marx engels vol. 01
TRANSCRIPT
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
1/729
www.dacoromanica.ro
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
2/729
KARL IvIARX FRIEDRICH ENGELS
OPERE, VCLUMUL I
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
3/729
INSTITUTUL DE MA RXISMI.LENINISM
DE PE LIN GA C.C. A L
P.S. U. G.
KARL MARX
FRIEDRICH ENGELS
OPERE
EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA
1957
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
4/729
1NSTITUTUL'DE, MARXISMLENINISM
DE PE LI 1I'G A
C.C.
A L
P.S.U.G.
KARL MARX
FRIEDRICH ENGELS
VOLUMUL I
EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA
BUCURESTI - 1957
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
5/729
Prezenta traducere a fast Intocmia in colectivul
de redactie al Edittirii de stat pentru literaturd
politicA dup originalul in limba german. apA-
rut in editura Dietz", Berlin, 1956, completatd
cu unele note din editia rus apOrut in Editura.
de stat pentru literatura politicA, Moscova, 195.1.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
6/729
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
7/729
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
8/729
IX
Prefata la editia a doua
in limba russ
Cea de-a doua editie a Operelor lui K. Marx si F. Engels
se publicd pe baza hotdririi Cornitetului Central al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice.
Prima editie a Operelor lui K. Marx si F. Engels in limba
rusd, publicatd pe baza hotdririi celui de-al XIII-lea Congres
al partidului, a reprezentat la timpul sdu editarea cea mai
completd a mostenirii literare a intemeietorilor marxismului.
In editia de fat au fost incluse o serie de lucrdri care nu
au intrat in prima editie ; printre acestea se afld manuscrisul
ramas neterminat al celui de-al IV-lea volum al Capitalului"
(Teorii asupra plusvalorii"), manuscris care a fost editat la
timpul sAu de Kautsky intr-o forma falsificatA, incit intr-o
serie de cazuri a fost denaturat textul si alteratd structura
manuscrisului lui K. Marx. In cadrul Operelor, manuscrisul
se publicd in intregime, in conformitate cu indicatiile
lui
K. Marx, care s-au pdstrat, cu privire la modul in care tre-
buie orinduit materialul. Noua editie a Operelor cuprinde
pentru prima oard : Conspectul volumului I al Capitaluluie,
intocmit de Engels, un insemnat numdr de articole
ale lui
Marx si Engels publicate in Nona Gazetd Renand", in New
York Daily Tribune" si in alte organe de presd, precum si o
serie de materiale si documente care se referd la activitatea
intemeietorilor marxismului in cadrul Internationalei I.
Operele lui K. Marx si F. Engels sint dispuse pe volume
si in interiorul volumelor in ordine cronologicd, dupd datele
la care au fost scrise sau publicate. 0 excep tie constituie
volumele Capitalului" si ale Teoriilor asupra plusvalorii",
care se publicd cu o oarecare abatere de la ordinea cronolo-
gict in scopul pdstrdrii integritdtii si a legdturii organice din-
tre lucrdri. Corespondenta dintre K. Marx si F. Engels, precum
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
9/729
X
Prefata la editia a doua in limba rusa
si scrisorile lor adresate unor terte persoane alcatuiesc cu-
prinsul ultimelor cinci volume.
Volume le din cea de-a doua editie sint prevazute cu pre-
fete si material documentar (adnotari, date din viata si activi-
tatea lui K. Marx si F. Engels, indici).
Editia de fata este destinata unui larg cerc de cititori si
nu constituie o editie completa, academica a tuturor lucra-
rilor lui K. Marx si F. Engels. Astfel, in cea de-a doua editie
nu au fost incluse : dizertatia de doctorat a lui K. Marx Deo-
sebirea dintre filozofia naturii a lui Democrit si filozofia na-
turii a lui Epicur", pamfletele lui F. Engels Schelling despre
Hegel", Schelling si revelatia", Manuscrisele economice-
filozofice din 1844" ale lui K. Marx si altele. Aceste lucrari
vor fi publicate in editii separate.
Cea de-a doua editie a Operelor lui K. Marx si F. Engels
va cuprinde probabil 30 de volume.
*
*
*
Operele lui K. Marx si F. Engels
marii dascali si con-
clucatori ai proletariatului
sint un bogat tezaur al teoriei
revolutionare cu adevarat stiintifice. Marxismul este ideolo-
gia proletariatului, expresia stiintifica a intereselor sale fun-
damentale, arma spiritual& a proletariatului in lupta impotriva
robiei capitaliste. Aparitia marxismului, succesorul legitim a
tot ce a creat omenirea mai bun, a marcat o cotitura radical&
o adevarata revolutie in filozofie, in economia politica si in
istoria gindirii socialiste.
Descoperind legile obiective ale dezvoltarii sociale, Marx
si Engels au dovedit in mod stiintific inevitabilitatea pieirii
capitalismului, inevitabilitatea victoriei
orinduirii socialiste
prin revolutia proletara si instaurarea dictaturii proletariatu-
lui. Marx si Engels au invatat ca numai proletariatul
clasa
consecvent revolutionara a societatii capitaliste
poate uni
in jurul su pe toti cei ce muncesc si sint asupriti si sa-i duca
la asaltul capitalismului. Pentru a-si putea indeplini misiunea
istorica mondiala de gropar al capitalismului si de fauritor al
unei societati noi, comuniste, proletariatul trebuie sa aiba
propriul salt partid muncitoresc, pentru a carui creare Marx
si Engels au dus o lupta neobosita.
Marxismul este o teorie revolutionara vie, care se dezvolta
si se perfectioneaza neincetat. Marxismul este dusmanul ori-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
10/729
Prefald la edilia a doua in limba rusd
Xl
carui dogmatism ;
el nu recunoaste concluzii si formule inva-
riabile, valabile pentru toate epocile. Principala caracteristica
a marxismului o constituie unitatea dintre teoria revolutio-
nara si practica revolutionara. Teoria noastra nu este o
dogma, ci o calauza in actiune"
au subliniat in repetate
rinduri Marx si Engels. Dupa ce au pus bazele doctrinei lor,
Marx si Engels au dezvoltat-o si au perfectionat-o de-a lungul
aproape a unei jumatati de veac, imbogatind-o cu noi idei
concluzii deduse din sintetizarea practicii revolutionare,
a
creatiei
i initiativei maselor.
Dupa moartea lui Marx si Engels a inceput o noua epoca
istorica
epoca imperialismului si a revolutiilor proletare.
In fata clasei muncitoare s-au ridicat probleme noi, compli-
cate, la care intemeietorii marxismului nu putusera, fireste,
sa dea la timpul lor un raspuns direct
si atotcuprinzator.
Marxismul trebuia dezvoltat corespunzator cu noua epoca, cu
noile conditii ale luptei de clasa a prole tariatului. Teoreti-
cienii Internationalei a II-a au tradat insa marxismul
i clasa
muncitoare, devenind oportunisti. Unii dintre ei au pasit pe
calea revizuirii fatise a marxismului, altii, proclamind cre-
dinta fata de marxism in vorbe
i tradindu-1 in fapt, au in-
cercat sa transforme doctrina creatoare a lui Marx intr-o
dogma moarta.
In aceste noi conditii istorice, V. I. Lenin, marele corifeu
al stiintei revolutionare, intemeietorul
i conducatorul Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovietice, a salvgardat marxismul,
aparindu-1 de atacurile din partea numerosilor dusmani, si,
sintetizind experienta miscarii muncitoresti ruse si interna-
tionale, a ridicat marxismul pe o treapta noua, superioara.
Dezvoltind in mod creator marxismul, Lenin nu a ezitat ca,
pornind de la esenta marxismului, sa inlocuiasca unele teze
si concluzii ale lui Marx si Engels care devenisera invechite,
prin altele noi, corespunzatoare noilor conditii istorice. Ast-
fel, descoperind legea dezvoltarii economice si politice Me-
gale a capitalismului in epoca imperialismului, V. I. Lenin a
revizuit vechea teza formulata de Marx si Engels in condi-
tiile capitalismului premonopolist c revolutia socialista nu
poate invinge intr-o singura tarA, ca ea nu poate invinge
decit simultan in toate trile civilizate sau in cea mai mare
parte din ele. Lenin a ajuns la concluzia ca in noile conditii
in conditiile imperialismului
este posibila victoria socia-
lismului mai intii in citeva tari sau chiar intr-o singura tara,
si
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
11/729
XII
PrefatA la edilia a doua In limba rusa
ca victoria simultana a revolutiei socialiste in toate tarile sau
in majoritatea lor nu este posibila.
Continuind mareata opera a lui K. Marx si
F.
Engels,
V. I. Lenin a facut o profunda analiza stiintifica a esentei
economice si politice a imperialismului, a inarmat clasa mun-
citoare si partidul comunist cu o teorie noua, complexa a
revolutiei socialiste, a descoperit Puterea sovietica
cea mai
buna forma a dictaturii proletariatului , a elaborat pro-
blemele fundamentale ale cons truirii socialismului
i comunis-
mului. El a fundamentat marea importanta a aliantei dintre
clasa muncitoare i
aranime, ca o conditie hotaritoare pen-
tru doborirea puterii moierilor si a capitalistilor
si pentru
construirea unei societai comuniste.
In lucrarile lui V. I. Lenin sint elaborate in mod genial
bazele ideologice, organizatorice, tactice
i teoretice ale parti-
dului revolutionar al proletariatului, partid de tip nou. Pentru
prima oara in istoria marxismului, Lenin a faurit o invatatura
despre partid ca organizatie conducatoare a proletariatului,
ca principala arma MA' de care nu poate fi cucerita dictatura
proletariatului, nu se poate construi socialismul i comunismul.
Discipolii si continuatorii operei lui Lenin au sintetizat
bogata experienta a constructiei socialiste in U.R.S.S. si expe-
rienta actualei miscdri internationale de eliberare, au dezvol-
tat in. mod creator invatatura marxist-leninista
aplicata la
noile conditii istorice si au imbogatit intr-o serie de probleme
teoria revolutionara cu nol teze.
Dezvoltarea creatoare a marxism-leninismului Ii gaseste
o vie expresie in hotaririle Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, in politica lui fundamentata din punct de vedere
stiintific
i verificata de zeci de ani de lupta, politica ce oglin-
deste cerintele care decurg din dezvoltarea vietii materiale
a societatii cit si interesele fundamentale ale maselor populare
adevaratul fauritor al istoriei. Intreaga istorie a Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice este marxism-leninismul in
actiune. Partidul a invins si invinge intotdeauna prin faptul
c nu se abate de la invatatura marxist-leninista.
Bogata experienta a Partidului Comunist al Uniunii So-
vietice constituie un exemplu mobilizator pentru partidele
comuniste si muncitoresti din toate tarile in lupta lor pentru
transformarea revolutionara a societatii.
Practica construirii socialismului in tarile de democratie
populara, experienta luptei clasei muncitoare
si
a maselor
muncitoare din Wile capitaliste, experienta luptei nationale
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
12/729
Prefal la edilia a doua In limba rusa
XII
de eliberare din colonii si semicolonii isi gdsesc sintetizarea
teoreticd in hotdririle partidelor comuniste si muncitoresti
frdtesti, in lucrdrile conducdtorilor acestor partide, care
Im-
bogesc marxism-leninismul cu noi teze
i concluzii.
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice si partidele comu-
niste si muncitoresti frtesti apdrd in mod consecvent prin-
cipiile internationalismului proletar ;
ele vegheazd cu grijd
asupra puritdtii doctrinei marxist-leniniste,
dezvoltind-o in
mod creator, duc lupta hotdrit impotriva modului dogmatic,
bucherist de a aborda teoria marxist-leninistd ;
ele cer co-
munistilor sd inteleagd caracterul creator al marxism-leninis-
mului, sd-si insuseascd nu formuldri si citate izolate, ci ade-
vdrata esentd a mdretei invdtdturi a clasicilor marAism-leni-
nismului.
Nu poti fi marxist in timpul nostru frd sd-ti
insusesti
elementul nou cu care Lenin si discipolii si tovardsii sdi de
luptd
conducdtorii Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice si
ai partidelor comuniste si muncitoresti frdtesti din
celelalte tdri
au imbogdtit tezaurul marxismului.
Marxism-leninismul este stiinta legilor de dezvoltare a
naturii si societdtii, stiinta revolutiei maselor asuprite si ex-
ploatate, stiinta victoriei socialismului in toate 01-He, stiinta
construirii societdtii comuniste.
Mdreata invdtaturd creatoare
marxism-leninismul
cucerind mase tot mai largi de oameni ai muncii din toate
tdrile lumii, a devenit steagul milioanelor de oameni, marea
fond materiald care accelereazd mersul istoriei. Victoria so-
cialismului si democratiei asupra fortelor imperialismului si
ale reactiunii este o lege
istoricd
imuabild a timpurilor
noastre. Fiecare epocd noud a istoriei universale aduce noi
triumfuri invdtdturii atotbiruitoare a marxism-leninismului.
Institutul de marxism-leninism
de pe lIngei C.C. al P.C.U.S.
,
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
13/729
Prefata la volumul I
Volumul I al Operelor lui K. Marx 5i F. Engels cuprinde
lucrdrile scrise de ei in perioada 1839-1844, inainte de a
incepe colaborarea creatoare
dintre intemeietorii comunis-
mului 5tiintific. Volumul este alcdtuit din cloud pdrti : in prima
parte intrd lucrdrile
lui K. Marx
care dateazd din anii
1842-1844, in cea de-a doua lucrdrile lui F. Engels scrise
intre anii 1839 5i 1844.
Volumul incepe cu prima lucrare de publicisticd
a
lui
Marx :
articolul Observatii in legdturd cu recentele instruc-
tiuni cu privire la cenzura prusiand". Cu demascarea legislatiei
prusiene cu privire la presd 5i a cenzurii reactionare prusiene,
Marx inaugureazd lupta sa impotriva monarhiei absolute 5i
a ideologilor reactiunii feudale din Germania.
Aceastd lupt capdtd o expresie deosebit de vehementd
5i de multilaterald in articolele lui K. Marx publicate in Ga-
zeta Renand" (1842-1843). In ele incepe sd se contureze
trecerea lui Marx de la idealism la materialism 5i de la demo-
cratismul revolutionar la comunism" (V.
I.
Lenin. Opere,
vol. 21, ed. a 4-a, pag. 63)*.
In coloanele Gazetei Renane" Marx se ridicd impotriva
asupririi spirituale, politice 5i sociale care domnea in Prusia
5i in intreaga Germanie in ajunul revolutiei burgheze din
1848. In articolele despre dezbaterile celei
de-a 6-a diete
renane in legdturd cu libertatea presei 5i cu legea cu privire
la furtul de lemne, Marx demascd mdrginirea de castd care
caracterizeazd activitatea dietei, rolul ei slugarnic fata de
aristocratia feudald 5i fatd de proprietatea funciard nobiliard.
Marx face primul pas spre la.murirea structurii de clasd a so-
cietdtii germane 5i a adevdratului rol pe care 11 joacd in ea
statul absolutist prusian.
* Vezi
i V. I. Lenin, Opere, vol. 21, ES.P.L.P. 1955, pag. 66.
XTV
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
14/729
PrefatA la volumul I
XV
In articolul pe marginea Dezbaterilor asupra legii cu
privire la furtul de lemne" $i in articolul Justificarea cores-
pondentului din valea Mose lei", Marx ia fati$ apararea masei
sarace, oropsite sub raport
politic $i
social".
Elaborarea
acestor articole, care analizeaza situatia materiala grea a ma-
selor muncitoare, a avut o mare importanta pentru formarea
conceptiilor lui Marx. Dupa cum marturiseste Engels, Marx
nu o data i-a spus mai tirziu c tocmai studierea legii cu
privire la furtul de lemne $i cercetarea situatiei taranilor din
valea Mose lei 1-a indemnat sa treaca de la politica pura la
relatiile economice $i,
in felul acesta, la socialismTM.
In articolul Comunismul $i Allgemeine Zeitung
din
Augsburg", Marx analizeaza comunismul, aceasta importanta
problema de actualitate, pe care o pune insasi viata, lupta
starii sociale care in prezent nu poseda nimic", adica a pro-
letariatului. Avind o pozitie critica fata de diversele teorii
comuniste utopice care existau pe atunci, precum $i fata de
experientele practice ale crearii de colonii comuniste, Marx
considera totusi ca cunogintele lui nu-i permit inca sa se
exprime cu toata competinta asupra acestor probleme. Marx
privea comunismul ca o problema $tiintifica de cea mai mare
importanta, care necesita un studiu multilateral $i o profunda
fundamentare teoretica.
Trecerea lui Marx de la democratismul revolutionar la
comunisrn
trecere care a inceput sa se contureze in timpul
cit a lucrat la Gazeta Renana"
era indisolubil legata de
cotitura radicala care se infaptuia in intreaga sa conceptie
despre viata, cotitura de la idealism la materialism.
Operele lui Marx incluse in volumul de fata dezvaluie pro-
cesul de formare a conceptiilor sale intr-o perioada cind,
dupa spusele lui V. I. Lenin, Marx nu era inca decit pe cale
de a deveni Marx, adica intemeietorul socialismului ca stiinta,
intemeietorul materialismului conternporan,
incomensurabil
mai bogat in continut $i incomparabil mai consecvent decit
toate formele anterioare ale materialismului..." (V. I. Lenin.
Materialism $i empiriocriticism, editura Dietz",
1952,
pag.
327) *.
0 importanta etapa in procesul trecerii lui Marx de la
idealism la materialism a constituit-o voluminosul sau ma-
nuscris neterminat Contributii la critica filozofiei hegeliene
* Vezi
i V. I. Lenin, Opere, vol. 14, E.S.P.L.P. 1954, pag. 330.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
15/729
XVI
Prefat la volumul I
a dreptului", a carei introducere a fost publicata in revista
Analele germano-franceze".
Despre rezultatele la care a ajuns in urma revizuirii critice
a filozofiei hegeliene a dreptului, Marx a scris mai tirziu
urmatoarele :
Cercetarile mele na-au dus la rezultatul c
relatiile juridice, ca $i formele de stat, nu pot fi intelese nici
prin ele insele, nici ca un rezultat al asa-numitei dezvoltari
generale a spiritului omenesc, ci, dimpotriva, isi au radaci-
nile in conditrile materiale de existenta, a caror totalitate
Hegel o cuprinde, dupa pilda englezilor $i francezilor din se-
colul al XVIII-lea, sub denumirea de societatea civilaD, $i
ca deci anatomia societatii civile trebuie cautata in economia
politica". (K. Marx $i F. Engels. Opere alese in cloud volume,
vol. I, editura Dietz", 1955, pag. 337)
.
Trecerea de la idealism la materialism $i de la democra-
tismul revolutionar la comunism se infaptuieste in mod defi-
nitiv in articolele si scrisorile lui Marx publicate in revista
Analele germano-franceze".
In aceste scrisori Marx schiteaza programul revistei ;
el
vede menirea ei in critica necrutatoare a tot ce exista".
Marx se ridica impotriva dogmatismului propriu atit vechii
filozofii, cit $i socialisrnului $i comunismului utopic, impo-
triva proclamarii unor sisteme definitive, a unor hotariri for-
mulate o data pentru totdeauna, chipurile valabile pentru
toate timpurile viitoare. El respinge cu hotarire teoriile spe-
culative rupte de viata, de lupta practica a maselor si pune
problema legarii criticii teoretice a vechii societati de prac-
tica, de politica, de adevarata lupta".
In articolul Contributii la problema evreiasca", Marx cri-tica modul idealist, teologic in care pune B. Bauer problema
nationala $i dezvolta ideea profunda despre deosebirea fun-
damentala dintre emanciparea politica", prin care intelege
revolutia burgheza, $i emanciparea omului", adica revolutia
socialista, care trebuie sa elibereze omenirea de orice asu-
prire sociala $'1 politica.
0 deosebita importanta prezinta lucrarea lui Marx Con-
tributii la critica filozofiei hegeliene a dreptului.
Introdu.-
cere", publicata in Analele germano-franceze". In aceasta
lucrare Marx atrage pentru prima oara atentia asupra prole-
tariatului ca fond sociala capabila sa infaptuiasca revolutia
socialist& Marx 1$i forrnuleaza aici celebra teza cu privire la
* Vezi 5i K. Marx 5i F. Engels, Opere alese in doua" volume, vol. L.
E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 370-371.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
16/729
Prefatd la volumul I
X VIL
rolul teoriei inaintate ca arma spirituala in lupta maselor, si
la rolul maselor, ca forta materiala capabila sa transforme
societatea.
Despre articolele lui Marx publicate in Analele germano-
franceze" V. I. Lenin a scris : De pe atunci,
in
articolele
publicate in aceasta revista, Marx ia o pozitie revolutionara,
proclamind critica necrutatoare a tot ce exista, mai ales
critica armelor,
i facind apel la mase si la proletariat".
(V. I. Lenin, Karl Marx si Friedrich Engels. Introducere in
marxism", editura Dietz", Berlin 1953, pag. 7)
Ultimul mare articol publicat de Marx inainte de colabo-
rarea lui cu Engels a fost lucrarea : Note critice pe marginea.
articolului Regele Prusiei si reforma sociala. De un pru-
sian". In aceasta scriere, Marx concretizeaza, pe baza expe-
rientei rascoalei tesatorilor din Silezia, marea idee, pe care o
concepuse in acest timp, a rolului revolutionar, eliberator al
proletariatului.
Din operele lui F. Engels cuprinse in volumul I
reiese
cum a ajuns Engels in mod independent, Inca inainte de cola-
borarea lui cu Marx, de la idealism la materialism, de la de-
mocratismul revolutionar la comunism.
In ale sale Scrisori din Wuppertal",
Engels demasca
obscurantismul i bigotismul burgheziei si al clerului german,
aratind lipsurile si situatia grea a muncitorilor
i meseriasi-
lor, condamnati de crunta exploatare la o existenta de mi-
zerie.
Articolul Alexander Jung.
Prelegeri despre literatura.
moderna a germanilor" este una din lucrarile de critica lite-
rara in care tinarul publicist Engels lupta pentru un continut
ideologic al literaturii, si, vestejind filozofia de juste milieu",
care tinde sa impace orientari opuse, supune unei
critici
grupul literar Tinara Germanie".
In articolul Frederic-Wilhelm al IV-lea, regele Prusiei",
Engels, ca democrat revolutionar, duce lupta impotriva reac-
tionarului sistem de stat prusian si supune unei critici vehe-
mente ideea statului crestin-german" propovaduita de regele
Frederic-Wilhelm al IV-lea, care voia sa instaureze in Ger-
mania o monarhie absolutist-feudala dupa modelul celor me-
dievale.
In volumul de fatal se publica o serie de lucrari scrise de
Engels in timpul sederii sale in Anglia. Iata ce a scris Engels
mai tirziu despre influenta pe care a exercitat-o studierea
* Vezi *i V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 33.
.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
17/729
XVIII
Prefata la volumul I
economiei Angliei
i a luptei de clasa din aceasta tara asupra
formarii conceptiilor sale :
La Manchester ma izbeam de faptul ca realitatile econo-
mice, care nu jucasera nici un rol, sau jucaserd un rol foarte
mic in istoriografia de pina atunci, constituie, cel putin in
lumea moderna, o fond istorica hotaritoare ; ca ele formeaza
baza pe care se nasc actualele antagonisme de clasa ; ca in
toate tarile in care, datorita marii industrii, aceste antago-
nisme de clasa s-au dezvoltat pe deplin, prin urmare indeosebi
in Anglia, ele stau, la rindul lor, la baza partidelor politice,
a luptelor dintre partide si, o data cu ele, a istoriei politice in
ansamblul ei". (K. Marx si F. Engels. Opere alese in doua
volume, vol. II, editura Dietz", 1955, pag. 319) *.
In scrierile Pozitia partidelor politice", Situatia clasei
muncitoare din Anglia", Scrisori din Londra" si intr-o serie
de alte articole, locul central il ocupa problemele legate de
economia si structura sociala a Angliei. Engels caracterizeaza
lupta economica i politica care se desfasoara in Anglia si
dezvaluie Cu clarviziune caracterul de clasa al partidelor po-
litice din Anglia. Analizind situatia muncitorilor englezi
i
rolul pe care-1 joaca ei in viata sociala, Engels ajunge la con-
cluzia c proletariatul este acea forta sociala inaintata care va
infaptui revolutia sociala in Anglia. Cu o profunda simpatie
zugraveste Engels lupta muncitorilor englezi, activitatea car-
tistilor si a socialistilor din Anglia. El se ocupa
i de lupta
poporului irlandez, subliniind totodata rolul hotaritor al ma-
selor populare in opera de eliberare a Irlandei de asuprirea
nationala.
Articolele Progresele reformei sociale pe continent" 0
Miscarea de pe continent", publicate in New Moral World",
organul socialistilor-utopisti
englezi, adepti
ai
lui Robert
Owen, vadesc interesul profund al lui Engels pentru miscarea
muncitoreasca franceza si pentru dezvoltarea ideilor socialiste
in Franta, Germania i Elvetia. Aceste articole contin apre-
cierea critica a socialismului si comunismului utopic. In ele
se citeaza unele fapte care caracterizeaza procesul de trecere
a lui Marx si Engels de la democratismul revolutionar la
comunism.
Articolele lui Engels publicate in Analele germano-fran-
ceze" marcheaza trecerea lui definitiva
la materialism
si
comunism.
Vezi $1 K. Marx $i F. Engels, Opere alese In doug volume, vol. II,
E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 372.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
18/729
Prefala la volumul I
XIX
In lucrarea sa Schita a unei critici a economiei politice",
Engels a analizat din punctul de vedere al socialismului f e-
nomenele principale ale ordinii economice
contemporane,
aratind ca ele sint consecinte necesare ale dominatiei pro-
prietatii private". (V. I. Lenin, Opere, vol. 2, ed. a 4-a, pag.
10) *. In aceasta prima, desi Inca nu indeajuns de matura lu-
crare din domeniul stiintelor sociale, Engels a pus bazele cri-
ticii economiei politice burgheze si, o data cu aceasta,
a
criticii societatii capitaliste de pe pozitiile maselor asuprite si
exploatate. Criticind pe economistii burghezi, Engels acorda
multa atentie demascarii respingatoarei teorii
a populatiei
formulate de Malthus, teorie nascuta din ura fata de oameni.
Engels demonstreazd totala inconsistenta a acestei teorii"
absurde si subliniaza in mod special importanta progresului
stiintific in dezvoltarea fortelor de productie ale societatii.
In recenzia la cartea lui T. Carlyle Trecut si prezent",
carte consacrata in cea mai mare parte unor probleme so-
ciale si situatiei muncitorilor englezi, Engels critica de pe
pozitiile materialismului si ale ateismului conceptiile religi-
oase ale lui Carlyle si incercarile acestuia de a crea un cult
al eroilor". Ridicindu-se cu hotarire impotriva cultului eroi-
lor", Engels subliniaza rolul maselor ca singura Jona capabila
sa traduca in viata ideile inaintate.
In articolele Sjtuatia Angliei. Secolul
al
XVIII-lea"
si
Situatia Angliei. Constitutia engleza", publicate in ziarul
Vorwrts", Engels face o analizd a revolutiei industriale care
a avut loc in Anglia, precum si a profundelor schimbari so-
ciale si politice cauzate de aceasta. Engels supune unei cri-
tici ascutite orinduirea politica a Angliei, demasca ipocrizia
constitutiei engleze, dezvaluie esenta de clasa si caracterul
marginit al democratiei burgheze.
Operele lui Marx si Engels in care se infaptuieste in mod
definitiv trecerea lor la materialism si comunism cuprind in
germene ideile geniale dezvoltate in lucrarile ulterioare ale
intemeietorilor marxismului. Continutul aces tor
lucrari se
deosebeste totusi in multe privinte de conceptiile stiintifice
pe care le-au sustinut Marx si
Engels
in lucrarile
lor de
maturitate. Numai in urma unei munci titanice, fara ragaz, si
a unei strinse si rodnice colaborari, Marx si Engels au creat
stiinta care a produs o revolutie radicala in conceptiile despre
natura si societate.
* Vezi
i V. 1. Lenin, Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1955, pag. 10.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
19/729
XX
Prefara la volumul I
In volumul I al editiei de fat& nu au fost incluse unele
lucrdri mai timpurii ale lui K. Marx $i F. Engels, scrise de pe
pozitii idealiste, hegeliene de stinga ca :
dizertatia de docto-
rat a lui Marx IDeosebirea dintre filozofia naturii a lui Demo-
crit si filozofia naturii a lui Epicur", pamfletele filozofice ale
lui Engels impotriva lui Schelling $i unele lucrdri de publi-
cistica. Nu a fost de asemenea inclusd nici lucrarea netermi-
natb." a lui
K. Marx Manuscrise economice-filozofice
din
1844". Lucrari mai timpurii ale lui Marx $i Engels, care pre-
zintd interes pentru un cerc restrins de specialist, vor fi edi-
tate intr-o culegere aparte.
Manuscrisul lui Marx Contributii
la
critica filozofiei
hegeliene a dreptului" se publicd asa cum s-a pdstrat, spre
deosebire de forma mult mai prescurtat in care a apdrut in
prima editie a Operelor lui K. Marx si F. Engels.
Institutul de marxism-leninism
de pe find C.C. al P.C.U.S.
* *
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
20/729
KARL MARX
1842 1844
1
Mat x-Engels
Opere, vol. 1
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
21/729
3
[Karl Marx]
Observatii in legatura cu recentele instructiuni
cu privire la cenzura prusiand '
De un renan
Noi nu facem parte dintre acei nemultumiti care exclama
Inca inainte de aparitia noului edict prusian cu privire la
cenzura : Timeo Danaos et dona ferentes ". Dimpotriva, dat
fiind c in noile instructiuni se incuviinteaza examinarea
unor legi deja promulgate, chiar dac concluziile acesteia nu
ar fi in sensul dorit de guvern, vom incepe de indafa cu
aceste instructiuni insei. Cenzura constituie critica oficiald ;
normele ei sint norme critice
i, ca atare, ele pot fi cel mai
putin sustrase criticii, intrucit se situeaza pe un teren comun
cu ea.
Desigur, oricare dintre noi nu va putea decit s aprobe
tendinfa generald exprimata in introducerea la aceste instruc-
tiuni :
Pentru a elibera Inca de pe acum ** presa de IngrAdirile inadmisi-
bile care nu corespund intentiei suverane, majestatea sa regele, prin-
tr-un Irian decret adresat Ministerului Regal la 10 crt., a binevoit sa-si
exprime in mod categoric dezaprobarea sa fatd de orice
constringere
abuziva impus activitalii literare
si, recunoscind importanta si nece-
sitatea unei publicistici sincere si decente, ne-a imputernicit sa invitam
,din nou pe cenzori sa respecte in rnodul cuvenit art. 2 al edictului cen-
zurii de la 18 octombrie 1819".
Firete I Dac cenzura este o necesitate, apoi este
i mai
necesara cenzura ratio, liberal.
Dar ceea ce trebuie sa provoace de indata o anumita nedu-
merire este data legii mentionate ; ea este datata 18 octom-
brie 1819. Cum vine asta ? Nu cumva este vorba de o lege
care, datorita imprejurarilor, a trebuit s'a fie abrogat ? Se
pare ca nu, deoarece cenzorii sint doar invitati s-o respecte
*?
de greci, si cind yin cu daruri, mi-e fricA (Virgil, Eneida", II, 49).
Nota Trad.
** Sublinierile din acest citat apartin lui Marx.
)1*
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
22/729
4
Karl Marx
din note. Asadar, pia. in 1842 legea a existat, insa nu a fost
respectata, caci tocmai pentru a elibera Mai de pe acum"
presa de ingradirile inadmisibile care nu corespund intentiei
suverane se si reaminteste de ea.
Presa a fost supusa pina acum, contrar prevederilor legii,
unor ingradiri inadmisibile
iata concluzia care se desprinde
nemijlocit din aceasta introducere.
Pledeaza oare aceasta concluzie impotriva legii sau impo-
triva cenzorilor ?
Cu greu am putea afirraa ca ea pledeaza impotriva cenzo-
rilor. Timp de 22 de ani s-au comis actiuni ilegale de care o
autoritate care are sub tutela ei interesul suprem al cetate-
nilor, spiritul lor, o autoritate care, intrecind chiar pe cenzo-
rii romani, reglementeaza nu numai conduita fiecarui ceta--
tean, ci i pe aceea a spiritului public. sa fie oare cu putinta.
ca in statul prusian, stat care se faleste
i cu organizarea
cu administratia sa, cei mai inalti slujitori ai statului sa fie
atit de lipsiti de scrupule in comportarea lor, sa dea dovada
de o atit de consecventa lipsa de loialitate ? Sau statul, dato-
rita unei permanente orbiri, a ales cumva pentru posturile cele
mai dificile indivizii cei mai incapabili ? Sau, in sfirsit, sint,
poate, supusii statului prusian lipsiti de orice posibilitate de a.
se plinge impotriva unor procedee ilegale ? Sint cumva toti
scriitorii prusieni atit de ignoranti si de redusi la minte, incit
nu cunosc nici macar legile care privesc existenta lor, saa
sint ei prea lai pentru a cere aplicarea lor ?
Daca aruncam that vina asupra cenzorilor, va fi compro-
misa nu numai propria lor cinste, dar si cinstea statului pm-
sian, a scriitorilor prusieni.
Totodata, comportarea ilegala timp de peste douazeci de
ani a cenzorilor, in ciuda existentei legii, ar constitui un argu-
mentum ad hominem* ca presa are nevoie de alte garantii
decit de asemenea dispozitii generale date unor indivizi atit
de lipsiti de raspundere ; ar dovedi c insasi esenta cenzurii
sufera de un viciu fundamental, pe care nu-1 poate lecui nici
o lege.
Dar daca cenzorii au fost capabili si nu era bund legea,
atunci de ce sa facem din nou apel la ea pentru a remedia un.
eau provocat de ea insasi ?
Sau poate ca deficientele objective ale institutiei se pun.
pe seama indivizilor pentru a se obtine prin viclenie, in loc
argument convingator (literal : argumentul potrivit individului
dat).
Nota Trad.
M
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
23/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiand
5
de o imbunatatire esentiala, o imbunatatire aparenta ? Acesta
este procedeul obisnuit al pseudoliberalismului, care, atunci
cind e silit sa fac concesii, sacrifica oamenii, uneltele, dar
mentine neschimbat ceea ce este esential : institutia. In felul
acesta se abate atentia unui public superficial.
Pornirea provocata de o cauza obiectiva se transforma
intr-o pornire impotriva unor persoane. Se creeaza iluzia ca
printr-o schimbare de persoane se va obtine insasi schimba-
rea lucrurilor. De la cenzura privirea se indreapta spre unul
sau altul dintre cenzori, si insolenta meschina cu care scribii
marunti ai progresului comandat de sus ii trateaza pe cei
cazuti in dizgratie inseamna tot atitea omagii aduse guver-
nului.
In fata noastra se ridica Inca o dificultate.
Unii corespondenti de ziare confunda instructiunile cen-
zurii cu noul edict al cenzurii. Ei se insala, insa eroarea lor
-este scuzabila. Edictul cenzurii de la 18 octombrie 1819 tre-
buia sa alba pina in 1824 o valabilitate doar provizorie si ar
fi Minas pina in zilele noastre o lege provizorie daca nu am
fi aflat, din instructiunile de fata, c nu a fost pus niciodata
in aplicare.
Edictul din 1819 a fost si el tot o masura provizorie, nu-
mai ca atunci termenul pentru asteptarea legilor definitive a
fost fixat la cinci ani, pe cind in instructiunile noi nu se
fixeaza nici un termen, si c atunci obiectul asteptarii erau
legile cu privire la libertatea presei, in timp ce acum obiectul
acestei asteptari il constituie legile cenzurii.
Alti corespondenti de ziare privesc instructiunile cenzurii
ca o reinnoire a vechiului edict al cenzurii. Aceasta eroare
a lor va fi dezmintita de insesi aceste instructiuni.
Noi consideram instructiunile cenzurii drept spiritul anti-
cipat al prezumtivei legi a cenzurii. Prin aceasta ne tinem
strict de spiritul edictului cenzurii din 1819, potrivit caruia
legile si ordonanfele sint considerate ca avind aceeasi semni-
ficatie pentru presa. (Vezi edictul mentionat, art. XVI, nr. 2).
Dar sa revenim la instructiuni.
In conformitate cu aceastd lege
si anume cu art. 2
cenzura nu
trebuie sd stinghereascd cercetarea serioasd si modest& a adevdrului sau
sd impund scriitorilor o constringere inadmisibild si nid sd stdvileascd
circulatia liberd a cdrtilor pe piatd".
Cercetarea adevarului pe care nu trebuie s-o stinghereasca
cenzura este calificata mai indeaproape ca serioasd si mo-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
24/729
6 Karl Marx
destd. Nici unul din aceste cloud calificative nu se referd la
continutul cercetdrii, ci, dimpotriva, la ceva situat in afara
continutului ei. Ele separa dintru inceput cercetarea de ade-
var, silind-o sa nu piarda din vedere un al treilea element,
necunoscut. Insa o cercetare care are ochii indreptati in per-
manentd spre acest al treilea element, inzestrat prin lege cu
o irascibilitate indreptdtitd, nu va pierde oare din vedere ade-
varul ? Nu este oare prima datorie a celui ce cauta adevarul
sa se indrepte direct spre adevar, fard sa priveasca in dreapta
sau in stinga ? Nu uit oare sa spun lucrul insusi daca imi pot
si mai putin permite sa uit ca trebuie sa-1 spun in forma
prescrisd ?
Adevanil este tot atit de putin modest ca si lumina ;
si
fata de cine ar trebui sa fie modest ? Fata de sine insusi ?
Verum index sui et falsi *. Atunci fatd de neaclevtir
Daca modestia constituie trasatura caracteristica a cerce-
tarii, atunci ea este mai curind un indiciu al temerii de ade-
var decit al temerii de neadevar. Ea este un fel de mijloc de
descurajare la fiecare pas pe care-1 fac inainte. Ea este pen-
tru cercetare o teamd impusd ca rzu cumva sd gseascd rezul-
tatul, un mijloc de apdrare impotriva adevarului.
Apoi :
adevarul este universal, el nu-mi apartine numai
mie, el apartine tuturor ; eu ii apartin lui, nu el mie. Proprie-
tatea mea e forma, ea constituind individualitatea mea spiri-
tual& Le style c'est l'homme
$i incd in ce masural Legea
imi permite sa scriu, dar ma obliga sa scriu intr-un alt stil
decit al meu Am voie sa dezvalui fizionomia mea spiritual&
dar trebuie mai intii sd-mi compun o expresie la comandd I
Care om cu simtul demnitatii nu va rosi in fata acestei pre-tentii si nu va prefera sd-si ascunda capul sub toga ? Toga,
cel putin, permite s banuiesti sub ea un cap de Jupiter.
Expresia la comanda nu inseamna altceva decit : bonne mine
a mauvais jeu ***
Voi admirati incinttoarea diversitate, nesecata bogdtie a
naturii. Voi nu cereti trandafirului s raspindeasca aceeasi
mireasma ca violeta, dar bogdtiei celei mai mari, spiritului,
ii pretindeti sa aiba un singur fel de manifestare ? Eu sint
umorist, dar legea imi ordond sa scriu serios. Eu sint indraz-
net, dar legea imi ordona ca stilul meu sa fie modest. Cenu-
*
adevArul este o dovadd pentru sine si pentru ceea ce este fals
(din Etica" lui Spinoza).
Nota Trad.
**
stilul este omul.
Nota Trad.
*** haz de necaz.
Nota Trad.
?
-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
25/729
Observatil la instructiuni cu privire la cenzura prusianA
7
qiu pe fond cenusiu iata singura culoare ingaduita libertatii.
Fiecare picatura de roua in care se rasfringe soarele sclipeste
intr-un curcubeu de culori, insa soarele spiritual, in oriciti
indivizi sau in orice obiecte s-ar reflecta, trebuie sa produca
doar o singura culoare, culoarea of iciald I Forma esentiala a
spiritului este senintitatea, lumina, si voi aveti pretentia ca
umbra sa fie singura lui forma de manifestare corespunza-
toare ; ii cereti sa se imbrace numai in negru, si totusi prin-
tre flori nu exista nici una neagra. Esenta spiritului este in-
totdeauna adevrul Insusi ;
si ce-i impuneti voi ca esenta ?
Modestia. Numai calicul este modest, spune Goethe 2, si in-
tr-un asemenea calic vreti voi sa transformati spiritul ? Sau,
daca e vorba de acea modestie a geniului de care vorbeste
Schiller 3, atunci transformati-i mai intii pe toti cetatenii, si
mai ales pe cenzorii vostri, in genii. Dar, in cazul acesta, mo-
destia geniului nu rezida citusi de putin in ceea ce consta
limba culla, si anurne in a vorbi fara accent si fara dialect,
ci, dimpotriva, in a vorbi cu accentul propriu lucrului si in
dialectul esentei lui. Ea consta in a uita atit modestia cit si
lipsa de modestie si in a distinge lucrul insusi. Modestia gene-
rala a spiritului este ratiunea, acea libertate universala care
se comporta fata de fiecare naturd potrivit caracterului esen-
Pal al acesteia.
Apoi, daca seriozita tea nu corespunde acelei definitii a lui
Tristram Shandy 4, dupa care ea este o atitudine fatarnica a
trupului menita sa acopere deficientele sufletului, ci vrea sa
insemne seriozitate obiectivti, atunci intreaga prescriptie cade
de la sine. Cdci eu tratez cu seriozitate ridicolul atunci cind
II. ridiculizez ;
si cea mai grava lipsa de modestie a spiritului
consta in a fi modest fata de lipsa de modestie.
Seriozitate si modestie 1 Ce notiuni neprecise, relative
Unde inceteaza seriozitatea si unde incepe gluma ? Unde ince-
teaza modestia si unde incepe lipsa de modestie ? Sintem la
cheremul temperamentului unui cenzor. $i ar fi fost tot atit
de nedrept sa i se indice acestuia temperamentul ca si scrii-
torului stilul. Daca vreti sa fiti consecventi in critica voastra
estetica, atunci interziceti atit cercetarea prea serioasei cit si
cea. prea modestil a adevarului, cdci seriozitatea exagerata
este lucrul cel mai ridicol, iar modestia exagerata este cea
mai amara ironie.
In sfirsit, se pomeste aici de la o conceptie complet sucita
si abstracta a adevrului insusi. Toate obiectele
activitatii
literare sint inglobate in reprezentarea generala de adevtir".
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
26/729
8
Karl Marx
Dar daca facem abstractie de tot ce este subiectiv, adicd de
faptul ca unul pi acelapi obiect se reflecta in mod diferit in
diferiti indivizi pi ca-pi transpune diferitele sale laturi in tot
atitea caractere spirituale diferite,
atunci nu exercita oare
caracterul obiectului nici o influent& fie ea cit de mica, asu-
pra cercetarii ? Adevarul nu include numai rezultatul, ci pi
calea care duce spre el. Cercetarea adevarului trebuie sa fie
ea insapi adevarata pi adevarata cercetare este adevarul in
desfapurare, ale carui verigi impraptiate se inlantuie in rezul-
tat. $i nu trebuie oare felul cercetarii sa se modifice dupa
object ? Cind obiectul ride, ea trebuie s fie serioasa, iar cind
obiectul este incomod, ea trebuie sa fie modesta. Voi in-
calcati deci atit drepturile
obiectului
cit pi pe acelea ale
subiectului. Intelegeti adevarul in mod abstract pi faceti din
spirit un judectitor de instrucjie care il inregistreazti pur pi
simplu.
Sau poate ca toate aceste framintari metafizice nu sint
necesare ? Poate ea adevarul trebuie inteles pur pi simplu
astfel : adevtir este ceea ce ordonti guvernul, iar cercetarea
intervine ca un al treilea element inutil pi inoportun, care,
dirt motive de etichetti, nu poate insa fi respins cu totul ? Cam
apa se pare ca stau lucrurile. Cad cercetarea este conceputa
din capul locului ca ceva opus adevarului pi de aceea ea apare
in dubioasa tovarapie oficiala a seriozitatii pi a modestiei, vir-
tuti pe care se cuvine, ce-i drept, sa le aiba laicul in fata
preotului. Inteligenta guvernului este singura ratiune a statu-
lui. Este drept ca celeilalte inteligente pi flecarelilor ei i se
pot face, in anumite imprejurari, anumite concesii, dar ea
trebuie sa fie conptienta de aceste concesii pi de faptul ca,
in fond, e lipsita de drepturi pi, ca atare, se cuvine sa fie mo-
desta pi plecata, serioasa pi plicticoasa. Cind Voltaire spune :
tous les genres sont bons, except le genre ennuyeux" *5,
aici genul ennuyeux devine cel exclusiv, dupa cum o dove-
depte cu prisosinta
insapi referirea la
Dezbaterile dietei
renane". N-ar fi mai bine sa ne intoarcem la vechiul pi fru-
mosul stil cancelarist german ? sa scrieti liber, insa fiecare
cuvint sa fie in acelapi timp o reverenta in fate cenzurii libe-
rale, care lasa sa treaca parerile voastre, pe cit de serioase pe
atit de modeste. Dar nu cumva sa pierdeti sentimentul cucer-
niciei 1
*
toate genurile sint bune in afara de genul plicticos".
Nota
Trad.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
27/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiana
9
Legea nu pune accentul pe adevdr, ci pe modestie si serio-
zitate. Asadar, totul provoacd suspiciune seriozitatea, mo-
destia si mai ales adevdrul, al cdrui cuprins larg si imprecis
pare sd ascundd un adevdr foarte precis si de naturd foarte
dubioasd.
Cenzura
se spune mai departe in instructiuni nu trebuie in
nici un caz sa fie aplicata intr-un spirit chitibusar care sa depaseasca
cadrul prevederilor acestei legi".
Prin aceastd lege se intelege, in primul rind, art. 2 al
edictului din 1819, insd mai departe instructiunile se referd
la spiritul" edictului cenzurii in genere. Ambele dispozitii
pot fi usor puse de acord. Art. 2 este spiritul concentrat al
edictului cenzurii, spirit care este mai amplu determinat si
specificat in celelalte articole. Credem c nu putem face o
mai bund caracterizare a spiritului mentionat decit redind
urmdtoarele lui formuldri :
Art. VII. Libertatea cenzurii, acordatd pind a cart Academiei de
.tiinfe qi universildfilor, se suspendd prin aceasta pe o duratd de cinci ant'.
10. Prezenta hotdrire provizorie ramine in vigoare, cu incepere
de azi, timp de cinci ani. Inainte de expirarea acestui termen se va exa-
mina in mod temeinic, in Adunarea federal's, modul in care pot fi apli-
cate in practica dispozitiile similare cu privire la libertatea preset men-
tionate in articolul al 18-lea al Actelor federale, dupa care va urma o
hotarire definitiva cu privire la limitele normale ale liberttii presei in
Germania".
0 lege care suspendd libertatea presei acolo unde ea mai
exist si care, cu ajutorul cenzurii, o face inutild acolo unde
ea trebuia sd fie introdusd nu poate fi consideratd ca fiind
prea favorabild presei. De altfel 10 recunoaste aproape pe
fatd cd in locul libertjii presei, propuse in articolul 18 al
Actului federal 6 si care, poate, va fi cindva aplicatd in prac-
ticd, se introduce o lege a cenzurii cu caracter provizoriu.
Acest quid pro quo* dezvluie cel putin cd specificul epocii
a. impus ingradirea presei, c edictul isi are originea in suspi-
ciunile fatd de presd. Se cautd chiar s se invoce ca scuzd a
acestui dezacord faptul cd e vorba de o mdsurd provizorie,
valabild pe o duratd de numai cinci ani ; din pdcate, ea a M-
inas in vigoare timp de 22 de ani.
Chiar rindul urmdtor ne aratd cum instructiunile se bat
cap in cap, nevrind, pe de o parte, ca cenzura sd fie aplicatd
*
confuzie.
Nola Trad.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
28/729
10
Karl Marx
intr-un spirit care sa depaseasca prevederile
edictului
si
cerindu-i, pe de alta parte, o asemenea depasire :
Cenzorul poate, bineinteles, sd permitd si o dezbatere liberd a pro-
blemelor interne".
Cenzorul poate, dar nu e obligat sa faca acest lucru, in-
trucit el nu constituie o necesitate ; chiar si numai acest libe-
ralism precaut depaseste foarte categoric nu numai spiritul
edictului cenzurii, ci si anumite cerinte categorice ale
lui.
Vechiul edict al cenzurii, si anume art. 2 citat in instructiuni,
interzice o dezbatere libel-6 nu numai a problemelor pru-
siene, dar nici macar a celor chinezesti.
Din aceastd categorie
in care se incadreazd actiunile impotriva.
securitatii statului prusian si a statelor federale germane, se comenteazd
in instructiuni
fac parte toate incercdrile de a prezenta Intr-o lumina
favorabild partidele, existente In indiferent ce lard, care urmdresc rdstur-
narea orinduirii de stet".
Este oare permisa, in asemenea conditii, o dezbatere Ebert
a problemelor interne ale Chinei si Turciei ? $i daca chiar
asemenea referiri indepartate pot periclita securitatea suscep-
tibila a Federatiei germane, cum sa nu i-o pericliteze un cu-
vint dezaprobator cu privire la problemele ei interne?
Instructiunile se abat astfel intr-o directie liberala de la
spiritul art. 2 din edictul cenzurii, o abatere a carei esenjci se
va clarifica ulterior, dar care din punct de vedere formal este
suspecta chiar si numai prin aceea c se declard a fi o conse-
cinta a art. 2, din care instructiunile citeaza in mod prudent
numai prima jumiltate, invitindu-1 insa in acelasi timp pe cen-
zor sa consulte insu0 articolul. Pe de alta parte insa instruc-
tiunile depasesc in aceeasi masura edictul cenzurii in direc-
tia
neliberald, adaugind la
vechile
ingrolidiri
ale
presei
altele noi.
In art. 2, citat mai sus, al edictului cenzurii se spune :
Scopul ei (al cenzurii) este de a impiedica tot ce se opune princi-
piilor generale ale religiei,
in di f er en t
de opiniile si de doctrinele
diferitelor partide religioase si ale diferitelor secte tolerate in stat".
In 1819 domina Inca rationalismul, care intelegea prin reli-
gie in genere asa-zisa religie a ratiunii. Acest punct de vedere
rationalist este si punctul de vedere al
edictului cenzurii,
care, ce-i drept, este atit de inconsecvent, incit, desi are drept
scop apararea religiei, totusi se situeaza pe o pozitie nereli-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
29/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiana
11
gioasd. Cdci a separa principiile generale ale religiei de con-
tinutul ei pozitiv si de forma ei determinat inseamn a con-
trazice insesi principiile generale ale religiei, intrucit fiecare
religie crede c se deosebeste de celelalte religii inchipuite
prin esenta ei particulard si cd, datorit formei sale determi-
nate, tocmai ea este religia cea adevtiratd. Noile instructiuni
cu privire la cenzur omit, in citarea art. 2, a doua parte re-
strictivO a acestuia, conform cOreia diferitele partide si secte
religioase nu se bucurd de inviolabilitate, dar ele nu se opresc
aici, ci ne ofera urmdtorul comentariu :
Tot ce este indreptat in mod frivol, ostil impotriva religiei crestine
In general sau impotriva unei anumite doctrine nu poate fi tolerat".
Vechiul edict al cenzurii nu mentioneazO cu nici un cuvint
religia crestind ; dimpotrivd, el face deosebire intre religie si
toate partidele religioase si
sectele luate in
parte. Noile
instructiuni ale cenzurii nu numai cO transformd religia in
religie crestind, dar mai vorbesc si despre o anumit doctrinti.
Acesta-i rodul pretios al stiintei noastre, devenitd crestind I
Mai vrea cineva sd nege cd ea a fOurit noi Cause pre-
sei ? Nu este permis sd ataci religia nici in general, nici
in particular. Ori credeti, poate, cd cuvintele frivol, ostil"
fac din lanturile noi lanturi de trandafiri ? Cu citd dibOcie au
fost alese cuvintele : frivol, ostil 1 Adjectivul frivol" se adre-
seazd decentei cetateanului, el este cuvintul exoteric pentru
lume, dar cenzorului i se sopteste la ureche adjectivul ostil",
care este interpretarea juridic a frivolittii. Noi vom mai
gsi inch' multe exemple de asemenea tact fin in aceste
instructiuni, care adreseazd publicului un cuvint subiectiv
care-1 face sO roseascd, iar cenzorului un cuvint obiectiv care-1
face pe scriitor sa pdleascO. In felul acesta se pot transpune
in muzic pind si niste lettres de cachet 7.
$i cit de ciudat se contrazic instructiunile cenzurii Frivol
este numai atacul incomplet, indreptat impotriva anumitor
trdaturi ale fenomenului, Vara.' a fi destul de profund si de
serios pentru a atinge esenta obiectului ;. tocmai combaterea
elementului particular ca atare este frivolO. Dacd, prin ur-
mare, este interzis s ataci religia crestind in general, rezult
CO este permis numai atacul frivol impotriva ei. Invers, atacul
indreptat impotriva principiilor generale ale religiei,
impo-
triva esentei ei, impotriva elementului particular, in msura
In care acesta este o manifestare a. esentei, constituie un atac
ostil. Religia poate fi atacatd numai intr-un mod ostil sau fri-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
30/729
12
Karl Marx
vol, un al treilea mod nu exista. Aceasta inconsecventa in
care se incurca instructiunile este, desigur, numai o aparentd,
cki ea se bazeaza pe aparenta c in genere ar mai fi permis
vreun atac impotriva religiei ;
dar este suficienta o privire
impartiala pentru a ne da seama c aceasta aparenta este o
simpla aparenta. Nu este permis sa ataci religia nici in mod
ostil, nici in mod frivol, nici in general si nici in particular,
deci in nici un fel.
Dar daca instructiunile, in vadita contradictie cu edictul
cenzurii din 1819, pun noi catuse presei filozofice, atunci ar
trebui sa fie macar atit de consecvente incit sa elibereze
presa religioasd din vechile Cause pe care i le-a pus prece-
dentul edict, rationalist. Caci el proclama de asemenea drept
scop al cenzurii :
s ia pozitie fmpotriva atragerii fanatice a dogmelor religioase
In
politics si impotriva confuziei de idel care rezultS de aici".
Noile instructiuni sint, desigur, destul de prudente pentru
a trece sub tacere acest punct in comentariul lor ; totusi, prin
citarea art. 2 il mentioneaza si pe el. Ce inseamna atragere
fanatica a dogmelor religioase in politica ? Inseamna a face
din dogmele religioase, conform naturii lor specifice, factorul
determinant in stat, adica a face din esenta particulard a reli-
giei mdsura statului. Vechiul edict al cenzurii putea, pe buna
dreptate, sa ia pozitie impotriva acestei confuzii de idei, caci
el lasa pe seama criticii
religia
particulara, continutul ei
determinat. Insa vechiul edict se baza pe rationalismul plat,
superficial, dispretuit de voi insiva. Voi insa, care bazati sta-
tul, chiar in amanuntele sale, pe credinfd si pe crestinism, voi,
adepti ai unui stat crestin, cum mai puteti recomanda cenzurii
sa previna aceasta confuzie de idei ?
Confundarea principiului politic cu cel crestin-religios a
devenit un credo oficial. Vom lamuri in citeva cuvinte aceasta
confuzie. Daca vorbim numai de religia crestina ca fiind cea
recunoscuta, exista in statul vostru catolici si protestanti. $i
unii si altii au aceleasi pretentii fata de stat, dupa cum au si
aceleasi obligatii fata de el. Facind abstractie de divergentele
lor religioase, ei cer in mod egal ca statul sa fie realizarea
ratiunii politice si juridice. Voi insa vreti un stat crestin. Daca
statul vostru este numai crestin-luteran, atunci el devine pen-
tru catolic o biserica de care acesta nu apartine si pe care
trebuie s-o respinga ca fiind eretica, o biserica a carei esenta
intima este in contradictie cu el. In cazul contrar rezulta o
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
31/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiand 13
situatie identica. Daca insa declarati drept spirit particular
al statului vostru spiritul general al
crestinismului,
atunci
voi hotariti ce inseamna spiritul general al crestinismului tot
pe baza vederilor voastre protestante. Voi precizati ce in-
seamna stat crestin, cu toate c ultima perioada de timp v-a
aratat ca slujbasii guvernului nu pot trage o linie de demar-
catie intre religios si lumesc, intre stat
i biserica. Nu cen-
zorii, ci diplomatii trebuiau nu sd decidel, ci sr/ ducti tratative
in legatura cu aceasta confuzie de ideis. In sfirsit, va situati
pe un punct de vedere eretic atunci cind respingeti o anumita
dogma ca fiind neesentiala. Daca definiti statul vostru ca ge-
neral-crestin, atund recunoasteti printr-o formula diplomatica
ca el nu este crestin. Prin urmare, ori interziceti in general atra-
gerea religiei in politica, dar nu aceasta este intentia voastra,
caci voi nu vreti sa bazati statul pe ratiunea libera, ci pe cre-
dinta ; religia reprezinta pentru voi sancjionarea generald a
pozitivului ;
ori permiteti si atragerea fanaticei a religiei in
politica. Lasati-o sa faca politica In felul ei, dar nici aceasta
nu va convine : religia trebuie sa sustina puterea laica, insa
fara ca puterea laic& sa se subordoneze religiei. Din momentul
in care atrageti religia in politica, orice dorinta a puterii Iaice
de a hotari cum trebuie sa se comporte religia in politica
devine o pretentie nesabuita, ba chiar o pretentie ireligioasei.
Daca cineva, imboldit de sentimente religioase, doreste sa se
alieze cu religia, el trebuie sa-i acorde acesteia, in toate pro-
blemele, cuvintul hotaritor. Sau, poate, intelegeti prin religie
cultul propriei voastre puteri nelimitate si al intelepciunii
voastre guvernamentale ?
Spiritul ortodox al recentelor instructiuni cu privire la cen-
zura mai intra si altminteri in conflict cu rationalismul vechiu-
lui edict al cenzurii. Acesta include, printre scopurile cen-
zurii,
si reprimarea a tot ceea ce lezeaza morala si bunele
moravuri". Instructiunile mentioneaza acest alineat ca citat
din art. al II-lea. Dar daca , in comentariul lor in legatura cu re-
ligia, instructiunile fac unele completari in ceea ce priveste mo-
rala, observam in acest comentariu o serie de omisiuni. Lezarea
moralei si a bunelor moravuri devine o incalcare a bunei
cuviinte, a obiceiurilor si a decentei extericiare". Precum ve-
dein, morala ca moral& ca principiu al unei lumi care asculta
de legi proprii dispare, si in locul esentei ei apar manifestari
exterioare, onestitatea polifieneasc& buna-cuviinfei conven-
tional& Cinsteste pe cel ce merita sa fie cinstit
iata adeva-
rata consecventa. Legiuitorul specific crestin nu poate recu-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
32/729
14
Karl Marx
noaste morala ca o geed independent& care este sfinta prin
ea insasi, cad esenta ei intima, generala el o revendica pen-
tru religie. Mora la independenta lezeaza principiile generale
ale religiei, iar notiunile particulare ale religiei sint contrare
moralei. Mora la recunoaste numai propria ei religie generala
si rational& iar religia numai morala ei particulara pozitiva.
Prin urmare in conformitate cu aceste instructiuni, cenzura
va trebui sa respinga pe eroii intelectuali ai moralei
cum
ar fi, de pilda, Kant, Fichte, Spinoza
ca oameni fara religie,
ca oameni care incalc buna-cuviinta, obiceiurile si decenta
exterioara. Toti acesti moralisti pornesc de la o contradictie
principiala intre morala si religie, deoarece dupa ei mora/a
se bazeaza pe autonomia spiritului omenesc, iar
religia pe
eteronomia lui. De la aceste inovatii nedorite ale cenzurii,
care se manifest& pe de o parte, prin slabirea constiintei ei
morale, iar, pe de alta
parte, prin ascutirea riguroasa a
constiintei ei religioase, trecem la lucrurile mai imbucura-
toare, la concesii.
De aici rezultd, in special, ed scrierile in care se face o apreciere
generalO a administratiei statului sau numai a unor sectoare ale ei, in
care sint cercetate dupd valoarea lor internO legile promulgate sau cele
care urmeazd a fi promulgate, in care sint dezvaluite greseli sau lacune,
in care se sugereazd sau se propun imbundfatiri, cO asemenea scrieri nu
trebuie reprobate pentru motivul cO sint scrise in alt spirit decit acela
al guvernului, cu conditia ca forma lor sA fie
decent si ca
/a baza
tendintei lor s stea buna-credinte.
Modestia si seriozitatea cercetarii aceasta cerinta este
comuna noilor instructiuni si edictului cenzurii, dar instruc-
tiunile se multumesc tot atit de putin cu forma decent ca
i
cu adevarul
continutului.
Criteriul
lor
principal devine
tendinfa; mai mult chiar :
ea este ideea care le strabate
de la un capat la celalalt, in timp ce in edictul insusi nici nu
poate fi gasit macar cuvintul tendinta. In ce consta ea nu
pomenesc nici noile instructiuni ; dar cit de importanta este
considerata tendinta, o dovedeste urmatorul pasaj :
Este insd o premisO absolut necesard ca tendinta consideratiilor ex-
primate impotriva msurilor luate de guvern s nu fie ostil si rOu in-
tentionatO, ci de bund-credintO, si se cere din partea cenzorului bunOvointO
si intelegere, ca el s stie
sa. deosebeased pe una de cealaltd. Tinind
seam de aceasta, cenzorii trebuie totodata sa-si indrepte in mod special
atentia asupra formei si limbajului scrierilor destinate publicarii si, dac
prin patima, violenta si aroganta lor ele manifestO o tending (Fauna-
toare, sa nu permitO publicarea lor".
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
33/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusian
15
Prin urmare, scriitorul devine victima celui mai cumplit
terorism, este supus jurisdictiei suspiciunii. Legile impotriva
tendintei, legi care nu stabilesc norme obiective, sint legi
teroriste, de felul acelora pe care le-au impus extrema nece-
sitate de stat sub Robespierre si coruptia statului sub imp&
ratii romani. Legile care considera drept principalele lor cri-
terii nu actiunile ca atare, ci convingerile persoanei care ac-
tioneaza nu reprezinta altceva decit sanctionarea pozitiv a
ilegaliteitii. Mai bine sa procedezi ca acel tar al Rusiei care a
pus pe cazacii aflati in serviciul sau sa tuna.' fiecaruia barba,
decit sa faci din convingerea care m-a determinat sa port
barba criteriul tunderii mele.
Numai in masura in care ma manifest, in masura in care
intru in sfera realului, intru si in sfera legislatorului. Pentru
lege eu nu exist, nu constitui un obiect al ei decit prin fapta
mea. Numai datorita ei intru sub rigorile legii ;
caci numai
pentru fapta revendic un drept la existenta, un drept al rea-
liteifii, i prin urmare numai datorita ei dreptul real capata
putere asupra mea. Insa legea impotriva tendintei pedepseste
nu numai ceea ce fac, ci si ceea ce cred, independent de fap-
tele mele. Ea este, prin urmare, o insulta adusa onoarei ceta-
teanului, o lege care vexeaza existenta mea.
Oricit rn-as suci si m-as rasuci, nu de starea de fapt e
vorba aici. Existenta mea este suspectata, esenta mea intima,
individualitatea mea, este considerata ceva nefast
i, din
cauza acestei Oren, sint sanctionat. Legea nu ma pedepseste
pentru fapta rea pe care o savirsesc, ci pentru fapta rea pe
care nu o savirsesc. In realitate sint pedepsit pentru ca actiu-
nea mea nu este contraril legii, caci numai prin aceasta il
oblig pe judecatorul indulgent, binevoitor sa urmareasca con-
vingerile mele dduntitoare, care sint destul de abile sa nu se
manifeste pe fata.
Legea impotriva convingerilor nu este o lege a statului
pentru ceteiteni, ci legea unui partid impotriva altui partid.
Legea impotriva tendintei anuleaza egalitatea cetatenilor in
fata legii. Ea este o lege a dezbinarii, si nu a unificarii, iar
toate legile care dezbina sint reactionare. Ea nu este o lege,
ci un privilegiu. Unul are voie sa faca ceea ce altuia nu-i este
permis nu pentru ca acestuia i-ar lipsi o calitate obiectiva, ca,
bunaoara, copilului calitatea de a incheia contracte ; nu, moti-
vul este ca buna sa intentie, convingerile sale sint suspecte.
Statul moral presupune cal membrii sai au convingerile statu-
lui chiar daca ei se situeaza pe o pozitie opusci aceleia a unui
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
34/729
16
Karl Marx
organ al statului sau a guvernului. Dar intr-o societate in care
un organ se crede posesorul unic si exclusiv al ratiunii de
stat si al moralitgii de stat, in care un guvern intrd in con-
tradictie principiald cu poporul,
considerind, din aceasta
cauza, convingerile lui antistatale drept convingerile normale
generale, intr-o asemenea societate
constiinta inedrcat a
clicii politicianiste inventeazd legi impotriva tendintelor, legi
de retzbunare impotriva unor convingeri care nu sdrdsluiesc
decit in insesi rindurile membrilor guvernului. Legile impo-
triva convingerilor au la baz lipsa de convingeri, conceptia
imorald materiald despre stat. Ele sint un strigt indiscret al
constiintei inedrcate. $i cum poate fi
aplicat o asemenea
lege ? Printr-un mijloc mai revolttor decit legea inssi : prin
spioni sau convenindu-se
dinainte
ca
sd fie considerate
suspecte intregi curente literare, ceea ce implied, fireste, si
sarcina de a iscodi in plus cdrui curent ii apartine fiecare
individ. Asa cum, in legea impotriva tendintei, forma legif
contrazice continutul,
asa cum guvernul care
decreteazd
aceasta lege combate cu indirjire ceea ce este el insusi, adied
convingerile antistatale, tot asa acest guvern, in fiecare caz
particular, reprezina fata de propriile sale legi, ca sd zicem
asa, o lume Intoarsii pe dos, edci
el mdsoar 6.
cu o dubla
msurd. Ceea ce pentru o parte este drept inseamnd pentru
cealalta parte inedlcarea dreptului. Insesi legile guvernului
reprezintii contrarul a ceea ce ele stabilesc drept lege.
In aceasa dialectied se incured si noile instructiuni alc
cenzurii. Ele cad in contradictia de a comite chiar ele si de
a pretinde cenzorilor tot ceea ce in presd ar condamna cla
actiuni antistatale.
.
Astfel instructiunile interzic scriitorilor sd suspecteze con-
vingerile unor persoane sau ale unor clase intregi, si in ace-
Iasi timp ele ordona cenzorilor s impara pe toti ceatertii
in suspecti si nesuspecti, in oameni de bund-credinta si oa-
meni de rea-credint. Critica, interzisa presei, devine o obli-
gatie de fiecare zi pentru criticul guvernamental ; dar lucru-
rile nu se mdrginesc la aceast intervertire. In cadrul presei,
antistatalul apdrea, potrivit continutului sau, ca ceva parti-
cular, ins [potrivit cul forma sa era general, adied supus
judecatii tuturor.
Acum insa totul e intors cu capul in jos. Potrivit continu-
tului stiu, particularul apare acum ca indreptatit, iar antista-
talul apare ca opinie a statului, ca drept al statului, ca ceva
particular care, potrivit formei sale, este inaccesibil intele-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
35/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiand
17
gerii generale, fiind izgonit din arena liberd a publicitdtii in
biroul criticului guvernamental. Astfel instructiunile isi pro-
pun sd apere religia, dar inealcd principiul cel mai general al
tuturor religiilor :
caracterul sacrosanct
si
inviolabilitatea
convingerilor subiective. Ele proclama pe cenzor ca judecdtor
inimii in locul lui dumnezeu. Astfel ele interzic expresil
ofensatoare si aprecieri defaimatoare la adresa unor persoane,
dar v expun zilnic aprecierilor ofensatoare si defaimatoare
ale cenzorului. Astfel instructiunile vor sd indbuse birfelile
unor indivizi rduvoitori sau ru informati si in acelasi timp
ii obligd pe cenzor sal se bizuie pe asemenea birfeli
i pe
spionajul unor indivizi dezinformati
i
rduvoitori
i sa se
ocupe de ele, coborind aprecierea, din sfera continutului
obiectiv, in sfera pdrerii subiective sau a arbitrarului. Astfel
nu trebuie suspectatd intentia statului, insd instructiunile por-
nese tocmai de la suspiciuni indreptate impotriva statului.
Astfel, sub o bund aparentd nu trebuie sd se ascundd nista
intentii rele, dar insesi instructiunile se bazeazd pe o apa-
rent inseldtoare. Astfel ele isi propun s inalte sentimentul
.national, dar se sprijind pe o conceptie care injoseste na-
tiunea. Ele ne cer s
ne conformdm legilor, sd respectam
legile, dar in acelasi timp ne obligd s respectam institutii
care ne pun in afara legii si ridicd samavolnicia la rangul de
drept.Trebuie s respectam in asa mdsurd principiul perso-
nalittii, incit sd avem incitdere in cenzor in ciuda institutiei
rleficiente a cenzurii ; voi insd inedlcati in asa mdsurd prin-
cipiul
incit o judecati nu dupd faptele ei, el
yluipd parerea pe care v-ati format-o despre intentiile actiuni-
lor ei. Voi cereti modestie, insd porniti de la colosala lipsd
de modestie de a proclama pe unii slujbasi ai statului iscoade
ale
inimii, atotstiutori,
filozofi, teologi, oameni
politici,
Apolloni din Delfi. Pe de o parte ne impuneti respectarea
lipsei de modestie, iar pe de alta parte ne interziceti lipsa
de modestie. Adevdrata lipsd de modestie constd insd in a
atribui anumitor indivizi desdvirsirea speciei. Cenzorul este
un individ particular, in timp ce presa intruchipeazd in sine
specia. Noud ne prescrieti incredere, in timp ce conferiti ne-
increderii putere de lege. Voi credeti cd institutiile voastre
de stat sint in stare sd feed dintr-un biet muritor,
dintr-un
functionar, un sfint pentru care impOsibilul devine posibil.
Dar aveti atit de putind incredere in organismul vostru de
stat, incit vd temeti de parerea izolata a unei persoane par-
ticulare ; cci voi tratati presa ca pe o persoand particulard.
2
Marx-Engels
Opere, vol. 1
al
personalitatii,
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
36/729
18 Karl Marx
Despre functionari credeti ea vor proceda cu totul impersonal,
Sara pica si fail pasiune, fail obtuzitate sau slabiciuni ome-
nesti. Dar voi suspectati impersonalul, ideile, ca ar fi pline de
intrigi personale si perfidii subiective. Instructiunile cer o
incredere nelimitata fata de patura functionarilor si pornesc
de la o neincredere nelimitata fata de patura nefunctionarilor.
De ce nu le-am plati si noi cu aceeasi moneda ? De ce sa nu
ne fie noua suspecta tocmai aceasta patura a functionarilor ?
Acelasi lucru in ceea ce priveste caracterul. De la bun ince-
put omul nepartinitor trebuie sa aiba mai multa consideratie
pentru caracterul criticului care se pronunta in mod public
decit pentru al celui care critica pe ascuns.
Ceea ce este in genere rau ramine tot rau, indiferent de
individul care e purtatorul acestui rau, fie el critic particular
sau critic in slujba guvernului, numai c in acest din urma
caz raul este autorizat si este privit de cei de sus ca ceva
necesar pentru a realiza binele de jos.
Cenzura tendintei si tendinta cenzurii
iata ce ne del-
ruiesc recentele instructiuni liberale. Nimeni nu ne va lua in
nume de rau faptul ca trecem cu o anumita neincredere la
celelalte dispozitii ale lor.
Expresiile ofensatoare si aprecierile defaimatoare la adresa diferi-
tor persoane nu sint proprii a fi publicate".
Nu sint proprii a fi publicate 1*In locul acestei formulari
blinde ar fi lost mai nimerit ca aprecierea ofensatoare si de-
faimatoare sa fi primit o precizare obiectiva.
Acelasi lucru e valabil si pentru suspectarea convingerilor
uffor
persoane sau" (un sau" plin de inteles) a unor clase intregi, pentru
utilizarea numelor partidelor si a altor* atacuri personale".
Deci si impartirea in categorii, atacurile impotriva unor
clase intregi, utilizarea numelor partidelor ; dar omul trebuie
sa dea tuturor lucrurilor un nume, ca si Adam, pentru ca ele
sa existe pentru el, caci numele partidelor sint categorii nece-
sare pentru presa politica,
Deoarece, asa cum spune doctorul Sassafras,
Orice boala, pentru a putea fi tratata cu succes,
Trebuie in primul rind s'a" aibA un nume".
Toate acestea se refera la atacurile personale. Cum trebuie
procedat atunci ? Nu este permis sa ataci o persoana izolata,
* La Marx : asemenea.
Nota Red.
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
37/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiana
19
si tot atit de putin clasa,
colectivitatea, persoana juridica.
Statul nu vrea
si in aceasta privinta are dreptate
sa
tolereze nici un fel de injurii, nici un fel de atacuri personale.
Dar, cu ajutorul unui simplu sau", colectivitatea a fost si ea
asimilatd persoanei. Prin acel sau" este introdusa si colecti-
vitatea, iar printr-un mic si" aflam in cele din urmd c a fost
vorba numai de persoane. De aici se ajunge cu usurintd la
concluzia a ii este complet interzis presei sa-i controleze
pe functionari si pe acele institutii care exista ca o clasa de
indivizi.
Daca, potrivit acestor indicatii, cenzura va fi exercitata in spiritul
edictului cenzurii de la 18 octombrie 1819, o publicistica decenta si sin-
cera va avea destul cimp de actiune * si este de asteptat ca prin aceasta
sa se trezeasca un interes mai mare pentru tot ceea ce priveste patria si
ca sentimentul national sa sporeasca".
Recunoastem ca,
potrivit acestor indicatii, i
se acorda
publicisticii decente
decente in sensul cenzurii
un cimp
de actiune... mai mult decit indestulator ;
chiar si termenul
cimp de actiune este bine ales, cad aici s-a calculat cimpul
pe care se zbenguie presa ce se multumeste cu acrobatii ;
dar daca cimpul va fi destul de larg pentru o publicistica
curajoasei si in ce va consta curajul acesteia, lasdm la apre-
cierea cititorului perspicace. In ceea ce priveste sperantele
instructiunilor, se prea poate ca sentimentul national sa spo-
reasca, asa cum sporeste sentimentul national al turcilor cind
li se trimite snurul. Dar daca se va trezi tocmai interesul pre-
sei modeste si serioase pentru tot ceea ce priveste patria,
aceasta chestiune lasam s-o rezolve ea insasi ; o presa ane-
mica nu poate fi restabilita cu chinind. Dar poate ca noi am
dat o importanta prea mare pasajului citat. Poate ca-i prin-
dem mai bine sensul daca il vom privi doar ca un ghimpe
intr-o ghirlanda de trandafiri. Poate ca de acest ghimpe libe-
ral e agatata o perld de o valoare foarte echivocd. Sa privim
mai atent. Totul depinde de context. Speranfele exprimate in
pasajul mentionat mai sus in ceea ce priveste sporirea senti-
mentului national si trezirea interesului pentru tot ceea ce
priveste patria se transformd pe nesimtite intr-un ordin care
ascunde o nouei constringere pentru bietele noastre cotidiane
ofticoase.
* Spielraum inseamna cimp de actiune si loc pentru joc".
Nota
Trad.
2*
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
38/729
20
Karl Marx
In felul acesta putern spera ca si literatura politica
si presa coti-
diand vor intelege mai bine menirea lor, cd ele isi vor insusi, o data cu
un material mai bogat, si un ton mai demn si ca pe viitor nu se vor preta
sa speculeze curiozitatea cititorilor lor prin publicarea unor stiri zilnice
inconsistente, culese din ziare straine, sau ale unor corespondenti rauvoi-
tori ori rau informati, prin birfeli si atacuri personale o tendinta' im-
potriva careia cenzura este in mod indiscutabil chemata sa ia masuri".
Instructiunile isi exprimei speranta cO literatura politic
i
presa cotidiand vor intelege mai bine care e menirea lor etc.
InsO o injelegere mai bund nu este un lucru care poate fi
ordonat. De altfel ea este un fruct care mai trebuie asteptat,
si speranta rOmine totusi numai sperantO. Instructiunile sint
insa mult prea practice pentru a se multumi cu sperante si
cu dorinte desarte. In timp ce presei
i
se acordd, ca o
noud u,urare, speranta viitoarei ImbunOtOtiri, binevoitoarele
instructiuni Ii rOpesc un drept existent : in speranta Imbund-
tdtirii ei, presa pierde ceea ce mai are acum. Ea are aceeasi
soartd ca bietul Sancho Panza, cOruia medicul de curte ii lua
de sub nas toate mincdrurile pentru ca nu cumva sO-si strice
stomacul si sd fie Impiedicat astfel s ducd la bun sfirsit sar-
cinile pe care ducele i le Incredinta.
TotodatO nu trebuie s pierdem ocazia de a recomanda
scriitorului prusian InsuseascA acest fel de stil decent.
In fraza introductivd se spune : In felul acesta putem spera
di...". De acest c depinde o serie intreaga de meniri, anume
c literatura politic
i presa cotidianO vor intelege mai bine
menirea lor ; cd ele Isi vor insusi un ton mai demn etc. etc. ;
cO. nu se vor preta s publice stiri zilnice inconsistente, pro-
venind din corespondente culese din ziare strdine etc. Toate
aceste meniri sint Inca de domeniul sperantei ; dar concluzia
care se leaga printr-o trdstiturd de unire de textul anterior
o tendintd impotriva cdreia cenzura este in mod indiscutabil
chematd sa ia masuri"
11 scuteste pe cenzor de sarcina plic-
ticoasd de a astepta Imbundtdtirea sperat a presei cotidiene,
imputernicindu-1, dimpotriv, sa steargd fdra a mai sta pe
ginduri ceea ce nu-i este pe plac. Tratamentul intern este in-
locuit cu amputarea.
Pentru a ne apropia insa de aceasta tinta, este necesar ca la aproba-
rea de noi reviste si la confirmarea de noi redactori sa se procedeze cu .
multd precautie, pentru ca presa cotidiana sa fie incredintata numai unor
oameni de o absoluta probitate, a caror aptitudine stiintificb, pozitie si
caracter sa fie a garantie a seriozitatii nazuintelor lor si a loialitatiii
felului lor de a gindi".
sal-0
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
39/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiana
21
Inainte de a ne ocupa de detalii, ne permitem o observa-
tie generala. Confirmarea de noi redactori, prin urmare con-
firmarea in genere a viitorilor redactori, este incredintata in
intregime marii precaujii", bineinteles, a autorittilor de
stat, a cenzurii, in timp ce vechiul edict al cenzurii lasa ale-
aerea redactorilor
in cazul cel mai rau sub rezerva unor
anumite garantii
la aprecierea proprietarului gazetei.
Art. IX. Comisia superioara a cenzurii este indreptatita sa explice
proprietarului unui ziar ca redactorul propus nu inspira increderea nece-
sara, in care caz proprietarul este obligat sa angajeze un alt redactor,
sau, daca nu vrea sd renunfe la cel propus, sa depuna pentru el o
caufiune, care urmeaza sa fie fixatd de catre ministerele noastre de stat
mentionate mai sus, pe baza propunerii comisiei superioare a cenzurii
amintite".
Noile instructiuni cu privire la cenzura vadesc o cu totul
alta profunzime, se poate spune un romantism al spiritului.
In timp ce vechiul edict al cenzurii pretinde cautiuni exteri-
oare, prozaice, care pot fi deci stabilite prin lege -- cautiuni
pe baza carora poate fi admis
i un redactor neagreat
instructiunile, dimpotriva, ii lipsesc pe proprietarul unei publi-
catii de orice voinfd proprie i indrumeaza intelepciunea pre-
vazatoare a guvernului, inarea precautie si profunzimea
spin-
tual a autoritatilor spre calitati launtrice subiective, care nu
pot fi determinate pe cale exterioara. Dar daca caracterul vag,
sensibilitatea ginga
i exaltarea subiectivA a romantismului
se transforma intr-o manifestare pur exterioard in asa fel ca.
intimplarea exterioara nu se mai manifesta in precizia si in
delimitarea ei prozaica, ci intr-o aureola miraculoasa, intr-o
profunzime si splendoare inchipuita, atunci
i instructiunile
cu greu vor putea evita o asemenea soartd romantic&
Redactorii presei cotidiene
categorie in care se Inca-
dreaza intreaga jurnalistica
trebuie sa fie oameni de o pro-
bitate absoluta. Drept garantie a acestei probitati este indicata
in primul rind aptitudinea qtfintifice, Nu exista nici cea.
mai mica indoiala ca cenzorul ar putea sa nu aiba aptitudinea
stiintifica de a judeca orice fel de aptitudine stiintifica. Daca
in Prusia traieste o intreaga armata de asemenea genii uni-
versale, cunoscute guvernului
fiecare oras are, cel putin,
un cenzor
atunci de ce nu se manifesta aceste minti enci-
clopedice ca scriitori ? Daca acesti functionari, covirsitori
prin numarul lor si mai ales puternici prin
stiinfa si prin
geniul lor, s-ar ridica deodata
i ar strivi sub greutatea lor pe
nenorocitii scriitori care scriu numai intr-un anumit gen, si
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
40/729
22
Karl Marx
chiar acest lucru 11 fac fara o recunoastere oficiala a aptitu-
dinii lor, s-ar putea pune mai degraba capat confuziilor din
presa decit cu ajutorul cenzurii. De ce tac acesti oameni corn-
petenti care
aidoma gistelor romane
ar putea salva prin
gigiitul lor Capitoliul ? Ei sint prea rezervati.
In cercurile
stiintifice ei nu sint cunoscuti, in schimb ii cunoaste guvernul.
Si daca acestia sint intr-adevar niste oameni cum nici un
alt stat nu i-a putut gasi
caci niciodata un stat nu a cu-
noscut clase alcatuite in intregime din genii universale si
minti enciclopedice
cu cit mai geniali trebuie sa fie cei
ce aleg pe acesti barbati Ce stiinta secreta trebuie sa posede
ei pentru a fi in stare sa dea unor functionari necunoscuti in
republica stiintei un certificat care sa ateste capacitatea lor
universal-stiintifica I
Cu cit urcam mai sus pe scara acestei
birocrafii a inteligenfei, cu atit dam peste capete mai minu-
nate. Se pune insa intrebarea
oare merita osteneala si pro-
cedeaza in mod rational un stat care dispune de asemenea
stilpi ai unei prese desavirsite atunci cind face din acesti
oameni paznicii unei prese pline de lipsuri, cind coboara desa-
virsitul la rolul de mijloc impotriva nedesavirsitului ?
Cu cit angajati mai multi asemenea cenzori, cu atit vor fi
mai putine sanse de imbunatatire in dorneniul presei. Voi lip-
siti armata voastra de cei sanatosi pentru a face din ei medici
ai bolnavilor.
Bateti numai o data din picior, ca Pornpei, si din fiecare
palat guvernamental va sari o Pallas Atena inarmata pina in
dinti. In fata presei oficiale, praful se va alege din anemica
presa cotidiana. E de ajuns sa apara lumina pentru ca intu-
nericul sa fie biruit. Lasati lumina voastra sa lumineze si n-o
_
puneti sub obroc. In locul unei cenzuri defectuoase, al carei
caracter absolut ireprosabil va pare chiar voila problematic,
dati-ne o presa desavirsita, pe care nu trebuie decit
mandati dupa modelul pe care statul chinez
ni-1 ofera de
multe secole.
Dar a face din aptitudinile stiinfifice unica conditie nece-
sara pentru scriitorii presei
cotidiene,
oare nu inseamna
aceasta o detenninare a spiritului,
i nicidecum protej area
privilegiilor, nici respectarea conventionalului ? Nu inseamna
oare aceasta a conditiona insasi cauza, $i nu persoana ?
Din pacate, instructiunile cu privire la cenzura intrerup
panegiricul nostru. Alaturi de garantia aptitudinii stiintifice
gasim pe aceea a pozifiei si a caracterului. Pozitie si caracterl
s-o co-
-
7/26/2019 Marx Engels vol. 01
41/729
Observatii la instructiuni cu privire la cenzura prusiana
23
Caracterul, care urmeaza atit de nemijlocit pozitiei, pare
aproape c decurge din ea. Sa considerani mai intii pozitia.
Ea este atit de strins inghesuitd intre aptitudinea stiintifica
si caracter, incit aproape c te simti tentat sa te indoiesti de
constiinta ei curatd.
Cerinta generald a aptitudinii
stiintifice,
ce liberalism
Cerinta particulard a pozitiei, ce lipsd de liberalism Aptitu-
dinea tiintific
i pozitia laolalta, ce pseudoliberalism
Intru-
cit aptitudinea stiintificd
i
caracterul sint lucruri
foarte
nepr