea o personalitate puternica si de aceea Ghita trebuia sa colaboreze cu elpentru a ramane la Moara cu noroc.

Lica isi impune de la inceput regulile: Eu voiesc sa stiu cine umbla pe drum, cine trece pe aici,cine ce zice si cine ce face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nustie.

Se foloseste de patima pentru bani a lui Ghita.

Sfarsitul personajului : se sinucide pentru a nu fi prins de Pintea.

Modalitatide caracterizare:

caracterizare directa: portrete fizice bine conturate(Lica, Ana, Ghita);

mijloace de investigatie psihologica: monologul interior, autoanaliza;

caracterizare indirecta: gesturi dialogul relatiile dintre personaje;

Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

30/104

TEMA5POVESTEA LUI HARAP-ALB DE

ION CREANGA

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

31/104

ION CREANGA-POVESTEALUI HARAP-ALBS-a publicat in revista Convorbiri literare in anul 1877

Caracteristici ale basmului popular:

basmul apartine literaturii populare si are caracter oral, anonim, colectiv si traditional;

o specie epica de mare intindere; se prezinta intamplari fantastice ale unor personaje imaginare;

eroii au insusiri supranaturale;

fabulosul domina basmul popular: totul se petrece pe un taram imaginar;

structura se bazeaza pe cele trei formule : initiala, mediana si finala;

eroul iese invingator si cu ajutorul altor personaje: donatori, adjuvanti;

lipsa provoaca intotdeauna inceputul naratiunii;

timpul si spatiul sunt nedeterminate; finalul este fericit, in favoarea eroului, conform principiului: binele invinge raul;

G.Calinescu spunea ca basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase.

Caracteristici ale basmului cultPovestea lui Harap-Alb:

basmul cult preia elemente ale basmului popular;

perspectiva este a unui autor omniscient;

formula initiala este:Amu cica era odata; formula mediana:Ca cuvantul din poveste, inainte mult maieste; formula finala: Si a tinut veselia ani intregi;

fantasticul ia nastere prin incalcarea rationalitatii, creand o lume opusa realului, banalitatii;

supranaturalul popular se imbina cu evocarea satului moldovenesc, humulestean;

personajele amintesc de eroii-tarani din Humulesti;

Harap-Alb este un erou atipic pentru basm: are trasaturi exceptionale dar nu neaparat supranaturale;

eroul se formeaza de-a lungul basmului trecand prin experiente diferite cu caracter etic, de aceea creatialui Creanga este un bildungsroman.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

32/104

supranaturalul este inlocuit cu eticul;Subiectul:

incipitul: formula de inceput:Amu cica era odata evoca atat timpul fabulos cat si spatiul imaginarinfinit si instituie o conventie cu cititorul prin care orice situatie devine posibila;

expozitiunea: un crai avea trei feciori iar fratele lui, Verde imparat avea trei fete si ii lipsea un mostenitorpentru tron (motivul lipsei);

craiul trebuie sa aleaga pe unul dintre fiii sai pentru a-l trimite la Verde imparat sa-i fie mostenitor; mezinul trece proba curajului si primeste din partea tatalui sfatul de a se feri de omul span si de cel rosu; intriga:fiul cel mic, plecat de la palatul tatalui sau, incalca sfatul parintesc si accepta pe Span ca

sluga;printr-un viclesug, Spanul il va atrage pa mezinul imparatului intr-o cursa si-l va transforma insluga sa,Harap-Alb;

desfasurarea actiunii: ajunsi la Verde imparat, spanul se da drept fiul imparatului, iar pe Harap-Alb il prezinta ca fiind sluga

sa; Harap-Alb va fi trimis sa aduca salatele uriase din gradina ursului si pielea cu nestemate a cerbului

fermecat, probe la care va fi ajutat de Sfanta Duminica; ultima incercare este de a aduce pe fata Imparatului Rosu pentru a-i fi sotie Spanului; in aceasta

incercare va fi ajutat de cele cinci personaje himerice(Setila , Flamanzila, Gerila Ochila si Pasri-Lati-Lungila), animale fabuloase(calul, craiasa furnicilor si a albinelor);

dupa ce trece peste toate incercarile la care a fost supus, Harap-Alb va primi pe fata Imparatului Rosu cucare se va intoarce la Span;

momentul culminant: fata Imparatului Rosu il va demasca pa Span, aratand ca Harap-Alb esteadevaratul crai;

Spanul va taia capul lui Harap-Alb, iar calul il va omori pe Span; Harap-Alb va fi readus la viata de catre fata Imparatului Rosu cu cele trei smicele de mar verde, cu apa

moarta si cu apa vie; deznodamantul: eroul se va casatori cu fata Imparatului Rosu, devenind mostenitorul lui Verde imparat .Personajele

Harap-Alb este protagonistul basmului, se incadreaza in categoria personajelor pozitive, realiste;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

33/104

semnificatia numelui: este construit oximoronic: harap se refera la statutul sau de sluga, iar alb facetrimitere catre calitatile lui exceptionale evidentiate in fiecare incercare;

starneste simpatia lui Verde imparat si a fetelor sale si isi face usor prieteni; el dovedeste loialitate fata de stapanul sau, nu-si incalca juramantul, asumandu-si urmarile greselilor; este un tanar : harnic ,generos (o miluieste pe Sfanta Duminica fara a astepta vreun ajutor din partea

acesteia); respecta valorile traditiei si ale intelepciunii parintesti( ia hainele, armele si calul din tinerete ale tatalui

sau); generozitatea si grija fata de animalele fragile (furnici si albine) vor fi rasplatite de catre acestea in

momentele de cumpana ale eroului; Harap-Alb reuseste sa vada dincolo de aparente si se intovaraseste cu cele cinci namile fabuloase, care ii

vor fi de ajutor la trecerea probelor la care il va supune Imparatul Rosu; impresionat de frumusetea fetei de imparat, el se indragosteste de aceasta, dar o va aduce Spanului, asa

cum a promis;

momentul in care este readus la viata marcheaza intoarcerea la statutul initial, de print; Calul-personaj adjuvant: la inceput apare ca fiind rapciugos si jigarit dar se transforma intr-unul aratos,

cu puteri supranaturale dupa ce mananca jar; calul ii este sfatuitor si initiator; Spanul: antieroul, personaj negativ, intruchipand maleficul; esteschima raului, dar cu rol de initiator: si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca

fac pe oameni sa prinda la minte. cele cinci personaje himerice, adjuvante:Setila, Gerila, Flamanzila. Ochila si Pasari-Lati-Lungila sunt

prezentate in mod caricatural, ingrosandu-se o trasatura dominanta;

ele sunt intruchipari ale unor trasaturi cum ar fi: foamea exagerata, frigul perceput ca fiind devastattor,agerimea, curiozitatea umana fireasca; Imparatul Verde-se afla intr-un capat al pamantului, departe de fratele sau; este o fire pasnica, iubeste poezia, colectioneaza pietre scumpe si ii place sa aiba invitati oameni de seama

din toate tinuturile; Craiul-este la celalalt capat al pamantului fata de fratele sau; A fost un bun luptator, curajos, astfel incat pentru el proba curajului este cea mai imporatnta in selectia

fiului care va pleca sa devina mostenitor al imparatiei fratelui sau;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

34/104

Modaliatide caracterizare: caracterizare directa prin realizarea portretelor fizice(celecinci namile fabuloase), parerea altor personaje(Sfanta Duminica:puterea milosteniei siinima ta cea buna te ajuta , Harap-Alb);

caracterizarea indirecta- prin dialog, fapte, atitudini, gesturi;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

35/104

Originalitatea basmului Povestea lui Harap-Alb-arta narativa

realismul in povestea lui Creanga se observa atat din faptul ca totul porneste de la o situatie reala, darsi din arta caracterizarii si a individualizarii unor personaje;

eroul(Harap-Alb) are atat calitati cat si defecte: se teme de unele incercari la care-l supune Spanul, sesimte deznadajduit, nu are puteri supranaturale si nu poate trece cu bine probele daca nu este ajutat de

alte personaje; modul de a vorbi si de a se comporta al fiintelor himerice se aseamana cu al taranilor din Humulesti;

diferentele dintre o poveste a lui Creanga si una populara ies in evidenta analizand urmatoareleniveluri ale operei: arta povestirii,

fantastical,umorul,eruditia paremiologica, limbajul.

1.Arta povestirii.

Modul de a povesti al lui Creanga se caracterizeaza prin:

ritm rapid (eliminarea explicatiilor generale, a digresiunilor, a descrierilor). : individualizarea actiunilor si a personajelor prin amanunte care particularizeaza:

dramatizarea actiunii prin dialog.

2.Particularitatilefantasticului.

Fantasticul este umanizat, personajele au un comportament, gesturI,o psihologie, o mentalitate siun limbaj care amintesc de eroii din Amintiri din copilarie, deci este o lume concreta ,taraneasca,humulesteana.

Se vorbeste despre localizarea fantasticului. 3.Eruditia paremiologica.

Sunt folosite proverbe, zicatori, vorbe de duh pe care le introduce prin expresia vorba ceea .

Citatul paremiologic are urmatoarele efecte :

-da rapiditate povestirii ;

-produce haz ;

-aseaza intamplarile in perspectiva unui umanism popular.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

36/104

4.Comicul este provocatprin mijloace diferite :

a) exprimare mucalita ( sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri ) ; b) ironia( Doar unu-i imparatul Ros, vestit pentru milostenialui ) ; c) porecle si apelative caricaturale (Buzila, mangositi) ; d) zeflemisirea( Tare-mi esti drag !Te-as vari in san, dar nu incapi de urechi ) ; e) diminutive cu valoare augmentative : buzisoare, bauturica ; f) caracterizari pitoresti ( caracterizare lui Gerila, Ochila) ; g) scene comice (cearta dintre Gerila si ceilalti, discutia dintre imparatul Ros si petitori ; h) citate cu expresii si vorbe de duh ( Da-i cu cinstea sa peara rusinea). 5. Limbajul Creanga foloseste limba populara, termeni regionali, expresii, ziceri tipice. Scriitorul nu copiaza limba

taraneasca, ci o recreeaza si devine marca a stilului sau. Originalitatea se evidentiaza prin urmatoarele aspecte :

vocabularul specific- regionalisme ; exprimare locutionala ; limbajul afectiv Creanga se implica, participa sufleteste. Exprimarea afectiva este marcata de prezenta interjectiilor, a exclamatiilor, a dativului etic ( Si odata mi ti-l

insfaca cu dintii de cap ) ; economia de mijloace- Creanga nu foloseste metafora; expresivitatea limbii provine din comparatii ( Hojma

tolocaneste pentru nimica toata, curat ca un nebun ) ; oralitatea stilului desi scrise, frazele lui Creanga lasa impresia de spunere. Oralitatea rezulta din : -prezenta expresiilor onomatopeice ; -verbe imitative ; -interjectii ; -expresii narative tipice (si odata, si atunci) ; -intrebari si exclamari ; fraze ritmate sau versuri populare ( De-ar sti omul ce-a pati, /Dinainte s-ar pazi ).

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

37/104

TEMA6

MODERNISMULGEORGE BACOVIA

LUCIAN BLAGA

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

38/104

Modernismul include in sens larg toate miscarile artistice fundamentate sau nu ideologic, care exprima oruptura de traditie.

Curentele postromantice, incepand cu simbolismul, sunt moderniste deoarece au contestat vechile valori sireperele culturale anterioare.

In perioada interbelica, s-au manifestat in literatura romana doua tendinte opuse:traditionalismul simodernismul.

Bazele teoretice ale modernismului au fost puse de criticul Eugen Lovinescu, mentor al cenaclului sirevistei Sburatorul. Teoriile ce aveau ca scop aducerea culturii romane la nivelul celei europene au fost:

Teoria imitatiei;Teoria sincronismului;Teoria mutatiei valorilor estetice.

Lovinescu preia din sociologie doctrina imitatiei(Gabriel Tarde) si contrazice teoria formelor fara fond amentorului sau spiritual ,Titu Maiorescu, si considera ca forma poate crea fondul, iar imitarea poate avea

efect benefic Teoria sincronismuluise infatiseaza, in concepia lui E.Lovinescu, nu ca o teorie a adaptrii

intamplatoare la ritmul culturii europene, ci a tririi in acelai spaiu sufletesc". Adversar hotart alinchistarii tradiionaliste, criticul nu este insa un partizan al inovaiei de orice natura, dup cum,teoretician al sincronismului, el nu se declara de acord cu negarea caracterului naional. Toate indrumarilemai noi ale literaturii romane sunt izvorte din contactul mai viu cu literaturile occidentale si ndeosebi culiteratura franceza mai noua, adic de dup 1880". Dup opinia criticului, influentele si sincronizrile nuvor acoperi niciodat fondul nostru etnic, intregrarea in tendina generala a culturii moderne realizandu-sedoar cu ceea ce ne este specific.

Teoria mutatiei valorilor estetice viza in conceptia lui E. Lovinescu:- trecerea prozei de la o tematica preponderent rurala la una citadina;- dezvoltarea romanului obiectiv;- dezvoltarea romanului de analiza;- dezvoltarea romanului citadin;- intelectualizarea prozei si a poeziei;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

39/104

- trecerea poeziei de la epic la liric;

- folosirea unor forme narative moderne.

Prin imitatie se ajunge la sincronizare, aceasta fiind o forma a evolutiei in cultura.

Aceste idei au stat la baza celei mai importante epoci din istoria literaturii romane, dupa aceea a marilorclasici.

Teoria mutatiei valorilor estetice viza in conceptia lui E. Lovinescu:- trecerea prozei de la o tematica preponderent rurala la una citadina;

- dezvoltarea romanului obiectiv;

- dezvoltarea romanului de analiza;

- dezvoltarea romanului citadin;

- intelectualizarea prozei si a poeziei;

- trecerea poeziei de la epic la liric;

- folosirea unor forme narative moderne.

Prin imitatie se ajunge la sincronizare, aceasta fiind o forma a evolutiei in cultura.

Aceste idei au stat la baza celei mai importante epoci din istoria literaturii romane, dupa aceea a marilorclasici.

Proza se obiectiveaza- romanul Ion de Liviu Rebreanu;

Romanul de analiza de factura moderna aplica tehnici narative ca:fluxul constiintei, memoria involuntara,dupa modelul scriitorului francez Marcel Proust. Ex. Romanele Ultima noapte de dragoste,intaia noapte

de razboi si Patul lui Procust de Camil Petrescu. Poezia se desprinde de epic, de anecdotic, se intelectualizeaza, prezentand o viziune filozofica asupra

lumii, intr-un limbaj incifrat (Ion Barbu).

In teatru, apar drama de idei(Camil Petrescu), drama mitologica (Lucian Blaga- influentat deexpresionism).

Fara a face parte din cenaclul Sburatorul, sunt modernisti si scriitorii Tudor Arghezi,Lucian Blaga,George Bacovia.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

40/104

Curent literar modernist, ce apare ca o reactie estetica impotriva poeziei retorice a romanticilor si aimpersonalitatii reci a parnasienilor, n ultinele decenii ale secolului al XIX-lea n Frana i extinsapoi n ntreaga Europ.

Retorismului romantic i este opus muzicalitatea i discreia tririlor lirice, n timp cecaracterului sculptural i pictural al poeticii parnasiene i e contrapus vagul simurilor i altririlor, vaporozitatea imaginilor i strile sufleteti nedefinite, de spea reveriei i melancoliei, a

nostalgiei spre trmurile ndeprtate. Denumirea curentului este propusa de Jean Moreas, ntr-un manifest intitulat Le

Symbolisme (publicat n suplimentul Le Figaro Litteraire), care devine manifestul literar al miscarii(derivat de la cuvantul "symbolore" - "semn de recunoastere")- 18 septembrie 1886.

ROMANTISMUL

Cultivarea sensibilitatii, a imaginaiei i a fanteziei creatoare;

Evaziunea n trecut;

Contemplarea naturii;

Temele: istoria, natura, folclorul, tradiia, realitatea social;

Categorii estetice: feericul, fantasticul, macabrul, grotescul, sublimul;

Ca figur de stil se folosete antiteza;

Interesul pentru tradiie, istorie i folclor naional;

Prezentarea unor personaje excepionale;

Personaje: inadaptatul, pesimistul, nebunul, demonul, geniul;

Importana deosebit accordat sentimentelor omeneti;

Descoperirea infinitului spaial i temporal;

Libertate de creaie;

Ironia romantic

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

41/104

SIMBOLISMUL

Respingerea prozaismului;

Sugestia;

Cultivarea simbolului;

Corespondenele;

Sinestezia;

Obsesia culorilor i a unor instrumente muzicale;

Muzicalitatea interioar a poeziei;

Inclinaia ctre stri sufleteti nedefinite;

Teme, motive, simboluri: iubirea, singurtatea, nevroza, speenul, reveria, ploaia, oraul,

boala, moartea, descompunerea materiei, evadarea n spaii exotice, parcul, parfumul etc.;

Cultivarea versului liber ;

Preferinta pentru mediul citadin;

Figuri umane: nebuni, fitzici, vagabonzi, femei pierdute i mori.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

42/104

Reprezentantii de seama ai curentului simbolist sunt:

-francezii Charles Baudelaire, ArthurRimbaud, Paul Verlaine, Stphane Mallarm, Jean Moras;

-belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck;

-germanii Stefan George, RainerMaria Rike;

-spaniolii Rubn Dari, Antonio Machado;

-italianul DAnnunzio;

-romnii Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Ion Minulescu, George Bacovia, D. Iacobescu,

Demostene Botez.

Etapele simbolismului romnesc

1.Momentul experienelor, al tatonrilor: -activitatea de pionierat desfurat deAl. Macedonski la revista Literatorul, n care public

articolul Poezia viitorului-1892- n care teoretizeaz noua poezie. -n ansanblu, creaia artistic macedonskian nu e simbolist, ci n ea se mbin tendine diverse:

romantice (Nopile), romantic parnasiene (Noapte de decemvrie), parnasiene (Poema rondelurilor),simboliste (Rondelul rozelor)

-Dimitrie Anghel cultiv rafinamentul senzaiilor olfactiv-muzicale, predispoziia pentru reverie,preferina pentru strile vagi, nedefinite (vol. n grdin, Fantazii).

-ali poei simboliti: TraianDemetrescu, Iulius Cezar Svescu, tefanPetic. 2.Direcia pseudosimbolist de la revista Viaa nou -OvidDensusianuopune poeziei de orientare smntorist o poezie citadin, wagnerian.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

43/104

3.Simbolismul exterior, minulescian

-Ion Minulescunu este un simbolist de substan; este simbolist mai mult prin mijloace dect prinviziune i sensibilitate; manifest atracie fa de tehnica i motivele simboliste.

4.Simbolismul autentic

-George Bacovia : simbolism depresiv ; cultiv simbolul ca modalitate de surprindere acorespondenelor eului cu lumea, cu natura i universal; sugestivitate melodic interiorizat; teme imotive tipic simboliste (trgul provincial ca element al claustrrii, nevroza, descompunereamateriei).

Simbolismul nu se constituie ca o opoziie fa de romantisn i parnasianism, ci, mai curnd,i are reperele negative n epigonismul eminescian i n ideologia smntorist. Simbolisnulromnesc a fost receptat n condiii de paralelism i transformat progresiv, autohtonizat nconcordan cu realitile sociale, cu climatul spiritual i cu sensibilitatea proprie literaturii romne;

nu este un femonen de imitaie. Simbolismul romnesc i-a ncorporat parnasianismul; a fost o tendin de modernizare a vieii n

totalitatea ei, i nu doar de nnoire artistic.

S-a mbogit aria tematic a poeziei; evitnd spaiul rural, poeii simboliti evoc oraul, cu parculi edificiile lui monumentale.

n funcie de predominantele unor priveliti pot fi detaate dou tendine:1. creaii ce mrturisesc foamea de spaiu, avnturile spre pitorescul exotic (Ion Minulescu)2. tristeea, revoltele, resemnrile unor poei vistori i melancolici, interiorizai (G. Bacovia)

N-a marcat n istoria poeziei romneti un moment de ruptur, ci anticipeaz i pregtete poeziamodern.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

44/104

GEORGE BACOVIA- PLUMBSimbolist autentic

Universul poetic:

este poetul toamnelor dezolante, al iernilor apocaliptice sau al caldurilor toride si al primaverilor

nevrotice; cadrul: orasul de provincie, cu peisaje dezolante, ca cafenele sarace, o realitate demoralizanta; motive frecvente: al toamnei, al somnului, plansului, tristetei, al nevrozei al descompunerii; gama de culori este restransa sustinand relatia sentiment-nuanta cromatica: monotonia este sugerata prin

violet si gri, nevroza prin verde crud, albastru si roz; corespondenta intre culori si trairile interioare ale poetului: uratul, tristetea plictisul, monotonia isi gasesc

exprimarea prin elemente ale lumii muzicale (clavirul-melancolia, armonica si fanfara-melancolia,flautul-nevroza);

in poezia lui Bacovia gasim influente din simbolisti francezi: Baudelaire, Verlaine, iar in ceea ce privesteculoarea se simt influente de la Renoir Degas.

Analiza poeziei Plumb

Apare in volumul Plumb, in anul 1916. Titlul:plumb-motiv al singuratatii apasatoare; este reluat de sase ori in poezie , este cuvantul cheie; Tema:conditia poetului intr-o societate care-l respinge, il izoleaza; Structura poeziei: cele doua catrene corespund celor doua planuri ale realitatii: cea exterioara (cimitirul, cavoul-elemente ale

izolarii), cea interioara ( iubirea sufocata, atinsa de aripa mortii); simbolul central, plumb, se asociaza elementelor funerare: sicrie de plumb, flori de plumb, coroane de

plumb,amorul de plumb; Astfel, materia nu intra in descompunere ci impietreste; Universul este asezat sub aripa mortii: campul semantic: sicrie,cavou,coroane, funerar vestmant, aripile de

plumb; Versul:Dormea intors amorul meu de plumb exprima zborul invers(creatia) obsedat de greutatea

teluricului si nu de libertatea absolutului;

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

45/104

constructia implica elemente de simetrie: paralelismul sintactic ,distributia cuvantului plumb sau asezarea laitmotivului stamsingur;

Limbajul poetic:

expresivitatea: elementele de recurenta, lumea obiectuala inlocuitacu aceea interioara(amorul de plumb, aripile de plumb), elementeale muzicalitatii care sustin sentimentul specific bacovian;

sugestia: corespondente intre planul obiectiv si cel subiectiv,muzicalitatea interioara( Si scartiau coroanele de plumb./ Dormeaintors amorul meu de plumb), epitete metaforice ( dormeau adanc,flori de plumb)

ambiguitatea: semnificatia bogata a cuvantului plumb( apasaresufleteasca, izolare, starea depresiva, disperarea)

Muzicalitatea este imprimata de repetitia imperfectelor si de tonurileinchise ale cuvintelor din rima(vestmant/vant).

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

46/104

LUCIAN BLAGA-EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

O arta poetica, expresie a profesiunii de credinta a lui Lucian Blaga. Stransa legatura dintreunivers, poezie si preocuparile lui din domeniul filosofiei fiind valorificarea celor doua concepte:cunoasterea paradisiaca si luciferica. El va constitui un sistem filosofic dupa 15 ani de la aparitia

poeziei. Tema: atitudinea poetului in fata misterelor universului

Ideea poetica: preocuparea de a da un raspuns gravelor intrebari privitoare la destinul omului inunivers, la problemele cunoasterii, la rolul creatorului in raport cu lumea. Cunoasterea poate fiiparadisiaca, misterul este redus cu ajutorul ratiunii si luciferica, misterul este sporit cu ajutorulimaginatiei poetice. Referindu-se la cele doua tipuri de cunoastere, Blaga marturiseste ca datorianoastra in fata unui mister nu este sa-l lamurim ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacemintr-un mister si mai mare. daca s-ar lamuri misterele, omul nu ar mai fi creator. Rolul poeziei

decurgand in aceleasi convingeri, este acela ca prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei,creatorul sa patrunda in tainele universului sporindu-le.

Structura: o scurta confesiune, de unde rezulta ca rolul poetului fata de tainele care ne inconjoaraeste de a le potenta.

Compozitie: Se remarca frecventa opozitiilor care se amplifica in jurul pronumelor : eu, altii,lumina mea, lumina altora, ochii, flori, buze, morminte. Toti termenii au un sens figurat:pronumele personal eu, cuvant cheie al poeziei semnifica poetul , cunoasterea luciferica alaturi delumina mea, nu strivesc, iubesc, nu ucid, sporesc, imbogatesc, in timp ce, lumina altora , altii

sugruma - cunoastere paradisiaca. Alt termen cu sens figurat este corola de minuni = misteruluniversal.

flori, ochi, buze, morminte = infatisari concrete ale misterlor

flori = frumusetea naturii

ochi = frumusetea sufletului

buze = sarut, rostire

morminte = viata, moarte

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

47/104

Pentru a accentua ideea sa cu privire la potentarea misterelor universului poetulfoloseste o comparatie ampla, sugestiva : Si-ntocmai cum cu razele ei albe luna numiscoreaza, ci tremuratoare/ mareste si mai tare taina noptii/asa imbogatesc si euintunecata zare / cu largi fiori de sfant mister.

Atitudinea de protejare a misterelor se explica prin iubire, iubirea la Blaga este uninstrument al cunoasterii. De aceea finalul poeziei transcende printr-o propozitie cauzala,intensitatea trairii : caci eu iubesc si ochi, si flori, si buze ,si morminte.

Problematica indreptateste asezarea poeziei in fruntea volumului de debut ca act demanifestare a unui crez artistic si a unei conduite filosofice.

- capacitatea de plasticizare a ideilor

- caracterul modern al poeziei pornind de la conditia ganditorului - versul litber

Particularitati ale stilului.Reprezentarile artistice sunt insotite permanent de un planfilosofic secundar.

- ritm interior determinat de gandirea filosofica a poetului

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

48/104

-.

Elemente moderniste (expresionismul):

misterul universului

cunoasterea

lumea, un spectacol de intuneric si lumina limbajul metaforic, abstractizat, simboluri

nelinistea existentiala,

gustul pentru mister

repetitia conjunctie si si a adverbului de intarire si

versul liber

lirismul exprimat subiectiv discursil liric este organizat in jurul unor antiteze (intuneric - trup >> paradisiac ; lumina spirit >>

luciferica)

Balaga considera ca adevarata cunoastere este cea care potenteaza misterul deoarece este singuramodalitate de a imita actul divin al creatiunii realizat de Marele Anonim

expresionismul lui Blaga este astfel specific ca tendinta a omului catre absolut tendinta tipicagandirii eminesciene

ingambamentul

imaginea esentializata a lumii

sentimental metafizic.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

49/104

TEMA7TUDOR ARGHEZIION BARBU

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

50/104

TUDOR ARGHEZI-TESTAMENTUnivers poetic

Este cel mai mare poet roman de la Eminescu, dupa cum il defineste critica interbelica.S-au remarcat afinitati cu lirica eminesciana prin tematica si meditatie.

Desi traieste in perioada de afirmare a curentelor literare din secolul 20, de la semanatorism,poporanism si simbolism la traditionalism ortodoxist, expresionism si ermetism, ori la curente deavantgarda, poetul nu se incadreaza direct in nici unul, declarand ca in literatura a fost faramama si fara tata .

Creatia lui se inscrie intre traditionalism si modernism. Originalitatea sa consta inextinderea ariei tematice si inventivitate imagistica, spargerea tiparelor sintactice prin dislocaritopice in vers, bogatie si expresivitate in lexic. Arghezi a inovat la nivelul lexicului ceea ce l-a facutpe Ibraileanu sa afirme ca intr-un fel s-a scris inainte de Arghezi, altfel dupa el.

Prozator, poet, dramaturg, cronicar, publicist , traducator , el a fost o prezenta activa in viata

spirituala a epocii sale. A debutat la 16 ani in Liga Ortodoxa a lui Macedonski cu poezia Tataluimeu. Ii apare in 1927 primul volum de poezii Cuvinte potrivite, urmat de Flori de mucigai. Caprozator, scrie Icoana pe lemn, romanele : Lina , Ochii Maicii Domnului si Cimitirul Buna-Vestire

Tematica poeziei sale Poezia filosofica

y Poezia autodefinirii : Vraciul , Cantecy Arta poetica: Testament si Flori de mucigai y Lirica existentiala: confruntarea cu Divinitatea- Psalmii ;

atitudinea in fata mortii -De ce-as fi trist, Duhovniceasca , De-a v-ati ascuns .

y Lirica sociogonica: Cantare omnului Poezia sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai Poezia dedragoste: Versuri de seara Poezia jocului, a boabei si a faramei : Prisaca , Martisoare , Cantec de adormit Mitura

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

51/104

Analiza poezie Testament

Deschide volumul debutului, Cuvinte potrivite din anul 1927. Este considerata o poezie programatica: se sustin probleme de ideologie literara si de tehnica artistica,

definind viziunea poetica argheziana. Titlul: Testament este cuvant care trimite catre sfere diferite, aceea a juridicului( act pentru urmasi),

spre registrul biblic( sacrul poetic) dar si spre testamentul literar initiat de Enachita Vacarescu. Structura poetica si semnificatii: Cartea este metafora centrala a poeziei ,in jurul careia se construieste intregul text; cartea capata mai multe sensuri fundamentale pentru existenta ulterioara a mostenitorului (Cartea

mea-i, fiule, o treapta.): acela de treapta- punte intre generatii, intre trecut si prezent; este, de asemenea ,hrisov: intaiul act care atesta nasterea unei natiuni, care-i consemneaza istoria; cartea-opera poetica este vazuta ca un rezultat al evolutiei creatoare, de la material la spiritual, un produs

al trudei acumulte veacuri la rand ,schimbul instrumentelor de munca si scris s-a produs in timp; materialul lingvistic vechi, neslefuit, rudimentar se inlocuieste treptat, prin slefuire, prin mestesug, cu

acelecuvinte potrivite( Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite); poezia, ca mestesug are puterea de schimba uratul, realitatea dura, in frumos, estetic: Din bube,

mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi; contrastele isi gasesc locul potrivit intre versuril lui Arghezi: Veninul strans l-am preschimbat in

miere./Facui din zdrente muguri si coroane.; Ca si la Octavian Goga, poezia lui Arghezi poate avea rol justitiar, eternizand trecutul ; Violenta verbala poetica este ca un bici pedepsitor, iar poetul un mesager al durerilor de veacuri; Finalul creatiei ne ofera o noua definitie a poeziei ca sinteza intre har(slova de foc) si truda(slova

faurita). Limbajul poetic:

asocierea cuvintelor in grupuri neobisnuite: material-abstract, sacru-laic; Metafora este puternica si inedita: Dumnezeu de piatra, Hotar inalt, cu doua lumi pe poale, Cartea

mea-i, fiule, o treapta. Elemente aflate in antiteza, definind procesul creatiei: Am luat ocara, si torcand usure/ Am pus-o cand sa-mbie,

cand sa-njure., slova de foc si slova faurita Schimbareapersoanei verbelor: de la persoana I la a II-a si apoi persoana I plural, exprimand legatura dintre

generatii, implicarea colectiva in transferul valorilor traditionale.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

52/104

ION BARBU- JOC SECUND

Universul poetic

Poetul a fost dublat de un matematician si modul de a gandi in spiritul abstract s-a impus si in planulreprezentarilor poetice: Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-amparasit niciodata domeniul divin al geometriei.(Ion Barbu).

Starea poetica barbiana este o contemplare a lumii, o dorinta de comunicare cu Universul.

Etapele creatiei lui Ion Barbu:

1. etapa parnasiana, intre 1919 si 1920, in care se descriu peisaje pasteluri exotice si se accentueazaaspiratia spre cunoastere; muntii, Copacul, Umanizare, Raul.

2. Etapa baladica si orientala- creatia poetului se indreapta spre un univers concret, realizand poezii cu

caracter narativ, in care evoca o lume pitoreasca, balcanica: Riga Crypto si Lapona Enigel, DomnisoaraHus, Dupa melci.

Etapa ermetica- incifrarea semnificatiilor: Oul dogmatic, Joc secund. Ermetismul- provine de la numelezeului grec Hermes; se constituie intr-o tendinta de ascundere, de incifrare a sensului poetic.

JOC SECUND( DIN CEAS DEDUS)

Poezia are caracter de arta poetica si se inscrie in etapa modernismului barbian. Titlul: substantivul joc exprima o receptare a realitatii prin fantezia mintii, prin geometrizarea

spatiului; secund specifica incadrarea jocului in zona superioara esentei, a abstractului.

Structura si semnificatii:

Primul vers contine un epitet metaforiccalma creasta prin care se desemneaza universul ideilor.(Arta arfi o rasfrangere la puterea a doua a realitatii.).

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

53/104

Poezia este o creatie ce depaseste timpul (din ceas dedus), devenind o imagine maipura a acestei lumi.

Lumea reala exista sub zenit, in obiectivitate,iar poezia se afla sub semnul nadirului,prin reflectare.

Zborul invers este o pierdere in nadir, intr-o lume mai pura. Creatia isi ascunde sensurile asa cum marea isi protejeaza cantecul sub clopotele verzi

ale meduzelor.

Noul univers al poeziei are un sens propriu, intern diferit de al lumii care o reflecta.

Limbajul poetic

abundenta metaforelor, a inversiunilor(mantuit azur), a epitetelor(harfe rasfirate,calma creasta)

folosirea adjectivelor participiale: dedus, intrata si a unor infinitive lungi(insumare,inecare).

ambiguitatea textului vine si din constructii sintactice inverse sau fraze farapredicat(prima strofa).

iambul este singura unitate metrica a poemului, rima este incrucisata.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

54/104

TEMA8TRADITIONALISMUL

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

55/104

TRASATURILE TRADITIONALISMULUI

Miscare literara care considera valorile trecutului superioare noului.

Viziunea idilica asupra trecutului si asupra satului atemporal se accentueaza in samanatorism

datorita conceptieie lui Nicolae Iorga: satul era un loc al armoniei depline;

viata rurala era prezentata in opozitie cu cea din orase, neconforma spiritului national

oamenii plecati la oras traiau sentimentul dezradacinarii al instrainarii de satul natal.

Traditionalismulinterbelic s-a conturat in jurul revistei Gandirea, aparuta la Cluj in anul1921.

Revista Gandirea se va muta la Bucuresti in anul 1924 sub conducerea lui Nechifor Crainic Nechifor Crainic, ideologul acestei orientari literare, expune programul :

influenta straina conducea la deznationalizarea culturii romane, instrainarea de sufletulpoporului;

se militeaza pentru autohtonizarea religiei ortodoxe, asa cum se intalneste in folclor;

reinvierea in constiinta romanilor a trecutului nostru;

cultivarea folclorului, accentuand zonele lui magice, bogatul fond mitic:obiceiuriCaloianul,Pastele

Blajinilor)

Reprezentanti ai traditionalismului gandirist: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, MateiuCaragiale, Cezar Petrescu.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

56/104

IN GRADINA GHETSEMANI- VASILE VOICULESCU

Face parte din vol Parga aparut in 1921, volum care marcheaza afirmatia originalitatii stilului luiVoiculescu

Desi majoritatea temelor si motivelor erau anticipate in primele sale volume, poetul depaseste traditia

ortodoxa prin spiritualizarea imaginii si innoirea expresiei . Acum tehnica poetului este mai precizata, expresia mai individualizata, scenele si motivele biblice nu mai

sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale nelinistii omului in aspiratia sa catre Dumnezeu.

Punctul de plecare al poeziei se afla in cele patru Evanghelii.

Vasile Voiculescu mentine in structura poemului majoritatea detaliilor din textul biblic pe care le dezvolta.

In poezia de inspiratie religioasa, imaginea lui Iisus apare de obicei asociata cu tema durerii, scriitoruloprindu-se asupra patimii acestuia.

Rugaciunea din Gradina Ghetsemani are loc inaintea arestarii lui Iisus de catre soldatii romani, in urmatradarii lui Iuda.

Poetul se opreste asupra acestui moment, in care Iisus apare ca om framantat de sfarsitul ce se apropie,fiind constient in acelasi timp de misiunea pe care o are .

Intreaga poezie se organizeaza astfel in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Iisus. Inainteamortii Iisus ezita, indoielile si nelinistea, teama de moarte sunt ale omului, depasirea momentelor dezbucium, de teama, tin de natura divina.

In prima strofa cu ajutorul imaginilor vizuale, poetul prezinta zbuciumul omenesc, lupta cu un destin care-

l inspaimanta: Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul / Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una

Prin contrast vizual sunt puse in opozitie omenescul si divinul sugerate pe o parte de sangele carereprezinta omul, viata terestra si pe de alta parte albul, simbol al puritatii ceresti: curgeau sudori desange pe chipul alb ca varul

Intensitatea durerii, capata proportii cosmice, intreaga natura fiind strabatuta de o jale metafizica Si-amarnica-i strigare starnea in slavi, furtuna

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

57/104

ROMAN TRADITIONAL-ROMAN MODERN Romanul traditional presupune o atitudine obiectiva si impersonala a autorului fata

de universal creat. Naratorul este omniscient, omniprezent.

Focalizarea este zero. Naratiunea se face la persoana aIII-a. Ordinea evenimentelor este cronologica, logica, iar firul epic- linear. Personajele sunt tipuri umane constante, evolutia lor este previzibila, sunt integrate

in mediul social . Observatia asupra personajelor se face din exterior. Constructia este echilibrata, uneori circulara. Modurile de expunere se imbina. Se acorda atentie detaliului semnificativ. Mediul prezentat este cel rural, iar viziunea asupra realitatii este etica. Sunt preferate romane monografice,sociale,romanul fresca. Ex. Baltagul de M. Sadoveanu. Romanul modern este citadin. Prezentarea evenimentelor se face la persoana I, in mod subiectiv. Focalizarea este interna. Intriga nu este importanta ,fiind subordonata analizei. Tehnica de analiza psihologica se face prin introspectie, monolog interior, fluxul

constiintei, memoria involuntara, dupa modelul lui Marcel Proust.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

58/104

BALTAGUL-MIHAIL SADOVEANU

Romanul apare in anul 1930.

Se incadreaza in specia romanului realist traditional.

Titlul: a dat nastere unor interpretari diferite:unealta specifica munteanului pentru a-si castiga painea;

unealta crimei;

simbolic inchide drumul initierii lui Gheorghita.

Tema: viata pastorala, transhumanta, in contextul unei lumi situate in prgul secolului XX

Structura si subiectul :

Romanul este alcatuit din 16 capitole bazat pe trei nuclee epice.

n expoziie/expoziiune este fixat cadrul spaial, aflm referine temporale (timpul de desfurare aaciunii) i se fac referiri la personaje mai ales se insist de la nceput asupra Vitoriei, acest tipreprezentativ pentru lumea arhaic, ancorat n respectarea tradiiei i a datinei.

Aciunea se petrece ntr-un sat de munte, n Mgura Tarcului. Autorul situeaz n prim-planulromanului familia lui Lipan, insistnd asupra chipului eroinei,care torcnd pe prispa casei, singuri-amintete o legend despre felul de a fi al muntenilor, n care sunt fixate trsturile de caracter icondiiile grele de trai ca fiind semne ale lui Dumnezeu date fiecrui neam nc de la zidireaneamurilor.

Autorul introduce, prin aceast legend, unul din motivele mioritice: motivul transhumanei, sugeratprin cele dou verbe autentice legate de condiia lor de pstor: suim, coborm, micare specificoierilor din vremuri ancestrale.

. Visele, alte semne, o fac s cread c prelungita absen a lui Nechifor este impus de un fapt deAciunea este deci plasat ntr-un timp anume: cel al sosirii nentrziate a iernii; curnd va vremiiprin a urla lupii, deci vine iarna, zice argatul Mitea, care se ntoarce cu oile i vacile. Vitoria iaaz gospodria pentru iarn. n sufletul ei ngrijorarea devine nelinite de excepie.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

59/104

Vitoria i scrie (prin preot) o scrisoare lui Gheorghi, chemndu-l acas. De la preot merge la babaMaranda, vrjitoarea satului, n ale crei previziuni oculte Nechifor s-ar fi lsat prins n mrejeleunei femei cu ochii verzi.

Vitoria se hotrte s-i spun lui Gheorghi c trebuie s plece n cutarea tatlui su.Nesigurana i sfioenia lui Gheorghi o determin pe Vitoria s nu-l trimit singur, ci s plece

mpreun. Intriga: hotararea Vitoriei Lipan de a pleca impreuna cu fiul sau in cautarea lui Nechifor Lipan Desfasurarea actiunii (capitolele VII-XII):

Desfurarea aciunii cuprinde drumul strbtut de Vitoria n cutarea lui Nechifor. nainte de apleca merge la biseric, apoi vinde produse hangiului David din Clugreni, iar banii i las, pn adoua zi, printelui, temndu-se s nu fie clcat de hoi.

Cei doi, mpreun cu domnul David, dup ce trec prin Bistria, fac popas la hanul lui Donea, laBicaz. Aici afl urma lui Nechifor. Plecarea ei la nceputul lui martie nu este ntmpltoare, ci

pentru c n aceast lun Sfntul Gheorghe strpunge cu sulia luminii solare balaurul iernii i alntunericului; n martie (alt mit) lumina nvinge ntunericul. Pe tot parcursul drumului femeia ntreab de un datornic cu cciul brumrie, clare pe un cal

negru intat. La Borca ntlnete o cumetrie, la Cruci o nunt, de unde observ c urmele lui Nechifor sunt tot

mai sigure, ceea ce o face s-i continue drumul spre ara Dornelor, i au purces spre VatraDornei aflnd c acolo fusese n toamn trg de oi. Drumul nu e sigur. Acostai de un strin cugnduri necurate, reuesc s scape, ameninndu-l i ajung la han. Aici afla ca s-a fcut tranzaciantre Nechifor care cumprase 300 de oi i ali doi oieri.

Trecnd muntele Stnioara la Suha, afl de la hangiul Iorgu Vasiliu, c pe la Sfinii Mihail iGavril trecuser doi ciobani cu turmele: Calistat Bogza i Ilie Cuui. n Sabasa, n curtea unui gospodar, l gsete pe Lupu, cinele credincios al lui Nechifor Lipan. Vitoria l recupereaz pe Lupu pltind o sum de bani. Lupu este cel care i conduce la cel disprut. Punctul culminant: inhumarea ramasitelor lui Lipan si indeplinirea obligatiilor funerare. La masa de pomenire sunt invitai subprefectul i oamenii si i cei doi oieri. n urma

investigaiilor fcute de ea,reuete, n ciuda lipsei dovezilor, s reconstituie n mintea ei crima.Spera ns s-i determine pe cei doi ucigai s se autodemate.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

60/104

Vitoria relateaza atat de veridic faptele, incat Bogza isi recunoaste crima, este lovit cu baltagul deGheorghita si muscat de cainele Lupu.

Cutui isi va recunoaste si el fapta si va fi arestat de autoritati.

Deznodamantul:Vitoria hotrte ceea ce are de fcut ntr-un viitor apropiat: ntoarcerea dup 40de zile la mormntul lui Nechifor, unde s vin s se nchine i Minodora.

Caracterizarea personajelor Eroul principal i prezent n desfurarea aciunii este Vitoria Lipan, deosebit prin

frumuseea fizic i sufleteasc, prin inteligena i tria moral, prin spiritul echilibrat, printenacitatea prin care-i urmrete scopul propus. De remarcat la Vitoria Lipan devotamentul istatornicia moral, inteligena n descifrarea i nelegerea sufletului omenesc.

Arta de a-i disimula inteniile o stpnete n mod impecabil. Negustorul David, impresionat deinteligena, caracterul ferm, i mrturisete domnului Iordan c, dac n-ar fi fost nsurat, ar ficerut-o de soie.

Vitoria triete ntrit de credina neclintit n Dumnezeu: Era aa o hotrre de mai sus ctrecare inima ei ntr-una sta ngenuncheat. Vitoria pare o iniiat, de vreme ce recunoate n faanegustorului David c drumul ei a fost poruncit de o instan suprem, divin: S tii dumneatac eu am pornit dup semne i porunci.

Cunoate, tie mersul vremii i se conduce dup semnele naturii.

Vitoria respect justiia divin i stimuleaz pe cea omeneasc, rmne de neclintit n aprareacredinei religioase cu caracter ritualic. Pentru Vitoria este sacr obligaia de a-l ngropa pe

Nechifor, de a efectua ritualurile nmormntrii i de a rzbuna crima. Stilul caracterizat prin naturalee, simplitate (dar nu simplism) armonia rezultat din folosirea

cuvintelor ce confer muzicalitate comunicrii, fineea, concizia demnitatea care impune folosireanumai a cuvintelor elevate de simul cultivat al limbii i evitarea celor triviale, grosolane, cu tentde invectiv vulgar, oralitatea, ironia care mbrac nuane diverse de la persiflare lasarcasm,contribuie la realizarea personajului.

Un rol deosebit l au dialogul i monologul interior prin care Sadoveanu i realizeaz personajulliterar.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

61/104

Numele dat celor dou personaje principale,Vitoria i Nechifor sunt simbolice

Simbolul acestor nume este triumful iubirii asupra tragicului existenei, asupra rului dinoameni, cci Lumea asta-i mare i plin de ruti (Vitoria este o form regional de la Victoria,iar Nechifor este un nume ce-i afl originea n cuvintele greceti Nike phoros purttor devictorie).

Un alt personaj al romanului este Nechifor Lipan, marele absent, cunoscut indirect, prinintermediul celorlalte personaje. Ca i Vitoria, este o figur emblematic pentru lumea oierilor de peRaru. Din monologurile interioare ale Vitoriei aflm c era un om nu frumos, dar impuntor,inegalabil povestitor, nelipsit de la petrecerile rurale. Avea o fire comunicativ i pasional, i plceas mai i rmn n compania unei femei frumoase dar n-ar fi prsit-o pe Vitoria, nu i-ar fi clcatjurmntul de credin i s se fi sturat de vechi i s fi cutat nou cum ncearc s insinuezeCalistrat Bogza.

O caracteristic deosebit a lui Nechifor : este, ca i Vitoria, un iniiat. Cnd Nechifor avea numai 4ani se mbolnvise de hidropic, o boal letal, dar din care se poate salva numai pe ci oculte,magice. Nechifor a fost vndut simbolic vrjitoarei satului pe-un bnu de aram, trecndu-i-l pestefereastra casei ca peste un prag al morii. Vrjitoarea, dup ce l-a descntat, i-a schimbat numeledin Gheorghe n Nechifor ca s nu-l mai cunoasc bolile i moartea.

Nechifor, dotat cu nelepciune, nvase de la btrnii oieri slov i poveti care conineau omoral profund. tia s spun vorbe adnci pe care le spusese cu neles la vreme potrivit.

Curajos, nu se temea s plece n toiul nopii pe poteci de munte i de hoi nu se temea; avea marestpnire asupra lor. Nechifor i iubea cinele, pe care-l hrnea cu mna lui, spre admiraiahangiului.

Chiar i dup moarte, spiritul su continua s fie ghid pentru familia sa. n gndul acesta care ivenise dintr-o dat s caute cinele, Vitoria cunoscu o alt binecuvntare. De unde-i venise gndul?Fr ndoial c de la Nechifor () sufletul lui se ntorsese ctre dnsa i-i ddea ndemnuri.

Un alt personaj este Gheorghi. El motenise de la tatl su nu numai numele tainic al acestuia,rostit de Vitoria n ceasurile ei de sfietoare tristee luntric, ca semn al iubirii purtate, ci i forafizic a acestuia. Este un copil, un adolescent, care se iniiaz n tainele vieii de pstor, nmeteugul oieritului. Astfel se explic de ce se afl departe de cas, n blile Jijiei.

Vitoria l face s neleag c trebuie s se maturizeze: nelege c jucriile au stat

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

62/104

Vitoria l face s neleag c trebuie s se maturizeze: nelege c jucriile au stat.De-acu trebuie s te ari brbat. Eu n-am alt sprijin i am nevoie de braul tu.Drumul vieii i morii lui Lipan alturi de mama sa este un drum de iniiere nmisterele vieii. Gheorghi n-are rolul numai de nsoitor al mamei, ci i revine rolulmajor de preluare a responsabilitilor tatlui su. Orice proces de iniiere estensoit de o moarte simbolic. Vrsta jucriilor moare cnd la porunca repetat amamei coboar n rp s privegheze osemintele printelui su i, dup datin, sin aprins lumnarea.

Gheorghi, purttor al crui nume nseamn victoriosul, nvinge rul. FiulVitoriei, dei nu are nsuiri fantastice, este totui un Harap-Alb al lui Creang,simbol al binelui, care parcurge un drum iniiatic, devenind braul care s lucrezei s protejeze familia i s rostuiasc motenirea patern.

,,Baltagul rmne o oper de referin pentru specia literar care se numeteroman, pentru c este:

creaie epic de mare ntindere, aciunea este ampl, desfurat pe mai multe planuri; conine conflicte umane i frmntri sufleteti puternice; un numr mare de personaje i varietate de tipuri umane; aciune dens, dinamic; personajele sunt principale, secundare i episodice; sunt respectate momentele subiectului; modurile de expunere: naraiunea, descrierea, dialogul i monologul interior; modalitile narative: consemnarea obiectiv a faptelor, relatare la persoana a III-a.

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

63/104

TEMA 9REALISMULLIVIU REBREANU

REALISMUL

7/28/2019 94943690-SCHITE-BAC

64/104

REALISMUL

Curent literar aparut la mijlocul secolului al XIX-lea ca o reactie impotriva romantismului. Opera literara este conceputa ca reflectare obiectiva a realitatii, in complexitatea acestia. Eroul este integrat in mediul de viata familial, social, economic, politic,cultural,fiind un

produs al acestuia. El este tipic, in sensul ca reprezinta o clasa sociala sau morala.. Primeaza observatia sociala si psihologica. Faptele, caracterele sunt veridice, verosimile.

Stilul este obiectiv, impersonal. Predomina descrierea concentrica si tehnica detaliului. Constructia operelor este solida, adesea circulara. Naratorul este omniscient, omniprezent. Focalizarea este zero.

Un tip de realism este cel balzacian.Trasaturi :

teme- mostenirea, arivismul, paternitatea