Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România E D I } I EE D I } I ES E P T E M B R I E 2 0 2 0S E P T E M B R I E 2 0 2 0

MMoonniittoorruull DDrreeppttuurrii lloo rr OOmmuulluuii

{ i , d a c ` . . .{ i , d a c ` . . .COVID 19, un virus despre

care \nc` nu [tim mare lucru. {i,dar de fapt nu [tim nimic, desprenoul tip de pandemie .

E, ba arm` biologic`, ba osimpl` grip` pe care s` o trat`mca atare.

Se spune c`, e posibil s` o ieidar [i s` o dai chiar dac` nu ai fost\ntr-o zon` contaminat`.

Poate fi mortal` pentru cei depeste 65 de ani, dar [i la copii deun an sau tineri [i adolescen]i detoate vârstele dac` nu cumva ai [ialte boli cronice.

Nu este contagios dac` te vindeci, dar po]i deveni o lun` maitârziu. Ni se cere s` purt`m m`[ti [i mânu[i sanitare, care ar fibune dar de fapt nu prea ajut`.

Unii spun c`, odat` cu venirea c`ldurii, virusul dispare \n timpce al]ii „ne \ncurajeaz`” c` nu au nici o treab` temperaturile\nalte cu aceast` infec]ie...

Po]i fi asimptomatic, f`r` oarece semne de boal`, dar [i sim-ptomatic cu temperatur` [i tuse convulsiv`. Ba exist`, ba nuexist` un vaccin contra COVID 19, se fac experimente de toatefelurile pe oameni f`r` s` existe un tratament consacrat. Uniimor, al]ii se \ns`n`to[esc f`r` a avea un medicament miracu-los.

Am aflat din prezent`rile f`cute de platformele sociale c` vi-rusul e sc`pat, accidental sau inten]ionat, dac` ne gândim c`este arma bacteriologic` din laborator, fiind unul de sintez`, c`ar fi fost luat de la lilieci, de la chinezi, americani, italieni sauspanioli.

Ni se cere s` st`m cu to]ii \n cas` sau s` mergem la serviciu.Se estimeaz` c` , vor apare la nivel planetar un milion, o sut`de milioane sau câ]i or fi [i mor]i pe m`sur`.

Sistemele medicale, oricât de performante ar fi, \n ]`ri dez-voltate precum SUA sau Germania, nu fac fa]` avalan[ei cazu-rilor de infec]ie.

Ratele de la b`nci se amân` dar se m`resc. S-au \nchis restaurantele . De ce?Ai virus, nu ai, te oblig`, s` stai \n cas`.Cert e c`, acest virus, nu se transmite prin sex dar po]i s`-l

iei de la o clan]` de u[`, o \mbr`]i[are, o strângere de mân`,de pe \nc`l]`ri sau din preajma unuia care este contaminat,dac` cumva nu ai ]inut distan]a de 1m, \n prima faz`, [i acum,mai nou de 1,5m.

Una peste alta, [tim totul despre coronavirus COVID 19, darde fapt nu [tim nimic, tr`im \ntr-o cea]` total`.

Ce e de-a dreptul curios, e faptul c` la noi oamenii sunt dejabolnavi, venind \n ]ar` din zonele contaminate, [i nu [tim decând, ei nu se \mboln`vesc \n aceste momente, numai c` noi\i descoperim \n fiecare zi care trece, f`cându-le testul epide-miologic, pe care de altfel nu prea \l avem sau exist` \n spitale,\ns` acolo unde exist`, el a fost f`cut preferen]ial pentru „[me-cheri” de obicei (vezi cazul Suceava).

|n rest, sp`la]i-v` pe mâini, cu pasiune, [i feri]i-v` de COVID,dac` v` e drag` via]a.

Tr`im, cu adev`rat, vremuri grele de[i nu suntem \n r`zboicu nimeni sau poate cu acest virus ucig`tor dar, cel mai grav ec` nu [tim ce o s` urmeze [i când se va sfâr[ii aceast` mare\ncercare.

Cred c`, a venit momentul s` pre]uim via]a, motiv pentrucare ar trebui s` fim totu[i \ncrez`tori [i s` nu uit`m c` speran]anu moare niciodat`.

S` avem grij` de noi [i de to]i cei dragi nou`, oriunde ne-amafla!

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator O.A.D.O.Pre[edinte fondator O.A.D.O.

Niciunul dintre vaccinu-rile la care se lucreaz`acum la nivel mondial nuva avea eficien]a vaccinuluiromânesc, ne spune prof.dr. Virgil P`unescu.

{i asta pentru c` tehnolo-gia Institutului Oncogen dinTimi[oara creeaz` imuni-tate celular`, care persist`peste 11 ani, în timp ce im-unitatea pe baz` de anti-corpi, folosit` de cei carelucreaz` la vaccin, prote-jeaz` doar câteva luni.

SUPLIMENTSUPLIMENTDE PANDEMIEDE PANDEMIEFILE DE CRONIC~FILE DE CRONIC~

|n noiembrie 1911, The IllustratedThe IllustratedLondon NewsLondon News descria un sat din Româ-nia, pus \n carantin` cu ajutorul armateipentru a limita r`sp\ndirea holerei:

"}`ranii, crez\nd c` doctorii \i otr`vesc pesuspec]ii interna]i \n spitale, \[i ascund bol-navii, [i, uneori, \i atac` [i \i \nfrâng pereprezentan]ii autorit`]ilor trimi[i \n con-trol. C\nd se \ntâmpl` a[a ceva \ntr-un sat,Guvernul \l izoleaz` \nconjur\ndu-l cu sol -da]i. Femeile din sat manifest` un interesdeosebit pentru militari."

110 ani mai t\rziu, \n contextul pande -miei de CoViD-19, situa]ia nu pare multschimbat`...

Desen de Frédéric de Haenen, pe bazaunei schi]e de Rook Carnegie. The IllusThe Illus--trated London News trated London News (18 noiembrie1911, p. 821)

(Toma P`tra[cu F.B.)(Toma P`tra[cu F.B.)

Un vaccin cu efect pe 11Un vaccin cu efect pe 11ani nu este rentabil pentruani nu este rentabil pentru

marile companiimarile companii

continuare pag. 5continuare pag. 5

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:38 Page 2

Fotbali[tii no[tri, cu socotelile lor, vor s`vin` „fanii” pe stadioane. Ca s` vin` [i banul.Unii dintre ei – exper]i \n pandemii, te pui?– ziceau p\n` de cur\nd c` toat` povesteaasta e o minciun`.

S-au potolit doar de c\nd s-a r`sp\ndit [iprintre ei mizeria asta.

Nu mai pot zice ca din avion despreCOVID-19: „Cuno[ti pe cineva care are?”.Logica buzunarului gol a cedat \n fa]a evi-den]ei. Dar, oricum, murdar` logic`! Pentrub`nu]ul t`u, s` nu-]i pese ce-or p`]i `ia depe urma c`rora tr`ie[ti [i s` le mai [i \nt`r\]iprostia rabia]ilor care confund` curajul cub`garea degetelor \n priz`.

Dup` ce a dat COVID-ul buzna [i pestefotbali[ti, au schimbat b`ie]ii macazul, \nafar` de cei care au ales s` tac` posomor\]i.

Ceilal]i z`d`rnicei din gur` au \nceput s`caute ]api isp`[itori, ca Viorel Cataram` carea schimbat placa aia cu „Nu exist` COVID!”[i a pus una \n care acuz` Guvernul c` nule-a dat medicilor de la ATI m`[ti care s`-iapere de virus.

Virusul `la despre care el zicea \n Pia]aVictoriei c` nu exist`, a[a c` nu-i nevoie s`purt`m masc`.

Nu [tiu c\t` lume a crezut \n expertizamedical` a fotbali[tilor activi sau fo[ti, nicic\]i or fi cei ce se uit` \n gura lui Cataram`,dar c\]iva de colo, c\]iva de dincolo, se adun`[i se plimb` printre ceilal]i.

Politicienii care, ca [i fotbali[tii, depind dec\]i spectatori (cu drept de vot) casc` gura laei, au \nceput s` se bat` pe data alegerilorlocale, \n timp ce am trecut de mia de \m -boln`viri pe zi. `[tia care vor alegeri \n sep -tem brie 27 fac pe chiorii [i ne asigur` c`n-ar fi cine [tie ce pericol s` ne ducem lavot, dac` p\n` atunci mai scade num`rul de\mboln`vi]i zilnic.

Dar ce halvi]` am avea s` se \mboln` -veasc` mai pu]ini, fiindc` ne p`zim, dac` os` ne str\ngem apoi la vot mai ceva ca la bi -se rica Tomitanului sau pe plaj`?

Ne ducem la vot pe r`spunderea lui Or -ban [i a lui Barna [i a cui le mai c\nt` \nstrun`? Asta ar \nsemna s` ne lu`m dup`cea mai mare tentativ` de z`d`rnicire \nmas` a luptei, oricum prost duse, \mpotrivaarmatelor COVID-ului. N-am nimic \mpotriv`ca politicienii s` se cotonogeasc` \ntre ei,dar nu s`-[i dea la ]urloaie [i noi s` ajungemla spital.

C\t despre cei de pe margine, anali[ti [i„influens`ri”, care anun]` c` se \mbol n` -ve[te grav democra]ia dac` se am\n` ale -gerile [i au \nceput s-o jeleasc` preventiv, camuierea cu drobul de sare din „Prostia ome-neasc`“, mai c` ar merita s` pl\ng` la ATI degrija democra]iei.

Cr ist ian TEODORESCUCrist ian TEODORESCU31 Iulie 2020

„ |n România discu] i i le despre„|n România discu] i i le despreCovid sunt penibi le”Covid sunt penibi le”

Tudor Toma, medic pneumo Tudor Toma, medic pneumo --log român care profeseaz` \nlog român care profeseaz` \nMarea Britanie, s-a ar`tat reMarea Britanie, s-a ar`tat re--voltat pe Facebook de discu]iilevoltat pe Facebook de discu]iilepublice din România desprepublice din România desprecoronavirus, apre ciind c` nive coronavirus, apre ciind c` nive --lul acestora este „penibil”lul acestora este „penibil” ..

„Nivelul la care s-a ajuns \nRomânia cu discu]iile desprecovid este unul interesant, \n sen-sul de penibil, adic` provoac`st`ri extrem de nepl`cute, cuefect nedorit, foarte greu de su-portat. P`rerile medicale sunt orinon existente, ori sunt spurcate\n cel mai murdar mod posibil deoameni care nu au nicio leg`tur`cu medicina [i care uit` c` \n -jurând \n public nu fac decât s`se eticheteze pe sine.

Este foarte mare p`cat c` mariiprofesori de pneumo, de infec ]i -oase, de ATI, to]i marii pre[e din]ide societ`]i medicale [i de tot ce\nseamn` medicin` \n România tac, nu apar public s` vorbeasc` [i las` ca profesia s` fie ter-felit` de politicieni cu interese, de oameni care sunt buim`ci]i [i bombarda]i cu tot felul deinforma]ii publicate de jurnali[ti care nu [tiu s` citeasc` un articol [tiin]ific, care au si ei in-terese sau care tr`iesc \ntr-o poveste. La toate astea se adaug` grupul speciali[tilor de carton,a medicilor care poate sunt inteligen]i, citesc, dar care interpreteaz` dovezile [tiin]ifice dup`cum vor ei, fiindc` cred c` pot, fiindc` a[a s-a putut \n trecut ori fiindc` au alte motiva]iilegate de notorietate, clinici private sau mai [tiu eu ce. Efectul nedorit \n final se r`sfrângetot asupra pacientului, care atunci când are nevoie de un sfat nu mai [tie la cine s` apeleze,pe cine s` mai cread`. |n final, o problem` colectiv` la rezolvarea c`reia am putea to]i s`contribuim cu câte pu]in este l`sat` s` se sparg` \n mici probleme individuale, de care mul-tora nu le pas`”, a scris pe Facebook medicul.

(L i festy le - Cotidianul . ro 17 august 2020)(Li festy le - Cotidianul . ro 17 august 2020)

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ O.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONUECOSOC - ONU

DIRECTOR GENERAL: Prof.univ.dr. DIRECTOR GENERAL: Prof.univ.dr. FLORENTIN SCALE}CHIFLORENTIN SCALE}CHIIon COSTEI - Consilier [tiin]ific Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Colaboratori externiColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Emil ALEXE, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,: Octavian ANDRONIC, Emil ALEXE, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Dorian POPESCU, EmilDelia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Dorian POPESCU, EmilSÎRBU, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Sorin VASILE, Corneliu VLAD, Adrian R. VLAD SÎRBU, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Sorin VASILE, Corneliu VLAD, Adrian R. VLAD

Corp tehnicCorp tehnic: : Cristina Doriana CÎMPAN, Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICIDan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publica]ia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Nu v` \ngr`m`di]i pe plaj` s` v`Nu v` \ngr`m`di]i pe plaj` s` v`molipsi]i, duce]i-v` la vot!molipsi]i, duce]i-v` la vot!

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

M-am trezit matinal cu inten]ia de a-mi face, \n tov`r`[ia soarelui,care se arat` umed, ca un ou uria[ ie[it din N`sc`toarea Universului,\nviorarea sufleteasc` scriind – ca de obicei – un salut prietenilor.

Citesc o [tire pe AMPress, postat` de colegii mei \n noaptea caretocmai \[i ridic` \nstelatele cortine.

|n]eleg c` e preluat` din presa Republicii Moldova. E spus` [i deteleviziunile de la Bucure[ti. {tirea e trist`. E tragic`. O femeie bol-nav` de coronavirus, \n vârst` de 48 de ani, s-a spânzurat cu furtunuldu[ului din baia spitalului din Chi[in`u, unde se g`sea internat`.Dup` chinuri mari ale ei [i ale doctorilor, p`rea vindecat`.

Medicii din România de peste Prut – doctorul care o vindecase aplâns – au g`sit o unic` explica]ie a gestului fatal: boala atac` [i sis-temul cerebral, produce panic`, anxietate, depresie.

Cu o zi \nainte urm`risem o interven]ie a profesorului neurochi -rurg Ciurea, de la Cluj, care spunea c` este eronat` localizarea aces-tei nemernice infec]ii doar la pl`mâni, fiindc` ea atac` preponderentcreierul. Un interviu cu un distins medic italian, duce la aceea[i con-statare.Virusul nu face praf doar pl`mânii, ci [i sistemul de ap`rareprin gând.

De ce reiau acest subiect? Pentru c`, \n stilul meu, citesc atent cer`spund cititorii, pe Facebook, comentând un material, bun, prost,de pres`. ”M`, nenoroci]ilor de ziari[ti, cu cât v` pl`tesc `[tia s`min]i]i?” ”Cu mult!”, \ntrege[te un altul. ”Scârbelor, a]i b`gat panic`\n lume. Nu v` mai s`tura]i”, ”Cât de prost po]i fi pentru a scrie oasemenea [tire!” [i altele pe acela[i ton, de parc`, contracost, ziari[tii,asocia]i \n nemernicia lor ”dictaturii medicilor”, au spânzurat cu con-deiul lor [i cu cablul microfonului, biata femeie.

Inutil s` reiau c` AMPress nu are contract de publicitate cu Gu-vernul, publicitate justificat`, cea care spune ”Purta]i masc` [i sp`la]i-v` des pe mâini, evita]i aglomera]iile!”. Nu, lucru u[or de verificat.

Scriem ce gândim, f`r` plata nim`nui, decontul \nghesuindu-se\n grijile [i am`r`ciunile noastre. |ngrijora]i pentru p`rin]i [i bunici,cei care mai avem \n nomenclatorul de iubire a[a ceva, \ngrijora]ipentru copiii no[tri, l`sând la urm` \ngrijorarea pentru noi \n[ine.

De aici pân` la \mbel[ugata aluviune de apelative gen ”scârbelor,nu v-a]i mai s`turat de bani”, parc` e cam mult, nedrept, durerospentru cel care-[i face onest datoria de a informa, muncind ca ”argatal opiniei publice”.

Nu am publicat eu [tirea, dar a[ fi publicat-o, cum a f`cut colegulmeu, ca o nou` aten]ionare la dezm`]ul public care pune, ca o apoc-alips`, st`pânire pe ]ar` [i lume. Un grup de ]igani (la mine \n sat ei\[i spun tot a[a, nu romi, din orgoliu, spre a nu fi confunda]i curomânii), a f`cut ieri o paranghelie dezgust`toare, arat` cu imaginitot presa, \n zona alimentar` a unui mall. Bur]i [i cefe au etalat obog`]ie f`r` limite [i putin]a de a se [terge la fund cu legea, cu bunulsim], cu tot. Poli]ia a amendat doi in[i c` nu purtau masc`.

O alt` secven]` culege imagini cu furnicarul de pe Litoral. Zeci, sute de mii de oameni nu mai \ncap nu doar pe nisip, ci [i

\n marea devenit` prea mic`, \notând gr`mad`, unii peste al]ii, ca larugby. Românii `[tia par c` tr`iesc isteric disperarea ultimului bal.

Toate coincid cu un puternic flux de \mboln`viri. Doctorii, `[tiapu]ini care mai sunt \n ]ar`, fiindc` trei sferturi au plecat s` vindece,tot de coronavirus, bolnavii din Americi, Italii, Germanii, par epuiza]i.

Am`r`ciunea [i oboseala lor vin nu doar din lucrul sub [apte cos-tume de cosmonau]i pe care le poart` \n od`i f`r` aer condi]ionat,ci din insultele pe care le primesc constant. Sunte]i pl`ti]i s` neomorâ]i, conspira]ie [i celelalte.

|n nicio postare nu g`sesc, cu excep]ia prietenilor mei de pe Face-book, lucizi [i tri[ti adesea, disecarea inscon[tien]ei devenite colec-tive. Ce se petrece cu noi? Cine, cu ce for]`, a dresat ace[ti ”mineri”neferici]i care \njur` [i danseaz` ca ni[te canibali \n jurul focului undeard \n chinuiri cumplite, tot mai mul]i semeni?

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUA.M. Press 19 Iulie 2020

Da, nemernicule, suntemni[te hiene pl`tite s`

spunem adev`rul

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:38 Page 3

ATEN}IE P~RIN}I, DASC~LI!!! ATEN}IE P~RIN}I, DASC~LI!!! ACCEPTA}I |NV~}~MÂNTUL ONLINE?ACCEPTA}I |NV~}~MÂNTUL ONLINE?

|nv`]`mântul preponderent on-line [i reducereaorelor pentru materiile predate \n [coli, anun]atede ministrul Educa]iei, Monica Anisie, vor aveaconsecin]e dramatice asupra genera]iilor viitoare.Pre[edintele Academiei Române, acad. Ioan AurelPop, avertizeaz` c` astfel de m`suri vor duce la\ndobitocirea [i dezumanizarea tinerilor, care vorfi mult mai u[or de manipulat.

Proiectul de ordonan]` de urgen]`, postat pesite-ul Ministerului Educa]iei, anun]` deja un viitorsumbru pentru \nv`]`mânt.

Clase cu elevi foarte pu]ini, predare preponderenton-line, \nv`]`mânt la distan]` pentru programe demaster [i doctorat [i reducerea num`rului de ore dinprogramele [colare.

”Consecin]ele vor fi grave. P` rerea mea este c` nepripim. Eu, ca istoric, v` spun c` omenirea a trecutprin momente de cump`n` mult mai grave decâtacestea, cu milioane de mor]i, cu chinuri groaznice,r`zboaie, cataclisme, [i din toate a ie[it cu bine.

|n ultimii 2.500 de ani, de când exist` educa]iepublic`, ea s-a f`cut fa]` \n fa]`, chiar \n vreme der`zboi. [coala f`cut` la modul clasic este simbol deumanitate [i de normalitate [i eu nu a[ pedala a[a demult pe aspectul catastrofic.

Mie nu-mi plac previziunile, pentru c` nimeni nu[tie ce ne rezerv` viitorul. Deciden]ii politici au datorias` disemineze \n sufletele oamenilor optimismul,\ncrederea [i speran]a. Eu, \n postura de decidentpolitic, nu mi-a[ permite s` le spun oamenilor c` anul

[colar viitor va fi \ntr-un fel sau altul. Cum s` ne imagin`m noi c` vom face [coal` la dis-

tan]`? Cum s` ne imagin`m noi c` este corect unmasterat f`cut online?

S` transmi]i acest lucru ca [i cum ar fi ceva normalmi se pare o exagerare [i o lips` de respect pentruacest popor. {coala trebuie f`cut` fa]` \n fa]`”, a de-clarat acad. Ioan Aurel Pop, pre[edintele AcademieiRomâne.

”UN POPOR F~R~ CULTUR~ ”UN POPOR F~R~ CULTUR~ E U{OR DE MANIPULAT”E U{OR DE MANIPULAT”

Diluarea nivelului de educa]ie pân` la aproape dis-pari]ia ei nu face decât s` \ndobitoceasc` genera]iilecare vin, atrage aten]ia pre[edintele AcademieiRomâne.

”Din p`cate, este o tendin]` foarte clar` de dezu-manizare, de pierdere a esen]ei umane. Prin educa]ie,oamenii [i popoarele dobândesc cultur`.

Un popor f`r` cultur` este un popor foarte u[or demanipulat. \ndobitocirea se realizeaz` prin acesteforme, \n care oamenii \nva]` numai ceea ce li sespune, merg pe minima rezisten]`, nu mai citesc cuochii [i cu min]ile lor, nu mai au puterea s` decantezelucrurile, preiau de-a gata tot ceea ce li se ofer`, segândesc la via]a simpl` pe care o duc, \n primul rândla nevoile materiale, [i nu mai au timp pentru minte[i suflet.

F`r` cultur` general`, dispare [i o capacitate extra-ordinar de important` pentru un om, capacitatea dea discerne [i de a compara, care te ajut` s` iei deciziacea mai bun`. Ideea asta de a face totul online neconduce la un fel de mecanism al gândirii noastre.Genera]iile mai tinere, [i nu este vina lor, nu gândescdecât dac` apas` tastatura. Cuvântul acesta «\ndo-bitocire» este un cuvânt [ocant, dar pân` la urm` ex-prim` \n mare m`sur` o realitate dureroas` spre caretindem”, a mai afirmat acad. Ioan Aurel Pop.

NE |NTOARCEM LA STADIUL ”LARVAR”NE |NTOARCEM LA STADIUL ”LARVAR”

Academicianul Ioan Aurel Pop nu crede neap`ratc` politicienii care iau astfel de decizii ar fi membri aiocultei mondiale, ci c` pur [i simplu nu se gândescla consecin]ele actelor lor.

”Superioritatea omului fa]` de alte fiin]e este dat`,printre altele, de puterea lui de judecat`. Omul [ties` ia decizii \n cuno[tin]` de cauz` pentru c` \[ifolose[te ra]iunea. Cum vor putea genera]iile careurmeaz` s` ia deciziile cele mai bune, dac` se las`pe mâna unor dirijori care, pas`mite, ar [ti ei mai binecare este soarta cea mai bun` pentru ei ?!

Ne-am luptat o istorie \ntreag` s` particip`m la lu-area deciziilor, i-am \nv`]at pe tineri ce \nseamn`democra]ia, i-am \nv`]at pe tineri s` nu se supun`orbe[te unor reguli care pot veni din partea unorspirite malefice [i acum ne re\ntoarcem, cumva, la unstadiu larvar, la un fel de copil`rie a omenirii, cândomul era dominat de for]ele naturii”, a opinat pre[e -dintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop

M. AM. A POSTOLPOSTOL(aparatorul.md)

Pandemia de COVID are un Pandemia de COVID are un caracter ideologic [i politic, caracter ideologic [i politic, despre care am tot scris. despre care am tot scris. Dar mai exist` o \nsu[ire careDar mai exist` o \nsu[ire caremerit` pomenit`: \ndobitocireamerit` pomenit`: \ndobitocireade mas`. De[i global`, pede mas`. De[i global`, pemalurile Dâmbovi]ei ea cap`t`malurile Dâmbovi]ei ea cap`t`accente aiuritoare.accente aiuritoare.

{coala a ajuns un loc de cazn`. Un infern anisiac. Masc` pe fa]`, ca o palm` lipit` peste gur`, [i pep-

siglas. Trasee unice. „]ine dunga ro[ie! Nu te abate!”Copiii stau r`ri]i [i piti]i. Speria]i ca ni[te pui de

g`in` când d` clo[ca alarma de uliu. Dar clo[ca e dis-tan]at` social. Nu \i poate acoperi. |nv`]a]i de mici cufrica. D`sc`li]i de acas` s` nu se joace, s` stea de-parte, deoparte.

„Nu ai colegi, nu ai prieteni. To]i sunt infecta]ipoten]iali. Pericole ambulante. Da, mam`, [i Gigel.Virusul pânde[te. Bau bau.”

Clase mici cu gâgâlici. Masca]i. Nici nu [tiu s`-[i desfac` pache]elul cu mâncare.

Sau s` se [tearg` bine la fund. |nv`]`toarea st` dreapt`. Distan]at` [i distant`. Zâmbetul matern ascuns corespunz`tor sub trei

straturi de material textil. Mâinile pe lâng` corp. Lavipu[c`. F`r` mângâieri. Efuziunea interzis`.

Pân` acum, to]i am avut câte o fiin]` care „ne-apus condeiul \n mân`”. S-a terminat.

Genera]ia sfâr[it` \nainte de a-[i lua zborul. Aripit`iate scurt, regulamentar. After-School.

Fiecare va mâzg`li be]i[oarele [i bastona[ele cumapuc`.

De mici, \nv`]a]i s` scrie [i s` vorbeasc` din cu[c`.Jurnali[tii de mâine. Silabisind sub masc`...

O b`lu]` se prelinge, morfolind: „Anfa arfe mferfe”.Anisie nu are. Nici mere, nimic.

A delegat toate responsabilit`]ile [i competen]ele.Iresponsabil` [i incompetent`.

P`rin]ii trebuie s` fie responsabili. R`spunderepenal`.

{i [coala. {i prim`ria. {i DSP-ul. {i MinisterulS`n`t`]ii.

{coala – spital. Programa – regim.Se reduce num`rul de ore. Se reduce num`rul de

materii. De pe b`nci, vor ie[i absolven]i redu[i.Religia redevine „dexteritate”, al`turi de Desen,

Sport [i Muzic`. Primul pas spre ghena curicular`pentru Opiumul Popoarelor. Pas cu pas.

Patriarhul i-a trimis lui Anisie o scrisoare lung`, ele -gant` [i documentat`. Legenda spune c` ministra\nc` buchise[te la ea.

Tardiv. Puterea i-a sim]it Prea-Fericitului sl`bi -ciunea, atunci când s-a cl`tinat \n fa]a berbecilor pro-gresi[ti [i a acceptat ca binecredincio[ii tem`tori deCOVID s` poat` veni cu linguri]a de acas`.

{i când a acceptat Invierea cu bisericile goale [i su-permarketurile pline.

{i cimitirele z`vorâte. Izolarea mor]ilor.Punctul slab al Patriarhului este dependen]a de

buget pentru finalizarea Catedralei. Puterea a \n]eles[i amenin]` cu \nchiderea robinetului de câte ori Bis-erica d` s` deschid` gura.

Nici cultura nu mai exist`. Muzeele, muribunde demult. Doar girafa de la Antipa mai serve[te ca punctde reper pentru vreun miting „nega]ionist”.

Restul, abia mai sufl`. L`sate \n rezerv` s` moar`.Statul nu are bani s` le bran[eze la aparate de res-

pirat. La ultimele rectific`ri de buget, grosul ventila-toarelor a fost repartizat la Servicii. An electoral.

Concursul Interna]ional George Enescu – online.De la Oedip la YouTube.

Moarte [i teatrele. Actorii \nfometa]i pândesc [u[e\n aer liber [i reclame la m`[ti pentru a supravie]ui.Al]ii iau lec]ii de stand-up. Au auzit c` se caut`.

Cine mai vrea s` fie ca Vraca? Idolul vremurilornoastre e Bobonete. Dar actorii nu protesteaz`. Vre-mea când intelectualii venerabili ie[eau \n strad` atrecut.

Sulul de hârtie igienic` inaugurat \n decembrie1989 s-a terminat subit. Acum, ei sunt la putere.

E vremea lui Giroscop. E vremea tâmpirii.

Adr ian PAdrian P ~TRU{C~~TRU{C~

evz.ro 23 August 2020

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

{ c o a l a d e o c a z i e{ c o a l a d e o c a z i e

|NV~}~MÂNTUL ON-LINE {I REDUCEREAORELOR VOR DUCE LA |NDOBITOCIREA

{I DEZUMANIZAREA TINERILOR, CARE VORFI MULT MAI U{OR DE MANIPULAT

Vio

rel

Ba

ciu

Vio

rel

Ba

ciu

E vremea lui GiroscopE vremea lui GiroscopE vremea tâmpiriiE vremea tâmpirii

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:39 Page 4

Mare gânditor francez,întrebare crucial`:

”{i eu am fost [ocat.Dar ceea ce m-a [ocat nu a fost doar

pandemia. Cu genul `sta de dezastre ne-am ciocnit mereu.

Acum un secol, gripa spaniol` a uciscincizeci de milioane de oameni.

Dac` m` uit doar la epoca noastr`, ceape care sunt destul de b`tr\n pentru a mi-o aminti, am avut celebra «grip` HongKong» din 1968, care a omor\t cel pu]inun milion de p`mânteni, cu buzele alb`s -trite de la sufocare sau hemoragie pul-monar`.

De fapt, acel episod nici m`car nu maie atât de celebru. M-am documentat pen-tru un articol scris chiar la \nceputul pan-demiei coronavirusului [i am descoperitc` a fost uitat aproape complet.Cu zeceani \nainte de gripa din Hong Kong – [i lafel de [tears` din memoria colectiv` [i dinarhive – a existat «gripa asiatic`», cea carea pornit tot din China, \nainte de a afectaIranul, Italia, estul Fran]ei [i Statele Unite.

Peste dou` milioane de oameni au pie -rit, inclusiv vreo sut` de mii \n StateleUnite [i, probabil, un num`r similar \nFran]a, care au murit \n spitale dep`[itede situa]ie unde, \[i amintesc ultimii mar-tori oculari supra vie]uitori, cadavrele sestivuiau la terapie intensiv` mai repededecât puteau fi eva cuate.

Nu, cel mai izbitor este modul foarteciudat \n care am reac]ionat de aceast`dat`.

Este epidemia fricii, nu numai de Covid-19, care a pogor\t peste lume.

Am v`zut suflete \mpietrite paralizatebrusc.

Am auzit gânditori care au traversat alter`zboaie, \mbr`]i[\nd retorica inamiculuiinvizibil, pe a combatan]ilor activi ori rez-ervi[ti angaja]i pe frontul unui r`zboi des`n`tate public`.

Am privit Parisul gol, ca \n jurnalul luiErnst Jünger despre Ocu pa]ia German` \ntimpul celui de-al doilea r`zboi mondial.

Am urm`rit New York-ul [i Los Angeles-

ul devenind ora[e fantom`, cu bulevardela fel de lini[tite ca potecile de ]ar`, unde,a[a cum spunea Victor Hugo, zilele suntca nop]ile.

Am urm`rit, \n aceste s`pt` mâni, anti-Trumpi[tii, democra]ii ca re lupt` cu ten -din]a „America First”, activi[tii pentrudrep turile civile, drepturile femeilor [idrepturile omului refugiindu-se pe inter-net sau pur [i simplu dispar\nd «de peradar».

Am observat, \n film`ri ce mi-au fosttrimise de la Kiev, Milano [i Madrid, pre-cum [i de la Lagos, Erbil [i Qamishli,pietoni solitari care p`reau s` fie acolodoar pentru a ne reaminti c` mai exist`oameni, dar care traversau strada, cuprivirile l`sate, imediat ce alt` fiin]`uman` ap`rea \n peisaj.

|n cele mai s`race zone, la fel ca [i \nmarile metropole, am v`zut popula]ii \n -tregi tremurând de spaim` [i l`s\ndu-seh`ituite, uneori cu b\tele, precum v\natul,\n propriile vizuine.

Manifestan]ii din Hong Kong au disp` -rut, ca prin magie.

Prietenii mei din Peshmerga, lupt`torial c`ror nume \nseamn` «cei care ies \n\ntâmpinarea mor]ii», s-au retras \n tran -[ee.

Saudii [i houthii, care duc un r`zboi ne-milos, \ndelungat, \n Yemen, au l`satarmele imediat ce au ap`rut primelecazuri Covid-19.

Hezbollah st` acas`.Hamas, dup` opt cazuri de virus, a de-

clarat c` unicul s`u obiectiv militar e acums` ob]in` m`[ti de protec]ie din Israel.

Dac` este necesar, au spus: «Le vomlua cu for]a.» (Parc` \l aud pe Richard III:«O masc`! O masc`! \mp`r`]ia mea pen-tru o masc`!»)

ISIS a declarat Europa o zon` de riscpentru lupt`torii s`i, care s-au retrasprompt pentru a-[i [terge nasul cu[erve]ele septice \n adâncurile grotelor din

S«d

CnU

AsNu\

sd

ontccf]

srpm

Add

tcv

saod

\dsdldm

tp trn

bsan

p[tccu

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

P L A N E T A L A B O R A T O RP L A N E T A L A B O R A T O R

Pandemia este o repeti]ie pentrusubjugarea oamenilor?

Foto: Guliver/Gettyimges

Despre Bernard-Henri Lévy, filozof [i scriitor, se spune, [i nu f`r` temei, c` ar fi unul dintre cei mai mariDespre Bernard-Henri Lévy, filozof [i scriitor, se spune, [i nu f`r` temei, c` ar fi unul dintre cei mai mari– dac` nu num`rul 1 – g\nditori francezi ai momentului, iar asta \nseamn` mult \n ]ara lui Voltaire,– dac` nu num`rul 1 – g\nditori francezi ai momentului, iar asta \nseamn` mult \n ]ara lui Voltaire,Descartes, Rousseau ori Sartre. Pandemia de coronavirus este tema momentului pentru reputatul g\nditor,Descartes, Rousseau ori Sartre. Pandemia de coronavirus este tema momentului pentru reputatul g\nditor,care a lansat recent un eseu intitulat, \n traducere aproximativ`, care a lansat recent un eseu intitulat, \n traducere aproximativ`, ”Acest virus care ne scoate din min]i””Acest virus care ne scoate din min]i” . .

Un eseu care contureaz` o \ntrebare tulbur`toare [i care nu vine dinspre cuiburile de conspira]ioni[tiUn eseu care contureaz` o \ntrebare tulbur`toare [i care nu vine dinspre cuiburile de conspira]ioni[tivirtuali, ci, cum spuneam, din una dintre cele mai str`lucite min]i ale lumii: Este reac]ia mondial` total exvirtuali, ci, cum spuneam, din una dintre cele mai str`lucite min]i ale lumii: Este reac]ia mondial` total ex--agerat` la Covid 19 preambulul unei noi ordini mondiale, \n care cet`]eanul \[i va pierde o mare parteagerat` la Covid 19 preambulul unei noi ordini mondiale, \n care cet`]eanul \[i va pierde o mare partedintre drepturile [i libert`]ile sale fundamentale pentru care a luptat at\t de mult \n istorie?dintre drepturile [i libert`]ile sale fundamentale pentru care a luptat at\t de mult \n istorie?

V` prezent`m mai jos un fragment din excep]ionalul eseu al lui Levy, despre care marii intelectuali aiV` prezent`m mai jos un fragment din excep]ionalul eseu al lui Levy, despre care marii intelectuali aina]iei noastre nu prea fac – oare de ce? – vorbire:na]iei noastre nu prea fac – oare de ce? – vorbire:

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:39 Page 5

e,t

--ui-e

t-,

o`u`

n-e,

-

in-

-te

-m

m:-

csun

Siria sau Irak, pl`nuind s` lupte \n zone«mai sigure» precum Egiptul, Yemenul, In-donezia, Afganistan [i Sahel.

Dup` ce a fost detectat un caz deCovid-19, 1.700 de am`r`[teni din Pa -nama care migrau \n nord, spre StateleUnite, s-au refugiat \n jungl`.

Pân` la jum`tatea lunii aprilie, potrivitAgen]iei France-Presse, dou`sprezece per-soane au murit din cauza virusului \nNigeria, \n timp ce optsprezece au fostucise de for]ele de securitate pentru\nc`lcarea blocajului.

Cu câteva luni mai \nainte, se relata de-spre sate cre[tine rase de jihadi[tii Fulanidin nord-centrul ]`rii.

Bangladesh, unde m` aflam cu c\tevaore \nainte ca Fran]a s` \[i \nchid` gra -ni]ele, sufer` de mult` vreme de o multi-tudine de calamit`]i: febr` dengue, holer`,cium`, rabie, febr` galben` [i viru[i ne-cunoscu]i. Dar [i acolo, de \ndat` ce aufost raportate câteva cazuri de Covid-19,]ara a intrat \n stare de urgen]`.

|ntr-adev`r, \ntreaga planet` – boga]i [is`raci deopotriv`, cei cu resurse pentru arezista [i cei f`r` – a \mbr`]i[at ideea uneipandemii f`r` precedent, gata s` exter-mine rasa uman`.

Deci…Ce ar fi putut determina asta? Ar putea fi o transmitere \n mas` – nudoar a virusului \n sine, ci a dezbaterilordespre virus?

Ar putea fi vorba despre o orbire colec-tiv`, ca \n romanul lui José Saramago, \ncare o epidemie misterioas` las` f`r`vedere un \ntreg ora[?

Poate c` e triumful defeti[tilor care, ob-seda]i mereu de sfâr[itul lumii, \l v`dacum \ndreptându-se c`tre noi [i ne ofer`o ultim` [ans` s` ne poc`im [i s` o lu`mde la cap`t.

Sau triumful p`pu[arilor lumii, care v`d\n acest imens blocaj (echivalentul celuidespre care Michel Foucault vorbea \nspecula]iile sale timpurii despre sistemelede putere ale viitorului \n Nebunie [i Civi -liza]ie), o repeti]ie pentru un un nou modde a aresta, asupri [i re]ine o mas` de oa-meni?

A fost o |mp`r`]ie a Terorii, asem` n` -toare cu cea n`scut` dup` 1789, cu ex-plozia sa de [tiri false, conspira]ii, en- tu ziasm frenetic [i, cur\nd dup` aceea, curevolte \ntunecate, n`scute din dez -n`dejde?

Sau poate a fost invers?Un semn lini[titor c` lumea s-a schim-

bat, c` \n sfâr[it via]a a fost declarat`sacr`, c` de acum \ncolo, când vomajunge la o alegere \ntre via]` [i eco -nomie, via]a va câ[tiga?

Sau poate c` a fost opusul opusului: opanic` general`, agravat` de canalele de[tiri [i re]elele de socializare care,transmi]\ndu-ne, zi de zi, num`rul celorcare muriser`, sunt \n stare critic` ori alcelor care s-au recuperat, ne-a m\nat \ntr-un univers paralel \n care nimic altceva,

nic`ieri, nu mai conta – [i, \n acest sens,ne-a \nnebunit destul de literal.

Pân` la urm`, a[a func]ioneaz` torturachinez` cu ap` – sunetul pic`turii, repetatla nesfâr[it, devine un dragon \nsp`i -m\nt`tor.

Cum am reac]iona dac` autorit`]ile desecuritate a traficului ar decide s` insta -leze difuzoare uria[e la intervale de o mil`pentru a ne informa cu privire la deceselede pe autostrad` din ziua respectiv`?” semai \ntreab` g\nditorul.

B o g d a n T i b e r i u B o g d a n T i b e r i u I A C O BI A C O B- traducere [i adaptare -

inpolitics.ro 17 august 2020

- u r m a r e d i n p a g 1 -- u r m a r e d i n p a g 1 -

România s-ar putea clasa în vârful cer-cet`rii medicale dac` ar finaliza vaccinulanti-Covid. Tehnologia româneasc` are ocu totul alt` abordare, fapt care va asigurao protec]ie pe o perioad` îndelungat`.Probabil acesta este [i motivul pentrucare vaccinul românesc este sabotat dintoate p`r]ile, dar mai ales de c`tre ceiafla]i la guvernare, care refuz` s` fi -nan]eze poate cel mai important proiectal ]`rii.

”A[tept`m finan]are [i, cu cât trece tim-pul, cu atât datele care apar în literaturade specialitate arat` c` vaccinul la carelucr`m noi are toate [ansele s` fie cel maireu[it. Toate cercet`rile arat` c` imunita-tea bazat` pe anticorpi nu ]ine mult timp,iar vaccinul nostru, bazat pe imunitate ce-lular`, extrapolând datele celor care l-audezvoltat în cancer, are o memorie de celpu]in 11 ani.

Imunitatea umoral`, cea care produceanticorpi, protejeaz` doar câteva luni.

De altfel, cei de la AstrazenecaAstrazeneca au [ianun]at c` este posibil ca viitorul vaccins` fie repetat dup` un an de zile.

Imunitatea are dou` componente, unabazat` pe anticorpi, în principiu, [i o com-ponent` bazat` pe celule. În cancer, deexemplu, dac` dezvol]i anticorpi, mori re-pede, pentru c` anticorpii nu pot omorîcelulele tumorale. Imunitatea celular`, înTBC, de exemplu, este foarte important`,pentru c` se r`spunde cu limfocite T cito-toxice. Aceste limfocite distrug celulelecare sunt defecte, fie c` au un virus în in-terior [i virusul `la se multiplic`, fie c` auo tumor`.

La fel va func]iona [i în cazul Covid”, nespune prof.dr.Virgil P`unescu, directorulInstitutului Oncogen Timi[oara.

Asimptomaticii au imunitate celular`Asimptomaticii au imunitate celular`

Cei mai noroco[i sunt, se pare, asim-ptomaticii [i cei cu forme u[oare ale bolii,au constatat cercet`torii suedezi, pentruc` ace[tia au r`spuns cu imunitatea celu-lar`.

”De curând a ap`rut un articol într-opublica]ie medical` suedez` de prestigiu,care a ar`tat c` toate cazurile asimptoma-tice [i u[oare au r`spuns prin imunitatecelular` [i toate cazurile grave au r`spunsprin imunitate umoral`, prin anticorpi. Alt-fel spus, un organism care r`spunde co-rect, r`spunde cu imunitate celular`. Noiam tot repetat acest lucru, c` în niciunadintre infec]iile cu virusul ARN din aceast`categorie de coronavirus nu s-au ob]inutvaccinuri. {i nu s-au ob]inut pentru c`toate platformele, tehnologiile care urm` -resc rezolvarea acestei probleme se ba-zeaz` pe vaccinuri care duceau ladez vol tarea de anticorpi [i anticorpii nusunt eficien]i în cazul acestor boli”, ne-adeclarat prof. dr. Virgil P`unescu.

Virusul s-a schimbat în totalitateVirusul s-a schimbat în totalitate

Un vaccin cu efect pe 11 ani nu esterentabil pentru marile companii. Suntviru[i în care anticorpii sunt eficien]i, cumeste [i cazul gripei, dar problema este c`muta]iile de la un sezon la altul sunt atâtde mari încât trebuie, de fiecare dat`, unalt vaccin, arat` prof. dr. Virgil P`unescu.

Acesta sus]ine c` [i în cazul coronavi-rusului, tipul care circul` în prezent esteo form` care a dezlocuit total formaini]ial` din Wuhan. ”Noi am f`cut o ana-liz` pe cele 112 secven]ializ`ri de la di -ver[i pacien]i din lume. Nici în Românianu mai circul` varianta «Wuhan» ini]ial, ci

o variant` nou` care circul` în toat`lumea [i care produce o cantitate viral`mult mai mare [i are un nivel de conta-giune mai mare. Înlocuirea variantei vechis-a produs în decurs de o lun`, mai exactîn aprilie”, afirm` prof. dr. P`unescu.

Guvernul Orban nu este interesat deGuvernul Orban nu este interesat devaccinul românescvaccinul românesc

Autorit`]ile române au solicitat deja 10milioane de doze de vaccin de la UniuneaEuropean`, de[i acesta înc` nu a fost de-finitivat nic`ieri.

Despre vaccinul românesc, cu o tehno-logie unic` [i eficient`, Guvernul Orbannici nu vrea s` aud`. Pân` acum, singuriibani, aloca]i printr-un proiect de cercetarepe fonduri europene, au fost 250.000 deeuro, în condi]iile în care Institutul Onco-gen are nevoie de 5 milioane de europentru a trece la faza de testare.

”Am v`zut raportul Cur]ii de Conturi [iam fost foarte sup`ra]i pentru c`, la cât`risip` s-a f`cut, puteau s` ne ajute [i penoi. Am solicitat finan]are de la premierulOrban, de la Ministerul S`n`t`]ii, de la Mi-nisterul Fondurilor Europene, de la Minis-terul Ap`r`rii, de la Ministerul Educa]iei,dar nu am primit niciun r`spuns. Britaniciiau ezit`ri în a ne finan]a, în primul rândpentru c` au investit prea mul]i bani ca s`recunoasc` acum c` vaccinul nostru estemai bun [i, în al doilea rând, pentru c` lise pare suspect c` Guvernul României nune sprijin` în niciun fel”, ne-a mai precizatdirectorul Institutului Oncogen, prof. dr.Virgil P`unescu.

Claudia Claudia MARCUMARCU

national.ro 17 August 2020

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?C O V I D 1 9C O V I D 1 9

Un vaccin cu efect pe 11 ani nu esteUn vaccin cu efect pe 11 ani nu esterentabil pentru marile companiirentabil pentru marile companii

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:39 Page 6

VORBITORI |N NUMELEMOR}ILOR

Alegeri locale la termen, pe 27 septembrie, \nseamn` un surplus de mor]i.Zece milioane de oameni trec prin 20.000 de sec]ii de votare, dau din m\n`\n m\n` [tampile, documente de identitate [i buletine de vot spre 250.000de membri ai sec]iilor de votare– operatori [i observatori, \nchi[i \n s`li declas` cel pu]in 12 ore fiecare.

Asta reprezint`, chiar [i pentru cel mai \napoiat mintal dintre oameniipolitici, o for]are a contagiunii. O cre[tere, adic`, a num`rului de mor]i de peurma virusului COVID-19 [i a num`rului de fragiliza]i pe via]`.

Medicii germani spun c` 75% din cei care ies pe picioare din boal` poart`sechele de durat`, uneori pe via]`, la pl`m\ni, inim`, ficat, rinichi – peste totunde poate ajunge imagina]ia virusului.

Dar oamenii \nfrunt` moartea cu bun` [tiin]` \n multe situa]ii. \n r`zboaie,\n sport, \n [tiin]`, ba chiar \n conducerea automobilului sau \n folosirea elec-tricit`]ii casnice, oamenii \[i asum` moartea, mutilarea [i boala fiindc` exist`un scop, o utilitate a riscului, o necesitate na]ional`, public`, umanitar`,[tiin]ific`, psihologic` sau filozofic`.

|n schimb, alegerile noastre locale s\nt, de departe, cel mai inutil lucru depe Terra, de la Cretacic \ncoace.

La ce bun s` faci alegeri locale acum? Ca s` schimbi un penelist care a trecut la PSD cu un pesedist care a trecut

la PNL? Sau un pesedist care a trecut la Pro România cu un securist care s-a\ntors la PSD?

Ca s` \nlocuie[ti un ho] mai prost cu un prost mai ho]? Ca s` substitui b`tr\nii turn`tori la Mili]ie cu tinerii colaboratori de la USR?Ca s` dai un nume [i un prenume noi aceleia[i incompeten]e, aceleia[i

l`comii [i aceluia[i dispre] fa]` de oameni? Arde ceva? Pierdem ceva? E vreun start de la care lipsim?

\n vremuri normale, c\nd oamenii mor de boli cunoscute [i \n accidente dema[in`, mersul la vot se cheam` democra]ie. Alegerile \mping \nainte o iluzies`n`toas` [i ]in la distan]` depresia colectiv` de care s\nt p\ndite toatepopoarele lumii.

Numai c`, \n septembrie 2020, democra]ia de care trag Iohannis, PNL [iPSD e gata s` ucid` mai mul]i oameni dec\t a ucis dictatura \n decembrie1989.

Ar fi o crim` \n mas`, comis` \n numele a nimic, f`r` un scop dorit de oa-meni [i f`r` pretextul rezonabil al binelui.

E cumva o genera]ie eminent` de candida]i care a[teapt` pe liste [i noihabar n-avem? E vreo o hait` de lupi tineri forma]i la ENA [i la LSE, care st`preg`tit` s` preia administra]ia local`, [i noi nu [tim de ea? [i-au asasinatcumva partidele vechile tablouri cu baroni \mbuiba]i care candideaz` a sutaoar` \n cel mai mare secret? [i-au f`cut b`tr\nii securi[ti [i infractori seppuku\n onoarea noii genera]ii cu facultate la zi [i n-a aflat \nc` nimeni? I-au l`satServiciile la vatr` pe candida]ii priponi]i de scrot sau r`spl`ti]i cu NUP [i noinu ne d`m seama?

Poate c` din toate aceste [tiri s-ar fi putut cl`di un scop. Poate c` b`tr\nii[i bolnavii cu comorbidit`]i s-ar fi l`sat momi]i la urne de o asemenea min-une.

Dac` România ar fi c\[tigat ceva, oric\t de mic, din alegerile locale, dac` arfi \naintat un milimetru, dac` ar fi c\nt`rit cu un gram mai mult, dac` s-ar fivindecat cu o secund` mai devreme, poate c` iluzia avea un alibi. Poate c`,la urma urmei, moartea merita s` fie \nfruntat` \n numele unei desp`ducheritotale. Dar a[a, s` chemi lumea la terapie intensiv` doar ca s` rote[ti laprim`rii [i consilii, \ntre ele, dou` genera]ii de rebuturi e infrac]iune calificat`.

S` pui milioane de oameni \n pericol pentru cheful unor n`t`r`i care auajuns politicieni fiindc` n-au nimerit-o nici cu [coala, nici cu munca secheam` tentativ` de omor \n mas`.

Sigur, fapta exist` \n form` continuat` de treizeci de ani, dar acum mor]iis\nt mai u[or de num`rat.

D o r u B U { C UD o r u B U { C U

catavencii.ro 18 August 2020

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

A c t u a l i t a t eA c t u a l i t a t e

Scenariile posibile dup` demersul lui Weber

Trimiterea noii legi a carantinei laCurtea Constitu]ional` risc` s` arunceRomânia \ntr-un nou vid legislativ.

Statul ar putea r`mâne, iar, f`r` pâr -ghiile necesare intern`rii bolnavilor in-fecta]i cu COVID-19. Sesizarea f`cut`acum de Renate Weber nu este singuradin aceast` categorie.

Tot Avocatul Poporului (AP) a trimis laCCR [i precedentele prevederi legate decarantin` [i izolare obligatorie, precum [iamenzile din timpul st`rii de urgen]`.Dup` ce, \n iunie, CCR a l`sat autorit`]ilef`r` posibilitatea de a ]ine \n izolare sau\n spital persoanele infectate, România s-a confruntat cu o explozie a num`ruluide cazuri, astfel c`, \n ultime le zile, ]aranoastr` raporteaz` peste 1.300 de\mboln`viri \n 24 de ore.

Gestionarea epidemiei de COVID-19este, iar, la mâna CCR. Dup` ce a ana lizatnoua lege a carantinei, adoptat` cu greude parlamentari dup` ce tot la sesizareasa au picat [i vechile prevederi, AvocatulPoporului \nscrie din nou.

Argumentele lui WeberArgumentele lui WeberRenate Weber sus]ine c` legea care

permite internarea obligatorie a ro -mânilor infecta]i este neconsti tu]io nal`. Potrivit documentului \ntocmit de AP,m`sura ar trebui s` fie ultima avut` \nvedere, dup` ce alte c`i sunt epuizate,dup` cum Main NewsMain News a scris, aici.

”Legiferând obligativitatea izol`rii obli - gatorii ca m`sur` de prim resort, f`r` re -glementarea posibilit`]ii \nlocuiriiaces teia cu un grad de severitate maisc`zut, statul e[ueaz` atât \n obliga]ia sade a ap`ra s`n`tatea public` (prinpunerea \n libertate a unei persoane con -tagioase, f`r` aplicarea unor restric]iidomiciliare, \n situa]ia infirm`rii m`suriiizol`rii \n unitatea sanitar`), cât [i \nobliga]ia constitu]ional` de a reglemen -ta m`sura izol`rii obligatorii ca m`sur`de ultim resort,” sus]ine Avocatul Po -porului \n sesizarea transmis` c`tre CCR.(Documentul integral poate fi consultatpe site)

Premier: Avocatul Poporului Premier: Avocatul Poporului recidiveaz`recidiveaz`Demersul lui Weber a fost taxat dur de

premierul Ludovic Orban, care a spus c`efectele lipsei anterioare a cadrului leg-islativ au avut efecte dramatice.

„Dup` ce trei s`pt`mâni nu am avutnicio posibilitate de a lua m`suri detratare sub supraveghere medical` saude izolare sau de carantinare a pa -cien]ilor diagnostica]i ca fiind pozitiv, miide cet`]eni, pe lâng` asta n-am avut nicioposibilitate s` lu`m nicio m`sur` pentrua izola persoanele de contact, dup` ce s-

a v`zut ce efecte dramatice a avut lipsacadrului legislativ, Avocatul Poporului re-cidiveaz` [i atac` [i o lege care a fostadoptat` de Parlament \n urma decizieiCCR, tot la sesizarea Avocatului Poporu-lui. Deja lucrurile se \ndreapt` \ntr-odirec]ie pe care personal nu o \n]eleg, iarpersisten]a \n a ataca legi fundamentalecare permit Guvernului [i autorit`]ilorsanitare s` lupte \mpotriva epidemiei [is` protejeze via]a [i s`n`tatea cet`]enilormie deja mi se pare un atac \mpotriva in-tereselor fundamentale ale României”, adeclarat Ludovic Orban, \n debutul[edin]ei de Guvern de vineri.

Vidul bate la u[`Vidul bate la u[`România ar putea intra, astfel, \ntr-un

nou vid legislativ, dac` legea atacat` deAvocatul Poporului pic` la CCR. Fire[te,eventuala neconstitu]ionalitate a legii nu-i poate fi repro[at` celui care o sesizeaz`,ci legiuitorului. A[a cum, data trecut`, nua fost vina AP c` Guvernul a impusm`surile \n mod neconstitu]ional, dup`cum a decis Curtea. Unii speciali[ti auspus c` este tocmai vina Executivuluipentru c` nu a mers, de la \nceput, pecalea corect`, al]ii au explicat c` m`surileerau atât de necesare, \ncât trebuiau sta-bilite de urgen]`. Pân` la urm`, tra-vers`m o pandemie.

{i, nu-i a[a, COVID-19 nu ]ine cont detoate acestea.

Scenariul I:Scenariul I:Autorit`]ile se vor confrunta cu un nou

vid legislativ, dac` articolul care le per-mite s` \i interneze pe pacien]i pentru celpu]in 48 de ore pic` testul la CCR. Dinmomentul public`rii deciziei \n MonitorulOficial, oamenii infecta]i nu vor maiputea fi ]inu]i cu for]a departe de ceilal]i,astfel c` am putea ajunge din nou \nsitua]ia \n care, de[i confirma]i ca fiindbolnavi, ace[tia s` se plimbe pe strad`.Declararea neconstitu]ional` a legii arobliga autorit`]ile s` vin` cu un nouproiect de lege pentru c`, tot la sesizareaAP, CCR a spus, anterior, c` doar a[a sepoate.Scenariul al II-lea:Scenariul al II-lea:

Dac` sesizarea f`cut` de AvocatulPoporului nu va fi admis` de Curtea Con-stitu]ional`, nu vor fi efecte \n ges-tionarea crizei sanitare.Scenariul al III-lea:Scenariul al III-lea:

Un factor foarte important este mo-mentul deciziei CCR. Exist` posibilitateaca judec`torii Cur]ii s` nu ia foarte re-pede o decizie. Deja, unii epidemiologivorbesc despre o posibil` sc`dere a nu -m`rului de infect`ri \n urm`toarea pe-rioad`, tocmai pentru c` legea atacat`acum e \n vigoare [i aduce o serie de in-strumente. Dar, s` nu uit`m c`, oricum,România ajunsese s` \nregistreze pu]inpeste o sut` de cazuri pe zi. [i situa]ia s-a r`sturnat rapid.

Scenariul al III-lea, \ns`, presupune cadiscutarea sesiz`rii s` fie amânat`. Destulde pu]in probabil, având \n vedere temasesiz`rii.

În mod cert, nu punem sub semnul\ntreb`rii necesitatea respect`rii Con-stitu]iei. Ne uit`m, \ns`, la norii negriajun[i deja deasupra noastr`, dup` carene gândim cum vor fi urm`torii. (...)

Robert MRobert M ADAIANUADAIANU

https://mainnews.ro 8 August 2020Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

România risc` \nc` unRomânia risc` \nc` unvid legislativ \n plin` vid legislativ \n plin`

explozie explozie a infect`rilor, dup` ce a infect`rilor, dup` ce

Avocatul Poporului Avocatul Poporului a trimis la CCR a trimis la CCR

[i noua lege a carantinei[i noua lege a carantinei

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:39 Page 7

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

D e s p i r i tD e s p i r i t

„Aceasta s` fie onoarea voastr`: s` iubi]i tot mai mult decât sunte]i iubi]i [i s` nu fi]i niciodat` al doilea”

(Nietzsche, Poz. 1, 97)

Iat` c` via]a, cu evenimentele din ultimul timp [icu \ncerc`rile la care suntem supu[i, ne ofer` \nc` oposibilitate de a medita asupra esen]elor ei [i a\nv`]`turii ce se revars` din c`r]ile sfinte, mângâindu-ne sufletul [i \nt`rindu-ne \ntru credin]a str` -mo[easc`. Cuvântul biblic, adic` logosul Ioanic, esteplin de duhul t`m`duitor [i ne ajut` s` p`str`m ver-ticalitatea, plecându-ne genunchii \n fa]a Puterii Di-vine. Or, de acolo, din cuvântul biblic, izvor`[telu mina dragostei, a iubirii ce pulseaz` \n arterele [i \ncugetele noastre, c`l`uzindu-ne pa[ii [i conturând zide zi faptele puse de noi pe cântarul vie]ii. Iar cumspune Sfântul Ioan Gur` de Aur, „Iubirea este o co-moar` nesecat`. Cine st`pâne[te aceast` comoar`, ebogat, cine n-o are, e s`rac”.

Se spune pe drept cuvânt c` “iubirea se manifest`mai mult \n fapte decât \n vorbe”. Deci, s` nu uit`m\ns`, c` \n raportul uman, cuvintele conteaz` ca fapte.

Bun`oar`, cuvintele jignitoare distrug iubirea. De aceea, \n Vechiul Testament, \n Cartea \n]elep-

ciunii lui Isus, fiul lui Sirah (6, 5) [i \n Cartea prover-belor (15, 1) sunt l`uda]i cei care vorbesc lini[tit,nep`tima[ deoarece “cuvântul pa[nic calmeaz`mânia, cuvântul amar face s` aprind` furia”.

Spiritul, scânteia de fluid divin din noi, purt`torulinstinctelor, se manifest` prin sentimente, dintre carecel al iubirii alc`tuie[te cea mai puternic` leg`tur` su-fleteasc` [i trupeasc` dintre b`rbat [i femeie, \ntrep`rin]i [i copii [i, \n consecin]`, \ntre neamuri.

Iubirea dintre b`rbat [i femeie \ncepe cu starea lorsufleteasc`, cu o contopire a eu-rilor spirituale careduce la \mpreunarea trupeasc` [i are drept funda-ment, \nainte de toate, potrivirea sufleteasc`, \n lim-baj obi[nuit zis potrivire de caracter.

Adic`, e vorba de acelea[i dorin]e, acelea[i predi-lec]ii, obi[nuin]e, simpatii, antipatii; de acelea[i con-cep]ii \n materie de \mbr`c`minte, economie,dis trac]ii, \n felul de a cre[te [i a \ngriji copiii; de ace-lea[i concep]ii [tiin]ifice, sociale, estetice, care \n fond[i constituie piatra unghiular` a unei leg`turi trainice

dintre femeie [i b`rbat.Dac` pe lâng` aceast` potrivire de caracter mai

exist` [i acea deta[are sufleteasc` reciproc`, aceadesprindere sufleteasc` a fiec`ruia de eul propriu,precum [i acea lansare sufleteasc` a unuia c`trecel`lalt, atunci cele dou` caractere se \mpreuneaz`trainic, formând un aliaj sufletesc indisolubil. Iar acestaliaj, la rândul s`u, este de esen]` divin` [i ne ested`ruit de divinitate ca cel mai mare bun, pentru caomul s` nu fie singur pe aceast` vale a plângerii [i s`aib` mângâiere pe acest p`mânt, iar neamul ome-nesc s` nu moar`, ci s` se perpetueze pân` lades`vâr[irea sa spiritual`. [i cea mai mic` tulburare,\ndep`rtare sau desp`r]ire nesincer`, tr`dare a aces-tui leg`mânt sufletesc al iubirii, sufletul lovit o simteimediat [i o \nregistreaz` ca un seismograf..

Când iubirea secret` dintre un b`rbat [i o femeieia propor]ii prea mari, atunci de fric` s` nu se dea degol prin gesturi, prin priviri, prin tonul vocii sau al vor-bei, \nceteaz` de a mai vorbi \mpreun` [i chiar de ase mai privi unul pe altul de fa]` cu cineva str`in [iau grij` s`-[i ascund` pasiunea. A[a li se pare c` suntmai pruden]i.

Un b`rbat, când \nceteaz` de a mai iubi o femeie[i \ncepe s` iubeasc` pe alta, are toate menajamen-tele pentru femeia p`r`sit`.

|n schimb o femeie \n aceea[i \mprejurare, e crud`[i sfid`toare cu b`rbatul tr`dat. Or, din nefericire, eaare sentimentul c` ura [i cruzimea ostentativ` fa]` deb`rbatul p`r`sit este un dar [i un omagiu, pe care \laduce noului ei amant.

Aici trebuie s` spunem c` pentru so]ul unei femeinu poate fi o ofens` mai mare decât atunci când fe-meia cu care tr`ie[te se \ndr`goste[te de un altb`rbat. De aceea, a flirta [i asculta propuneri \nv`luitedin partea unui b`rbat este semn de grosol`nie su-fleteasc` [i lips` de patosul virilit`]ii, iar din partea fe-meii care prime[te asemenea propuneri este dovad`c` ascunde un suflet de cocot` ori servitoare.

Ca urmare, numai iubirea r`mâne \n marginiledecen]ei [i ale respectului [i numai aceasta poateforma subiectul unei armonii perfecte \ntre un b`rbat[i o femeie cu instincte s`n`toase [i sim]ul estetic ne-pervertit.

Dec`derea trupeasc` [i necredin]a sufleteasc`,provenit` dintr-o parte sau din ambele p`r]i, este se-sizat` \ntotdeauna imediat de sufletele celor care s-auiubit.

La \nceput aceast` receptare [i\nregistrare se face numai \n sub-con[tient, de unde se manifest`abia perceptibil regretele [i re pro -[urile tacite, iar mai târziu presupu-

nerea devine tot mai clar`, manifest`, pân` când de-vine con[tient`. Sunt atitudini suflete[ti de ostilitate,de intoleran]` [i apoi de ur`, care se manifest` totmai mult [i devin tot mai evidente.

|nstr`inarea celor dou` suflete este o realitate. Ele nu se mai contopesc [i aceast` lips` de conto-

pire se remarc` \ntr-un fel de cre[tere aritmetic` . La\nceput apare un fel de r`ceal`, ca mai târziu s` vin`lovitura decisiv`, a desp`r]irii, care distruge [i ultimaleg`tur` a armoniei [i echilibrului vechi de dragoste,eliminând pentru totdeauna o revenire, o \mp`carecomplet`, o refacere a atrac]iei sacre suflete[ti dintrecei doi care s-au iubit.

Sufletul celui \n[elat simte golul r`mas \n jurul s`u[i nu poate niciodat` uita aceast` p`r`sire prin tr` -darea so]ului vinovat. Iar cu timpul golul ap`rut \nlocul sentimentului de dragoste \n sufletul celui jignit\l ia ura, gelozia, r`zbunarea [i numai rareori iertarea,dac` apar sentimentele unei noi iubiri.

Dar, câte odat`, se \ntâmpl` c` [i noua iubire nu-lsatisface mult` vreme. El simte fie remu[carea tr`d`rii[i regret` faptele nedemne s`vâr[ite [i se poc`ie[te,sau tr`deaz` mai departe din obi[nuin]` pân` cândajunge odat`, totu[i, s` isp`[easc` cele mai grele su-ferin]e. [i atunci doar poc`in]a poate purifica [i iertaodat` sufletul tr`d`tor, absolvindu-l de p`catul necre-din]ei sale de care s-a f`cut vinovat.

|n lumea cre[tin` lucrurile sunt radical schimbate.Cre[tinilor le este str`in` atitudinea de ur`, du[m`nie,de r`zbunare, gelozie [i tr`dare. [i precum sufletelornecre[tine sau amorale le lipse[te sim]irea pentrusentimentele nobile, tot astfel cre[tinilor le lipse[tepasiunea pentru sentimentele rele. Iar dup` cum[tim, \n lumea cre[tin` f`r` iubire nu poate existanimic durabil. Or, iubirea este cea care zide[te [i nep`streaz` verticalitatea.

Deta[area [i contopirea sufleteasc` a celor ce seiubesc \i face capabili de atâta sacrificiu, \ncât niciunul nu exist` pentru sine, ci fiecare tr`ie[te numaicontopit \n cel`lalt. Adic`, unul tr`ie[te pentru cel`lalt.

{i trebuie s` ]inem minte c`, dup` cum spune Sf.Grigore de Nazians, “Dac` am fi \ntreba]i: La ce v`\nchina]i voi [i pe cine sl`vi]i? am r`spunde: iubirii,c`ci Dumnezeul nostru este iubire (1 Ion 4, 8)”

P r e o t D r . R a d u IP r e o t D r . R a d u I L A {L A {

VIA}A ESTE O VIA}A ESTE O C~L~TORIE CU TRENULC~L~TORIE CU TRENUL

Urc`m [i coborâm, exist` accidente, surprize pl`cute [i triste]eadânc`, \n func]ie de sta]ie.

|n c`l`toria vie]ii \ntâlnim oameni diferi]i. Unii merg doar o sta]ie,al]ii ne \nso]esc pân` la final.

Noi s` ne str`duim s` avem o c`l`torie frumoas`, pentru ca atuncicând ajungem la sfâr[itul ei s` putem spune c` a meritat drumul [i s`l`s`m dup` noi, atunci când coborâm, un loc gol, dar plin de amintirifrumoase celor care c`ltoresc mai departe.

S` nu uit`m c` \n drumul vie]ii de fapt numai un tren e al t`u, pecare \l po]i pierde [i atunci a[tep]i \ngândurat la urm`torul [i c` doaro sta]ie e a ta, pe care s-ar putea s` o ratezi [i atunci \ncepe calvarul\ntr-un nou drum, mult mai sinuos [i plin de obstacole.

C`l`toria vie]ii are, pentru unii, un parcurs foarte u[or, pentru al]iinemeritat de greu. Unii \[i pierd trenul, ratându-[i via]a. Al]ii, care suntla un pas s` urce \n trenul vie]ii, se \mpiedic`, se accidenteaz` [ip`r`sesc via]a, urcând la cele ve[nice.

|n aceast` c`l`torie \]i po]i \ntâlni jum`tatea, po]i avea copii, po]i s`performezi \n fa]a semenilor t`i, sau po]i r`mâne la nivel de slug`.

|n func]ie de calit`]ile cu care te-a dotat provinitatea [i cât de noro-cos e[ti, po]i c`l`tori \n via]` cu un tren de lux, cu un rapid sau accel-erat, r`mânând pentru cei ghinioni[ti personalul sau chiar m`rfarul.

|n trenul vie]ii po]i avea prieteni, dar [i du[mani, oameni perver[i,farisei, oameni care s` te aprecieze [i s` te iubeasc`, dar [i oamenicare te ur`sc [i te invidieaz` – vorba proverbului, „Dac` tot ai r`masf`r` capr`, s` moar` [i capra vecinului”!

|n trenul vie]ii po]i parcurge lumea de la un cap la altul, cu multesta]ii, po]i s`-]i faci cuno[tin]e [i mul]i prieteni, dar sunt unii care nuau decât o sta]ie \n via]`.

|n trenul vie]ii, \n func]ie cât de lung` \]i este c`l`toria, consta]i cumdin copil ajungi tân`r, adult [i b`trân, observi cum apar \n jurul t`u noi[i noi chipuri, inclusiv cei pe care i-ai procreat tu, \n timp ce tu [i ge -nera]ia ta \nvechit`, a]i devenit ni[te bunici destoinici.

Tot cu trenul vie]ii vei p`r`si aceast` lume, plecând la cele ve[nice,l`sând \n urma ta poate o lume mai bun` [i mai erudit`, sau, dim-potriv`, una mai rea.

I n g . d r . E m i l S Â R B UI n g . d r . E m i l S Â R B U- INSPECTOR {EF OADO -

Kazakhstan Kazakhstan o țară care merită descoperităo țară care merită descoperită

Brăzdând mările și întinderile lumii de-a lungul anilor, în dubla calitate de comandantde navă precum și de Înalt Reprezentant al ONU – ECOSOC, am avut oportunitatea săcunosc țări și popoare diverse și, paradoxal, țări cu un mixt consolidat și puternic de simi -litudini culturale și mentale. Nicăieri în lume, însă, nu mi-a fost dat să cunosc o țară atâtde diversă dar, paradoxal, atât de unică, o congruenţă fericită a sintagmei “unitate în di-versitate”.

Esența puterii, măreției, înțelepciunii și unicității milenare a poporului kazakh vin nunumai din apartenența sa geografică la două continente despărțite de răul Ural ci, maiales, din sinergia de excepție a două mari culturi, unite de podurile sufletului Kazakh pesteUral, sinergie statuată și consolidată în fiecare metru pătrat din cele peste 2,7249 milioanekmp ai țării.

Nicăieri în lume nu mi-a fost dat să înțeleg mai profund și mai frumosul proverb kazakhcare spune: “Пияз сіздің отаныңызда өсірілсе, балдай тəтті болуы мүмкін” - Și ceapapoate fi dulce, când crește la tine acasă” .

Acest fenomen l-am perceput în fiecare minut din vizitele mele în frumoasa țară, real-itate ce m-a îndemnat la introspecție și reflexie și, mai mult, mi-a oferit suportul unei trans-gresiuni metafizice menită să mă facă să înțeleg mai bine forță și strălucirea poporuluikazakh.

Reîntors în România, m-am așezat la masa de scris și nu am avut odihnă până nu amașternut într-o carte, prima de acest fel în România, gândurile și impresiile culese în “Țaradin mijlocul Lumii”, factorul de echilibru situat nu numai între două mari puteri globale,Rusia și China, dar și leagănul care i-a dat lumii pe Eroul de la Issyk Kurgan - GoldenMan, Khiuaz Dospanova, Bakhtyuras Shampekuly Besikbayev, Regele Arthur (Artorius),Ablai Khan, Bakhtyuras Shampekuly Besikbayev și mulți alții.

Națiunea Progresului și Prosperității ce are pe steag Soarele cu 32 de raze esteleagănul nu numai a 131 de popoare ce trăiesc în pace și înțelegere în “Țara Călătorilor= Kazakhstan”, dar și locul unde oamenii serbează de trei ori în 12 luni venirea AnuluiNou; (Gregorian, Old New Year și Nauryz), pământul în care se găsesc 99 de elementedin cele 110 ordonate de Mendeleev în faimoasa sa tabelă chimică, arealul Kokpor – pre-cursorul jocului de polo, solul pe care a crescut și rodit mărul, pentru prima dată – la Almaty– “Locul cu mere”, al unei economii solide și stabile și al unei perspective mărețe șistrălucitoare.

Mi-a fost alături în acest demers, buna colaborare cu Ambasada Kazakhstan laBucurești .

P r o f . u n i v . d r .P r o f . u n i v . d r .F l o r e n t i n SF l o r e n t i n S C A L E T C H IC A L E T C H I

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:39 Page 8

Mondo CaneMondo CanePANDEMIA |N PANDEMIA |N SUEDIASUEDIAEpidemiologul

{ef al Suediei, AN-DERS TEGNELL este,omul care a provocatcomentarii \n toat`lumea din cauza mo-dului \n care a ac]io -nat \n aceast` criz`.

Este un expertcare a lucrat \mpotrivaEbola \n Zair [i \mpo-

triva epidemiilor \n Laos. A \nv`]at cum influen]eaz` o pandemie societatea [i cum tre-

buie ac]ionat ca s` se limiteze consecin]ele. Timp de 20 de ani aparticipat al`turi de virusologi din toate ]`rile pentru a pune lapunct un plan de ac]iune \n caz de pandemie. Acest plan prevedeaM~SURI GRADUALE \n func]ie de condi]iile locale [i de modul \ncare evolueaz` epidemia.

Speciali[tii au tras ni[te concluzii clare bazate pe experien]`:- toate epidemiile provoac` pierderi omene[ti, cu prec`dere

printre persoanele cu imunitate sc`zut`.- nicio epidemie nu se \ncheie f`r` o imunizare de mas`. M`surile trebuie luate gradual \n func]ie de situa]ia local` [i

evolu]ia epidemiei. Nu se poate lupta eficient f`r` COLABORAREABENEVOL~ {I CON{TIENT~ a oamenilor ob]inut` prin informareacorect` [i evitarea provoc`rii de panic`. M`surile represive, gen ca-rantina, au efect negativ atât asupra oamenilor cât [i asuprasitua]iei economice [i trebuie evitate!

André Tegnell, \n interviul pe care l-a dat, a recunoscut c` ar`mas surprins s` constate c` speciali[tii nu au fost lua]i \n consi-derare [i politicienii au stabilit m`surile ce trebuie aplicate.

A[a s-a trezit c` doar el a urmat recomand`rile la care s-a lucrattimp de 20 de ani iar politicienii suedezi i-au acordat toat` \ncre-derea.

S-a ajuns la situa]ia \n care au ap`rut atacuri atât din interior cât[i din exterior [i a fost supus la presiuni uria[e pentru a urmaexemplul celorlalte ]`ri. S-a mers pân` la AMENIN}AREA CUMOARTEA pentru el [i familia lui [i a cerut protec]ia poli]iei. Darnu a cedat!

De ce? Anders Tegnell a \n]eles c` epidemia este grav` dar nu\n m`sura \n care s` impun` m`suri severe.

A analizat cu calm evolu]ia, a v`zut c` persoanele vulnerabilesunt cele \n vârst`, cu boli multiple [i institu]ionalizate [i a luatm`suri pentru a mic[orarea consecin]ele.

El a explicat c ̀num r̀ul mare de decese din primele trei luni s-a datoratunor deficien]e cumulate \n ani de zile \n care statul nu a dataten]ie acestui sector. Personal pu]in, slab preg`tit [i insuficientdotat.

Aceste deficien]e au fost remediate rapid dar au provocat multedecese. Nu doar Suedia a fost \n aceast` situa]ie cu casele deb`trâni dar ea a fost ar`tat` cu degetul pentru a se crea presiunepe deciden]i.

Tegnell a explicat c` nu era normal s` se ia m`suri pentru \ntrea -ga popula]ie pentru o problem` punctual` [i de acea nu a impusregul ci a venit doar cu recomand`ri: distan]area social`, igiena ri-guroas` [i evitarea grupurilor mai mari de 50 de persoane, muncade acas`, izolarea la domiciliu dac` ai simptome.

Masca nu a considerat-o necesar` deoarece ea nu protejaz`omul s`n`tos, nu poate fi folosit` corect [i devine focar de infec]ie.

Carantina nici nu a intrat \n discu]ie deoarece ea ar fi provocatmai multe victime prin sc`derea imunit`]ii, prin provoacarea deboli psihice [i frustrare, [i ar fi dus la oprirea activit`]ilor econo-mice, cu efecte grave pe termen lung.

Anders Tegnell a ales s` cear` colaborarea con[tient` a po -pula]ie pe care a informat-o zilnic, cu calm, despre evolu]ia epide-miei. Niciodat` nu s-a f`cut referire la “virusul uciga[”, la moartea\n chinuri prin sufocare sau la sechele care \]i fac restul vie]ii unchin.

Din contra, toate interven]iile au fost pentru crearea unui climatde \ncredere, calm [i siguran]`. Via]a a continuat s` se desf`[oarenormal. Copiii au mers la gr`dini]e [i la [col`, restaurantele [i ba-rurile au r`mas deschise, mijloacele de transport au func]ionat nor-mal, magazinele au func]ionat normal, lumea a mers la serviciu.

Nimeni nu a fost amenin]at, nimeni nu a fost considerat criminal\n serie. Nici nu s-a pus problema ca asimptomatici s` fie interna]i.Ba mai mult, la formele u[oare [i medii nu a fost considerat` ne-cesar` internarea.

S-a mers pe un num`r mare de teste pentru a vedea gradul deinfectare [i num`rul de \mboln`viri. S-a ajuns repede la stabilireaunui tratament corect [i mortalitatea a sc`zut rapid de la 34% \nluna martie [i aprilie la 4% \n iunie iar acum este sub 0,1%.

Num`rul total al celor ajun[i la ATI este de 2.400 \n 5 luni, iarde peste 10 zile nu se mai interneaz` nimeni la ATI cu simptomede covid!

Toate aceste m`suri au f`cut ca via]a s` se desf`[oare aproapede normal, lucru apreciat de suedezi care \l consider` de AndersTegnell un erou. De la amenin]`ri cu moartea s-a ajuns s` pri-measc` buchete de flori \n cantit`]i la care flor`riile nu mai fac fa]`[i l-au rugat s` accepte s` le primeasc` e[alonat!

Ast`zi, politica lui Tegnell, a dat roade, Suedia fiind, al`turi deBelarus, singurele state din Europa \n care epidemia se stinge trep-tat.

Emil {tefan Emil {tefan GHIBUGHIBUAmosnews.ro 16 August 2020

Guvernul spaniol a interzis fumatul pestr`zi [i terase pentru a limita r`spândireanoului coronavirus.

Unii medici sus]in c` aceast` m`sur` estenecesar`, \n timp ce al]ii au rezerve \n a con-firma acest lucru.

Societatea Spaniol` de Epidemiologie aavertizat, \n iunie, despre riscurile contami -n`rii cu noul COVID-19 prin intermediul fu-mului de ]igar`.

Potrivit acestora, fumul transport` pic`turipoten]ial infectate cu noul coronavirus [i,oda t` inhalate de o alt` persoan`, pot fisursa contamin`rii. Unii epidemiologi consi-der`, \ns`, c` din moment ce nu exist` niciun

studiu care s` confirme acest lucru, ar trebuis` fim rezerva]i \n a accepta ideea.

Dr. Fernando Garcia de la Centrul Na]ionalde Epidemiologie din Fran]a spune c` nuexist` „informa]ii [tiin]ifice suficient de solidepentru a demonstra c` fumul de ]igar` poatetransmite boala \ntr-un mediu deschis (...),prin urmare, a lua m`suri extreme ca inter-dic]ia cred c` este un pic cam mult”.

De asemenea, Direc]ia General` a S`n` -t`]ii din Fran]a a spus c` nu exist` niciun „stu-diu [tiin]ific care s` verifice ipoteza c` fumulde ]igar` reprezint` un vector de contami-nare cu COVID-19”. Cu toate acestea, a pre-cizat c` „nu \nseamn` c` aceast` presu pu -nere este fals`”.

Astfel, ca m`sur` de precau]ie, „este depreferat s` se limiteze consumul [i, \n modideal, s` se opreasc` fumatul \n totalitate”, acontinuat DGS.

La rândul s`u, Comitetul Na]ional \mpo-triva Fumatului (CNCT) afirmase \nc` dinaprilie c` „fum`torii infecta]i cu noul corona-virus sunt poten]ial contaminatori majoripentru cei din jurul lor”, \n special din cauza„prezen]ei \n fumul de tutun a particulelor decare se leag` virusurile”.

(www.zf . ro)(www.zf . ro)

6 August 2020

Împotriva Împotriva „dictaturii „dictaturii sanitare”sanitare” [i a [i a „corona-circului”„corona-circului”

Peste 200 de persoane au manifestat du-minic` la Bruxelles \mpotriva restric]iilorimpu se de autorit`]i sub pretextul corona -virusului, dup` ce purtarea m`[tii a devenitobligatorie din 12 august \n toat` regiuneaBruxelles (cu 1,2 milioane de locuitori), rela-teaz` AFP, citat` de Agerpres.

„Corona-circ”, „corpul meu, alegerea mea”,„L`sa]i-ne s` respir`m!”, „Masca este un felde cenzur`, o botni]` a popoarelor”, „Nu dic-taturii sanitare!”, „NU fricii [i minciunilor dinmass-media! DA libert`]ii de a respira, a su-râde [i a tr`i!” se putea citi pe pancarte.

Nemul]umirile manifestan]ilor erau \n -drep tate \mpotriva restric]iilor sanitare care\ncalc` drepturile omului, \mpotriva impune-rii de a purta masc` [i \mpotriva obligativit`]iivaccin`rii.

„Nu virusologii [i medicii vor dicta regulile\n ]ara noastr`!”, a declarat pentru AFP Mi-chel, unul dintre protestatari. El a spus c` numai suport` „s` fim lua]i drept copii”.

Manifestan]ii au cerut demisia virusologu-lui flamand Marc Van Ranst, unul dintremembrii cei mai vizibili ai echipei de exper]iconsultate de guvernul Belgiei \n leg`tur` cu

pandemia, [i care se afl` de asemenea \n co-limatorul militan]ilor flamanzi de dreaptapentru lu`rile sale de pozi]ie stângiste pe di-verse subiecte de actualitate din societate.

„Scopul este vaccinarea, iar virusologii carese perind` pe la televiziune primesc plicule]edin partea laboratoarelor farmaceutice, se[tie asta”, a afirmat o manifestant` pentrupostul francofon RTBF.

Aceea[i surs` relateaz` c` sute de oameniau ie[it duminic` \n strad` [i la Madrid \mpo-triva restric]iilor pandemice, exprimându-[idorin]a de libertate.

Chiar dac` leg`tura dintre m`surile liberti-cide [i urgentarea unei vaccin`ri globale nua fost demonstrat` pân` \n prezent, secunoa[te din experien]e anterioare c` repre-zentan]ii industriei farmaceutice le ofer` be-neficii medicilor dispu[i s` le recomandeprodusele pacien]ilor pe care \i trateaz`.

V l a d P Â R Â UV l a d P Â R Â U

activenews.ro 16 August 2020

Oficialii din Oficialii din Venezuela \i Venezuela \i numesc numesc pe cei infecta]ipe cei infecta]i„„bioterori[tibioterori[ti ””

Venezuelenii care se \ntorc acas` din alte]`ri din America Latin` sunt nevoi]i s` stea \ncamere aglomerate cu mâncarea, apa [im`[tile ra]ionalizate.

„Ne-au spus c` suntem contamina]i [isuntem vinova]i c` am infectat ]ara”, a de-clarat, pentru New York TimesNew York Times, o asistent`,

care spune c` a petrecut 70 de zile \n centredup` ce s-a \ntors din Columbia \n martie.

„Aceasta este singura ]ar` din lume \n carea avea Covid este o crim`”, a declarat SergioHidalgo, un activist din opozi]ia venezue-lean`.

„Pandemia prezint` \n mod clar o ame-nin]are pentru guvern, deoarece arat` preca-ritatea resurselor sale”, a afirmat JohnMagdaleno, un politolog venezuelean dinCaracas pentru New York TimesNew York Times.

„Prioritatea nu este de a elimina pande-mia. Este o supravie]uire politic` pe termenscurt", a mai precizat acesta, noteaz` Media-fax.

R o d i c a MR o d i c a M I T UI T U

19 August 2020

Controvers`: Poate fi transmisCOVID-ul prin fumul de ]igar`?

wwwwww..ooaaddoo..rroo

MON SEPT 2020._MONIT OADO a 24.08.2020 20:38 Page 1