roumanie geographic

803

Click here to load reader

Upload: constantin-adrian-pina

Post on 27-Oct-2015

846 views

Category:

Documents


267 download

TRANSCRIPT

  • A propos de ce livre

    Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avecprecaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1'ensemble du patrimoine litteraire mondial enligne.

    Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives aexpiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sontautant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sonttrop souvent difficilement accessibles au public.

    Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenirdu long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.

    Consignes d 'utilisation

    Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendreainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris lesdispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant descontraintes techniques relatives aux requetes automatisees.

    Nous vous demandons egalement de:

    + Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers.Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans unquelconque but commercial.

    + Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuezdes recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposerd'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation desouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile.

    + Nepas supprimer Vattribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projetet leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez enaucun cas.

    + Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite deveiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dansles autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorierles ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur GoogleRecherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vousvous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe.

    A propos du service Google Recherche de Livres

    En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaitecontribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permetaux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer

    des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse|http : //books .qooqle . com

  • This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a projectto make the world's books discoverable online.

    It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subjectto copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain booksare our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.

    Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from thepublisher to a library and finally to you.

    Usage guidelines

    Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to thepublic and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps toprevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.

    We also ask that you:

    + Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files forpersonal, non-commercial purposes.

    + Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machinetranslation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage theuse of public domain materials for these purposes and may be able to help.

    + Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them findadditional materials through Google Book Search. Please do not remove it.

    + Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that justbecause we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in othercountries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use ofany specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manneranywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.

    About Google Book Search

    Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readersdiscover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the webat http : //books . google . com/|

  • Digitized byVjOOQIC

  • '23*

    cH

    MARELE

    DICflONAR GEOGRAFICAL

    ROMINIEI

    ?

    ' ...

    -^

    f)61*75. Mortl* MctUmar (itogrnflc. Vol. IV.

    *Digitized byVjOOQIC

  • Digitized byVjOOQIC

  • MSOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA

    FUNDATA LA 15 IUNIE 1875RECUNUSCUTA DREPT INSTITL'TIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUAR1E 1897

    MARELE

    DICTIONAR GEOGRAFICAL

    ROMINIEIalcAtuit $i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete

    DE

    GEORGE I0AN LAHOVARIPRE$EDINTE AL INALTEI CUKJI DE COMPTURI,

    PRE^EIMNTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVA'fATURA POPORULUI ROM1n,

    SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFICE ROMlNE

    V

    GENERAL C. I. BRATIANUSUB-EF AL STATULUIMAJOR GENERAL,

    DIRECTOR

    AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

    GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE,

    PROKESOR UNIVERSITAR.

    DIRECTOR AL MUZEULU1 NATIONAL DE ANT1CH1TATI

    VOLUMUL IV.

    BUCURETISTAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZE1, 59

    1901

    Digitized byVjOOQIC

  • .LIS

    Digitized byVjOOQIC

  • T^-^V- To

    (9L - Sra^^

    &-S-&

    MARELE DICTIONAR GEOGRAFICAL ROMINIE1

    I

    Iablani^a, com. rur. $i sat, injud. Mehedin{i, pi. Dumbrava,la 35 kil. de ora^ul T.-Severin,situata pe dou& dealurl i ovale ?i m&rginindu-se la E.cu com. Podul-Grosulul, la S.

    ;

    cu com. Padina-Mare $i Padina-Mic&; la V., cu com. Paroina-Mare $i la N., cu comuna Stig-ni{a.

    Satul forraeaza comuna cu

    mahalalele: Dose$ti $i fa^a, a-vind 1600 locuitorl, locuind in

    300 case.Locuitorii poseda : 70 plugurl,

    165 care cu bol, 26 caru^e cucal ; 70 stupl cu albine.Are : o $osea comunala care

    o leag& de com. Orevija $i Pa-roina-Mare ; o biserici, cu hra-mul Sf. Gheorghe, deservit&de2 preop $i 3 cintcirep ; o $coal&,condusS de un inva^&tor, fre-cuentata de 26 elevl $i 3 eleve.Budgetul com. e de 3736 leila venituii ?i de 2936 lei lacheltuell.

    Contribuabili sunt 246.Vite : 690 vite marl cornutc,

    330 bol, 60 cal, 700 01 ?i 600rimatorl.

    Cimpiile mai principale dinj

    com. sunt: Balauru), Iepurele,Vulturul, Batovul, Sculele $i

    Geanta.

    Dealurl mai insemnate sunt:Cuca-luI-R&doI, Dealul-Malinu-lul, Boca $i Sculele.

    V&i : Iablani{a $i Boca, pe carecurge piriul Iablani^a $i care

    se une?te cu apa Podul Gro-sulul, la locul numit Podul-Iablani{el. La V. com., la o de-pirtare de 1 kil., se afla fin-tina numita Po$ta, pe unde secunoa?te olacul vechiu.

    Iacob (Dealul-lui-), deal, in jud.Tulcea, pi. MScin, pe teritoriulcom. rur. Turcoaia; este dealfara legftturl cu vre-un alt deal,

    a?ezat in partea de V. a pi. ?ia com. care seintindela poalelesale de V. ; e denature stincoas&,acoperit pe alocurea cu fine^e ; areo inal^ime de 336 m., care poartinumele de Turcoaia, dominindasupra satulu! Turcoaia , asupraDunarel $i asupra drumululju-defean Macin-Satul-Nou-Ostrov

    ;

    are ca prelungirl dealurile : Igli-

    $oara Mare, Igli?oara-Mica\ Ma-nole $i Gorgova; este acoperitcu fine^e $i pa$unl.

    Iacob-Mog, movil&y jud. Tul-cea, situate in partea centrala

    a plS?ei Tulcea, i cea dc S.a com. rur. Malcoci ; a$ezatpe muchea Dealulul-Mare, arco inal^ime de 148 m., domi-nind asupra vailor Sari-Ghiol $iValea-Mare, asupra satulul Mal-

    coci ?i drumulul comunal Mal-coci-Agi-Ghiol; este naturala $i

    acoperita cu verdea^a.

    Iacob (Piscul-lul-), pise, in com.rur. Govodarva, pi. Motrul-d.-s.,

    jud. Mehedinji. Aci se afla ur-mele unel vechi ceta^I romane.

    Se afla pe partea dreapta a pi-

    riulul Govodarva ?i in apropi-ere de $osea.

    Iacob-Suhat, girla, in jud. Tul-cea, in partea de N. a pla$ei

    Tulcea $i a com. rur. Mal-

    coci, $i in partea de S.-V. a

    placet Sulina $i a com. urb. Chi-

    lia-Veche ; se desface din lacul

    Costin ; curge spre E. d'alungul

    malului nordic al grindulul Sti-

    pocul; trece pe ling& lacurile

    Costinciuc ?i Buciul, care se

    scurge in el, $i, dup& un cursde 12 kil., se plerde in intin-

    Digitized byLiOOQIC

  • IACOBENI IAILA-DERE

    sele stufaril de linga lacul Pe-purnicul.

    Iacobeni, sat, in partea de E.a com. $ipotele, pi. Bahluiul,jud. Ia?i, situat pe malul dreptal Jijiei, format din 2 catune :Iacobeni ?i Tomulejul, carl facun trup, avind o populate de87 familii, sau 335 locuitorl.

    Locuitoril din Tomuleful suntstatornici^I in anul 1880. Iaco-

    beni este sat vechiu.Are o biserica zidita de un

    preot, Andrei.Vite sunt : 239 vite marl cor-

    nute, 30 cal, 723 01, 9 capre ?i75 rimatorf.

    Iacobeni, deal, linga satul cu a-cela$I nume, com. ipotele, pi.Bahluiul, jud. Ia?i.

    Iacobeni-Noi, sat, in partea deN.-V. a com. Dingeni, pi. Jijia,jud. Boto^ani, pe coasta de deal,in dreapta Jijiet. S'a infiin^at la1879 cu noil improprietari^r pemo?ia statulul Iacobeni. Are osuprafa^a de 436 hect. ale lo-cuitorilor $i o populate de 70familii, sau 264 suflete.

    Numarui vitelor e de 1240:422 bol ?i vacl, 81 cal, 702 01, 35porcl.

    In sat se afla : 1 circiuma, 2

    comercian^i $i 2 meseria^I.

    Iacobeni-Vechi, sat, in centrulcom. Dingeni, pi. Jijia, jud. Bo-toani, pe partea dreapta a Ji-jiei, cu o suprafa^a de 993 hect.i cu o populate de 50 fami-lii, sau 250 suflete. Mo?ia esteproprietatea Statulul.

    Are o biserica facuta de lo-

    cuitorl $i deservitade 2 cintare^T.

    Iacoboaia, piidure, in jud. Ba-cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta-

    ma^i, cu o intindere de 28 hec-tare.

    Iacovile, sat, facind parte din com.rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j.,jud. Vilcea. Are o populatede 202 locuitorl (102 barbaflf ?i1090 femei).

    Iadul, vale, izvore^te de la E.de com. Mioveni, pi. Riul-Doam-nel, jud. Muscei $i se varsa inriul Arge^elul, pe malul sting.

    Iadulul (Gura-), toe izolat, injud. Buzau, com. Nehoia?ul, pemo$ia Jari$tea, in poalele mun-telul Cumpenile, unde se aflao mul^ime de izvoare cu apeminerale, exalind un miros sul-furos, ce f-a determinat numirea.

    Iaga, toe, in jud. Bacau, pi. Taz-laul-d.-s., com. Buc$e$ti, situatla confluen^a piriulul Cernui cuTazlaul-Mare.

    Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con-stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-

    ritoriul com. rurale Almaliul ; sedesface din poalele de E. aledealulul Sari-Me?ea-Bair ; se in-dreaptaspre E., intr'o direcjiunegenerala de la S.-V. spre N.E.,mergind printre doua prelun-girl ale dealulul Sari-Me?ea-Bair,

    carl poarta acela$I nume ; braz-deaza partea de N.-V. a pla^el$i pe cea de S.-E. a com. ; taiedrumul judefean $i eel comunalce duce de la Almaliul la Ese-Chioi, $i, dupa un mers de 6kil., se deschide in valea piriu-lul Almaliul, numita BeilicCeair,ceva mal jos de locul numit Ci$-meaua-Ostrovenilor ; malul sau

    sting este acoperit cu vil.

    Iaila, sat, in jud. Tulcea, pi. Nia-cin, catunul com. Cirjelarl, a-

    $ezat in partea centrala a plfi^el$i cea de N. a com., la 12 kil.

    spre N. de re$edin{a, pe am-bele malurT ale vail Iaila-Dere.

    Intinderea sa este de 45 hect.,

    iar populafia, compusa din Bul-garl ?i RominI, este de 57 fa-milii, sati 215 suflete. Prin el

    trece drumul comunal Hasanlar-Orta-Chioi.

    Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,pi. Babadag, pe teritoriul com.

    urb. Babadag; se desface dindealul Asmilar-Bair ; se intinde

    spre E., avind o directiune ge-

    nerala de la S.-E. spre N.-E.,brazdind partea de N. a pla?el

    ?i a com. ; lasa spre S. dea-

    lul Ghel-Tepe ; pe la poalele deE. merge drumul judejean Ba-badag-Alibei-Chioi ; este de na-

    tura stincoasa; se ridica la 138

    m., dominind satul Satul-Nou,balta Topra-Chiopru ?i drumuljudejean ; este acoperit cu pa-durl ?i fine^e.

    Iaila-Dere, piria, in jud. Tulceapi. Macin. Izvore^te din poalele

    de V. ale dealulul Qubucluc-Bair$i Orta-Bair, $i se indreapta mal

    fntuu spre N.-V. ?i apol spre V.,

    avind o directiune de la E.

    spre V. ; trece prin partea de

    N. a satulul Iaila, de unde ?i-a

    luat numeie; curge de la poa-

    lele de N. ale dealulul Ortabui-

    rac $i Hasanlarulul, ?i, dupa uncurs de 12 km., se varsa in

    piriul Cerna, pe partea stin-

    ga, linga satul Satul-Nou, pe

    care-1 uda prin mijloc. Braz-deaza partea de S. a pla^el, ?i

    pe cea de N. a comunel Satul-Nou. Basinul sau, cu o intindere

    de 2400 hect, coprinde cite oparte din teritoriul comunelor

    Satul-Noti $i Cirjelari, $i este

    cuprins intre dealurile : Hasanlar,

    Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or-ta-ChioI, de-oparte, Carapcea ?i

    Ac-Punar, de alta parte. Ca a-fluen^i are pc dreapta: Derea-

    Ac-Punar, $i pe stinga Domus-

    Culac. Maluriie sale sunt in ge-

    neral ripoase, pana la conflu-

    Digitized byGoogle

  • IALOJITA IALOMIfA QUDEJ)

    en{a cu piriul Domus-Culac.Pe valea luT merg drumurile co-munale: Iaila-Satul-Nou, Ac-Pu-

    nar, Satul-Nou, Homurlar-faila.

    Ialoji^a, piruly in jud. Suceava,com. Sarul-Dornet ; afluent al pi-

    riului Calimanelul.

    Ialoji^ei (Virful-), piscul mun-telul cu acest nume, intre com.

    $arul-Dorne!siBrosteni,jud. Su-ceava, avind 1616 m. altitudine.

    Ialomicioara, sat, jud. Dimbo-vifa, plaiul DimbovHa-Ialomita,cat. com. Mo^aeni.

    Ialomicioara, piria, jud. Dimbo-vi^a, care izvoreste aproape demuntele Leoata, si primeste insine piraiele: Ialomicioara Fru-

    moasS, Ialomicioara-VaeT sati

    Valea Vacel, Silistea, Lili, Giurcule^ul, Chincioaca, Tan{ea sialtele, apot trece prin raionul

    com. Runcul, si, aproape de com.Mot&eni, se varsa in partea

    dreapti a Ialomi^eT, sub numelede Ialomicioara-Mare. Tot inIalomicioara se mat varsa si

    Valea-Jtya, din sus de Mo^aeni.

    Ialomicioara-Micd, sau RSsS-riteana, piriu, jud. Dimbovifa,ce izvoreste de sub muntele Pa-duchiosul, despre Prahova si se

    varsa \\\ partea stinga a lalomi-

    {eT, din sus de Moroeni, in drep-tul Glavel, care este o poeana

    frumoasa.

    Ialomi^a, judef, numit ast feldupa* riul Ialomi^a, ce-1 udade la V. spre E. Este situatpe {annul sting al DunSrel, inunghiul ce formeaza acest flu-viu in curgerea sa despre N\,udind partea de V. a Dobrogel.

    Limite. Spre N., judejul se mar-gineste cu judefele Buzau si Bra-ila. Linia desp3r^itoare incepe

    despre N . de com. Jilavele, mer-ge spre E., trece prin valea piriu-

    lul Sarata si pe la N. satulul Gir-

    bovi, apol satul Grindul, deunde se coboara spre N.E., des-parfindu-se de judeful Braila pa-na in dreptul satulul Murgeanca,

    unde teritoriul comuneT Cioara-Doicesti din jude^ul Braila, secoboara spre S. pSna in laculStrachina, formind un cot injudeful Ialomi^a in forma dedreptunghiu, de unde iaras! iadirec^iunea spre E. pana in Du-

    nare.

    Limita jude^ulul spre S. oformeaza Dunarea, ce despartejude^ul de Bulgaria din drep-tul satului Vara?ti, pi. Borcea,

    pana in dreptul pichetulul Chi-ciul, sau panS la un kil. spreE. de Silistra; de aci, Dunareadesparte jude^ul Ialomi^a de ju-de^ul Constanta, formind si li-mita despre E., pana intra injude^ul Braila.

    Marginea de E. este o linieconventionale, care incepe dinlimita jude^ulul de N., desparteacest judet de judeful Prahova,mergind spre S. p&na* in riulIalomi^a si de aci merge spreS.E., taind d'a curmezisul vaileIleana, Hie si Bulumezi si trecindpe la Moara Saraca, prin Valea-ArgoveT, prin lacul Mostistea,

    pana in DunSre, in dreptul sa-tulut Varasti.

    Suprafafa jude{ului, cu o in-tindere de 805529 hect., esteo cimpic vasta, taiati in douaparp de riul Ialomi^a, presaratade o mul^ime de movile si cres-tata in partea de N. si de S.de mat multe vaT. Din riul lalomifa, spre S., in lafime ca de35 kil. si din Borcea, spre V.,

    in lungime ca de 75 kil., se in-tinde cimpul Baraganul, a Cclruisuprafafa prezinta niste ondu-la{iun! largl, nesimfite in urcare

    si coborire. Trel marl coaste

    marginesc acest cimp in p&rfilede N.-S. si E., iar partea deV. formeaza o continuare a cim-piilor din pi. CimpuluT si din ju-de^ul Ilfov. Coasta de N. poartanumirea de coasta Ialomi^ef, iarcele despre E. si S., numat sim-pla numire de coasta.

    Sunt in jude^, si cu deose-bire pe cimpul B^ragan, multemovile, artificial. Modul cumsunt aranjate nu pare a fi cevaintimplator ; asa, in partea deE. a Baraganuluf, unde sunt ma!bine conservate, se poate obser-va c moviiele sunt ast-fel dis-puse, ci formeaza patrulatere,dintr'un centru, format dintr'omovila mat mare, se intind matmulte raze in diferite directum.Nu se cunoastede unde s'aluatpamint pentru a se ridica acestemovile, cacl prin prejurul lor,nu se vad gropl. Sapindu-seunele movile, nu s'au gSsit intr'u-

    nele nimic, iar intr'altele numat

    carbunl. Cele mal principalemovile sunt : Movila-VoevoduluT,Movila-luT-David, Dragaica, Ca-comeanca, Baurul, Ciunga, Pa-una, Copuzul, Gemenile, a-Neac-suluT, etc.

    Ape. Dunarea curge spre S.,apol spre E., formind mal multebra{e, din carl cele mal marlsunt: Borcea si Gura-BaliT. Ia-

    lomi^a strabate jude^ul despreV. spre E., unde se varsa inDun&re. Sarata, piriu, curge

    din jude^ui BuzaU, spre S.,si se varsa in riul Ialomifa. Ghi-ghiul, un mic piriu, vine din jud.Prahova si se varsa in piriulSarata. Lacuri principale sunt:Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca-

    bilul, Strachina, etc.

    Dunarea, in curgerea sa, for-

    meaza mai multe insule, dincarl cele mal marlsunt: Balta,Tul-chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba-laban, Aleonte, Atirna^i si Vaca.

    Clhna. In timpul lernel, clima

    Digitized byGoogle

  • IALOM1JA (JUDEJ) lALOMIJA (JUDEJ)

    este aspra, din cauza vinturilor

    ce sufla despre N. $i carl, ne-gasind nicl un obstacol, producviscole ce pun adesea in pri-mejdie d'a se name^i turme in-tregl de vite. Primaverile suntadesea umede $i reel ?i dincauza ploilor $i a topirii zape-

    zilor. Dunarea ese din albia sa

    $i inundeaza pa^iunile ?i padu-rile de pe ^armurile sale. Verilesunt calduroase, ploile adeseainceteaza, Dunarea scade ?i cu

    dtnsa, bra^ele $i lacurile ce for-

    meaza mla^tine.

    Toamna, cind nu cad plot?i zapezile nu vin de timpuriu,este timpul eel mal frumos.

    Propriet&ft. Sunt tret seriT depropriety in acest judet: pri-ma serie incepe din Dunare pana

    in mijlocul Baraganului; adouaserie incepe din riul Ialomi^a

    spre S., pana in mijlocul Ba-raganului ; a treia serie, din riul

    Ialomi{a, spre N., pana in jude-{ele Braila $i Buzau.

    Statul poseda 59 propriety!$i anume: Carareni sau Hagieni,

    Cune$ti sau Bizeanca, Fundul-Crasanijegalia, Strachina, Bro$-teni-Vechi, Rogozul, Bue^ti, Fe-

    te$ti, Faurei, Gauno^i, Vara?ti,Vladeni, Blagodeasca, Pfersica

    sau Bordu?elele, Piscul-Carapa-

    nuluT, Ciocanesti -Mihaiu-Voda,Dichiseni, Trimseanca, Sapu-nari sau Odaia - Protopopulul,Berbeci - Pope$ti, Cocora, Mi-leasca, Slobozia, Ciocane^ti-Mar-

    gineni, Bogata, Ceacul sau Valea-

    PlopuluT, Iazul sau Lata-Sanata,

    Lup$ani, Ulmul, Copuzul sauOdaia- Calugarulul, Gaifa, Sapu-nari, Calara$i-Vechl, Coslogeni,BuculMatuse$ti, Cure$ti, Cotul-luI-Epure, Stelnica-Pir^ani, Re-

    viga, Cazane$ti, CalSra?i, Ora?ulsau Piua-Petrel, Cotorca, Grin-

    dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica,Cune^ti, Petroiul, Baraganul,

    Buciumeni cu Fr&tile$ti, Buc$a,

    Culcatf (Nucet), Culcafi (Raz-van), Fratiie?ti, Motilva, Sforile,

    Piscule^ti, Pisculeasa, compusadin Cotul-lui-Coco? $i Cotul-luT-

    Dragan, Bobul sau Corneanca,Surdeasca - Gloganeasca i Ar-ma$e$ti.

    Eforia Spitalelor Civile din Bu-

    cure$ti, poseda opt proprietor, $ianume: Calara$i-Lichire?ti, Cir-nulisa, Crasani-d.-j., Dude$ti, Lu-ciul cu Giurgeni ?i Gura-Ialomi^eT,Popeni, Piersica-Mlerlani $i Stel-

    ciul.

    Producfiunea. Pamintul jude-{ulul, propriti zis pentru cultura,

    formeaza un strat argilo-nisiposamestecat cu substance orga-

    nice ?i produce o mare canti-tate de cereale, plante alimen-tare. Cultura tutunului se face

    in pi. Cimpulul.

    Pe insulele ce Dunarea for-

    meaza in curgerea sa, se afla

    multe padur! cu lemne de salcie?i plop, iar pe amindoua ma-lurile riulut Ialomi^a, se afla

    padurl, carl, pe linga salcie $i

    plop, mal con^in $i stejar, anin,carpen, frasin, etc.

    Suprafata jude$ului, fiind o in-tinsa cimpie producatoare, estefavorabila cre^terel animalelor.

    Vite in jud. Ialomifa sunt: 490x^9cal, 92932 boT, 257737 ol, i960capre, 49578 porcl, 147 asint.Este cunoscut ca numarul vi-telor era in secolele trecute $i

    chiar pana pe la jumatatea a-cestuT secol ma! mare ?i ca vi-

    tele erau de o mal buna rasa;a?a ca guvernul turcesc cum-

    para de aici ca! pentru armata$i alte vite, din hergheliile $i tur.

    mele ce populau cimpiile jude-^ulul Ialomi^a ; acum insa" trans-

    formarea suhatelor in locuri decultura, a facut ca numarul vi-telor sa se inpu^ineze.

    Dintre animalele salbatice segasesc: lupul, mistre^ul, vulpea,

    iepurele, vidra, viezurele, etc.

    Dintre pasari se afla vulturul,dropia, cocorul, lebada, pelica-

    nul, beca^a, gisca ?i ra^a sal-

    batica, etc. Din cultivarea albi-nelor se produc anual pana la20000 kilog. miere $i 6800 ki-log. cear5.

    Din Dunare, Borcea $i de prinlacurl, se pescuesc: crap, somn,

    morun, cega, ?alau, tiuc3, etc.

    De ?i agricultura este spe-ciala ocupatiune a locuitorilor,totu$i ^i industria a luat avint;a?a, in fabrica din satul Bro?-

    teni-NoI se fabrica mult alcool.

    Macinatul cerealelor se face inmaf multe mori de vint, de ap&?i cu aburi, din carl cele malsistematice ?i carl dau zilnic omal mare cantitate, sunt celedin Broteni - Not, Lehliul iCaline^ti. Fabricarea brinzeturi-lor, a pastramel, a pe?telul sarat,

    apol a caramidet, a obiectelorde lemn $i de fier, precum ^i^esaturile de lin&, de cinepi, debumbac i de mitase, etc., for-meaza una din principalele ocu-pa^iuni ale locuitorilor.

    ComerciuL In judef , comerciulse face cu cereale, animale, plei

    nelucrate, lin&, alcooluri, seu,

    pe?te sarat $i proaspat. Comer-ciul cu cereale, care formeazaprimul izvor de bogafie al lo-cuitorilor jud., se face in fie-carecom., dar mal mult in porturileCal5ra?i ?i Gura-Ialomi^eL Co-merciul de vite $i de manufac-ture se face in fie-care comuna

    ?i cu deosebire in bilciurile cese ^in peste an in urm&toarele

    locaiita^- in Calara?i, de la 1 10Septembrie ?i la 9 Martie; in Slo-bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie?i la Inil^are ; in Urziceni, unde,in deosebl de tirgul saptaminal, etirg la Duminica Floriilor $i la 14Octombrie; in Lehliu se facetirg saptaminal ; in Giurgeni, la

    14 ?i 26 Octombrie; in Ciochina,la 8 Septembrie $i Duminica-

    Digitized byGoogle

  • IALOM1TA (JLTDET) IALOMITA (JUDEX)

    Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie

    91 la Pogorirea Sf. Duh; inBrosteni No!, la 25 Martie, 29Iunie, 27 Iulie, Duminica To-met si 14 Octombrie; in Grin-dul, la 9 Martie, 15 August, 26Octombrie si la Pogorirea Sf.Duh.

    Cfil de comunicafie. Jud. Ialo-

    mi^a e strabdtut de cei ferate,sosele si ca! navigabile. CSile fe-

    rate strabat jude^ul in lungulsi latul s3u, avind o lungime de167 kil., din carl linia Bucures ti-Fetesti, cu jy kil., avind sta-bile: Lehliul, Dllga-Mare, Ghim-pa(i, Guinea, Marculesti, Elenasi Fetesti; linia Slobozia Cele-

    rasi-Port, cu 47 kil., cu stasiaSilistea; linia Fetesti-Feurei, cu

    43 kil., avind stabile Hagieni,

    Jindarei si Murgeanca.Sosele acoperite cu pleatra

    sunt pe o intindere de 15 kil.,iar neimpletrite sunt foarte nu-

    meroase pe o mare intindere.

    Cei navigabile sunt: Dunarea,cu bra^ele sale Borcea si Gura-

    Bali!.

    Instrucfiunea, I n st ruc^i unea

    se prede in jude{ in 124 scollprimare rurale si 4 scoll pri-mare urbane, din carl 22 debaejT, 24 de fete si 82 mixte

    ;

    iar din acestea, 62 sunt intre-{inute de stat si comune, 10de jude{ si comune si 56 numaTde comune. Urmeaze cursurilein scoalele rurale 4000 elevlsi 800 eleve, iar in cele urbane600 elevi si 300 eleve. Per-sonalul didactic se compunedin 104 investor!, 8 institu-torl, 24 inve^etoare si 5 insti-tutoare, ceea ce formeaze untotal de 141 membri a! inv&-temintului primar. Cu intre^i-nerea acestor scoli s'au chel-

    tuit de stat, jude{ .si com., ?n-tr'un singuran suma de 200367lei, 10 bant, din care pcntru

    $coalele rurale 152972 let, 50

    6117*. Mmrgl* DUfionar Qtogr+He. Vol. TV.

    banl si pentru scoalele urbane

    47394 let, 60 bant.Pentru inva{amintul secundar

    se afle un gimnaziu real in o-rasul CalSrasi, cu 9 profesorf.

    In satul Armasesti este oscoale mixte de meserii si agri-culture practice, in care se afle

    interna^! 40 elevi si 40 eleve,avind 14 profesorl, profesoare,maestri si maestre.

    Personalul sanitar al jude^u-lui se compune dintr'un medicprimar, patru medic! de pies!,un medic al orasului Calirasi,do! medic! la spitaiele din Ca-larasi si Urziceni, precum si unmedic la spitalul Armasesti. Sema! afla patru vaccinator! sipatru moase. Un medic vete-rinar ingrijeste de starea sa-nitary a vitelor in caz de epi-zootil. Sunt trelfarmaci!, din car!doua* in Calirasi si I in Urzi-

    ceni, cari procure medicamentebolnavilor dinspitalesi particu-larilor.

    Justijia. Se afla in jude$ untribunal, care depinde de curtcade apel din B icuresti ; o curtecu jura^I, care funcfioneaze lainceputul fie-cSru! trimestru, tre!

    judccetorii de ocol cu resedin^ele\\\ Cal&rasi, Slobozia si Urzicenisi in fie-care comune cite o jude*cetorie comunale.

    Admipiistrafia. Se afle o prefectura, tre! subprefecturl si in

    fie-care comuna ci:e o primerie.

    Siguranfa publica \\\ orasul Cale-

    rasi este pusa sub privighereaune! poli^il. Rescdin^a s ib pre-fecturilor este in : Calarasi, Slo-

    bozia si Urziceni.

    Armata, Este in jude{ un re-giment de infanterie, care poartedenumirea de al 5 -lea, lalomi^aNo. 23, si depinde de corpul IIIde armata cu resedin^a in Galafi.Regimentul are tre! batalioane,din car! unul permanent si douateritoriale, avind si 1 2 companil.

    Doue escadroane de c&l5ras!fac parte din regimentul 5 decalSras! cu resedin^a in Ploesti.

    In Slobozia se afle un regimentde cavalerie permanent.

    CultuL Se afla 140 biserici,cu 181 preojl, divizate in patrusubprotoierif: subprotoieria Bor-cea coprinde 3 circomscripyi!

    ;

    subprotoieria Cimpulu! coprinde4 circomscripyi ; subprotoieria Ia-lomi^e! coprinde 5 circomscripyi!si subprotoieria Bal{il coprinde

    5 circomscriptii. Peste aceste

    subprotoieri! este o protoierie cu

    resedinta in Calirasi, si care

    depinde de Eparhia Mitropo-liei din Buciresti.

    Populafiunva. Dupa statisticaoficiale din 1887, se afla in ju-de{ 132936 locuitori, cu 29134cap! de familie, din carl 15092persoane stiu carte si 1 17844nu stiii.

    Dupft recensSmintul fecut in1 894, popiilafiuneajude^ulu! con-ste din 146630 locuitori, cu33962 cap! de familie, si 1 12668membri de familie, sau 75679barbatf si 7095 1 feme!. Dupiprofesiun! se afle : 38487 agri-cultorl, 1 185 meseriasl, 85 in-

    dustrial!, 1273 comercian^I, 800cu profesiun! libere, 6080 munci-tor! si 3231 servitor!.

    Budgetul pe 1898 99 : Ze-cim! : veniturl, le! 540710, ban!

    70; cheltuell, le! 537428, ban!

    95. Drumur! si presta^il: veni-turl, le! 283302, ban! 19; chel-tuell le! 280313, ban! 60. Spi-talul rural findarel, la veniturl

    ca si la cheltuell, le! 32189,ban! 54.

    Istoric* Pe timpul domnie! luiAlexandrulpsilante(i778),jude-tul avea alta forme si aite ?m-parfire ; asa in partea de N. selimita cu raiaua Breile! si jude-^ele : Slam-Rimnic, Buzeu, Sa-cueni si Prahova ; spre S. si E.,cu DunSrea si spre V., cu Ilfovul.

    Digitized byLiOOQIC

  • IALOMIfA QUDEJ) 1ALOMIJA (PLASA)

    Coprindea 127 sate impar{itein

    7 pla?I: Lichiresti, Stelnica, O-ra$ul, Slobozia, Girbovi, Jilavele$iDridul. Pl^ile : GirboviJilavele?i Dridul coprindeau sate, canazt sunt in jude^ele : Buz^u, Pra-hova ?i Ilfov. Plasa Ora^uIuT co-prindea sate din jude^ul Slam-Rimnic; iar satele din V. pla-cet Borcea formau plasa sepa-rata, numita a CiocSne?tilor, cedepindea de judeful Ilfov. Dinpunct de vedere militar, jude-\u\ era impact in 7 capeteniimilitare: a-ScaunuluI, a-Lichi-re?tilor, a-StelniciT, a-Ora$ului,a Sloboziet, a - Grindului - F&g&-ra$eanuluT $i a-Fundul-Danciului,peste care era ?i o polcovnicie.

    Scheie principale erau : Ora?ut-de-FlocI, Berle?ti, Plopi, Stel-

    nica, Timbure?ti ?i Calarai. Ca-pitala jude^ilui era Urziceni.

    Aceasta imparfire a durat pa-na in anul 1832, cind jude^ula fost divizat in patru pla^I

    :

    Borcea, Balta, Ialoraija i Cim-pul, stramutindu-se capitala ju-detulul la Calara$i. Pla?ile Ia-lomi{a ?i Balta s'au unit in 1882,formind o singura plasa cu nu-mele Ialomifa-Balta.La 335, inainte de era cre-

    ?tina, locuiau pe aid $i in res-tul {aril, Ge^il, car! aveau o

    cetate de lemn, in dreptul Si-listret, la tret sferturi de oradeparte de Dunare. Acea ce-tate a fost pradata $i arsa deMacedoneni, carl trecuscra Dn-narea intr'o noapte, sub comanda lui Alexandru-celMare,regele MacedonieT.

    Pe la jumatatea secolului alaselea, {ara fu invadata deSlavl ?i parole cele ma! popu-

    late de acel neam erau laturileriului Ialomifa $i cu deosebire

    locurile de pe linga gura riu-lui Ialomifa.

    Ca locurl istorice injude^sunt:Rovine, unde Mircea eel Mare

    batu in anul 1398 pe Turci;Neni$ori, numit azl Armase$ti,unde Mateiu-Basarab batu in a-nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O-ra$ul-de-Floci, unde Mihaiu-Vi-teazul batu la 1595 pe Turci.

    Urme de ceta^T sail intarirl mi-litare, despre carl istoria nu

    spune nimic, mat sunt la Ceta

    tea-FeteT, Crasani, Iazul, Ulmul,

    etc.

    Ialomi^a, plasa, in jud. Dimbo-vi^a, care ?T-a luat numele dela riul Ialomi^a. Aceasta plasa

    octipa partea de S.-E. a jud.Dimbovita, fund situata numalpe loc $es $i cimpii intinse, a-vind numal cite-va delule^e inraionul com. Baleni-RominT $i

    cite-va valcele, precum $i cite omovila artificiala facuta in tim-

    pul rezbelelor vechT la Finta,

    Corne?ti ?i Frasinul. Aceasta

    plasa se invecine^te: la E. ?i la

    N.-E. cu jud. Prahova, pi. Tirg-$orul, de care se desparte prinriul Cricovul-Dulce, afl lent al

    Ialomi^el; la N.-E., ca pi. Dea-

    lul-Dimbovi^eT, j id. Dimbovi^a;la V. ?i S.-V., ci pi. Bolintinul

    $i la S. ?i S.-E., cu jud. Ilfovul.Clima acestel pla?T este dulce$i sanatoasa, pamintul este fer-til $i este udat de riurile ur-matoare: Ialomi^a, cu afluen^il

    sat Piscovul, Crivatul $i Crico-

    vul, cart cite-trele se varsa in

    partea sti iga a Ialorai^eT; Co-

    lin tina, Ilfovul $i in partea deV. riul Dimbovi^a, care servade limita intre pi. lalomi^a $ipi. Bolintinul. PI. Ialomi^a ca ?i

    pi. Bolintinul $i Cobia, fiind si-

    tuata pe cimpii intinse, este una

    din cele ma? productive in ce-

    reale, griu, porumb, orz, ovaz$i meiii ; mat produce cinepa,fine^url intinse, legume ?i incite-va locurl e acoperita cu pa-

    duri.

    An imale in aceasta pi., sunt

    mal ales of $i vite mar! cor-nute.

    Padurl sunt: 105000 aril laBolovani, 5000 aril la Podul-Barbierul, 5000 arii la Corna-{el, 25000 aril la Frasinul-Pir-lita, 5250aritlaGhergani, 80000aril la Marce^ti, 10000 aril laMavrodinul, 57000 ariT la Vi-zuresti-Pirlita, 11750 la Boanga,etc.

    In pi. Ialomi^a, afara de riurl5i pirate, sunt $i cite-va lacurl

    si hele?tae, precum : doua he-le^tae $i un mare lac la Baleni,

    un heleteu la Corn&tel, unul

    la Ghergani, unul la Podul-Bar-bierul, etc.

    Ca industrie aceasta pi. are

    :

    o fabrica de spirt %\ o fabricade faina la com. Baleni-RominT,o fabrica de spirt la com. Ghe-boaia, o moara de apa la Ba-leni-Romini, o moara cu aburl

    $i trel brutadl la Bilciure$ti, o

    moara de apa $i o brutarie lacom. Catunul, o moara de apala Corne^ti, o brutarie la Con-

    te^ti, o moara de aburl la Cor-natel, o moara de apa la Fra-sinul, o moara de aburl la Gher-gani, o moara de apa $i o piuala Tatarai $\ o moara de apla Vizure^ti.

    Comerciul este activ ^i cacentre de desfacere a diferiteobiecte peste an sunt: Corna-

    {elul, un mare tirg anual, care

    se face toamna, la 8 Septembrie,unde se aduna lume ?i comer-cianp din diferite par^I ale ^a-rel ; apol Baleni, unde se facetirg la Dragaica, adica la 24Iunie. Cu toate acestea, produc-^iunea acestel pla^I se vinde ?ise exporta i in alte par^i de-

    partate : a?a spirtul din Baleni

    s'a exportat anil trecu^I tocmal

    pe pie^ele Ispaniel in Barcelona

    $i alte par(T ; faina, de asemenea,fiind de o prea buna calitate,se trimite in multe pftr^T ale \-

    Digitized byGoogle f

  • IALOMITA (PLASA) 11 IALOMITA (PLAlC)

    rel; un depou insemnat este siin Tirgoviste.

    Pentru inlesnirea comunicafiel

    sunt: soseaua na^ionala Tirgo-

    viste Fundata - Bucuresti, caretrece prin comunele : Bildana,Podul-Barbierul, Ghergani, Con-

    {esti, Bolovani si intri in pi.

    Dealul, mergind la Tirgoviste;soseauajude{eanaTirgovisteBu-timanul, care trece prin catunele

    si comunele : Butimanul, Finti-nelele, Bujoreanca, Catunul, O-chiul-BouluT, apoi prin Cojasca,Bilciuresti, Dobra, Baleni, dupacare intra in pi. Dealul, mer-

    gind iarasi la Tirgoviste; so-seaua vecino-comunala care trece

    prin comunele: Bolovani, Cor-

    nctyelul, Dobra, Gheboaia, Fintasi Frasinul ; soseaua vecino-co-

    munala Ghergani-Colacul-Cojo-sea. Peste riurile pe unde treeaceste sosele se afla : doua podurl pe Ilfov si unul pe Co-

    lintina in raionul com. Balteni,

    un mare pi d peste Dimbovifasi doua peste Ilfov in raionulcom. Bolovani, un pod pelalomifasi unul pe Crivat la com. Ca-tunul, doua podurl pe r. Criva^ulla Cornesti, patru podurl la Confesti peste riurile Ilfovul, Colin -

    tina si Dimbovifa, un pod laGheboaia, pe riul Piscovul, unul

    la MSrcesti tot pe Piscov, si

    unul in centrul com. Vizuresti,

    peste riul Colintina.

    PL Ialomi{a se compune din

    19 com. rur. si anume: Baleni

    -

    Romini, Baleni-Sirbl, Balteni, Bo-lovani, Bilciuresti, Cojasca, Ca-tunul, Cornesti, Con^esti, Cor-

    na^elul, Dobra, Frasinul, Finta,Gheboaia, Ghergani, Marasti,Podul-Barbierul, Tatarai si Vizu-

    resti, avind peste tot o populatede 26069 locuitorl Romini sici{I-va Bulgarl in com. Baleni-

    Sirbl.

    Resedinfa subprefecturel a-cestel pl&sl este in com. Bilciu-

    resti. Aci este si resedinfa ju-decatoriei de ocol a plasel.

    $colI sunt in toate comuneleacestei plasl. La cat. Cocosuldin com. Corna^elul este un

    mare spitai, intre^inut de Efo-ria Spitalelor Civile.

    La catunele Stanesti, Boangasi Mavrodinul au fost lupte in-tre Romini si Turci sub Mihaiu-Viteazul (1585 1599). Finta e-ste loc memorabil pentru lupta,dintre Mateiu Basarab si Vasile-Lupu, la 1653.

    Ialomita, plaiil, jud. Dimbovifa,care sl-a luat numele de la riulIalomi^a si care pana la 1883coprindea toata partea de N.a jude^ulul, spre E. de riulIalomifa; caci spre V. de Ia-lomi^a era plaiul Dimbovi^a.De la numita data, aceste douaplaiur! s'au unit si asta-zl este

    unul cu numele Plaiul Ialomi^aDimbovi^a cu resedin^a in com.$erbanesti-Podurile, unde se aflasi Baile-Pucioasa. Acest plaiu

    unit este situat numal pe mun{I,dealurl, vat si valcele si co-

    prinde toata partea de N. ajude^ulul. Se margine$te la E.cu Prahova, de care se des-parte prin mun{il Furnica, Pa-duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur-

    guiatul, Secatura, Poiana-Lupu-lui, Magura, Sultanul si alfil; laV., cu jud. Muscel, de care sedesparteprin mun^il: Meterezul,Muchia-Leoatel, Marginea-Dom-neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT

    si al^il ; la N. cu Transilvania,

    de care se desparte prin culmeaCarpafilor cu piscurile sale Omul,Caraimanul, Batrinasi altele; iarla S., cu plasa unita Dealul-Dim-

    bovi^a. Clima acestor plaiurl uniteeste foarte duice si sanatoasa, deaceea in toate veriie mul^imede vizitatori din Bucuresti, Giur-giu, Pioesti, Tirgoviste, etc.,

    cutreera aceste iocurl pline de

    florl si impodobite cu toatepodoabele naturel. Pamintul a-cestor plaiuri este fertil si in

    sinul sSu confine multe metalesi minerale de mare valoare.Munfil mai insemna^T, cari braz-deaza aceste plaiuri sunt: Mun-{il despre E. de partea dreaptaa Ialomi^ei, cum mergi de laMoroeni in sus: Plaiul-Domnesc,Priporul, Gilma-Ialomi^el, Brin-

    dusi, Orzea, Marginea-Cirligului,

    Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O-boarele, care se numeste si

    muntele Pietrosija, Nucetul, Bla-na, LSpticul, Cocora, Furnicasi Obirsia. In virful Obirsiel

    este Piscul-Omul, linga Bucegi,

    Mun^il pe partea stinga a Ialo-

    mi^el, de la Moroeni in sussunt : Gilgoiul, Piscul-cu-Brazi,

    Mdgurile, Raciul, Cufuritul, RSte-

    iul, Lespezi, Zanoaga, LucScila,

    Deleanul, Plaiul-MirceT, Tatarul,

    Padina, Col^i, Batrina si Doam-nele. Mun^il despre V. si apro-

    pia^I de Muscel : Orlea, Vaca,Ratuneiul, Marginea-Domneas-ca, Leaota, care este eel maiinalt munte din Dimbovifa dupaOmul, Mitarcea, utila, Dudele-Marl si Dudele Mid. Mun^il des-pre E. de Moroeni : In vecina-tatea Runculul : Podul-Frumos,

    Ton^ea, Piscul-VulturuluT, Piscul-

    Lacului, Fa{a, Citinele, Gilmasi muntele Orlea zis mai sus

    ;

    in vecinatatea Moroenilor siPietrosi^el: Suhatul-Maliu , Pla-

    iul - Plopilor, Dealul - Porumbel,

    etc.; in vecinatatea Bezdeadulul:

    Virful-Maguril-Morii, Virful-Run-

    culul, Virful-Gruiulul, Virful-Ur-

    seiulut, Virful-Voi net, si alfn.Plaiul Ialomija Dimbovi^a este

    udat de o mulfime de cursurlde apa, dintre cari mai insem-nate sunt: Ialomi^a ce izvo-

    reste din muntele Obirsia,curge spre S. printre plaiurile

    unite si primeste in sine : inpartea de E. : Ialomicioara-Mica,

    Digitized byGoogle

  • IALOMIJA (PLAlO) 12 IALOMIJA (PLAIU)

    care lzvore^te despre Prahovadin muntele Paduchiosul $i desub virful Pietricica, ?i vine dese varsa din sus de Moroeni;piriul Ruseful, care se varsa tot in

    apropiere de Moroeni ; Valea*Lupului, care se varsa in Ialomi{aintre Moroeni ?i Pietro$ia; Biz-dideiul, care prime^te in sineValea - Coporodulul $i Valea-Leurdel, ?i se varsa in Ialomi^ain dreptul Brane$tilor, intre ca-tunul Podurile $i Pudr&ria saufabrica de praf de pu$ca. Inpartea de N., Ialomi^a prime?teValea -fl^el, Ialomicioara - Mare,Vilcana, etc.

    Afara de Ialomi^a $i afluen^iisai, plaiuriie unite ma sunt u-

    date: spre E., de riul Crico-vul-Dulce, care curge prin ra-

    ionul comunelor : Urseiul, Vi$i-ne$ti, Valea-Lunga $i Coliba^i, ?iprime^te in sine afluen^i!: Ur-seiul, Valea - Lacurilor, Valea-Traistei, Puturosul, Valea - lui-Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-Rea, Cordunul, Valea-Lunga ?iapol intra in jud. Prahova. SpreV., plaiul Ialomia-Dimbovi$a maieste udat o mica parte de riulDimbovifa, in care se varsa Riul-Alb aproape de comuna Izvoa-rele $i prime$te in sine afluen^ii

    :

    Valea-Barbuleful, Valea-Runcul,

    $i al^il.

    In plaiul Ialomi^a-Dimbovitase afla tot felul de animale,vegetale i minerale, carl pot

    exista in Rominia. Ca animalesunt : bol, cai, vacl, $i mai cuseam& porcl ?i capre multe. Secresc turme marl de porct, pecan alta-data le desfacea pepie^ele Austro-Ungare : Bra$ov,Sibiu, Pesta i altele. Asemenea$i turme marl de capre. Pasariinca se cresc in aceste plaiurl,

    precum: gaini, curd, ra^e, gi$te,bibilici, ra{e le$e$tl, etc. Riurile

    confin pe?tt gusto?!. Albina $igindacul de matase se cultiva.

    Preste 9680 hect., 50 aril paduresunt in mun^rT Blana, Piscul-Bra-

    zi,Magurile, Brindu$ile, Cocora,Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom-

    nesc, Lapticul, Lucau^ul, Plaiul-

    MirceT, Nucetul, Oboarele, Sur-

    lea, Vinturi?ai $i Zanoaga ; pe-ste 200000 aril la Valea-Lunga,

    77000 aril la Glodeni, 25000aril pe mun^il Mitarcea ?i Pietrele-

    Albe, 29500 aril pe muntele Cor-na^elui, 175000 aril la Izvoare,

    35000 aril la Runcul, 7 5000aril la Vilcana-d.-j., 145000 aril

    la Vilcana-d.-s., $i prin alte lo-

    curi. Plaiul Ialomita-Dimbovi^a

    mai produce porumb, cinepa,in, tot felul de poame?i mai alesprune multe, din care se fabrica

    {uica aproape prin toate comu-

    nele $i catunele acestor plaiurl.

    Ca minerale terenul sail con-

    fine: sare, la Bezdeadul, Bra-

    ne$ti $i Glodeni ; pucioasa, la

    Bezdeadul, Glodeni, Pietro^i^a,

    Virfuriie, Vi?ine$ti, ?i mai cuseama la bai la Pucioasa, com.

    $erbane$ti-Podurile;pacura in

    exploatare, la Glodeni, Coliba^i,

    Cucuteni, cat. Valcana-d.-j., un-

    cle sunt $i baile iodo-salifere,

    Vi$ine$ti; carbuni de pamint,in exploatare : la $otinga douamine, una a statulul $i una, a

    proprietaruiul Dobrogeanu, inne exploatare : la Glodeni, la Mo-

    reni, pe mun^il $i in padurile

    mun^ilor Brindu^ile $i Priporul

    ;

    pletre de moara in exploatare, laPietrari ; var, iaBrane?ti, Izvoare,

    Runcul, fi{a, Vi?ine$ti, Vilcana-Pandeli, etc.

    Se afla : o mare fabric^ de prafde pu$ca, singura din fara-Romi-neasca, in cat. Lacule^ele, com.

    Glodeni, pe malul sting al Ia-

    lomi^el $i pe $oseaua Tirgovi^te-J

    Pucioasa ; un herestrau de taiat\

    scindurt in com. Brane^ti, cincT

    herestrae in Moroeni, cite-va in

    Runcul, cite-va pe piraele Cu-

    furitul, Valea-RaciuluT^iBrateiul,

    etc. ; o piva $i o dirsta pentru

    fabricarea fesaturilor de lina inMoroeni, unde locuitorii se o-cup& cu tot felul de {esaturi?i inpletiturl de Una; o pivain comuna Izvoarele, doua pivein Pietro^a, cite-va in com.Runcul, etc. ; apol : 3 mori deapa in Bezdeadul, 1 in Bela, 1

    in Barbulef, 3 in Brane^ti, 7in Gemenea, 5 in Izvoarele, 1in Cucateni, I in Coliba$i, 1in Moroeni, 3 in Mo^aeni, 3in Pietro^a, 6 in Poduri, 3 inRiul-A lb, cite-va in Rune, 4 infi^a, 4 in Urseiul, 2 in Vi$ine$ti,6 in Valea-Lunga, 1 in Vilcana-Pandeli ?i 2 in Voine^ti. Afarade acestea, la com. Pietrari, Pie-tro^i^a $i mai ales la com. Riul-Alb, se lucreaza costume na^io-

    nale cu fluturi i cu fir de aur,argint, sau bronz, sau numaicu linuri multicolore, de o fru-muse^e rara, precum : ile, cama^T,fote sau catrin^e, sor^url, bete,

    ^tergare, etc., carl se vind indiferite par{i ale {arei.

    Comerciul este foarte viu in a-cesteplaiuri j^i ca centre de desfa-cere a diferitelor produc^iuni

    sunt : Pietrari!, unde se facebilciu la 29 Iulie ?i la 17 Ianuarie

    ;

    Voine^ti la 8 Noembrie $i la Flo-ril; Brane^ti, la 20 Iulie; Poduri-le, la 27 Iulie $t la 6 August. Pelinga acestea se exporta din a-

    ceste plaiurl in diferite par^i

    ale ^arei tot felul de produc^iunimai importante, precum : prafde pu$ca, var, pacura i gaz,^uica, scindurl, lemne de foe ?ide cherestea, fructe, ^esaturidelina, etc. Cai de comunica^ie prinpi. Ialomi^a-Dimbovi^a, sunt: so-

    seaua na^ionala Tirgovi?te-Tran-

    silvania, care pleaca din Tirgo-

    vi^te spre N., trece prin Lacu-

    le^e, (Pudraria), Gura-Bezdede-lului, Podurile, Mo^aeni, fi^a,Pietro?i^a, Moroeni ^i apol spreSinaia, trecind pe linga mun-

    Digitized byLiOOQIC

  • IALOMIJA (RlC) 13 IALOMIJA (RlO)

    tele Paduchiosul;oseaua jude-

    feana Tirgovi?te - Cimpul-Lung,care dupa ce lese din plasaDealul - Dimbovija, apuca spreN.-V. i trece prin coraunele

    Izvoarele, Voine$ti ?i Gemenea$i apol intra in Muscel; $osea-ua vecino-comunala Izvoarele-Pietrari-Barbuletul $i altcle. Pla-

    iul IalomHa-Dimbovi^a se com-pune din 23 comune rurale $ianume: Bezdeadul, Beta, B&r-bule^ul, Brine^ti, Gemenea, Glo-deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli-ba$i, Moroeni, Modern, Pietro$i{a, Pietrari, Riul-Alb, Runcul,

    $erbane$ti - Podurile, Ti^a, Ur-seiul, Vi$ine$ti, Virfurile, Valea-Lunga, Vileana-Pandelil $i Voi-ne$ti, avind peste tot o popu-lajiune de 34867 locuitori Ro-mini. Re$edin{a sub-prefecture!acestor plaiuri unite este in com.

    $erbane$ti-Podurile, unde este$i re$edin{a judecatorieideocol.La Pietro$i{a este osucursaladcvama.

    $colf sunt 22, adica printoate comunele sus numite citeuna, afara de Vi$inc$ti. In Ser-b&ne$ti este un local mare de$coala facut din fondurile ju-dejene, precum $1 la Pietrari.Man&stM sunt trei : Bunea,

    Fusea $i Pe^tera.

    Ialomi{a, riil, jud. Dimbovija,Prahova, Ilfov ?i Ialomtya, izvo

    re?te de sub coama munfilorCarpafi, care desparte in jud.Dimbovifa, Rominia de Transilvania, de sub muntele Obir-$ia, din apropiere de manastirea Pe$tera-Obir$iei care se nu-rae$te ^ilzvorul-Ialomitet. Curgein jud. Dimbovi^a spre S. pan aaproape de Tiigovi^te, la com.$otinga; de aci se indrepteazaspre S.-E., facind diferite coturi,

    mal cu seama in apropiere deFinta i Bilciure$ti; apol, printre

    com. Catunul $i Tatari, intra in

    tre jud. Prahova i Ilfov. SpreN. de com. Butimanul, din pi.Znagovul, intra in jud. Ilfov. Dela cat. Turbafi, o ia spre S., udaun col{ al jud. Prahova. Apolde la com. Mic?uneti curgespre E. $i intra in jud. lalo-mi{a linga satul Pan^oiul, com.Moldoveni, unde prime^te pepartea stinga riul Prahova. Deaci are cursul sau spre E.,

    primind iari^I pe partea stingapiriul S&rata, linga satul Ale-

    xeni $i dupa ce face mal multecoturi, din carl cele mal marisunt la satul Malul, la Cazne$tii la Bucul, se une^te cu Du-

    narea la capatul de N. al satu-lui Piua-PetreT.

    Unirea la acest punct cu Du-narea, dateaza de pe la anuli860, cind malul care despar^ea

    cele doua ape, a fost rupt deDunare $i ast-fel s'a format un

    nou punct pentru debarcare,

    numit, dupa vechea schela, totGura-Ialomi^ef.

    De aci, apa Ialomifel ameste-cata cu a Dunarel, curge spre

    N., pe vechea albie a riulul $i

    la 6 kil. spre N". de Piua-Petreise varsa in Dunare.

    Riul Ialomija, incepind de laN. spre S.-E., are pe malurile

    sale comunele : Moroeni, Petro-$i{a, $erbane$ti-Podurile cu ba-ile Pucioasa, Lacule^ele cu fa-

    brica de praf de pu$ca, Doi-ce$ti, Razvadul, Sacueni, Buc-

    $iani, Marce^ti, Gheboaia, Finta,Catunul $i cu cat. sau Ochiul-

    Boulul, TUa Mo^aeni, Brane^ti,Vilcana-Pandeli, $ottnga, Tir-govi^te, Comi^ani, Habeni, Ba-

    leni, Dobra, Bilciure^ti, Cojasca,Tatari, Crivina, Slobozia, l^m-

    darei, etc. etc.

    In tot cursul sau, Ialomi^a are

    o mul^ime de afluenti atit indreapta cit $i in stinga. Cel

    din dreapta sunt: Ialomicioara-

    Marecuafluen^ilsallalomicloara-

    Frumoasft, Valea-Vacet, Sili?-

    tea, Valea-Lilel, Giurcule^ul, Va-

    lea-Jifei ^i al^il ; piriul Valeanacare izvore^te de sub dealurilcde E. ale com. Pietrari $i pri-me^te afluen^il Valea-Cheil, Val-

    c^ni^a, Valea-SticlirieT cu Va-

    lea-Baciului, Valea Glodulul cu

    Valea-Popit $i apol se varsa in

    riul Ialomifa intre Vilcana-Pan-

    delci ?i ^otinga. In stinga Ia-

    lomi^el se varsS: Ialomicioara-

    Micd care vine despre N.-E. $ise varsa din sus de Moroeni

    ;

    Valea-Lupulul, intre Moroeni \Pietroi^a; Bezdedelul cu afluen-

    \\i sal Valea-LeurdeT ; Valea-Coporodulul se varscl in Ialo-

    mi^a intre Poduri $i Lacule^e;

    RSzvedeanca ; Slnicul, care sevarsa din jos de Sftcueni ; Pis-covul care vine din p&durile ?i

    vaile com. Adinca, trece pe

    linga Buc?iani, Marce^ti $i se

    varsS in Ialomija lingi Ghe-boaia ; Criva^ul, care vine tot

    din apropiere de Adinca, treceprintre Finta $i Frasinul $i se

    varsa in Ialomi^a din jos de com.Catunul. Cricovul-Dulce, care,

    dupa ce prime^te afluen^il: Ur-seiul, Valea - Lacurilor, Valea-Tnustel, Puturosul, Valea-lul-

    Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-

    Lunga ^i altele in jud. Dim-bovi^a, in jud. Prahova piriulProvija $i un Iaz-de-Mori ruptdin Prahova, se varsa in Ialo-

    mija in fa^a com. Tatftrai dinjud. Dimbovija ^i in apropierede com. Poenari-Burchil din jud.Prahova. In Ialomi^a se maivarsS i alte riurt carl uda jud.Prahova, precum: Prahova cutrei marl afluen^I at sar, adica:Doftana, care se \arsa in Pra-Uova din jos de Cimpina, Telea-jenul, care se varsS la com. Pa-lanca ?i Cricovul-Sarat la com.

    Adincata, dupa care apol Prahova se varsa in Ialomi^a la com,Dridul. In jud. Ialomtya, la A-

    Digitized byGoogle

  • IALOMIJA-BALTA 14 IALOMIJA-BALTA

    lexeni, Ialomi{a prime?*e piriulStrata.

    Malul drept al riulul Ialo-mi^a este cind inalt format decoasta riuluT, cind jos, marginitde luncile can sunt formate ln-tre coasta i albia riuluT. Malul

    sting este mat in toata lungi-

    mea riulul o lunca supusa la

    dese inunda^iuni.

    Cursul Ialomi^el este lini^tit

    dar repede i din dreptul sa-tulul Hagieni i pana se varsain Dunare are aspectul unet ape

    statatoare. La^imea riulul ajungela 6b metrl.

    Peste riul Ialomi^a sunt con-

    struite tret podurt cu picioa-rele de platra $i supra-structurade fter, unul pe c. f. Bucure^ti-Ploe^ti, linga stasia Crivina, altul

    linga satul Slobozia $i altul lin-

    ga Jindarei.Ialomifa a purtat $i numirea

    de Galbenul i Galbeni{a, dincauza apet sale, care mat in

    tot timpul este turbure galbi-nicioasa; iar in timpurile maT

    vecht s'a numit Naparis.Dupa etimologia d-lut B. P.

    Hasdeu, numele de Ialomija arveni de la termenul slav ialov,care inseamna pustiu, desert,precum era $i este inca in partecimpia Baraganuiut.

    lalomi^a-Balta, plasd, situatain partea de N.-E. a judefululIalomija. $I-a luat numirea dupariul Ialomija, de care este udata$i dupa mulfimea balfilor ceare.

    Pana la 1832, jude^ul Ialomi^afusese impar^it in 7 pla?I $i

    aceasta plasa coprindea tretpl&$I: Stelnica, Ora$ul $i Slo-bozia. De la acea data, jude^ula fost divizat in patru pla$i $idin cele tret pla$l, arState maTsus, s'au format numal doua:Ialomija $i Balta. In anul 18S2aceste doua pla?t s'au unit, for-

    mind o singura subprefecturacu re$edin{a in Slobozia.

    Se margine^te la N. cu jud.Buzau ?i Braila; la S., cu pi.Borcea; la E., cu Dunarea $ila V., cu pi. Cimpulul. Limitapla$it despre N., de care sedesparte de judefele Braila $iBuzau, o formeaza capatul mo-$iilor din ambele judefe, careformeaza o linie neregulata.

    Terenul placet este pu^in ac-cidentat $i coprinde tret parflf:partea baltoasa formata de lun-cile Dunarit, BorciT i a riulul la-

    lomita; partea despre N. de rt ilIalomi^a $i brazdata de vaile Stra-china i Fleanca ?i in fine, par-tea despre S., de riul Ialomtya,care coprinde cea mat mareparte a cimpulul Baragaa.

    Prin aceasta plasa curge : Du-

    narea, care o uda despre S-spre N., din dreptul satulut Du-de$ti pana intra in jud. Braila;Borcea, care curge aproapeparalel cu Dunarea riul Ialo-

    mtya, care uda plasa prin mijloc,curgind despre V. spre E. La-curt mat insemnate sunt: Co?-covata, Strachina, Bucul, Amarai Fundata. Aceste doua dinurma lacur! confin ape mine-rale.

    In plasa Ialomtya-Balta sunt

    48 comune, formate din 107 satesau catune

    :

    1. Dudefti, formata di;itr'unsingur sat.

    2. Fetefti, formats dintr'unsingur sat.

    3. Stelnica, formata din sa-tele: Maltezi $i Stelnica.

    4. Cegani, formata din sa-tele: Pirtani $i Cegani.

    5. Bordufani, formats dinsatele: Bordufani Mart, Bordu-$ani-Mict $i Lateni.

    6. Fdcdeni, formats dintr'unsingur sat.

    7. Gfiifa, formata dintr'un

    singur sat.

    8. Vlddeni, formata dintr'un

    singur sat.

    9. Ckioara, formata din sa-

    tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile$i Chioara.

    10. Piua-Petrel, cu satele:Brailija i Piua-Petrei.

    1 1

    .

    Hagieni, cu satele : Ha-gieni $i Gura-Jigaliet.

    12. Frdfi/efti, cu satele: Ghiz-

    dare?ti ?i Fra{ile$ti.

    13. Mdrculeti, cu satele: Mo-

    rile, Cealic i Marcule^ti.

    14. Sudifi, cu satele: Sara-

    gea, Masali, Caraman i Su-diti.

    15. Ograda, cu satele: O-grada $i Dimieni.

    16. findarei, cu satele: fin-darei, Cotul-EpureluT, Strachina,

    Nicole^ti, Caineasca i Valea-Tronit.

    1 7

    .

    Murgeanca, cu satele : Du-mitre^ti, Pribegi ?i Murgeanca.

    18. Iazul, formata dintr'un

    singur sat.

    19. Zmirna, formata din sa-tele: Grivi^a ?i Zmirna.

    20. Giurgeni, formata din-tr'un singur sat.

    2 1 . Gura - lalomifet, formatadintr'un singur sat.

    22. Luciul, formata dintr'un

    singur sat.

    23. Slobozia, cu satele: Slo-

    bozia, Amara ?i Slobozia-Noua.24. Bucul, cu satele: Gheor-

    ghe-Lazar, Sara^eni i Bucul.

    25. Pribegi, cu satele: Lata$i Pribegi.

    26. Periefi, cu satele: Perie^i,

    Bordea, Botarul, Bratescul $iLata.

    27. Andrdsefti, cu satele

    :

    Andrase^ti $i Orboe^ti.28. Ciochina, formats dintr'un

    singur sat.

    29. Cdzdnefti, formata din-

    tr'un singur sat.

    30. Sdrdfeni, formata dintr'un

    singur sat.

    31. Fundul-Crdsani, cu sa-

    Digitized byLiOOQIC

  • IALOMITA-BALTA IANCA

    tele: Vadul-Pletros, Sudtyi ?i Fun-

    dul-Crasani.

    32. Balaciuly cu satele: Bala-

    ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. $i Cran-{o$ul.

    33. Cnmfi, format dintr'unsingur sat.

    34. Reviga, cu satele: Re-viga i Munteni-Buzau.

    35. Cocora, formata dintr'unsingur sat.

    36. ColeHa > formata dintr'unsingur sat.

    37. Mllosefit, cu satele : Nico-le$ti, Pastrama $i Milose$ti.

    38. Cosimbefti, cu satele: Gim-ba$ani, Pope$ti i Cosimbe$ti.

    39. Zfora, formata dintr'unsingur sat.

    40. Ciulni[a, cu satele : Gui-nea $i Livedea.

    41. Poiana, cu satele: Ghim-pafi $i Poiana.

    42. Larga, cu satele: I^arga$i Ivaneti.

    43. Albtfti, cu satele: Bue?ti, Socoale, Batalul $i Albeti

    44. Marsileni, cu satele : Marsileni sau Dilga-Mare, DilgaMica $i Neamfu.

    4J. Bordufelul, cu satele

    Bordu$eIuI, Orezul $i Persica.46. Dormdrwit, cu satele

    Dormarunt, Sibireanu, Pelinul

    $i Grindul-Pfetre!.

    47. ^^/, cu satele: Ra$i $iCarau^i.

    48. Copusul, cu salele: Cra-

    sani $i Copuzul.

    Dupa recensamintul din 1894,populafiunea consta din 15020famili!, sau 69196 suflete: 36000barbafi $i 33196 feme!; 18036agricultorf, 502 meseria?!, 9 in-dustrial!, 490 comercian^I, 298cu profesiun! libere, 4347 mun-citorl $i 1 58 1 servitor!.

    $tiQ carte 11749 persoane.Pamlntul pla?il, propria zis

    pentru cultura, este format ca

    i al intregulu! judej, de un stratnegru argilo-nisipos ?i produce

    in mar! cantita{!: porumb, fa-sole, orz, ovaz, griti, secara,

    meiu, etc. Prin insula Balta ?i

    pe amindoua farmurile riulu! lalomi^a sunt padur! de diferiteesen^e. Pa^unile, care alta dataerau atit de intinse, acum suntreduse aproape cu totul dincauza intinderel ce se da agri-culturi!; totu$I in 1887 au fost266639 capete de vite i in a-nul 1888 aQ fost 275780.

    Produc^iunea plae! fiind ce-realele $i vitele, comerciul con-sta esclusiv numal din acestedoua articole, care se desfacin portul Gura-Ialomifa, in sche-lele de pe Borcea $i in fie-carecomuna. Micul comerciu se facecu bauturf, manufacturl in fie-

    care comuna i cu deosebire inSlobozia, unde se fac trei tir-gur! anuale: la 23 Aprilie, la

    Inalfare i la 24 lunie. Tirgur!anuale se ma! fac in Giurgeni,la 14 $i 26 Octombrie ?i inCiochina, la Duminica Floriilor$i la 8 Septembrie.

    Linia Bucure$ti-Fete$ti, intrain plasa in dreptul satulu! Dor-

    marunt i are stabile: Dilga-

    Mare, Ghimpafi, Guinea, Mar-cule?ti, Elena $i Fete^ti; linia

    Guinea -Slobozia $i linia Fe-te$ti-Faurei cu stabile: Hagieni,findarei $i Murgeanca.

    Reedin{a placet e in Slo-bozia.

    Are: 75 $col!primare rurale,frecuentate de 2174 elev! $i 71

    1

    eleve, conduse de 80 invafator!$i inva^atoare, din car! 28 re-tribui{! de stat $i 45 de comune$i judef ; 67 bisericf, cu 202 de-servenflf.

    Statu! poseda in aceasta pi.urmatoarele propriety!: Cara-

    reni sau Hagieni, Fundul-Cra-sani, Strachina, Bue$ti, Fete$ti,Vladeni, Persica cu Piscul-Ca-

    rapanulu!, Berle^ti $i Pope^ti,

    Cocora $i Mileasca, Slobozia,

    Iazul sau Lata $i Sarata, Co-

    puzul sau Odaia - Calugarului,Gatya, Bucul-Matase^ti, Cotul-lul-

    Iepure, Stelnica ?i Parfani, Ca-

    zane^ti $i Reviga, Blagodeasca,Piua-Pietre! sau Ora$ul, Buciu-meni i Frafile$ti, Buc$ea, Fra-tile^ti, Motilva, Sforile-Pisculea-

    sa, compusa din Cotul-lu!-Coco-lo^ ^i Cotul-lu!-Dragan ^i Bobulsau Corneanca.

    Ialomita-de-Jos, fosta plasa,a jude^ulu! Ialomi^a, formataconf. lege! organizari! admi-nistrative, votata de CorpurileLegiuitoare, in 1 892 . Aceasta pla-sa are re$edin{a in Slobozia i co-prinde comunele : Poeana, Lar-ga, Ciulni^a, Bora, Cosimbe^ti,

    Marcule^ti, Suditf, Fra^le^ti, O-grada, Bucul, Iazul, Smirna iPribegi!.

    Ialomita-de - Sus, fosta plasa,a jud. Ialomi{a, formata conf.lege! organizari! administrative

    votata de Corpurile Legiuitoare!in 1892. Aceasta plasa are re-

    ^edin^a in Ciochina $i coprindecomunele: Perie^i, Andrase^ti,Albe$ti, Crun^i, Reviga, Milo-se$ti, Cocora, Colelia, Cazane^ti,

    Borduelul ^i Marsilieni.

    Iamandinul, c&tun, in jud. Te-leorman, com. Baneasa, pi. Cal-

    mafuiul, format din insura^ei! im-

    proprietarif! in anul 1880 pemoia Statulu! $ipotelc Badu-leasa.

    Pe locul unde se gase^teacest catun a fost de 11 or!sat ; dar locuitori! erau sili{! a'lparasi de frica $i de jafurileTurcilor. Sili^tea satulu! vechiuse vede i astaz!.

    Ianca, plasd, jud. Braila, situatain partea de S. V.ajude^ulu!. Semargine^te laN. cu pi. Vadeni,la S. cu pi. Calmafuiulu!, la E.

    Digitized byGoogle

  • IANCA 10 IANCA

    cu pi. Balta si la V. cu judefulBuzau si Rimnicul - Sarat, decart se desparte prin riul Bu-

    zaul.

    Aceasta plasa poarta numele

    comunei de resedin^a, Ianca, situ-ata aproape in centrul plasei si

    in apropierea laculuf cu acelasi

    nume.

    Coprinde 13 com. rur. si

    47 de sate si anume :1

    .

    Batogul, cu satele : Batogul,

    Mocani, Cojica, Ghionesti siMangiuresti,

    2. Deduleti, cu satele: Dedulesti, Bagdat, Visineni, Gher-

    ghisani si Vladulesti.

    3. Filipefti, cu satul Filipesti.

    4. Ianca, cu satele Ianca si

    Niculesti.

    5. loneti-Berleti, cu satul

    Ionesti-Berlesti.

    6. Movila-Miresel, cu satul

    Movila-Miresel.

    7. Periforu/yCu satele : Periso-rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti.

    8. Slobozia-Cireul, cu satele:

    Slobozia-Ciresul si Cirjani.

    9. Strimbul, cu satul Strim-

    bul.

    10. Surdila-Gaiscanca, cu sa-

    tele : Surdila-Gaiseanca, Bratesul,

    Mare?, Stravolca, Mortul si Das-

    calesti.

    11. Surdila- Greet, cu satele:

    Surdila-Greci, Vizireni, Faurei,

    si Gura-Faurei.

    12. Suteti, cii satele : Sute?ti

    Constantinesti, Oncea, Sasul,

    Gagulesti, Grigorestisi Irimesti.

    13. Urleasca, cu satele: Ur-

    leasca, Caldarusa, Eznea, Bur-

    dusani, Ciscanesti, Burta-Tencel

    si Balanesti.

    Suprafa^a pi. este de 65400hect., din carl 56400 hect. ara-bile si 9000 islaz. Calitatea pa-ratntului esce mal buna in aceas-ta plasa de cit in pi. Balta siCalm&fuiul.

    Aceasta pi. este strabatuta

    prin mijlocul eT de la E. spre

    V., dc mucheanumita Baldovi-nesti, ce vine prin pi. Vadeni,intra in aceasta pi. pe la N.satului Nazirul, de unde ia direc-fiunea spre S.-V., pana la com.Romanulundesepferde ; aparinddin nou pe teritoriul com. Gur-gue^i, dupa care se intrerupe siapare pe teritoriul com. Scortarul-Nou, de unde trece pe teritoriulcom. Domni{a,din jud. Rimnicul-Saratslpeurmaprin com. Sutestiurmind {annul drept al riu-luT Buzaul, pana la Piscul-Negrudin com. Dedulesti, de unde sefine de {annul Buzauluf-Sec,trece in pi. Calma^uiul pe lasatul Vizireni si apoi se conti-nua in jud. Buzau. Acest platou este in trerupt prin mijlocde Valea-Ianca, care strabatecom. Scortarul-Vechiu si Urleas-ca; de dealurile sarate: Ianca,Coada-Encei, Iazul, Lutul-Alb,Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.

    Buzaul curge pe hotarul deV. al plaseT, de la V. spre N.si se varsa in Siret pe teritoriul

    com. Cotul-Lung.

    Comunica{ia in plasa se facepe calea ferata Braila-Buzau ce

    trece prin S. plaseT, intrind pe

    teritoriul comunei Tudor-Vladi-mirescu si trecind pe linga sa-tele: Traian, Ianca, Perisorul

    si Faurei, apoi in jude$ul Bu-zau

    ;pe soseaua jude^eana Bra-

    ila -Rimnieul - Sarat, cc pleacadin orasul Braila, continua spreS.-V. prin satul Cazasul, intra

    pe teritoriul plaseT Ianca pe la

    N. com. Tudor-Vladimirescu siScortarul-Vechiu, pe la S. com.

    Movila - MireseT pana la satul

    Sutesti si de aci peste podulde la Gradistea intra in jud.R.-Sarat.

    Paduri in aceasta plasa nu

    sunt de cit prin coturile riuluiBuzau si sunt numai de salcie,rachita si plop. Tarmurile siluncile BuzauluT sunt acoperite

    cu pasunl si fine^uri intinse pen-tru cresterea vitelor.

    Pamintul produce tot felulde cereale.

    Populafiunea totala a acesteTplasT este de 3550 familil, sau14340 sufl. din cart 2590 contrib.$tiu carte 1750 persoane.LocuitorT improprietari^T in a-

    ceasta plasa, dupa legea din1864 sunt 1720; dupa cea din1878, sunt 203; neimproprieta-ri^T sunt 500.

    Prin comunele de plasa sunt125 licence de bauturl spirtoasesi 50 debite de tutun.Are : 12 bisericl, cu 20 pre-

    o^i, 18 paracliserl si 17 cinta-

    re{T; 18 scoale, din carl 7 scoalede baep, cu 380 de elevi; 6scoale de fete, cu 175 eleve si

    5 scoale mixte, cu 190 de elevisi eleve.

    Sunt 17570 vite cornute (dincart 9862 boT, 5986 vacT, 265taurf, 2340 vi^el, 58 bivoli), 6520caT, 11 magarT, 35560 01, 3890rimatort si 30 capre.

    Este fabrica de spirt in sa-tul Ianca; 3 mon de aburi si13 mori de vint.

    Ianca, com. ;v/r., in jud. Braila,resedin^a plasel cu acelasi nume,

    asezata pe ses, la V. de laculcu acelasi nume si la I lh kil.departare. Se invecineste la E.cu com. Perisorul, la V. cu De-

    dulesti, la N. cu Su^esti si la

    S. cu Urleasca. Suprafaja com.este de 6250 hect. Popula^iu-nea este de320 familil, sati 1483suflete, 730 barba^T si 753 fe-mel. ^tiu carte 347 persoane.Sunt 231 contribuabill.

    Venitul com. e de 16080 lei,iar cheltuelile sunt insuma 15958lei anual.

    Sunt 12 debite si 20 circiuml.Vite sunt: 673 boi, 457 vacT,

    2 tauri, 216 vi^ei, 28 bivoli,510 caT, 1498 of, 202 rimaton.

    Digitized byLiOOQIC

  • IANCA 17 IANCA

    Loc. posedi 20 stupl cu albine.Suhatul vitelor e dc 750 hect.

    Are: 2 bisericT, una cu hra-

    mul Sf. Treime, zidita, la 1834,de C. Draganescu, cu 1 preot1 cintaret, $i 2 paracliseri ; a

    doua, cu hramul Sf. Ion Bote-z&torul, zidita la 1885 de locui-torl, cu 1 preot, 2 cintare^T $i

    3 paracliseri ; 2 $coli, una debae{T infiin^ata la 1863 ?i fre-cuentati de 69 elevT, a douade fete, infiinjata la 1877, fre-cuentata de 42 eleve.

    In com. se afla : 1 fabrica

    de spirt, infiin^ata la 1878; 1moara de aburf ; 1 2 morl devint.

    Drumurl: la gara Ianca spreN.E., pe lingi lacul Ianca (2kil.); la Br&ila, spre N.E., (40kil.) ; la Movila-MireseT, spre N.-

    E., prin cat. Gola?ei, (14 kil.):la Su{e$ti, spre N.-V., (9 kil.);la Dedule?ti, spre V., (7 kil.)

    ;

    la Filipe?ti, spre S.-V., prin c&t

    Bagdatul, (11 kil.); la Surdila-

    Greci, prin Filipe$ti, spre S.,

    (20 kil.) ; la Ione

  • IANCA-DIN-DEAL 18 1APA

    Gurgue{i, pe o lSrgime de 2 1 /*kil., merge spre S., strimtorin-du-se $i trecind pe ling& satulComaneasca, peste c. f. Br&ila-BuzSu, pe lingS satele Traian?i Burdujeni, Coada-Ience! ?iB^lcine^ti ; de aci se ingusteazama! mult, trece pe lingS. sateleMorote^ti, Vamer $i Burta-Ien-ceT, de unde ia direc^ia spreN. $i continue p&na in dreptulsatulu! Cald&ru$a unde se pTerde.In c&patiiul de N. al vae! estelacul Coada-Ience!, care nu seaca

    ma! nicl o data, iar primavara, intoata intinderea aceste! va!, se

    formeaza multe lacun car! scadvara.

    Ianca- din -Deal (Ianca -Ve-chie), sat, in pi. Balta-Oltul-d.-j.,jud. Romana^i, in care se aflaprimaria com. Ianca, la 25 kil.de Corabia. Se invecine$te cucom. Dabuleni i Potelul. Are1264 locuitorl.

    Ianca-Noua, c&tun, al comune!Ianca, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud.Romana^i, situat spre N. deIanca-de-Deal. Se Invecine^te laN.-V. cu mo$ia domeniala Sa-dova $i cu alte cimpi! intinse.Are 950 locuitor!.

    Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul-cea, pi. Babadag, com. urbanaBabadag; se desface din dea-lul Iaila-Bair; se intinde spre

    S. in o direc^ie de la N. la S.,br&zdind partea de N. a pla^e!?i a comune!; pe clini mergedrumul jude^ean Babadag-Ali-bei-Chio! ; din el izvore$te valeaDoruchi-Dere ; are 112 m., do-minind asupra ora^ulu! ; este a-coperit cu padur! i pa$un!.

    Iancina, cap, in iezerul Razelm,situat in partea de E. a pla^eiBabadag ?i ajude^ulu! Tulcea;se afla pe ultima prelungire E.

    a dealulu! Chizil- Suhat, linga

    digul Chizil -Cum.

    Iancu- Caramel, vechin picket,cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pi.Orasului, com. Virte$coi, la ho-tarul spre Moldova; az! e locizolat.

    lane, braf (prival), in insulaBalta, teritoriui comune! Cocar-gea, pi. Borcea, jud. Ialomifa.

    Ianoli, deal cu pfidure, jud. Ba-c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Slo-

    bozia-Luncani, situat pe limita

    satelor Duba^ul $i $3rpeni.

    Iapa. Vez! Calul Iapa, com. rur.,in pi. Piatra Muntele, judefulNeam^u.

    Iapa, sat, in jud. Neam^u, plasaPiatra-Muntele, com. Calul-Iapa,

    situat pe valea piriulu! cu ace-la^! nume, la 21 kil. de ora?ulPiatra.

    Are o populate de 495 su-flete: 251 barba^i ?i 244 feme!,car! se indeletnicesc cu indus-

    tria, agricultura, exploatarea te-renurilor ?i a pSdurilor.

    Are : 1 bisericS, cu 1 preot$i 2 dascal!; 18 pive pentru fa-

    cutul sucmanelor; 9 mor! de

    apa; 2 cariere de p!eatra va-rarie; depozitul unei fabric! decherestea.

    Iapa, satisor, jud. Bacau, pi. Si-retul-d.-j., com. Bote?ti, situat

    la 2400 m. de satul Bote?ti.Are 8 familii, sau 34 suflete.

    Iapa, tirld. Vez! Gulieni $i Nesi-purile, din com. Cioara-Doice$ti,jud. Braila.

    Iapa, tirle, situate pe partea

    stinga a Vilciuiu!, in Balta, pcn-

    dinte de com. Berte$ti-d.-j., jud.Braila; au 20 case.

    Iapa, movila, in jud. Ialomija,pi. Borcea, linga satul MihaiuViteazul. In ce prive^te aceasta

    movila este o legends poporanS :

    Mihaiti-Viteazul ar fi avut o prin-

    soare cu proprietarul mo$iei, camosia sa fie a lu! Mihaiu, dacain timpul cit va oficia preotul

    leturghia in biserica, va putea

    Mihaiu s& ocoleasca cu iapa lu!moia, iar de nu va putea, iapas& fie a proprietarului. Mihaiuprimi prinsoarea, dar ma! ina-

    inte de ajunge la locul de undeplecase, iapa a cazut $i a murit,

    iar Mihaiu alergS. pe jos si ci$-tig& mo$ia.

    In locul unde a cazut iapa,s'a ridicat aceasta movila.

    Iapa, ostrov, jud. Braila, coprinsintre: Vilciul, laE.; CoitSneasa,

    viroaga, la N.; Cremenea $i M-nu$oaia, la V. Este situat la S.de ostrovul Popa.

    Iapa, ostrov, intre Dunarea-Ve-

    chie ?i Vilciul, pe teritoriui co-

    munelor Berte$ti-d. s., ?i Luciul,din Ialomi^a, jud. Br&ila.

    Iapa, picket de frojitierti, pe Du-

    nare, in pi. Borcea, jud. Ialomi^a.

    Iapa, padure, situate in judefulNeam^u, pi. Piatra-Muntele, co-

    muna Calul -Iapa, cu o intin-

    dere de 2946 pog. (socotindu-se$i acele de pe mo^ia Calul).

    Iapa, izvor at apa mineraId, in

    j id. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,

    com. Calul-Iapa, situat pe Va-

    lea-Iepe!, la 3 ore departare

    de ora?ul Piatra, in apropierede gara Roznov ; apa ferugi-noasa-sulfuroasa.

    Iapa, mosie. Vez! Calul, mo$ie,jud. Neam^u.

    Iapa, japse, jud. Braila, incepe

    Digitized byGoogle

  • IAPA 19 IARtM-ME?ELIC

    de la coada privalului luT Mos-Stanciu si da in partea stingaa Vilciului, la N. de cat. Iapa.

    Iapa, prival, care uneste tezerul

    Iapa cu privalul Baicul, jude^ulBraiia.

    Iapa, piriii, jud. Neamju, ce iz-vore?te dintre ramurile Tarcaul

    si Doselul, curge in direc^iune

    V.-S.-E., pe teritoriul comuneiCalul-Iapa, strins in ingusta vale

    numita alepel, formata de mun^iiDoselul si IepeT (in partea stinga

    a piriului) ?i culmile Tarcaul,

    Porfirul, Nechitul, Alunisul si

    Negulesti (in partea dreapta apiriulul), varsmdu-se pe dreaptariului Bistrija in fa^a satuluTRoznovul, dupa un curs apro-ximativ de 12 kil.

    Afluen^iT din stinga sunt : pi-

    riul Catargul, Chiliile, Tochilele

    (care se varsa la marginea sa-tuhii Iapa).

    Afluen^if din dreapta sunt

    :

    piriul Minza, care izvoreste dinramura Tarcaul, piraiele Pecela,

    Jabolanul, Malina, carl les din

    ramura Porfirul, pi. Negulesti,

    din ramura cu acelasi nume.

    Iapa, vale, situata de-a lungul pi-riulul Iapa, com. Calul-Iapa, pi.

    Piatra - Muntele, jud. Neam^u,cunoscuta pentru multele pive,

    mori, cariere de piatra, vararii,depozite si fabrice de cheres-tea. Dealungul piriului Iapa seintinde un canal foarte lung,

    care serveste pentru transpor-

    tarea dulapilor (lemnelor) de lafabricl la depozite prin ajutorulapel.

    Iapa-Alba, deal, jud. Muscel, pi.Podgoria, com. Valeni.

    Iapce-Bair, culme de deal, jud.Constanta, pi. Silistra-Noua, peteritoriul com. urb. Ostrovul,

    in partea de N. V. a plasei sicea de V. a comunei; se des-face din dealul Ieral Ceea-Bair,

    se intinde spre E , avind o di-rec^ie generala de la N.-V. spreS.E., printre fluviul Dunarea si

    valea Trincovi^a, afluent al pi-

    riulul Almaliul; lasa spre E,ca prelungirl, dealul Bugeacul,

    iar spre S., Dealul-Caramizei

    ;

    este acoperit cu semanatur!,

    purine pa^unl, iar la poalele deN. si N.-V. se gasesc asezate

    viile orasulul Ostrovul ; insu-si

    orasul este situat la poalele sale

    nordice ; inal^imea cea mal mareo atinge in virful Ostrovul (102m.), fost punct trigonometric

    de rangul i-iu; din cauza cael se termina brusc linga Du-nare, malurile flaviuluT sunt in-

    nalte si ripoase ; este taiat de omul^ime dedrumuri: spre Silis-tra, spre Cuzgun, si apoi dedrumuri comunale spre sateleAlmaliul, Bugeacul, etc., si care

    se intretaie in diferite senzurT.

    IarbS-Dulce, tirld, jud. Braiia,pe teritorul com. Filiul, la 9V2kil. spre N. de satul Filiul sauBudisteanca, pe drumul de laFiliul la Pernor. Are o intinderc

    de 13 hectare, cu o populatede 24 familit, sau 97 suflete.

    Vite sunt: 65 cal, 230 vitecornute, 300 ol si 25 porcl.

    Iarb&-Roie, lac, in insula Balta,pe teritoriul comunei Bordusani,pi. Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa.

    Iarca, cot pronun{at, al Calma^u-iulul, la N. de satul Insura$ei,jud. Braiia, unde a fost podulpeste Calmatuiu, pe vechiul

    drum al BraileT.

    Iarca, wovila, juil. Braiia, m mar-ginea de V. a satulul Vizirul.Aci se intilnesc mobile: Gro-zesti, Vizirul si Domeniul Brailei.

    Iarim-Baa, virf de deal, injud. Constanta, plasa Silistra-Nouji, comuna Hairan-Chioi, ca-tunul Sevendic, pe muchea dea-luluT Ghiol-Punar; are 196 m.

    inaltfme; prin el trece hotarul

    Dobrogel in spre Bulgaria.

    Iarim-Culac, vale, in jud. Con-stanta, plasa Silistra-Noua, com.

    Hairan-Chioi, catunul Sevendic,

    jud. Constanta; pleaca din dea-lul Iarim-Basa si se coboara invalea Sevendic ; malurile salesunt acoperite cu padurl.

    Iarim-Iuc, deal, in jud. Tulcea,plasa IstruluT, pe teritoriul co-

    munei Cogelac, si anume peacela al catunulul sau Inan-Ces-

    me ; se desface din dealul Rim-nic-Bair, se intinde spre N.,

    intr'o direc^ie generala de la S.-V.spre N.-E., brazdind partea cen-

    trala a plasei si de N. a co-munei; are o inalfime de 206m., punct trigonometric de ran-gul al 3-lea, dominind satulInan Cesme ; acoperit cu fine^e.

    Iarim-Iuc, movila, in jud. si pi.Constanta, com. Techir-Ghiol,

    catunul Hazi-Diuliuc; situata pe

    muchea dealulul Hazi Diuliuc ;are o inal^ime de 44 m., domi-nind satul Hazi-Diuliuc.

    Iarim-Iuc, movila, in jud. Con-stanta, plasa Silistra-Noua, co-

    muna Hazarlic, catunul Ghiol-

    Punar; are 105 m. inaljime

    ;

    este acoperita cu verdea^a, iar

    la poale sunt padun.

    Iarim-Iuiuc, movih, in jud. siplasa Constanta, comuna Cara-

    Harman, catunul Peletlia; are

    73 m. inal^ime; e acoperita cu

    verdea^a; este asezata pe dealul

    Peletlia.

    Iarim-Meelic,/>/tf/tf/7, pe dealul

    Digitized byLiOOQICA

  • TARlM-TABIA 20 IA?1 (JUDEJ)

    Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasaIstruluT, pe teritoriul comunelorrurale Beidant $i CogelaCj situatin partea centrala a pla?il ?i

    de N. a comunelor ; este aco-perit jumatate cu tufariurl, ju-matate cu fine^e.

    Iarim-Tabia, nume, dat de TurcT,ruinelor unul tnic castru roman,jud. Constanta aflator linga va-lul roman de pamint, linga mo-vila Avreliuc, la 3 kil. spre N.

    de ora$ul Constanta.

    Iarmac, insula, in bra^ul Chilia,jud. Tulcea, coprinsa intre bra-\w\ principal i cele secundare,

    Solomonof $i Vilcov, pe teri-toriul comuneT urbane Vilcov,din Basarabia-Ruseasca ; are olungime de 8 kil. $i o intinderede 480 hect. este neproductiva,fiind acoperita cu stuf.

    Iarul, piriU, pi. Siretul-de-Sus,

    com.Berbenceni, jud. Bacau, carecurge prin satele Chiticeni $i

    Berbenceni, in direcjie S.-N.?i apol intra in jude^ul Roman,prin com. Poiana-Iura?cu, spre

    a se scurge in Siret, d'a stinga,

    dimpreuna cu Piriul-Odobulul.

    Iaanca, deal, pe mo?ia Dara-bani, com. cu aceea?! numire,

    pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu,in hotar cu satul Grivi^a, din

    com. Paltini$ul.

    Ia^anca, piriil, izvore^te dintr'oflntina, de sub dealul Bulean-dra, com. Darabani, plasa Pru-tul-de-Jos, jud. Dorohoiu, cur-ge spre S., ?i dupa ce formeazaiazurile: Ia^anca, Ieparia ?i al-

    Turcului, se varsa in piriul Po-

    driga.

    Iaanca (Valea-), vale, formatslinga dealul cu acela?! nume, pe

    mo?ia Darabani, com. Darabani,

    pi. Prutul-de-jos, jud. Dorohoiu,pe care se afla vechea seli$te,Ia^anca, unde se spune ca odi-nioara a locuit o colonie venita

    de la Ia$i.

    Iaanul, deal, pe mo?ia Pu^u-reni, com. Co{u$ca, pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu.

    Iai, judef, numit ast-fel de lacapitala sa. Formeaza o parte

    din hotarul fare! la E. spre

    Rusia, in partea de sus a Mol-

    dovel. E a$ezat pe valea $i po-di$ul dintre riurile Prutul $i

    Jijia, incepind din hotarul deS. al jud. Boto^ani ; pe valeai podi?ele dintre riurile Jijia

    i Bahluiui;pe valea Bahluiului

    $i pe irul de dealurl, care seprelungesc de la N.V., de-adreapta riulul Bahluiui, din mar-

    ginea de S. a jud. Boto?ani ?iSuceava, lasindu-se spre S.E.,

    pan& in marginea de N. a jud.Vasluiu $i Falciu.

    Limitele. Se marginedte laN. cu jud. Boto?ani, linia dehotar incepind din malul drept

    al riulul Prutul, de la satul Bada-rai (com. Bivolari, pi. Turia) $iinclinindu-se spre S.-V., pe mar-

    ginea pi. Turia, pana in ma-

    lul sting al riului Jijia, din sus

    de satul Andrie?eni, (com. Epu-reni, pi. Turia) ; de aci se in-dreapta pe marginea pi. Bahluiui,prin punctele : One$ti (com. $i-potele), Luparia (com. Badeni),Hirlaul (jud. Boto^ani) $i Zaga-via, pana in dreptul satului Sti-claria (com. Badeni). La V. semargine$te cu jud. Suceava, dindreptul satului Sticlaria, prinpunctele: Virtyi (com. Ceple-ni^a), ZbTereni (com. Cotnari),Valea-Racului, Cirjoaia, Baiceni,Cucuteni, Secare^ti $i Dade^ti(com. Baiceni), pana in margi-nea TirguluT-Frumos; de acolocu jud. Roman, pe marginea de

    S. a pi. Cirligatura, prin punc-

    tele: Buznea, Gane?ti $i Bra-

    ne$ti. La S. se magine$te cu jud.Roman, linia hotaruluT conti-nued pe marginea de S. a co-munelor: Goe$ti, Sine?ti, Po-pe$ti ?i Paue$ti, iar de la satulBojila, lasindu-se pe margineapi. Stavnicul pana in $oseaua ju-de^eana; inaT in jos incepe li-mita cu jud. Vasluiu, prin punc-tele : Jibana $i Mironeasa, ?idin $oseaua judefeana de pe dea-lul Border, de la satul Sperie^ipe marginea pi. Codrul, mer-gind hotarul prin punctele: Po-iana-cu - Cetatea, Slobozia-Do-brovatului, Tirgu$orul - Poenel?i de la satul Comarna, tre-cind pe marginea pi. Brani$-tea. Din $oseaua judejeana, dinjos de Costuleni, incepe mar-ginea jud. Falciu, avind hotarapa Jijiei, pana din jos de sa-tul Macare$ti, la satul Col^ul-CorneT (jud. Falciu). La E. semargine^te cu Basarabia, decare se desparte prin riul Prut,

    hotarul incepind de la satul Ba-darai (com. Bivolari), din mar-ginea de S. a jud. Boto^ani $imergind pana din jos de satulMacare^ti, in marginea satuluTCohjul-Cornei, din jud. Falciu,udind de-a lungul marginele de-spre E. ale pla?ilor Turia $iBra-ni^tea.

    Forma. Forma teritoriululjude^ulul este aceea a unui rombneregulat. Aspectul sau topo-grafic ni se infa{i$eaza printre!^irurl de dealurl longitudinale,cu diferite ramificari, ridicindu-

    se de la N.-V. $i inclinind spreS.E., cu trei vai mail, prin

    care curg tret riurl. In douapuncte, la intrarea riurilor: Jijia

    $i Bahluiui in $esul Prutului, setermina doua din aceste ^iruri,iar al treilea, care incinge jude-^ul pe toata partea de S.-V. informa de semicerc, se lasa prin

    Digitized byGoogle

  • IA$I (JUDEJ) 21 IA?I (JUDEJ)

    diferite ramificarl in jud. Vas-luiii si FalciQ.

    Regiunl* Teritoriul jude^u-lui este ma! tot deluros, si faceparte din sistemul dealurilor cu-

    prinse Jntre Siret si Prut, for-

    mind doua" regiunl : una se in-tinde de-a dreapta Bahluiulul,

    ale carul dealurl mart, formate din straturi de piatra, sunt a-coperite cu padurl, vilsilivezl;

    iar alta de-a stinga riului Bah-

    luiul, numita zona cimpeana,formata din dealurl mal mid,podisurl si sesurl, acoperite cu

    fine^e, imase si semanaturl.Intinderea. Suprafa^a teri-

    toriulul este de 291 137 hect.,sau de 291 1 kil. p., dupa ca-dastrul publicat de catre Di-recjia Statisticei din Moldova,la anul i860, calculate.

    C/ima. Clima in generaleste sanatoasa si dulce; partea

    Prutului este ma! umeda prima-vara si toamna, partea padurilor

    mat racoroasa in timp il verel.Calitatea solulul in genere e

    buna si productive.Pentru inalfimea tercnuluide i

    la nivelul maril, se poate lua ca

    punct de plecare orasul Iasi,care este la o in atyime de 318metri; cu cit insa ne vom sui

    spre N., nivelul va fi mal ri-

    dicat.

    Orografia. Dealurile carl

    se prelungesc de la N.-V. laS.-E. a judejulul, nu sunt decit ramificarl din lan^ul nepre-

    curmat al dealurilor carl sein-

    tind din Carpafi, intre Siret si

    Prut, pe toata linia Siretului.

    Din acest lan{ se desface o ra-mura, care pleaca printre riurile

    Prutul si Jijia, din sus de Dorohoiu, trece prin jud. Boto?anisi apol intra in acest jude{, ter-minindu-se in sesul Prutului, lasatul Carniceni, pi. Turia, undesi riul Jijia intra in acest ses.

    Partea acestul deal, de la intrarea

    sa pe teritoriul jude^ulul, ianu-mele de Podisul-Turiel, careformeaza pe dreapta culmeadespre V. a sesulul Jijiel, iarpe stinga culmea despre E. asesulul Prutului. Din acest podis(pe intinderea caruia se afla undrum vechiu, numit al Furilor),se desfac alte ramuri, forminddiferite val, culml si dimburl,

    carl se sfirsesc in marile vat

    aflate la dreapta si stinga lui.Tot din lan^ul eel mare de

    dealurl din linia Siretului, se

    desfac alte doua ramuri, din susde satul Deleni, din jud. Boto-sani, aproape de I Iirlau ; unapleaca pe dreapta si alta pe

    stinga riului Bahluiul.

    Ramura care intra in judej,printre riul Jijia si stinga riului

    Bahluiul, ocupa cea mal mare par

    te a terenulul pi. Bahluiul, pre-

    cum si tot terenul pi. Copoul,ter-

    minindu-se in sesul Prutului,

    pe toata hitinderea de la intra-rea in acest ses a riurilor Ji-

    jia si Bahluiul.

    Aceasta ramura, fiind intre-j

    taiata, in diferite direc^iunl, de '

    un numar de val, formate depiraie, prezinta mat multe culml.

    Ast-fel este culmea dintre rial

    Jijia si piriul Miletinul, care se

    prelungeste din jud. Botosani,com. $ipotele, pana din jos de

    (

    satul Vladeni, unde Miletinul,|

    se varsa in Jijia. Alta culmese intinde printre piraiele: Mi-

    letinul si Jijioara, care cuprindeo parte a pi. Copoul, trece

    prin com. Gropnifa, terminin-du-se in marginea de S. a com.Movileni, unde piriul se varsain Jijia. O culme pleaca intrepiraiele : Jijioara si Hucul sicontinua pana in sesul Prutu-lui, intretaiata de alte mict val?i piraie, iar alta culme se in-tinde intre piriul Hucul si Ba-hluiul, trece prin com. Bel-

    cesti $i se sfirseste la satul Spi-

    noasa, com. Birlesti, la conflu-

    enfa piriulul cu riul Bahluiul.

    Ramura din dreapta riuluiBahluiul incinge toata partea deV. si de S. a jud., fiind ceamal ridicata si acoperita cu pa-durl, din care o culme, cu di-

    ferite ramificarl, se intinde in-

    tre riul Bahluiul si piriul Bah-

    lue^ul, incepind din satul Zaga-

    via (com. Badeni). Aceasta cul-me se intinde prin comunele

    :

    Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumossi se termina in tirgusorul Po-

    dul-Iloael, la confluen^a piriulul

    Bahlue^ul cu riul Bahluiul. Alta

    ramura incepe din com. Buz-

    nea, din capatul de V. al pla-sei Cirligatura, desfacindu-se din

    ramura cea mare de dealurl dinjud. Roman si anume de la satulPoenele-Oancei ; aceasta culme

    cu variatele sale ramificarl, se

    intinde sub numele de Dealul-Mare, de alungul plasei Cirliga-tura, intre piraele Bahlue^ul pe

    stinga, pana la Podul-Iloael, iar

    de acolo intre riul Bahluiul si pedreapta piriulul acova^ul,de lapadurcaBoghicea(jud. Roman),ce face mal in jos hotarul jud.Vasluiu ; apoi din com. Pausesti

    trece in pi. Stavnicul, prin douaculml, din care una pleaca prin-

    tre piraiele Stavnicul si $aco-vaful, trecind prin com. Miro-

    neasa, in jud. Vasluiu, iar par-tea din stinga Stavniculul, se

    prelungeste intre riul Bahluiul,

    pana la varsarea lul in Jijia,

    si de acolo pe linga riul Jijia,pana in dreptul satulul Maca-

    resti, din marginea jud., de undetrece in jud. Falciu.

    ldrografia. Apele ce curgpe teritoriul jud. in direc^iunede la N.-V. la S.-E. sunt:

    Riul Prut, care uda toata par-tea de E., de la satul Badarai,pe marginile plasilor Turia siBranistea, pana la satul Maca-resti, facind hotarul cu Basa-

    Digitized byLiOOQIC

  • IA?I (JUDEJ) 22 IA$I (JUDEX)

    rabia. Este eel mal mare riu$i eel mal folositor pentru jud.

    ;

    caci, pe toata intinderea sa, a-limenteaza cu apa necesara, atitsatele, cit $i intinsul es, pecare se prelunge^te, facindu-1

    fertil in producjiunea erbel. PrindebordSrile sale intre^ine apelegirlelor $i ale bailor, ce pro-duc stuharii, papura, pe$tT $iract, servind tot odata $i pen-tru adapatul vitelor, carl se crescpe intinsele ima?e aflate pe $e-sul lut.

    Jijia curge de la N. spreS.-E. printre plaile : Bahluiul,

    Copoul $i Turia (hotar naturalintre ele), formind intinsul ?esal JijieT, bogat in fine^e $i ima$e,carl inlesnesc cre$terea vitelor.Acest riu, de la trecerea sa in?esul Prutulul, din pi. Brani?tea,pe care-1 uda in toata lungimea,pe dreapta, devine mal mult pa-gubitor, atit pentru agricultura,

    cit ?i pentru clima, cart prinmulta sa apropiere cu riul Prut,curgind paralel pe acela?i .ses,m&re?te indoit volumul apelorin timpurile zlotoase, can e^inddin matca lor, acopar in ceamal mare parte $esul, producindinunda^iunT foarte marl, carl cite-o-data ineaca iarba i semana-turile.

    Bahluiul curge de la N. spreS.-E., prin mijlocul placet Bah-luiul, printre pla$ile : Cirligatura,Stavnicul, Codrul, Copoul ?iBrani^tea, (hotar natural in uneleparp) ; formeaza o vale intinsa,bogata in imae $i finale; ali-menteaza cu apa necesara toatesatele de pe ambele maluri, pre-cum $i tirgurile : Podul IloaeT $iora$ul Ia$i.

    Afara de aceste tret riuri,sunt un numar mare de pirale$i piriia?e, care curg in difcrite

    direc^iunT, varsindu-se unele la

    dreapta $i altele la stinga aces-

    tor riurT, ast-fel sunt: Bahlue^ul,

    Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalni^a,Cirjoaia, Miletinul, etc.

    Producfiunea. Din 29 1 1 3 7hect., intinderea teritoriulu! jud.,

    73354 hect. se cultiva pentrucereale, legume, tubercule ?i

    plante oleioase; 41 51 hect. este

    paramt, pe care se aria* vi!; 44834

    hect., pamint acoperit cu padurl, din carl : 31426 hect. suntparticulare $i 13408 a Statului

    ;

    iar 178798 hect. se afla ocu-pate de ora?e ?i sate $i acope-rite de ape, ima?e, livezi $i rip\.

    Cultura cerealelor e foari:e in-

    tinsa. Aproximativ cultura po-rumbului se face pe o intinderede 4 1 1 08 hect. a griului pe 2493

    1

    hect., a orzulul pe 5 181 hect.,

    aovazulul pe 1799 hect., a se-carel pe 229 hect., a hri?tet pe70 hect.

    Dintre legume : fasolea pe 416hect., mazarea, pe 44 hect., lin-tea pe 27 hect.

    Tubercule : cartofele pe 482hect.

    Plante oleioase : rapifa pe 1 1

    1

    hect., cinepa pe 134 hect. ?i

    inul pe 3 hect.

    Producfiunea cerealelorintr'unan bun se poate socoti in ter-men mijlociu urmatoarea: 463000hectolitri porumb, 252000 hec-tolitri griu, 65000 hectolitri orz,26000 hectolitri ovaz, igoohecto-litri secara, 500 hectolitri hri$ca.

    Producfiunea cartofelor esteaproximativ de 2500000 kilogr.

    Produc^i