N u m e n u l 1 6 . Ş o i m u ş . 15 N o v e m b r e 1 9 0 0 . A n a l I I I .

FOIA E N C I C L O P E D I C A L I T E R A R Ă , APARE IN F I E C A R E LENA DE D O I E - O R J

:<.'. Ui M 4*4.. *t* .4t4__4t<L4(L4(i_4*4_ 4*4- M 4*4 ..*tt_J)t_. *t*._.*ti_Jlt_*(*_it*.. iW*JL*ti_ite_.*tt..*(*...i(*. 4t4 4 » 4(4 4U 4t* . 4*4 .. 4fc 4U M 4tt .4(4 4 « 4 « _ 4(4__4*4__iti . 4U ;t.l .',"1 0 &

| P r e ţ u l i n s e r t i u n i l o r : * : : . ¥ $ Veniră pitbuca.finnile de ii or ce conţin cam. Ii><> cu- '

vinte li cor.: 200 cuvinte 8 cor. xi mai mu 10 corone ' "fjf Wl~WV(l Ti? _*ff fif W *•? *Jf fff fff W W W W W HFţJ

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : 4

iy corone •£ • 17 t r a n c i f p r e o t .

'W7.t(f*-Tff îf? ' tft"W'"V/T'W ~îf? W W l p T f f " W "fi' W

. j Pentru Awttro- Ungaria l'entra lioiiitinía si strcinătatf

m » i»; . " W w w ' W W "<f? mfrţţfzţf

l ' I Î O I ' l i I K T A l ! Şl R E D A C T O B :

ï 0 A H' SACIO

Madame Tallien. Tip de femeia din marea reviiluţiiine, de Dr. Alb. Wi l . ls luk.

I're iimpui domniei teroriste a regelui Robei numesce Pitt, când lumea vedu spectacole c a şi zave tm putură fi nici sub imperatul Nero, o teniei naiul ei unui bărbat, pre care il iubea. Acest | nia roşia. Femeia se chiema Teresia. Cabarrus. iar bărbatul Tallien.

Tallien e s t e una dintre colea ma puţin cunoscute personalităţi a revolu­ţiei, este îns6 o figura măreaţă . Nu trebuie uitat, că el, fără trecut, fără Jegâtiiri. fără prietini, singur prin ( M i r a ­

jul şi puterea oratoriei sale a ajuns se presideze Conventul, la etatea de 2") ani.

„Sângele lui Danton te va înă­duşi !" (lise Tallien, câ t ră Robespierre, la 1) Tberniidor. Si in dina următbre cădii capii lui Robespierre. Revoluţia dă rimase Bas t i la , ' înă l ţase inse gilotina în locul ei. La 1 1 Tberniidor odicbni gilotina. Franţa cea republicana res­piră din nou strigând in lumea larga c u -ventii l : Liber ta te! Inse cine scie, ce var li adus dina de 10 Tberniidor. dacă Tallien într'armal cu laerâmile Teresiei sale, nu a r li rupt velul: Madame Tal­lien a fost acea . care a stăvilit revo­luţia in orgia ei. De acea i - a u dat numele d e „ A Thrrniiilnr."

Teresia Cabarrus era o spauiolă ; ea crescuse casa avutului conte de Cabarrus. 'fatal ei. u n bl

pierre, cum il cari mai gro-i trimise pum-

'i ti let­a l

/ i

Michwil Koijiiliiieean

otre Dame il<

în Madrid, in irbat serios şi

plin de spirit, a dai copiilor sei o crecsere severă fiind de părere că numai astfel o posibilă o adeverată formare de caracter . Te­resia vorbea tluenl hei l imbi: cea spaniolă, franceză şi italiană, şi pricepea in câtva şi cea latină. Frumse ,a ei trupească se arătă

ineâ forte de timpuriu. Contele de Cabarrus o aduse dinpreitnă cu fraţii ei la Paris, spre ai da o croscero de-

. severşită. Tinera copilă işî luă ou multă paren> de rëu renias bun delà Madrid şi delà castelul Caravachel, astăfjî pro­prietatea contesei de Montijo. Teres ia sosi la Paris in tblă strălucirea tine­reţii sale spaniole, ea uni inse frumseţa-i trupîaşcă cu cea a spiritului oi. Copil remaseră dimpreună cu crescătorul lor, un abate, la dùnma de Roisgelouz, panii in anul următor, când contele veni la Paris şi îşi cumpără o ca să

.' propria.

In convenirile de ernă, avea in­trare in casa doinnei de Roisgelouz, marchisul de Fantenay, un Don loan bătrân, şi mai înainte fost senator al oraşului Rordeax. Când dădu cu ochii de tinera copilă el se simţi atras de dînsa întrun chip pătimaş şi-i des­coperi iubirea sa. Teres ia cea de şases-

prezece ani ii oferi mână şi căsătoria se încheia. In castelul de Fontenay se aranjară serbări, despre cari vorbea întreg Parisul.

Marchisa di; Fonlenay primea în salonele ei c e a mai aleasă societate, lumea delà curie şi personele ce lea mai pline de spiri t :

membrii familiei Montmorency, L a Rochei 'aucauld, Lafayette, La-meth, Ghamfort şi alţii. Norii inse întunecau deja orisonui şi astro­logii politici profetisau furtuna. Era lipsă, de opintiri mari spre a sufoca în dicţionarul poporului cuvinte c a : fómete, sclavagiu, su-pei'stiţiune. Omenii visau de l ibertatea conş t i in ţa şi de l ibertatea politică, nutrind credinţa deşartă de a le da poporului pre amân-dóué şi pe deasupra încă şi pane. Marchina de, Eon ten ay, cu spi­ritul ei vioiu se lăsă întrun chip deosibit legănată de aces te visuri, caracterul ei cavaleresc, era încântat de gândul, unei reinoirî a luinei înbătrânite. E a presimţea órecum c ă într'o di numele ei va străluci. In salónele eî nu aveau loc numai jocur i , danturi şi càn­tari, ci se vorbea despre popor, cu adcverată liâţieta.te.

Cine va li cândva în stare se enemure tòte calisele revolu­

tion ¡1 francezeV Fote că. i s 'ar ti putut designa o altă desvoltare, mai puţin sângerosă. Nedreptate i se face i n s e lui Ludovic al X V I - l e a când îl presintă. ca pre un rege, care neputând incunjura primejdia, nu a fost nici apt spre a o prevedea : ori şi care alt inonarch, ar ' fi fost sigur de ea, până. la un anumit grad. For ţa revoluţiei zăcea tocmai în fapte înse-şl şi in idei. Regele era slab fiindcă societa tea în fruntea căreia se alla, era plină, de siano­ci uni.

Totul fu distrus, fotul trebuia reedificat din nou. Începutul s 'a făcut punanduse drept temelia, declararea drepturilor naturali. S e decre tează libera profesare de credinţă, şi libertatea presei tri-umfează. Constituţia, marginesce drepturile prerogativei regescl . Opera minţii şi a filosofici continuă. Sfatul se desface de biserică. Adunarea legislativă redă protestanţilor bunurile antecesorilor lor, emigraţi pre timpul destiinţâriî edictului de Nantes. Fii 1 care cult e recunoscut prin lege. Statul vrea sé pună clerul sub constituţia, burghesâ, se nasc, inse nòne turburârî.

Pro timpul aces ta dădu marchi sul de Fontenay deputaţilor o soarea, în castelul seu. Mirabeau veni cu Ghamfort : furtuna şi fulgerul, cuvântul şi peana, oratoria si spiritul, un contrast inse­parabil. Intre c c v pmsentT mai era Hergniand, Ramavo, Robespierre, şi Canili Desmoulins.

Şi fiindcă Iean Inqves Rousseau era tocmai forte la modă, aceas tă serbare din easlelul de Fonlenay avu loc în natura liberă, în parc cânta o orchestră şi copile tinere îmbrăcate în alb, aş-teplau pre ospeţiî din Paris, la intrare, cu buchete do flori ; Nu a lipsit, nici chiar Flori an, cel care cunósce încă jocuri le păstoresc! din Trianon.

Ospeţil luară dineul în parc sub bătrânii castani , stând cu pitiórclo prin iarbă ca in Arcadia, şi inundaţi dty parfumul No­rilor. Marchisi! însăşi mai t a r d i t i ca „prinţiasâ de Chinia.y" de­scrise aceas ta serbare în epistolele sale. Dineul fu deodată mire­ni pl. de o volbură, puternică, care ridică sus în aer masa şi peruca lui Robespierre.

Deşi îşi invitase marchisa frinitosele prietine la masă, totuşi ca fu zeiţa serbări!. Sa beut pmil.ru fruniseţa el şi s'a.u împro-visat versuri despre ochii eî spanioli şi despre spiritul ei francez.

Curmul după acea străbătu prin întreaga Frància , strigătul ; Mirabiau e mort ! Cu fole partidele avea legături acest orator vi-si i i , oare, resârise din creeriî revoluţiei, asemenea zeiţei înţelep-ţiiiuiî din capul lui lupitcr.

Şi acauli apăru Tallien pe scenă. Tallien. care a fost prietinul si duşmanul lui Napoleon, s'a

nàsciti, ca şi Ronaparte în anul 17(>9. şi muri apropo pe aeetaş tini[) cu el. Tallien trăi aşadarâ numai cineî-zeeî de ani, dar câte veacuri in acest jumelafe de veac ! El cunoscuse pe Ludovic al X V L J c a , revoluţia, terorismul, direcloriul, consulatul, imperiul, pe Ludovic XVHbleu, colea o sută de di Io, şi rosiaiiraţiunoa.

Tallien se, trăgea din părinţi seraci : fuiorul seu, marchisul de Lerey, îl trimişi^ întrun colegiu : Tallien înse, care era deja. revoluţiona!-, fugi de aici, în etate abia de, cici-spre-zeco ani. Apoi întră ca scriitor în biroul unui procurator, şi pre lângă acea. conti­nuă se, înveţe limba latină şi greca. Dar' schimbăciosul băiat nu stătu mult nici aici . el voia. sc-şl valoreze cunoşt inţe le salo, şi

se mai înveţe ceva nou, şi asfel se hotări se se facă culegător-tipo-graf. Tipografia este de fapt una dintre ce lea mai bune şcoli a omenimi l : Acolo merge, şi de acolo easă totă Inteligenţa. Guten-berg a z i s : S e fie l umină ! şi s 'a făcut lumină.

Cu totă dragostea sa de cărţi înse, Tallien nu a stat nici aici aşa mul t ; el se inlorse earăş la birou. Ca scriitor făcu ti-nerul om cunoşt in ţe forte profitabile, cum a fost a c e a a vestitu­lui advocat Dan ton. Mai târdiu ajunse a. fi secretariului Lameth şi. A deputatului Broustaret , după a c e a corector la moniteur. El era acum uri bărbat tiner de 2 0 ani, mari;, frumos crescut, care eserc ia o iresistibilă atracţiune, pre lângă acea de un caracter energic, cu aspira/ţinui înalte, şi care nu se descurăgia prin nimic.

Tallien îşi ve(Ju pentru prima oră, pe Iubirea lui soţia, pre o mântuise pentru el şi pentru ea, într 'o societate , la pictoreasa, madame le Brun. Dom na de Fontenay se lasă se o zugrăvească, domnele înse nu albiră chipul destul de frumos. Madame le Brun se întorse atunci spre grupa de bărbaţi, din intimplare spre Tal­lien, cerând părerea acestora . „Aşteptaţi un moment," zise Tallien luând potrelul şi comparând fiecare trăsătură cu originalul. Gând se uită. el acum în ochit tinerei femei, marchiza recunoscu pentru prima, dată, că bărbatul ei este deja bătrân. Pre lângă acea Tal­lien îşi dădu o părere aşa. de ainenuntită corec tă asupra potre-tiiiui, încât toţi trebuirâ, se-i admire cunoşt inţe le în arta pieturei. Tînerul bărbat se închină uşor, şi se întorce la grupa de domni.

Nu i se pare omului că ce tesce o pagină dintruff roman, când aude despre prima întilnirc a Toresiei Cabarrus cu Tal l ien? Dar un roman este întreagă viaţa acestei femei.

OPRIREA UARII/AFIIIUEI ¡ir RITUALUL SPANDATI, DA EOLROPIUIREA ELODEA RA NADEN SIS.

Tallien reveilii pe marchiza de Fontenay, pro când era se-, crotar la Lameth. Contesa Lameth şi domna de Fontenay şedeau pre balcon. Tallien veni, căutând pre domnul seu, şi avea epis­tole în mână. „Alesa.ndrti nu e aici, dar a.dă numai incoce, cea ce ai adus." zise contesa. Apoi il ruga pe ' tallien, se le taie un buchelaş micuţ do rose albe de pre un rosar ce se alia. ca la doi paşi sul) balcon, 'tallien alergii şi aduse, contesei cea ce dorise.

„Nu ai h í t a l e s , c ă nu suni pen l ru rebă ea. El oferi

acum roşele don mei de Fontenay. Inl implarea aduse că o roză cădn jos . Tallien o ridică repede, şi lucru lirese că nu o mai inapoiâ. Apoi se inchină şi se- întorse , grăbii in cabinetul seu. '

Din tipograf se făcu cu încetul im scriitor. Tallien luă peana de •jurnalist în mâna,, după cum iai o sabia. El întemeia „JOURNAL DES SANS-R/DOIIES din care se născu „A MI DES EIIOIJEM.'' care se schimbă mai târdiu in ..JOURNAL FRAIER MI." Tallien îşi câştigă în ciirund renume, în arfa scrierii şi vorbirii el nu avuse magistrii mai mici, ca pre Marat şi Dan ton.

La 21 Iiiniu 1791 se t.redi Parisul fără de rege. Aceasta, veste provocă c e a mai marc indignai o în popor. „ C e ? " ijiceau-otneniî. „ a u plecat, s'au dus pe a s c u n s ? Ei vreau sigur, se $*• alieze cu duşmanii nostru si să se, înforcă în fruntea armatelor inimice." Aceasta plecare, în timpul nopţii a fost întru adevăr a

mare greşalâ. Curimd după acea se aud i : regele e a res ta t ! De acum începând dispărură consideraţiile de raug, de nefericire, de virtuţi personali, ba ch iar şi pietatea detoritâ femeii. Ludovic al X V I lea , fugise, el resignase la corona sa, spre aş mântui viaţa.

Monarchia rm mai era decât un nume, nobleţă nimic alta decât, o suvenire, si adunarea consti tuanta o umbră. In F rănc ia domnea sîngur numai şi numai opiniunea publică, aceasta regină a lumii.

Astfel sosi rjiua de 10 August. Poporul pătrunse în Tuilerii, garda ş- ' ţeriană fu măcelări tă , regele, fugi, căutând scăpare, in adunai', legislativii. Acum sunase ora c e a m a r e : Regele îşi sa- i

La mortea lui Michail Kogălnicean. Din ţara ta când ai Al Românimel tată drag: Suspin la ceriurî. s'a înălţat Ş'nrt neam întreg a. implorat Drum hun părintelui pribeag!

Adi Tu eşti mort... pe urmata Plâng munţi şi văi şi neamuri plâng, Alt! cum vom sci noi îngropa. Kogă Ini certe 'n grapa ta Măririle ce adi se stâng!!

.... Ţeranu 'n câmp cu plugul lui Aude vestea, stă pe Joc, El face semn copilului De lângă- boi: „ Vină săţi spuiît ! " — Şi ochii lui înotă 'n foc: —

Vecii tu pămentul ce brăzdăm, „ Copilul meii, — odată-a fost „Menit ca vecinie se 'l lucrăm. „Şi lucrat gata se'l prestăm, „ Streinului de adăpost. —

.„Şi dacă astădi ne mândrim „C'avem un nume pe pămemt „Ogor c'avem se plugărim ,,Păment avem dacă, murim ..NU ţi cumperi locul de morment:

„E cinstea lui copilul meu, „Alui Micitaiii Kogălnicean „Pre care astădi Dumttedeu „Ni l'a luat:.. In locul seu „Cine- o fi tată la, ţeran,!?!

Cine - o iubi pre c e / sărac „Aşa cum densul Va iubit? , ,,Ah gândul nu pot se 'mi împac, „ Că, el e mort,... Ce se me, fac „ Copilul meu ?!.. el a murit!

Şi laerămi curg pă,reu pe plug Şi plâng bătrâni şi plâng copii, Căci omul, ce-a s]'armat un jug ..,

Ad zace 'ntins întn

Pe unde sorele 'ncăldeşee Numai un suflet de, român, Profundul doliu să lăţeşce, Tot ochiu-'n lăcrăma lucesce Şi tată fldrea dă, suspin.

Căci Tu eşti mort!., şi 'n urma Ta Dureri în lacremi caldi se sting Alt, cum, te-om, sci noi îngropa Kogălnicene ... Grdpa Ta, A Itar va fi eelor ce plâng!

Planara duchul teu iubit Preste popor Părinte bun, Căci glas de (imeni s'a pornit Din spre apus la resărit Şi spus-au lumii hotă/rit,...:, Că cei ca Tine-'n veci n'apun!!\

G. Simu.

critică tronul, adunarea legislativă îşi dă dimisia iar poporul sân­gele. La graniţele F raude i însă stă inimicul. Intre acestea Tallien fu ales ia comuna din Paris. In numele aceleia ceru el demola­rea porţilor Saint-Denis si S t . Martin, a arcurilor de triumf şi a tuturoi celoralalte simboluri ale despotismului. „In locul statuei lui Ludovic al XVf- lea , treime, pusa acea, a libertăţii, dise Tăli ien. La 10 August, apare din nou. L a 31 August, vorbi înaintea Adu­nării legislative, în numele comunei Paris. Monitorul îl arată ca pre oratorul deputâţiunii. Cei ce bau vecjut in a c e a zi, au vedut în el un tribun al poporului.

(Va u n i m . )

Enea Pop Bota.

Amintiri triste. M c a i o i ' i i ' i i l ó a i i i f i 0 . V

I M ' Î U I I ab i a i i e e u l in g i m n a s t u l s u p e r i o r , c ă n d in c o m u n a m e a

natala I 1 . a v e n i i p i i r in loh- N.

In a m b u l u n e a m e a de s l u d i a n l , s c u n d a l t m i n t r e l e a , e ă a ş a

p r e l i n d o bumic t iv i inUt . p r imul lucru la c e a m l'osl. r e l l o e l a t , la

nudul ves te i i i n l i i i i M i n ' U o r o a l'osl s e f e l i c i l e z pe n o u l m e u p ă r i n t e ,

s u l l e l e s c . Ş i m e s i m ţ e a m al ăl de fericit, e â u d c u g e t a m c ă în va­

c a n t ă vom a v e a In c i n e m e r g e , cu c i n e s c - m î j o l r e e liind s i n g u r la

sco l i id in sa tu l m e u . ba s i n g u r din j u r u l i n t r eg .

D e j a i n a i n l e imî l 'nceain i'el şi iei de plnni i r i : c c v o i e t'nce

la p r i m a v i s i l â , c m n m c voiu [ iur ta , c u m vo ie li primit în n o u a

f a m i l i e ; pe foţi mi-i î n c h i p u i a m de n i s e e o m e n i do toi a f a b i l i , n o ­

bi l i si buni ; im! î n c h i p u i a m c e b i n e voiu li t r a c t a i c a o s p e n o u ,

c e b i n e le va părea, s p i m e r i d u l e c â t e o n o u t a t e din l o c u r i l e de

c a r i ( i inş i l de mul t s ' au despă r ţ i t : a c e s t e si a l i c a s e m e n e a imî

î n c h i p u i a m î n a i n t e de a c u n d s e e r e s p e c t a b i l a f ami l i e a pă r i n t e lu i

N. ; a c e s t e inii c r a n q u a s i - p r o g r a m u l a c t i v i t ă ţ i i m e l e do pe d e

var i i . Mai r e s t a n u m a i ca. s e t r e c â c â t m a i ingra.bâ c e l e - luni , c e

le mai a v e a m , ea s e - m î pol r ea l i s a m ă r e ţ e l e m e l e p l anu r i , c e cu

d o r şi n e r ă b d a r e a ş l c p l a m .

T o l e - m î e r a u i n l o c m i t e , Io te rea.lis d)i le şi p a r e c a i n a b i l e

s i m ţ e a m f e r i c i r e , vec l endu -mî r euş i t a p l a n u r i l o r ; n u m a i una e r a .

c e m e n e l i m s e e a , n mai un lucru imî da de gând i i : c u m ine voiu

p u r t a faţa. de fet i ta pă r i n t e lu i N. , e u , c a r e incit, n a m e ş i t din c a s a

p ă r i n t e a s c ă , eu a. c ă r u i i n i m ă e r a n e a t i n s a de i n l l u i n ţ a a ş a („lisei

c iv i l i s a ţ i t i n î m o d e r n e V ! a c e s t e m o uoI in isce .au cu a tâ t ma i mul t .

cu c â t eu in s i m p l i c i l a t e a şi nev inovă ţ i a , m e a mi -o î n c h i p u i a m c a

c i n e sc i c e „ K l e n a lui l ' a r i s " din m i t o l o g i a g r e c â , s au o alţii f i inţă

f a t ă de m i n e a p r o p o s u p r a p ă i n e n t e s e ă ; tui s e i a i n c ă şi e a (ol a tâ t

de i n o c e n t ă , lol a l â l de n e v i n o v a t ă ca. şi m i n e .

t ina. i n se ine m â n g â i a : a m b i ţ i u n e de s tud ia ţ i i în gunnas i i t l

s u p e r i o r ; cu asta. - - c r e d e a m în m i n e — voiu î n v i n g e , sunt s l u -

d i a u t în Iotă p u t e r e a c u v i n t u l u i şi apo i c e tttai v o i e s c e .

M o m e n t u l dor i t s o s i .

Kra oO I u n i e . . . u l t i m a di a anu lu i s c o l a s t i c - r.liua j u d e ­

că ţ i i f i n a l e .

! ' c c â n d al ţ i i a ş t e p t a u cu n e r ă b d a r e r e s u l t a t u l c l a s i f i c ă r i l o r ,

eu n e p u n e n d tuc i un potul pe a c e e a - - c ă c i d o r nu î n z ă d a r mi -a

f]is d-l p r o f e s o r I ) . c ă : ,,nu c a l c t d i l fac pe o m înveţa.l a ş t e p -

t a m cu d o r s e t r e a c ă o d a t ă şi a s t a şi s e p l e c c â t m a i iu te a c a s ă ,

u n d e m e c h e m a un do r a s c u n s , un d o r t a i n i c .

K t ă - m d iu l i n e p e I r e n . . . C â t e v a o r e de c ă l ă t o r i e ş i voiu ti

ta locu l dor i t .

D e j a pe d r u m îmi î n c h i p u i a m ş i p a r ' c â a u d i a m , c u m s c u m p a

m e a m a m ă p r i m i n d u - i n e cu d r a g o s t e a - i î . i d a l i n a t â , va î n c e p e s e - m î

p o v o s l e a e c ă d e s p r e n o u a f ami l i a , d e s p r e n o i i v e c i n i , c ă c i ş e d e a m

a p r o p o de p ă r i n t e l e N . ; part; c ă o a u d i a m c u m le descr ie ; b u n ă ­

t a t e a ş i n o b l e ţ ă c e - i e a r a e t e r i s e z ă ; m i s e p a r e c a a c u m imî s u n ă

în u r e c h i c u v i n t e l e e i du l c i , pr in c a r t î m i dă s fa t , c u m st; m e po r t

l a c a s a şi in f a m i l i a nou lu i p ă r i n t e s u l l e l e s c şi m a i m a r e î m i e r a

b u c u r i a , c â n d m e g â n d i a m c u m m i - a s p u n e , c â t au î n t r e b a t de

m i n e : c u m i n e port , c â n d voiu ven i a c a s ă ş i al l e l e .

0 s c u m p ă m a m ă ! c e n o b i l ă e ş t i t.u ! c â t de f e r i c i t ă e ş t i tu

c h i a r ş i î n t r e c e l e m a i mar i s u f e r i n ţ e , c â n d ş t i i pe lit te i f e r i c i ţ i !

A i c i î m i v ine in m i n t e „ I s t o r i a une i m a m e " a lui A n d e r s e n , în

ca r t ; s e i s t o r i s e s o e c u m o m a m ă n u s ' a J i n i s c i t , pană. n u ş i - a a l i a t

c o p i l u l răp i t de m o r t e , t r e e e n d pr in c e l e m a i ruarî s u f e r i n ţ e , s a c -

r i f i c â n d u - ş î to t c e n u m a i a avu t , c h i a r şi lumin i i o c h i l o r , m i m a i

cii. se - l iille şi in u r m ă al lându-1 şi î n t r e b a t ă lind de m o d u l c u m

a a j u n s a c o l o , a r e s p i m s : „ S u n t m a m ă , " a ie î I n s e — deş i ii s t a

in vo ie s e a l e a g ă — p e n t r u f e r i c i r e a fiului s e u , o s a c r i f i e a t ' o a ş a .

O d u l c e e u v i n t de • m a m ă ! c i n e le pute p r e ţ u i ? c i n e ar pu­

t e a s p u n e c â t c o n ţ i i şi e s p r i m i hi cu vin t s l'ini, ? Ni m e c â c î o rgan ul-vorbi-

rei e cu mult, ma i « J a b d e c â t c a s e p o t ă f a c e a ş a c e v a ; n u m a i

a c e e a i n i m ă da,;ă a r p u t e a vorbi a r ( tu l ea s p u n e doră, c a r e a

l'osl. a p r i n s a de focul teu s a c r u - - de d r a g o s t e a l a , ór apo i c ruda

s ó r t e o-a d e s p o i a t de a c e s t a ; n u m a i a c e e a a r ti in s l a r e să le,

p r e ţ u i a s o â .

In fine c t ă - t n e a j u n s la locul dor i t , é t a - i u è in mi j locu l iubi­

ţ i lor mei ! . . .

In m i j l o c u l l'eri ei roi inel*; g â n d u l uni s b u r a la a. t r e i a c a s ă ;

un do r a s c u n s iun a t r ă g e a , î m i ş o p t e a ş o p l e n e î n ţ e l e s e .

Kra J o i . . . in i.liun. a c e e a nu p u t e a m m e r g e , obosi i , liind de

c ă l ă t o r i e ; V i n e r i ? îmi s p u s e c i n e v a c ă nu-i ier tai . ¡1 f a c e visi te şi

apo i eu m e ţinen.m s t r i c t de s p u s e l e c e l o r ma i m a r i . K e m à n e a

d e c i S â m b ă t ă ca t e r m i n pen t ru v i s i t a m e a , c â n d p regâ t indu-mO c e

s e f a c , c u m s e uni por t . ce» s e v o r b e s c e l e . imî ian i n i m a in dinţi

m e d u c .

C â t do m a r o mi-a l'osl b u c u r i a c â n d d e j a Iii pr imul m o m e n t

ved <-a p lanu l m e u r e u ş e s c e pro n e a ş t e p t a t e . î n tocmi i i p r e c u m imî

î n c h i p u i a m c u : şi i n l r ' i u l e v e r ! c u m s e şi pu t ea a l t m i n t r e l e a ? F a ­

milii) v e n e r a b i l u l u i p ă r i n t e N. la p r i m a v e d e r e mi-a. i m p u s prin

g ingâ . r ia , n o b l e ţ ă şi a fnh i l i l n loa s a ; ini re î m p r e j u r ă r i m o d e s t e cum

de r e g u l ă sunt p r eo ţ i i n o ş t r i — d a r c u l t ă , n o b i l ă ,şi v r e d n i c ă d e

c e l mai p ro fund r e s p e c t

i V i m e l e m o m e n t e p e t r e c u t e în a c e s t a f a m i l i e î m i vo r r o m â n e a

p u r u r e a n e ş t e r s e in a n a l e l e v ie ţ i i m e l e ; atâta, n o b l e ţ ă , a t â t a b u n ă ­

t a t e in v o r b e l e lor , a t â t a g i n g ă ş i e in m o d u l lor de g u s t a r e .

In c u r o n d m i - a d i s p ă r u t şi. n e l i n i s c c a c e m i - o c ă t i s a fe t i ţa

a b i a d e 1 2 — 1 8 a n i a pă r i n t e lu i N . ; v o r b e l e i du l c i , p u r l a r e a - i afa­

b i l ă şi m a n i e r e l e - i ( ine mi-a.u d a t s e î n ţ e l e g , e ă nu e p r e c u m m i - o

î n c h i p u i a m e u ; in s c u r t a m d e v e n i t p r i e t in i .

Din m o m e n t u l a c e l a t n ' a m f ăcu t o s p e d e c a s ă - ba pot d ice

— m e m b r u n e d e s p ă r ţ i t a fami l ie i pă r i n t e lu i N .

Visul m e u e r a î n t r u p a i în r e a l i t a t e , d o r i n ţ e l e m e l e împlini t e ,

e r a m a t â t de fer ic i t a t u n c i .

C â n d m a n i a v e d e a c ă l ipsos do a c a s ă , so i a c â - s la pă r in t e l e

şi e r a l inişt i tă. . (Va u r m a ) .

Cinei.

O putem păstra timp îndelungai numai treime totdeauna bine astupată.

O oală. de "2 1 -i litre o umplem acum jumelii le eu leşie de aceasta , o punem la Foc şi când începe a. I'erbe punem 5—(JOI) gr. ceară curată de stup, mestecând mereu. Dara. o lipsă mai adaugei'n din leşie până când ceara s'a. lopit Iotă. Dar totdeauna, o mai bine a pune leşie mai putină, decât prea umilă. Un semn bun că am nimerit bine polei tura. Dacă are gust nurul atunci pasta nu e bună şî frebue se mai aducem ccun'i până când gustul sărat dispare cu totul atunci poleil.ura e bună. şi o putem turna în şcătula de lemn sau plev, după ce. au mai lă.sat'o puţin la Foc să se mai îngroşo.

Aceasta poleituri! conserv;'! pielea în modul cel mai escelent , îî dă lustru Frumos şi nu se ea pe haine dacă hamurile sau presto tot pielea lustruită cu ea e espuse la ploaie.

Bscelenta poleitura pentru Hamuri. Un om de specialitate publică in ..Deutsche Satlericiluni/" o

poleitura tórte escelentâ pentru hamuri, sete de calării ele. IVioilura fwichse| se pregili e sce în modul următor :

Mai întâi f'aceui o leşie după cum urmează : în o oală de lut topim ^ 5 0 gr. I'utusiu in I litru apà cu ra t a s i

o punem la foc se fearbii. In acelaşi timp luăm (50 gr. cur neslius. '\ stingem până capătă

o consislinţă cam groasă. |hreig| şi apoi o lurnâin in solulunea de potasiu : o punem ear la Foc şi mestecând mereu o mai lăsăm se fearbă 10 minuti?; apoi o luăm dela Foc şi o punem se steie, până varul sé aşadâ pe Fund. După ce sa aşodal. bine turnam iluidiUifoa ce a reinas de-asupra, cu băgare de scanai şi o Filtrăm prin lucri ic de filtrici pusă in un tolceiili in o sticlă, nude lesili astfel pregătită

DE ALE POPORULUI. —*—

„Vreme a." ¡Snóvíí

Bătrâni i nu începeu clisa mai înainte de ce iar veni vremea şi vremea începutului clisei nu sosea până în septămâna albă, mai cu samă celor cu clisa scurtă şi îngustă.

Tâ ie sc şi el pe Crăciun un porcii ţ şi-şî spânzurase clisuţa în pod, uitându-se la ea c ă la sure şi făcea cum putea de rîndul unsorei, ca se n'o începu pănă-i va veni vremea, că vedî, cu a lata ţ inea mai îndelungat. Era adecă om cu minte şi eruţâtor. Muierea lui, pe lângă c ă era locomosă şi nu prea cruţă.tore, mai era şi îmburdată cu legănul şi pdte şi mamă-sa ia tors pe molele capu­lu i ; deci întruna sta de bărbat se ineepă odată cJisa, că nu are cu ce găti mâncări le cum se cade, ci iată numai le arată unsorea, dar nu le unge. Inse nu şi nu, până. ce-i vine vremea. Fiind că D-deu aşa a lăsat m u e r e a : ca se fie plecată bărbatului de voe de nevoe şi ea trebue se asculte de bărbatu-seu şi se aştepte so­sirea vremii, pe care ea n'o cunoscea, nici sc ia sosirea ei, că oliua ort noptea are se sosescă.

Unui ţigan de undeva, nu sciu de unde, dar sein că n'o li venit prea de departe, îî venise la cunoş t in ţă tot-fot, cum adecă sta treba la asta casă. şi între cei doi nepotriviţi şi pândind oca-siunea şi aflând că bărbatul e dus de acasă de erî şi n'o se vină p a n ă m â n e : se curaţi bine, se îmbrăcă tot în alb şi cu

diferite pistricăturl, avend straita la umor întră şi dând bineţe adause :

— Bărbaţii teu sciu că s'a dus erî şi nu vine pană m â n i ; dar şi fără el pot face treba, bine că eşti tu aci , că. sciu c ă me ascepţî cu dor, nu-i aşa ?

•— Da cine eşti d - l a? întrebă, muierea. — Dar nu me cunosc! ?

I,)eu, nu ! — Eu sunt „vremea"' pe care tu me aştepţi de mult şi cu

dor, fireai sănâtosă se-ţ.î pot veni cât la mai mulţi a n i ! Am venit drăguţă se încep clisa ceea .

— 0", ţină-te D-deu cu p a c e ! da de ce n'ai venit mai de mult ? c ă cţeu . . .

— K, fâtul-meu! La multe clise am eu se merg încă de a c u m a ; apoi se vedî la câte am fost, pană acuma şi ve<fî, pană vine rîndul nu poţi, sciî bine.

— Da, da. Na aci! cuţitul . . . — Gala ara venit ou. Podul casei sciu că-i deschis. — Deschis, dute şi începe clisa.

Ţiganul so luă pe scară in sus, imparii clisa frăţeşte, o icui în straiţă şi h a i ! Pe când ţiganul scoboroa, muerea, stăpâna ca -

R E V I S T A

sei, cu cuţitul în mână urca iăsându-i gura apă de dor de clisă. Ajungend ea la c l i s ă ; si vedend c e începătură mare făcuse „vre­mea" în ea c s c l a m ă : Ei, vreme, vremea, de ce te-a adus pă­catele la uşa mea, îî părea reu după c l i s ă : dar se mângăe în cre­dinţa, c ă bărbatul seu ia fi spus „vremiî" cum se începă clisa şi pote vor fi prietini bun i ; deci siârt ică şi ea o ha lcă şi o fripse, apoi dai gură soră B a r b a r ă !

'Gând ia sosit bărbatul acasă , ea îî spuse cu bucurie, c ă a

venit „vremea" şi a început c l i s a ; dar adause cam oftând, că a făcut prea mare începătură. După ce se convinse bărbatul despre totă treba, esc lamă :

Nu da post Celui prost, ('A postesee Cât t r â i e s c e !

G. Bodnariu.

Hinta 'n sus, hurta în jos Că din necaz des te-am scos.

Am o vacă frumoşea Când la apă merg cu ea, 0 prind de codă Că-i cam nărodă.

Am un băetaş Cu doi crei ţeraş Dacă oiu dicta Tote le-oiu vedea.

Ce de tin' se freacă Şi-nu'i prind! nici odată. ?

Am pui o grămadă C'o c loşcă în livadă S a r a se arată,

Cimilituri. de Teodor A. Bogdam, liivcţiitor in Bistriţă.

(Cum pena.)

Am o vacă cam tărcată, Dimineaţa-o duc sătulă Sara 'ntorcând e ruptură.

Sum o scândură văpsită Şi tofi în mine se uită.

(Cofa.)

(Lumina.)

( Vfntu.)

(Luna şi stelele.)

(Stratta.)

(Cartea.)

Intr'on vas Plin cu vinars

Stă şi vinul betrinoc Nu se mes tecă de ioc.

Me dusei în poeniţă. Găsii cuib de prepeliţă, Luai nouă dintre oue Mai lăsăi încă vre-o două Prepeliţa se mai oue.

Ce-i lung şi împănat Cu unghii de sgăriat La Sângeorz prea căutat .

Patru merg Când vreau alerg. Patru portă lâna 'n s tână Patru stau Lapte ne dau.

Am o gâscă grasă

De-o răstorni se varsă,

Am o curte încăldită în ea stau tot vaci pârlite.

(Oul.)

(Crumpenelc.)

(Rugul.)

[Oia.]

[ Glaja.f

(l'ânea îu cuptor.)

Indulgeala 0 nevasta ee-şî lăsară Bărbatul bun şi plecară Cu ibovnicu'n alt sat, Er se întorse la bărbat Şi 'n genunchi mai l'a rugat: — „lartă-me, dise, bărbate, Avereai de bine parte! . . . Dacă vrei bucăţi me taie Că-s vrednică de-o bătae; Dar se aud din gura ta Că me ierţi! er de cumva

bărbatului, Numai ceva ţi-oiu greşi Me poţi chiar şi omori, Se nu-mî faci bărbate alta!

El şi-a ascultat nevasta Şi-i dise: — „Eu te-am iertat Ca te-ai dus şi m'ai lăsat, Inse nici la mortea mea Se te iert nu voiu putea Pentru că te-ai întors iară!" Şi-o dădu pe uşă afară.

I. Enea Encescn,

Cronica. f Prepositul Ştefan Nloldovon. în momentul punerii sub presă

a foci nostre primim un anunţ funebral din Lugoj prin care ni-se tnipărtftsoşlo trista veste c ă : veteranul şi binemeritatul preposi* Ştefan Moldovan a răposat .

Nuntă românească în Gratz. Ni-se scrie din Gratz, c ă ia cununia dşoarei Eugenia Mathey cu dl A. de Şostar ic , întemplată acolo la 2 7 luna trecută, a luat parte întreaga tinerime română universitară aflătore în Gratz, şi multă lume străină. Cununia s 'a sevîrşit în biser ica evangelică, dar' prin preotul român, militar, dl Pavel Boldea, care a venit anume spre acest scop dela Viena la Gratz, pentru-că dorinţa nestrămutată a, miresei a mamei ei. d-na Alexandrina Mathey. era, se fie românească nunta. Părintele Boldea a adresat, după terminarea actului cununiei o frumoasă cu von tare românească miresei, pe care a continuat-o apoi în l imba germană la adresa mirelui. Vorbirea dlui Boldea a făcut bună unprosume asupra publicului asistent, ales asupra străinilor, cari nu ne prea cunosc, decât din „graţiosită.ţile" răspândite în lume asupra nostră, din partea gazetarilor maghiari. [Tribuna.]

Desvoltarea puternică a Rusiei. O lo ie . ruseseă dă amănunte despre felul în care se desvoită liusia în totă puterea ei. la tă câteva din aceste da t e :

Adî în Rusia sunt deja a tâ tea societăţi industriale, c ă numai capitalele lor trec |>este 2 miliarde de ruble ( 2 0 0 0 de milion o ruble, sau 2 0 de mit de milione I lorent!) . In anul trecut s'au în­fiinţat din nou 57 societăţi pe acţii, cu capitaluri streine, laolaltă 2 3 7 milione ruble.

Producţia fabricilor rusesel se urcă deja la 4 şi Vi miliarde ruble pe an, adecă în preţ de aţâţa, produc ele lucruri de fa­br ică.

Scolole comercia le erau, pună acum trei ani, abia 1.0 în Rusia.- Er,.^i>;ei din. urmă 3 a n t e l e s'au. înmulţit dela 10 la 1 1 5 ,

Tote sunt semne c ă în Rusia se lucreză din greu, c ă atât comej'ciul câ.t şi industria se fie ridicate în mersul cel mai repede. Căci temeiul ia fotă înălţarea unei naţiuni, este întărirea bunei stări materiale, în care puternică [tarte are negoţul şi industria.

Alcoolismul în Rusia. Nicăiri efectele beţiei nu sunt mai gro­zave ca în marele imperiu de Nord. Acolo beţia a ajuns adevărată cangrenă socială. Alcoolismul este produs în Rusia nu atât din causa cantităţii do alcool, ce se absorbi;, cât din causa. prostei calităţi a, beiiturilor.

Spirtul acolo nu este decât de 00° pe când la noi este de {)()" şi lipsit du impurităţi, nu cum este cel rusesc.

In Rusia mor in fie care an (teste 5 0 0 0 înşl din causa be­ţiei. După calculul profesorului de psihiatrie Merjeovsky, în Rusia minierul sdnmcmaţi lor siifîetesee, din causa beţiei, atinge colosala cifră de 4 2 la sută din numărul total al nebunilor. Din 3 0 0 copii isbiţî da epilepsie, 145 au fost născuţi din părinţi alcoolici. De aceea, se fac în Rusia tote sforţările posibile pentru combate rea marelui rău.

C o m i t e t u l c e n t r a l ai a s o ţ i a ţ i u n e i pentru iit. şi cult. poporului român ne trimite spre publicare următoriul

('oncurs :

Dela,, Asociaţiunea pentru literatura română si cultura poporului român conform conclusului Nr. 2 3 0 din 2 5 Oolobre a,, o. cu începutul anului şcolar 1 9 0 0 - 1 0 0 1 este de conferit.

l'n stipendiu de 1 2 0 coroana pe an din fundaţhmea,, 1. Roman,"

destinat pentru studenţi de gimnasiu ori scoale reale. Cererile pentru acest stipendiu să se înainteze comitetului

al Asociaţiunii în Sibiiu (Strada Morii nr 8) pană la 2 0 Novembre a. c . provednfe cu următoarele documente :

a) atestat de bo tez ; b) testimoniu şcolar pe anul 1000 - 1 9 0 1 ;

c) atestat de paupertate. Cererile intrate după termin nu se vor considera. Din şedinţa comitetului central al „ Asociaţiunii pentru literatura

română şi cultura poporului român," ţinută, în Sibiiu la 2 5 Oc tobre 1900-

Dr. I. Lac-a,ut. ])r. Beu,

Gâcitură de şach. de: Theod. A. Bogdan înceţător.

se trăese :

până morfei.

'». tren SC prilte- SÍHi/ur Du

gesc ! ceasul mă sèngur

s 'apuc. fost

zăresc scrisul 0 înapoi

vede ajunge. Dru­mul

N'o Mi-a duc :

nimeni mine. rulă plângă, Se, Mi-ar pririrc pe plîn- „*Xu

După să me e pleacă. „Adio" plân- mc încă. să-m!i. Şi ea

Să nu flue-rând

Se lung că, Trcnul, scrii." g/hui. când îl1' nila

Bibliografie. ('el mai potrivit, cadou pentru t iner imea de ambe sexele

este broşura ..Cum se fotografănr de d-J I. N. Dop ce a apărut în editura, „Revistei Ilustrate" şi se vinde hi librăria Ciurcu în Braşov şi la redeeţuinea acestei foi cu preţul de numai / coronă.

In îutrodueero autorul di ce : „Adî când lumea, este năpădită de tot felini de arte, sporturi : când progresăm Iu fie care . paş şi pre (ie care (.li vedem lucrări nouă, invenţiuin mai îngeniose, nu va fi chiar rău, dacă. ne vom nisui şi noi a ţine paş cu lumea din afară, arătând lumoi eeea-ee putem şi cooa.-ee seim şi pro aces te tereiie, ca să se convingă că, nu numai literatura lirică, dramatică, scienti l ică a ajuns la noi în (litre, ci noi nu suntem

streini nici de c e e a - c e • după esprimarea falsă francesă - e modern

Sunt mulţi, o schi din propria eseperinţă, cari bucuroşi s'ar fi ocupat cu arta de a „fotografa" („posa") dacul nu i-ar fi in fricat aceea idee falsă, că, a, fotografa este posibil numai aceluia., ' care este desemnător escelent , T re buc se mărturisesc c ă această părere este apropo generală, dar ea este cu lotul greşită, pentru că cineva se potă deveni un amator al .artei frumosă fotografia, nu are lipsă, de cunoştinţă de desemn, ci îi frebue prima linie voinţă, apoi puţin gust estetic şi un apărat fotografic;: Celelalte, se fac de sine „cum dice povestea,"

O Recomandăm ca cel mai potrivii cadou de crăciun şi anul nou, pentru tinerinea de ambe sexele .

Restanţierii s u n t r e o e r e a ţ l d i n n o u , c a se ne t r i m i t ă f ă r a amânare costul' a b o n a m e n t u l u i căci la din contră vom fi necesitaţi de a-le sista tri­miterea foii.

P R I M A T I P O G R A F I A R O M Â N E A S C Ă I'M

N O K I) - O S T I I L T R A N S I L V A N I E I.

'ss, tí Oí

s-i

c e -

CC o; U ce l i

03

o

Prin acesta fac cunoscut onoratului public, cum că am înfiinţat în Şo imuş

(comitatul Bistrlţă-Năseud) un stabiliment tipografie provcdul cu cele mai bune

mijlóee tecimiee

unde se nrim/s< e: •jat după stilul cel mai nou, cu Iiterile cele mai moderne,

c encentare :

Tipa de bancă, B I L E x ^ D E V I S I T A

Cărlî şi broşuri, Foi periodice,

Bilele de logodim, Invitări la nuntă,

ANUNŢURI,

4

Registre, BILANŢURI.

Compturi, PREŢURÎ-CURENTE

(Viverle, Bilete de înmormântare,

CIRCULARE.

Cu cele mai moderate preţurî. Tipografia BACILI, Şoimuş.

P CD

T i p o g r a f i a B A C I U în Ş o i m u ş (Sajó-Solymos u. p. Nagy-Sajó).

ll

Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr Mr iî), j <?>*<e i ?^?_5^_ ţ^c^^? SJ& , s ^ ? 5^? ^ ^ ^ v ^ 5 ^ _ ^ $ , (^?. ^^ j^? 5^S_5^_ S * ^ . 5 ^ ^ : ' - % ^ t 5 ^ 3 ^ ^

r',Vj

4 4

La administraţiunea foiei

„Revista Ilustrată în Şoimuş, u. p. Nagy-Sajo

se află de veudare : Portretul metropolitului Şuluţiu pe

c a r t o n d e Iucis — - - —- — cor. — . 4 0

Portretul Iui George Bariţiu pe car­

ton de lues - — — - - ,, — . 2 0

Castelul Peleş tablou pe hârtie de lues „ — . 8 0

Novele şi schiţe de 1. l \ Reteganul — „ - - . 7 0

Toţi acei. cari comandă t6te Opurile de mai S U S de-0dată, capetă un scă(,lement dela preţul indicat.

Cum se fotografăm? — --- cor. 1.

Oglinda inimei poesil de G. Jugnariu ,, — . 5 0

„Revista Ilustrată" pe anul 1 8 9 8 ediţia de salon — — — - - - , 1 0 . - -

„Revista Ilustrată" pe anul 1 8 9 8 ediţia poraiă - - - — • - - „ 5.- --

„Revista Ilustrată" pe anul 1898 semos-Irul 1, elegant compactată ••

u— - „

i-Si (V.

Administraţiunea. .v.i

Tipografia Bac iu , Şoimuş.