CONSTANTIN

NOICAJurnal de idei

Text stabilit de

THOMAS KLEININGERGABRIEL LIICEANU

ANDREI PLE$USORIN VIERU

Indice de nume si de lucriridC VICTOR TiANSAN

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Noti introductivi1. 1958 1s2.196s/66-1968/69 2l3. iunie l9Z0-septembrie 1972 . . tig4. 1968/71-1977 . ....... 1575. 1973-1984 ... ..2136.7g78-lgST.Carteaelementului .....305. Traducerea citatelor si a termenilor striini . . 377

Indice de nume s,i de lucriri . . 385

,,/-..

1958

*

/"|a;a) tca, t( Cc.a alL )c A.y.n .

,169

o

l.l Dacl. adaug o noti in mine devin mai universal. O diferenqiin plus gi, in loc si mI individualizez mai mult, mi universa-Iisez mai muh

Aceasta e experienta vie pe care o facem statornic impo-triva lui Aristotel. $i de aceea viegile noastre, cu nizuinga lorspre un universal concret, sunt o dezmingire a logicului, fiindin acelagi timp intr-o logici mai adAnci.

Despre aceastdlogici trebuie si vorbesc gi in ea trebuie sdtorn lucrurile vieqii mele, in aceastd. ultiml jumdtate, in acestultim sfert al vieqii.

1.2 Cultura cainsusire, asimilare, hrani. Cultura catdcere.

1.3 Mi-am cdntat cintecul. Agtept acum un supra-cintec. Darciile spre a-l obgine pe acesta nu le mai stiu.

1.4 ,Et il rentra d,ans sa probit6.* Dar care ti-e probitatea,omule : creatia? virtutea ?

Ai avut intotdeauna gustul virtuqii, dar ai simgit limitele ei:gestul pentnr alqii. Ji-ai spus atunci cd ea e mijloc, ci trebuiesi slujeasci gi si sporeascS,fiingata,iarin clipa cdnd igipdreaci n-o mai face, ai pirisit-o. Ai sfirgit prin a vedea virtute involuptatea oarbd", tocmai pentru ci e oarbl. Ai pendulat. Aicdutat. Ai rlticit. Lege, legi, rdtdciri.

$i ai riticit - stind pe loc, in asteptarea ca un sens care nuera de gisit si te giseasci gi umple. Ai pus necesitatea intr-un

17

singur plan al vieqii, lisind restul la intimplare: in pregitireaunei intilniri cu de neintdlnitul.

1.5 Filozofia e limitati ca mijloace, gi in veacul nostru e sear-b;di, stearpd", incapabill" si intre in dialog.

Nu se poate decit filozofa, dar poate fdrd" filozofie.

7.6 Mai binele nu e un comparatiy al binelui, spune cineva;cici pe el il gtim, dar binele - nu. Doar idealistul vorbegte debine, realistul de mai bine. lar binele e reacqionar, in timp cemai binele e progresist.

Aci e drama lor, nu gtiu decit de mai bine. .Les choses sontd. cewx qui les rendent meilleures." How to grow bigger andbetter elephants. Dictatorii. Faust.

Cici nu binele gtiut importi - de vreme ce nu putem se-lstim -, dar frica de Domnul, frica de bine.

1.7 Problema robogilor de mdine, inzestragi cu creiere elec-tronice, va redeveni cea a primei intilniri de la ,,congtiinqa desine", din Hegel: afirmarea oarbd,. Miciuca redevine actualiin ceasul suprem al civrlizagiei, c6nd eayrea si atingd stadiulvieqii gi si procreeze. Iar toatl" problema e: ce motizte arerobotul si se apere in faqa omului ?

Dacd" are vreunul, atunci omul qi-a incheiat cariera.

1.8 Me regisesc, dupi un lung ristimp de impleticire, mi re-gisesc odati cu regisirea unui sens de cantitate, a soteriei princulturi. Trebuie gi aci si practici multul. E tonifiant, e rege-nerator. Prin ea insigi, aproape, acumularea duce la saltul citrealtceva, cdtre ceea ce cauqi in fond.

Trebuie, numai, sd ai curajul gi modestia de-a te restringela lucrurile unde acumularea igi e posibili. Fieciruia ii e datio singuri vini a interminabilului, o singuri formi de infinitate:Nu jindui infinitatea altora,nu le fura delirul lor sacru. Triieste,addncegte-te gi riticegte intr-al tlu.

1.9 O masi este de la inceput altceva decit este. IJn pom nue de la inceput altceva decit este.

18

Cum si fac si ridic lucrurile la sens ? Cum ridic particulamateriali la puterea cAmpului ?

(Dupi cum mirfurile au valoare, lucrurile au sens. Dacivaloarca e munca abstracti materializati, sensul ar trebui sifie existengi abstracti materiahzatS. Dupi cum aleg dintremirfuri marfa producetoare de marfi, adici de valoare, pentmca din intrebuingarea ei si scot plusvaloare, la fel trebuie si alegexistentul producitor de existenle, adrcd de sens, din care siscot plussensul logic. )

Cum un lucru intors asupri-gi dl altceva.

l.7O When Thow risest all the land is in joy and gladness.And men say: It is life to see Thee, it is Death not seeingThee.

West and East gioe praise to Tbee,Wben Thow bas risen, they lhte,'Wben Thow settest, they die.

)-a

1,96s/66*1968/69

x /{L

Wu-.4/ o/Q4r.l ,,G c*a-c,^tt-o- t %y tu

2.1 Silogismul lumii moderne :Daci" existi Dumnezeu, lumeaaceasta are sens; daci lumea aceasta are sens, ea are sens a9acum este, in imediatul ei; daci lumea are sens in imediatul ei,Dumnezeu nu existi. Sau: daci dragostele noastre au sens, ele

au sens aci, aga cum sunt. Daci ele au sens aci, dacd pimin-tescul e totul, Dumnezeu nu existd.

(Sau: Daci existi Capital, anti-Capitalul are sens; daci anti-Capitalul are sens, el poate si se ridice, cu proletariatul, pinila sensurile omului gi conrolul societiqii; daci anti-Capitalulpoate exprima gi domina lumea, Capitalul nu mai existd.) Sau:f,rrtnl cri." zd proprietatea. Dar proprietatea matutizatd des-fitngeazl. furtul.

Tot ce e contradicqie unilateraldinainteazl' aga. Deci tot cee dialectici.

Agadar, silogismwl d'ialeaic - sPre deosebire de cel ,,logic"(care subsum eazd), de lanq ipotetic (care deduce), de sorit (care

desfigoari) - desfiinYe azd.lin margine] Nu deductivul, nici inductivul, ci pro-ducti-

vul (a aduce inaintea cuiva, dar ;i a duce inainte ceva).

2.2 Oamenii te iartd dac6" faci crime.fericit.

Am simqit limpede asta in ceasul

2.3 Plws ga cbange, plus c'est la mArne chose.Mais ce n'est plws la mOrne cbose !

Dar nu te iartl" daci esti

reinvierii mele.

23

Socialismul redescoperi totul - dragoste in roman, bdtaiain armati, gust individual, chiar proprietate la rr'arru-it nivel(casa, masina) gi poate latoate nivelurile. Dar nu mai sunt ace-leagi.lucruri. Omul e o fiingi care nu poate obqin e dintr-odatdbinele, cunoasrerea, frumosul. Le oLqine dintr-a doua oari.9-"1 e o fiingi indirecti, reflectati",lipsiti de spontaneitare.El trebuie reagezat. $i, odati ,u tr^q"rirra sa, lu'crurile se re-aqazd" mai bine. Tabloul e prost pus, vorba olteanului. Ceeace cigtigim noi regdsind rotul este ci lucrurile, odati cu noi,sunt cerra mai bine puse.

2.4 Sunt doui lumi, una care corecteazi.practica prin teorie(gi e lumea ,,naturald" a omului, lumea apuieani de azi,lumea,poate, ultra-civilizati gi totugi pe linia omului de toid.r.rrr"din neolidc, yorba lui Chardinf gi alta care corecre azi, teoriaprin praa,icd. Iar aceasta e lumea omului ca fiingd.indirectd, lu-mea omului uratjonal", a omului stip6n pe timpul logic, lumeaauto-evolugieJ, clT spune acelagi. Lumeaiare a iegit din neolitic.

Suntegi admirabili, li s-ar putea spune occidenralilor. Daroperaqi inci cu spontaneiratea (Goethe !), incepegi cu practicanereflechti, cu vizind gi ficind - agadar, rrr.ri"ii in neolitic.

2.5 Religia poare spune lucruri extraordinar de adevirate; darn-are acoperlre.

Nimeni nu mai crede, ba prea puqini mai inqeleg impir-tdqania, mincatul divinului, asimilalea lui Ceres, cerealele. gin joc un arhetrp din care am decdzut,cum spune Mircea Eliade.

P"r !icind ne-o spune, el sau algii, lucrul nu mai migci, oricitde adinc gi de compler uman ar fi.

Cnnd insi experienfa gtiinqifjci pune in joc viermele pla-nariu care, mincindu-gi colegul sfficat, se sirici 9i el - ni separe ceva extraordinar. De aci incolo e posibil totui: vom aveap_oate cunoagrerea - l_ogosu!divin al maremaricilor - in pilule.Vom minca adevirul, binele si frumosul, ne vom tr"rrsiig,rr"spiritualicegte prin simph asimilare.

Dar ce vom fi obqinur astfel ? Vom fi regdsit asimilarea divi-nului, insugirea lui ie citre om (care-l caiti in toate felurile,altminteri, gitindu-se in ziua sirbitorii si ficAndu-si din casa24

impodobiti un templu, un sdlag al divinului - cu sensul pierdutal sirbitorii). Vom fi regisit arhetipul pierdut.

Iar ei vor spune: vedeqi? Am avut dreptate sd ne uitimtnddrdt. Plus ga cbange, plus c'est la mAme chose.

Dar noi vom spune: ce n'est plus la nt?me cbose.

2.6 (Euler spunea ci nu existi nimic mai frumos pe lume decitecuaqia:

ek=cosx+isinx

ii .r",,epu.a adevirulu i, legduur a ideali, dintre imaginarqi real).

2.7 Yiagi'. Ce inseamndviagi"? Poate micro-organismele (mi-crobi, bacterii, germi, virusuri) care ne inconjoari prefutin-deni, care sunt in noi, in aerul gi hrana noastri si printre caremajoritateane sunt utile, iar cdtevateribil de diunitoa re. Yiagd,inseamni alianga si lupta cu ele, navigaqia de-a lungul gi de-alarul oceanului lor. Benefice sau malefice, vegetale sau animale,ele sunt, in fond, sursa sdrilor, proceselor, dezagregdrilor giagregdrllor pe care le numim viaqi.

La nivelul omului, viaqa inseamnS", aqadar, ceva de ordinulcalculului infinitezimal.

(Virusul, capabil si se multiplice doar in interiorul uneicelule vii, altminteri fiind inert, la graniga dintre lumea vie giinanimat.)

(Organismul produce anticorpi care-l apdrl". ,,Vaccin" delaaacca. EnglezulJenner constatase in1796 ci vicarii in contactcu vitele variolate n-au varioli ! De aci, ideea vaccinului.)

2.8 Coryi gi anticorpi (s-au gisit anti-neutroni qi anti-protoni);subsangi gi anti-substangd (la galaxiile ce se ciocnesc); materiesi anti-materie". Dar gtiam de mult despre om si anti-om (dia-volul), a$a cum gtiam, in cazulplanariilor, despre teofagie. Ceeace face gtiinqa astdzi nu mai e gtiinqa puri gi simpli. E teologie.

nlln margine] Pitagoreicii vorbesc chiar despre un Anti-Pimdnt, opus Terrei (tir.dXeow).

25