ZTOZ

NYEdOUNII TJNJIJSNI

nJII I uuos ep oluleuJ lug^n]

xx Inlnloces erugruou uI JBIoss zn ep IIrolsI

If iNINIEIIIYdY Yf TI f Yfl (I

IIHCV'IVHII^I EqIPIPJ

'9661/8'rEoml4suoc 'llrnllpa Inpro* E.!g !

r9r'{J'l'{o'69{cF

Iggparal p F6!iB\mrJfi

mug,uoy t4.o1oc{ a41

'laliocnpa o!n$! ed ruese cr'(erueuueg'ueqcupLfl srErFJE.uJoJ JeluoC rS (erueurag €p,.mmtqsul-Uo>lcg-3roeg"'(asadeprguedg" e EJersJnq NoJ y 'ISBI qpey '(gcrednr3 rreol '^rm lod S'11lo,tou1 'appow :W mrypras E

ep ezel '8002 ul 'lnmjms 17 rlrs!1in717su1 :ocsDauoruot Datop!&rop mFrrmlol IB rolrpe-oc IS (/0ap aUnc uplatdta1uJ 'lryouDztttD'IIY" Iligilt ellun e elrolsl ep Ep ,,1odouey 'C'V" euolsl ap F

69I I fiI\]/uepl nlilcJexe Im :pJBIocs "eJBqJes ggl lrjtlz?c Iec ep Ei€J Irolec

ggI / euquecep uI pu-?d eusnuBl ulp 'llEll^psec 'g'ilgtl llj1r.qec ed t-npugrouSl

8ti / Irecpt rS ereoqzgg

bEI I ..eNleuJe1p" e1a1xe1

0gI / ecrlm epnuuul elroN

971 T llcgqndeg eletunu uIZZI / un$e^od eyeu4rj

zT,l I 616L-816I IIus :orllm 3l rcqzqt el ec 'z'[LII l ilzryuoc'tunlslulo'eiueptne :6361 gdnq' 1'11

,I I / IlqBroruou InFldBJ Bar8lnEr u1 '11 p1o1;dz3

111 7 1ip11c11duroc 'elcerqo 'p13uu4 :mp1xeletEeA

791 7 eermriereu 'u1zmp '1norg

E6 1 emmlqnSee51 :cuolsl mlruElepe InceIIrJBd

,8 i SBrulV n4rumq :lururelu ep IeJ lle un,g / Ilse^od e ep e[y .Z.I

g/ / rrnale rmds e3

,L I araceq ru1ued uegel$ un0, / rr,EuroJ lugs 'xopogo edtcuud'ueedome 1elcruC

69 /tzotercl.prq; tS nc ]eemelecegES / rorn1n1 pseyeiul ed rS nuo1e8lqg

Zt lp1rat rec n-4ued a'ory p)39 7 rulocS cuolsl Lmcs :ruPeIN In g

I E / Blpetu-sseur lS pc411od 'euo1s1

IE lerelNlec uegel$ :relduraxe lruolrutuo('I'II€ i clrofq 1np[uuosred pluezer4'1p1o1gdu3

y7 lglceyedwl euolsl o '1n1unue141

IZ l eutr,eloc Iuorueru'eluuosred eiueuedxg

Ll / c\xeplp m ep suoruetr IZl l$te:4 erdseP PPmoN

6 / IrqBue^uoc Fluepeceluv6 lgsece nuued ptuel o 'euo1s1

L laturya! lug^nJ

sulrdnJ

eJ€llluepl trpluezerder'p Jrrr.1.

Inconsecventa celebrlrilor I 6624 ianuaie 1859, o posteritate-model / 175Geneza unui simbol de stat r 180

II.4- Lecfiile unei sdrbatori nationale: I decembrie 1918 / 190In prelungirea prezentului / 190Programe gcolare qi granile politice / 193

Mai multe voci, aceeagi Unire I 197Proletari din toate [drlle I 201Memorii qi uitdri de gcoal6 primard I 205Istoria in gimnazii 9i licee / 210

Anii '80 / 216

Capitolul III. Comunismul: un regim care a fdcut epocil I 221

III. I . Ultimii copii ai,,pirintelui iubit" I 22ITrecutul, o mogtenire de familie / 221Povestirea ,,dupa carte" / 225

III.2. Comunismul vecinilor 233Alte ldri qi cdrli qcolare i 233Bdgaria I 235Ungaia I 240Polonia / 244Albania / 246Republica Moldova / 250Germania / 253Estul vdzut de occidentali / 255Lumea intr-un manual / 260Istorii neincheiate I 264

IIL3. Foqti elevi I 267Mirturii infiligran I 267Politic[ Si diigenlie I 272Viala de zi cuzi I 280Evenimentul, inainte de a fi istorie / 287

Epilog: timpuri de pus in cuvinte / 291Blbliogtafre 1295Abstract / 317R6sum6 / 321

Indice de nume / 325

Cu

Pentru oricare admiratorsau simplu cititor al ,,Magazirserbdrile qcolare de altddatd sau

izvorul formativ, decisiv gi de rnu l-a citit in copildrie pe Durnicine nu a recitat poezii patrioticcine nu-qi mai aduce aminte cursau Nicolae Ceaugescu (incondemustefl), a$a cum erau reprezeni,

asemenea rememorare sunt ln\ r'

c6r.tii de fa!5, intr-o cdlitorie tas

culturii istorice de masd, echip;noii istorii culturale.

Pentru a pltrunde in a;primul rdnd, un studiu minu(comparate insd gi cu manualeEst), apirute de-a lungul unui se

aceste texte i-ar fi permis sA s

C[tdlina Mihalache merge ins,categorii de surse, filtrate prin :

este un studiu polifonic de

istoriografice, politicile educati r

implicafi in aceste procese (cons

ne ofer[ un tablou cornprehei.importante reprezentdri istori;:PrezentAnd avatarurile imasi:..na{ionale sau modul in care ;.:aratd. de fapt. cum Se construi.':la leclia de istorie din gcoal.:

,,didactica apartenen{ei", un ti:. -scrisd cu expresivitate gi talenl

Poate cea mai impon.:faf[ este aceea cd istoria sa\.]...-cele din urm6, sd igi subord.',.-.;

manual are propria sa vialA si -:raport cu cele qtiin{ifice. C;.

6

'cle ec4llod ez;l(ap Is Icuzol lc .Petezeol\2d"'lrEIUep 'rm8urltur 'efurpes :cqellos prieds urp ecllqnd JollluolueJec ecgrceds

eiuerrces nc el-npumco14 'nrleroruetuoc 1nleuu urp eseor8qer rS ecrqruuour

elelueruele 1umlp1ul e erec'lsnmtuoc mpurt8sr sele I€ru leJolsp nu-s eyippolrl ,'1Su1 u1p ,&ztt1'I 'yy" llipltsrezrrun s euolsl

ep Ee]"llncud €l '8002 oIJEntTEI ug ppurisns '(pcredm3 uBoI 'AItm Sord tS qn7rupu€xelv 'pscu ep ppuoprooc) 'tcr\co.td '11to,tou1 'appout :t{ mlnpcas Druqulof,

u! avponpa n4t1od rf a!fi$J'1uro1cop ep E4seou aeJ€Jcnl gzeqq ere rlmlol lsecv *

rnl rrrnlelcrp eerrSnqprd gdnp eyz Ble]gc reop €T 'PAIsmcsIp Pmleu ep NoJ 3

o-leloruord e orec ed erecgrpolrr Eseolncelceds reru ee3 'eJeJeueS-o1ne ep tS

piuelsrzer ep aleltcedec EIIqBcJBtueJ o llpelop e eluocS Je( '..JnY ep ucodg"

1e c4srpue8edord pcese ep rS cturouoce lnsdeloc ep eluler8e 'eldrqnur ezuc

roun gieg pc€J ps pulnqer1 'elezrnde neerpd lugulgiglul ep uelsrs tn1n8e4u1

elesmseJ '686I uJ '.,?dflp" nes .,elul€ul llnur nc" '..e1uleug" slnce4edrolec erdnse erierriesqo ep prmd ec 'p4seou erieS4selut n4ued 'sndune-s lueurue^e lsecv '686I elJqurecep zz 3I lsluruuoc rnlnufl8er ?oJ?Jn]EIUI

lsoJ ? elueceJ eclJolsl roluinlorre IB elellsuelul Prurx?ru op Inlueruoru?c rugJeprsuoJ 'reru11 crSolouoJc srncred rm uglrun IuoA nN

'Fepur;dep elqce^ lelduroc emryluJ z prq; gtmdrul es ?s cseSner

ecur8eued epou ',rfdecxe eu{nd nC '}1nlu ep IeJ EI }sqlulqcs e-s nu ppocS

uI Jol "emJqelec

'erelduexe e1de3 ep rS rore ep nuol"els JPIrmu rm pugrou8ln€s prrgllexe 'rn1ndur4 eyrcFdec luel€ l€lceger n" ecllqnd reuoureur epcr111od

pc€C 'JelocS puerprloc u1 egede col un rzp6e rS gdnco elupJolrreuoc'eye e4ur ierrrrre8uol unlnuriuoc rS rcrlcerd lzlnumc 3 cseugluoJ lnlugrupigrtul'Flle e1 er?qruqcs ep perord un €l ep pugcer} 'durp lsece lol uJ

' ersllluepl JoluruuepeJrS eleuoriecnpe roltc4qod B ?llq"lou giuecserrrege o ep el€tum lsoJ ru eleqluerSep'e1e{ueruruele rlres ?nop alec o4ul epceg tl8o1zu€ tup}nPo nN'NlrmtuocrnpulSer IIrepEc leurm nB er?c ype 15 IelpuolN loqzru Inlnluud InflSrgJse4urp epeoued gzuesre,re4 p4suou urie34serr.u1 'relocS Inlpeu u1 ele4spd rS

eilugep ele lsoJ nE rlmc eSe 'ropugruoJ ele ecuolsr ugluezerdeJ eJeIIIU-eJ IeIuelec e4ulp ?Aelgc urproldxe gs urermdord eu '*eteolpurm eyur3ed u1

IIqBuaauoJ InluopeJeluY

FSBJB nrluad rtuol o 6u1ro1s1

qrl tr urros

ierJolsr rpes tunc 'csetogse; es tunc ,_ ti-:urp pcul '1eip.,u3 1iu erec rop3 l

e4urp Eun €3 or{csleqrl^tr EulllptJtilJe es rSul ul ep pleJnllflJ er rr

uI 'eJuuorsrur ltiucon nes alctt-ep '(rerunuerd qru ps ]rzo nu 3

1i1nru ep errqesoop erds) ra eiur'.,e1euuou"'gtpupl e ger8ouols r

e{cru1suoc pu11d ug l€UE rnlnrrr-reUeJ elsuece ec ,rSer8 p ep Euj.;

':-1e cr8eru FcerrueJ uJ pllnlg \ui'cgriurrlS eleluetu€purg,eprlos :,-frpu es nu eqceleqll4tr eullElEfop prrrel plle o gluzarder .aouo:

urigle ap qleuulJel .pJrJolsr ErL

rolrrrupnep€ rrryrotuetu IS IHprad;rrJol"cnpe rer 'rrrolrugep olou alltS eereynrunce eJEc uJ ruelsrs ued eriulrperu o e1 rS ?]llur eu atn.pzil\o Jeop oJe nu eqcelsqrr\ rau

aiueuozu nc 'plrqrsuss r€ru Bleur--pugc rcunlu 'pleocS ep lrdoc rnunpqle qs red nu ryrqelcedsar rll

^rsnlJut pj-rog nc gzeeuorice a:er

uose;ord 'rneye urp lrnrycle) ales:?sueJls ur 'orrolsr ep ericel rS 1n1

InrperrlJelu urrd,e:elrunruoc rru

DIDACTICA APARTENENTEI

Nicolae Ceaugescu, elogiul necondilionat al regimului disp[rea fErd urmi dingcoli. in locul sbu se instala, la fel de acaparator,un blam total, extins asupra

intregii perioade comuniste. De altfel, dincolo de nevoia unei negSri in bloc,a existat gi o senzalie acutd de neputinl12. Domina convingerea ci aceastd

perioadd nu a fost studiatd de istorici ,,in mod obiectiv", pe de o parte pentrucd li s-a interzis acest lucru, iar pe de alta, pentru cd nu a"'useserd acces lainformalia corectd. Datele furnizate de autoritdlile vremii au fost considerate,in majoritatea lor, fictive sau grav denaturate. Alternativa istoriei scrise dinexil, de cdtre opozan{ii consacrali ai regimului, a fost singura imediatdisponibili, dar ea nu a intrat de indati in lumea gcolii3.

Sd ne reamintim cd, dintre toate epocile investigate, ,,istoria pre-',..,4zenfulut"- rdmdne cea mai r,ulnerabila la actiunea memoriilor concurente,

dar gi la permanentul dezechiiibru intre informatia dezirablld qi cea

' Atitudine probati gi in resrul tarilor loste socialiste, in primul rdnd in Rusia. Aici,chiar ideologul perestrokrTi, Alerander Iakovler,, afirma in 1992 - ca gi allimembri ai noii elite politice - ca este necesard o reintoarcere la istorie, excluzdndins6 perioada recenta, de vreme ce .,comunismul nu are gi nu este istorie". Cei care

afirmaserh acelagi lucru in timpul regimului sovietic fuseseri pedepsili fie cuinchisoarea, fie cu pierderea locului de munc6. Vezi Jutta Sherrer, Russia - InSearch of a Useful Past,in Attila P6k, Jorn Rrissen, Jutta Sherrer (eds.), EuropeanHistory: Challenge for a Common Futttre, Edition Kcirber-Stiftung, Hamburg,2002, p.99. O astfel de opliune era, deci, cu atdt mai atractivd ,,in libertate".

3 in mod tradilional, in cadrul unei discipline gcolare nu se vehiculeazd, decdt

,,cunogtinfe reputate a fi conforme cu realitatea trecutd qi prezent5, dovediteacademic, consensuale, extrase [din sfera] op{iunilor sau a chestiondrilor politice".Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, Is there a Basis for European Consciousness amongFrench Sludents? The Results of Three Empirical Studies, in Joke van der Leeuw-Roord (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean forSchool History?, Edition Korber-Stiftung, Hamburg, 2001, p. 176. $coala este

aouzatd de o anume iner(ie in preluarea informaliei publice, dat fiind cdmecanismul s[u de selec]ie este mai atent la validarea social[ dec6t la produsulgtiin{ific. Ignorarea acestei prioritd}i a provocat, peste tot in lume, adevdrate

scandaluri publice, Iegate de con{inutul controversat al unor manuale.a

,,Istoria timpului prezent poate fi definitd, dupd o formuld a lui Frangois B6darida,in acelagi timp ca perioadd qi ca demers: demersul unui istoric implicat inZeilgeist-ri sdu, care se confrunt[ cu o documenta]ie insolitS, proliferantd gi

lacunari, care este constrAns sd se situeze in raport cu actorii gi cu mecanismelememoriei". Vezi Michel Trebitsch, Statulul evenimentului tn istoria limpuluiprezenl, in Istoria recentd in Europa. Obiecte de studiu, surse, metode. Lucrdrilesimpozionului internalional organizat de Colegiul Noua Europd, BucureSti, 7-B

aprilie 2000, p. 13. Se mai poate vorbi gi de o ,,istorie imediatd", ,,care incearcd sd

facd mai bine inlelese problemele momentului" (Jean-Frangois Soulet, Isloriaimediatd, traducere de Mircea Platon, Editura Corint, Bucuregti, 2000, p. 100).

10

disponibild. Iegirea din refuzul trun prim deceniu postcomunistcapabile s[ ofere qi altceva decifiind, prin excelenld, unul dedicgi conlinuturi. Imediat dupE rer tgcolari, la cel de-al Doilea Razbpentru ca trecutul sI revind. i:Astfel, regimul comunist a aju:altele. Totul era insd diferit de 1c

Degi capabil s[ alimenteze in cLrj

gi memoria epocii nu coincid -suficient de stabil pentru a der er

inainte de a se fecuncrLir

totalitarism5, supravieluitoriiconflictuale gi valorizate pozitiMediu. Nevoia distrugerii sirlrsocialiste, pentru a fi inlocurtealtfel, un simptom general ai

Excluzdnd cultul fostului dictat,comemorativ. romdnii s-au re''-istoriei lor, cum ar ft Mctre,;

' S-a observat cd, in multe 1an

rezultatele cercetdrii gtiinlifice. ific(iune, anchete jurnalistice

,,contemporane" (Jutta Sherrer.

cd, in anumite situalii, se poate :

intregi epoci, acceptAndu-se dt'::odinioari. Intr-un sat din Gre;deschis despre anii rdzboiului c:'.

sale cu regimul comunist -. da:care nu o cunoscuserd direct. Er:existat fenomene similare, care :explicita la trecutul recent. lt".Consciousness,,From Belo'.'.

Approaches to European Hi-;rt.' ..

Edition Kdrber Stiftung, Hamb -...6 Cazrtl !6rilor est gi centraL .simultaneitatea acliunilor de ;:.oficiale, in paralel cu acelea :,antitezd cu acelea vechi, intp*.,Riissen, Jutta Sherrer, Euro1-. -:'.

Introduction, in Idem (eds.). , :-

II

'El'd''t!c 'do'('spe) ruepl u1 'uolpnpouuJuf zrrynl uoututo) o ,to{ aBualpqS :t"to7st11 uoado.mg'reueqg e11n1 'uesq-rgurgl 5lgd equ'y lze1'Elsrlurcos erSoloepr ep esndrur 'rqcezr eeyece nc gzeqprc

ul elBpeles BesepB ',,rou" BJoq€ € eJrn4suoc ep Eeloce nc lepred t4 'elurcgormlBnIJ rS rmloquns 'rm1nu JololsoJ u ere8n-4srp sp roptm{ce €e}elIeIrE{nuISn4ued r€lucol lueseJelu eUeoJ e5e euedome Ie4uec tS 6e roluEi pn3 , .06 .d,0002 .8rnquru11.Ermg4g reqrg) uolllpfl'suolgocorto.t4 puo suol1cagfaf, 'ssausnonsuoS 1oct.ro7si11 uoado.tng o7 saqcoo.tddy

'('pe) uepl u1 'suo1\ca1py 1oc18o1odo"rquv ',,/ olag utoq" ssausnoDsuo)

loct"tolst4'ppuopcuyq uoJeqs rzs1 'lrquruzlq ep lgle 'luecel 1nmce4 ey ggcqdxeBorelnuul ec-BJ es e gmS'em1e Bc elumu g neelnd etec 'eluyruus eueuoueJ lelslxene 4Sscml g4ugdg6 yndrup uI Ec Baecu ere uriucqdxg 'lceJlp EJesncsolmc o nu oJBc

ed 'pueurolo epeorred erdsep luelce{l n€elselod J€p '- lsrrmruoc lnuuEer nc el€s

rrrercose EllJolep 'nqe1 lereprsuoc lueruruele - IIAp mFIoqzEJ uue erdsep sqcseppcseeqJol ps rulrle rFolncol 'nlduexe ep 'urcerg ulp 1es un-4ul 'EJeorurpo

ep elliEuleeJ e1 'elerurlqns 'elecgrpoc eiuuege.l Juop es-npugldecce 'rcodo r3e4u1

rerm erdnsu plensuesuoc rep eer8 eJecEl o €lulsur eleod es 'Liunlls elrumue ut 'pcpzeere8ns ect8olodo4ue eppqs '(SOt 'd ''1rc 'do'reueqg egnl) .,euuroduleluoc"reuolsr €ruel ed Brpeu-sseru rruudurec n€s ec4sqeumf apqclru 'ermricgep eredo 'eleuosred rlrnuEru n4ued lrseur pugtdo 'ecgriur4S IIJElecJec ele1ul1zeJerou8r ps sele e Erel pcllqnd 'elsqercos elso; ppi elpur uI ?, E^resqo e-S s

'atDW pc uele1$ rnl €ruruop nes eJrun Dafiru U Je Irmc 'ro1 teuolstelu elulsuslur ?urxeru ep elepeosrde uI lrsp8eJ n€-s ilugruoJ 'AlleJorueurocrnlruepualec e ererso.6 eeJecJ?cureJdns rS Jol€lclp mlnlsoJ Intlnc pugznlcxfl'errrsruruuoc ep eleJeqrle rydseord JollJEi 1e laeue8 urolduns rm '1sg1ye

ep 'NoJ e - eleznqe urind reru - elell€ nc elrncoluJ g e n-4ued 'elsrlercosec4srpue8edord royepn-4suoc e rS royrnloquns rueEn4srp €roleN 'nlpe6

InAA nes EclleqJelu-r epeoued g JE runc 'ntltzod elezluolet rS elenlcrguocqind Ieur IJuncer1 uJ leln?c ne-s Inl nrolmier,rerdns 'rrusue1qe1olerdsep clrolsl Fsmcsrp u1 '1e{;ed rS eg 'efeounceJ es B ep eluIEuI

'cserglocs ruelep e ru1ued gqels ep'luercgns

lgord rm 'rue elrigc Jeop uJ 'llpugqop e Ie - prcuoc nu ucode euoueur rS

?uolsr pc n4ued sele r"ur - rcrurelod eJ?nurluoc ur ezeluelulle gs ltqedec rSeq'rrruerl epue8edord ep 91e43 llerirur es ?uuoJ ep llreJlp ESUI ere InloJ 'elelleBelgl€ er1uJ '1eiplul ep ue] un 'nou urp 'srmfe ? ]srmluoc lnur8er 'laJ]sv'..e.qseou eleltz" ep edeorde reur '1rSrg;s ur 'gurleJ Es Irunce4 ec n-rluedIue {1nru IBur ep ero^eu }soJ v 'l€IpuolN IoqzEU eelroc I?-ep lec e1 'rrelocSn4ued 'lpdo e-s euolsr 'elslmtuocrlue e{nlorrer gdnp lerpeurl 'uqnuriuoc tS

Iulpntpe epou prder l€xu 3 'lliplyrllqeder lecrpep pun 'piuslecxe uud 'purgreyocS Inlpetu JeI 'elueruuueseJ nBS ug8eu lgcep eleclle rS erego ps epqedec

'ecuolsr rrgluezerder ep eues o sndun ne-s Nrunruoclsod nruecep uud rmpdnp erqy 'plcglp €rm lsoJ € luecer rnlntncer1 lnzger utp eerSel 'gpqruodsrp

psont n4uad Dwal o 'D!-totsJ

'(OOt 'd'0002 .lSemcng luroD!,totsJ ]epog sroSuerg-uea1) _mES EcJ€ecr4 eJec" ,,.eprpeu-r elJoryg-1 'y{a,mcng 'pdo.tng onolg 4mBartpnnT'apopw'astns .nlPilJs aP

ry1ndru4 D!.tots! uJ lnlwuauluar"eletusrueceru nc rS rFolce nc uo&lS pluersylord'Elllosui arigruaurug 1ucldur1 cuolsr rnun 1nsrauef'€plJBp?B sroduurg ml s pFuuo; o

'elEnuBru Jorm P EsJseleJglepu 'erun1 q lot erad tspsnpord el rccep plelcos eaEpl1arEc pulu gup 'ecrlqnd rarirurcJuelse epocg '9LI 'd.169; 6mqunl uoayg adotng sao(J rnl! -_tE

-,/r\neeT Jep rrEA e{of q ,ratpntS p,Suowo ssausnolcswo) uoafumg 4',,ecr111od rolu?uo4seqc E rrus .xrpretrpelop 'gluezetd rS Emma uarlgcep pzeegtcnJol es nu a.elori :

'..eleUeqll 14" grrpau-Ee ro I'3mqure11,Brmg4g-reqlox uopll[uoadomg'('spe) reueqs u1mI tE'suJ - Dlssnf, .reueqg ulpf zaa

= nc eg {rsdeped presesrg JpaFtxeJEc roJ '(.euolsr elso nu rS a-e na prpugznlcxe 'euolsr EI eJecreoluru o 1

4p rS ec - Z66I rrI Eurgu .-rqr'rcry 'ersna uI pugJ lnuud uI .ersqt

eec rS glrqelzep udeuro3m :'eluolncuoc Jolruotueru EaIIruir-erd euolsr"'ele8r1se.rr.ul apco&

'-rnoc* eaulurpeur ern8urs lsog ?'.rnprT:urp esrJcs rerJolsr ?Arl?ruellv -sJ

'elereprsuoc lsoJ nE rrrueJl e1trCl+

el secce gJesesnl€ nu gc n-4uadn4ued eped o ep ed',.,u1cerqo prplseec€ gc uere8ur,tuoc ernruog'co1q u3 rrp8eu reun eroleu ep olterdnse surlxo 'lulol rmlq rm toleutp ?uun prq; ee:pdslp rnpur8er

DIDACTICA APARTENENTEI

Legiferarea acestor optiuni nuaintdrziat Momentul 1 decembrie 1918 a fostproclamat zinalronald a statului degi, in vaianta sa postbelicS, acest simboldatora mult propagandei nalionaliste din anii '70-'80. Domnitorul $tefan celMare a beneficiat, la r0ndul sfu:, de un prim-plan bine preparat de ideologianafional-comunisti, c6qtig6nd in plus o recunoaqtere supra-istoric[, princanorizarea sa de c6tre Biserica ftodox6 Romdn6.

Noutifi despre trecut

Memoria este o noliure pe cdt de atractivi ca instrument de

cercetare, pe atdt de dificil[ ca subiect al autoinvestigdii, al delimitlrii de

alte noliuni similare sau concurenteT . Prezentp sa, uneori neasumatd explicitde autori, semnaleaz6 de obicei perspective qi concepte innoitoare, nuneapdrat consonante. Studiile din ultimele decenii vehiculeazd intensexpresii precum memorie colectivd, memorie sociald, memorie istoricd,locuri ale memoriei, politici/practici ale memoriei, memorie culturald,politici ale uitdrii, care tind spre o existen![ paralell - uneori adversi - fafnde vechea istorie.

Nu promite, in sine, nimic spectaculos, fiind o componentd familiarla culturii occidentale, redescoperiti in epoca modern[. La inceput de secol XX,s-a aflat ocazional in atenfia filosofilor, psihologilor gi a sociologilor. inacest stadiu, preocupirile pentru memorie i-au atras pe Henri Bergson,Sigmund Freud sau Maurice Halbwachs, dar lucr[rile lor plreau incd preapulin atractive pentru studiul istoriei. Abia in anii '80 s-a conturat, in acestsens, o direcfie fermi de investigare. in general, doud mari tendinle aualimentat noua cercetare a trecutului: studiile etnologice gi preocuplrilepentru aga-numitele,,mentalitdfi colective".

F[r[ a intra in preistoria sfudiilor despre memorie, notlm, peurmelor celor avizafis, cdteva dintre momentele-cheie ale fenomenului.Termenul insuqi a fost impus categoric prin ofensiva istoricului Pierre Nora

10 ampld arralizd a termenului g[sim in studiul lui Mihai Chiper, Memoria culturald

- istoria Si implicaliile unui concept, in ,,Anuarul Institutului de Istorie <A.D.Xenopol)", tom XLV[,2010, pp. ll9-142.

8 Vezi, de exemplu, Patrick H. Hutton, Placing Memory in ContemporaryHistoriographH in volumul sdu History as an Art of Memory, University ofVermont, Hanover and London, 1993, pp. 1-8 gi Kerwin Lee Klein, On theEmergence of Memory in Historical Discoirse, in ,,Representations", iarna 2000,w.69,p. 127.

t2

care lansa, din 1984, seria volurdemers amplu, la care au colabor;francezi - Maurice Agulhon. C

Gauchet, Jacques Le Goff, Emn:Ozouf, Antoine Prost q.a.m.d. Ce:

studiilor de memorie istoricd, ar:autorii investigAnd cu acribiemonumentele publice, centenarelegi Rousseau. Treptat, volumele p:mai cuprinzdtoare asupra memori(suporturi) care le definesc gr lefrontierele, steagurile na(ionalegenealogiile, Jeanne d'Arc, coc..devenit, prin aceste studii, peristoricului dornic sd-gi explice er..publice din istoria Franlei gi nu nu

In anii urmitori, studiulinvestigalii cu un nea;teptat impMemory" in 1989 - editata la

emblematici pentru institulion ali z

riei s-a axat pe studiul simbolurtdcute ale istoriei", a marginal:scandalul manualelor din Jap..

e Pier:re Nora (ed.), Les Lieux de \1.(vol. l); 1986; La l{ation (3 vol t: .

reeditati in trei volume, tot la G:.continuare.

t0 Nu este singurul periodic de ar.'.

Theory",,,Representations",,.Le Dla fel de semnificative.

" Tessa Morris-Suzuki, Global .\t:"Rethinking of History (vezi u,-

accesat la data de 4.08.2010). \f::viu interes in mass-media gi in ii::.Laura Hein, Mark Selden (eds r. -Japan, Germany, and the L-rtrr.-:New York, 2003; Christopher B:-Textbooks, Routledge Courzon. L.with the Past: Japan, in ,}Iist,r:.Sebastian Conrad, Entagled )l:,,.Japan, 1945-2001, in ,,Journal i ,-

nr.l, pp. 85-99, q.a.m.d.

EI

'p'ulu'S'66-99'dd'1'ru'8t 'lol'ggg7 euranuer ',,,(ro1sr11 ,fierodueluo3go 1eumo1" ul't002-9f61 'uodo1puo tuouttag u! tsDd aqt {o suots.tatl :sauoruary palSolu4 ?auoJ rrcuseqes

:77-97 'dd 't 'tn'lg Jo '1002 eqmur ',fepo1 .fto1s4{' q'uadDf :tsod aqt ql$sw)al q aryuto3'uelsre;tr I)[)IIII :€002 'urpuol 'uozmo3 eSpelmog ',$looq$altro7s111 asauodoy puo 'GoToapJ 'a8on&uo7 'preureg reqdolsuq3 iE667 5po1 lrep5porury 'cu1 sreqsrlqnd edrqs 'g'ya'sago1g patryn aqt puo 'tuoru"og 'uodoS

ur {"toutatrtg puo drqsuazr4l7 '{.to7s111 Sut.tosuaS'('spe) uepleg 4rey41 'ute11 emel'nldruexs ep 'zel lpcuolsr erieS4serrur ep BJqBToII u1 tS erpeur-ssetu uJ serelul ruA

un purie4ug ne ecqeq6od elunlcrguoc olruoruel l '(O1OZ'SO'I ep ElBp "l

lesocce

Jpd'sF:our4udm-n8yelSuudp6gelsTerrurnu'rrvrv't rzerr) tto\slg to Suqutryayaqt puD utsllDuottoN :slunoc)V lDuoltDN 'salnwary lrqol1'upzng-surol i sssel rr

'e^rlBculullles ep IaJ ?l

1m11p 'e1e rS 'lrms (uro51 euet4 ep l€llpo) ,.l€q?C e1" ',,suol1e1uesetde5" '..,(loeq1pue ,fto1sr11" 'pplueuo rrou laJcesuoc pmSrezrue ep crpoued prn8urs else nN 0r

'eJenu4uoc

uI eqc ruol erBC ulp eflpe - L66I ug 'preurllpg e1 lol 'eum1o^ Ie4 uJ ElellpeertsoJ B erercnl e3ee4u1 '('tor g) acuo,U sa7'2661:('1or g) uoltDN DT:9961 :(1 '1o,t)

anbllqndVy 07'V86i'spu4 'pmru111eg'anoutVlAJ ap x/ta!1 sa7'(pe) EroN erreld 6

?eJ?AIlcBeJ ed ',,(Fgi elle ulp rS etuodel ulp JolelBnuelu InlspuBcsrzerr) ,.ropie[fl" B tS ropieuturop e 'ropleq8reu B '..IeIJo]sI ole e]nc?]Jolrcol" eeruedocsepeJ ed 'eJelrluepr Jolrmloqurs FIprus ed lexe e-s IeF-orueru ?crleruelqoJd 'r,luernc mlnou eeruz\euolitq4sur n-4ued Eclleruelqruelruelep e - seleEuy so1 rS AIAV IeI el Epl1pe - 686I ut ,,,(route141pue fJolsrH" gelq,rar e$pedy 'c11qnd lcedur leldelSeeu un nc lie8rlsezrurrS rcruelod ep pcJeru lsoJ e reuorueru Inrpqs 'uolprum IIUB uI

'rerrmu nu rS reiuerg BIJolsI ulp ecllqndnmriolep rS elueureSele ep 1np1e11dec e{nlozre ecrTdxe rS-ps cttuop mlncrro}srelpn ep ruelxe lrms elg 'tue1o1-eleuosred 'upnls elsece uud 'lruelepne eu8eurelJ?gJ n"s seUecse(I 'cr1e8 pSococ 'cJV,p euu?ef 'epr8oleeueE

'e1e1eue;ec'erelocS afirpc'eleezntu'eleuorieu epm8eels'e1erer1uo4'elelesred 'eyelerpeur elrcruoJ3 'grnzetd e1 rS cseugep el eruc (ungodns)

..Lmco1" elece el ep pururod 'ezrrlceloc Jolruoueu erdnse ereolpzuFrdnc reur

lol ormrzrl o lemluoc ne BJoN ep eleuo4ed elorunlol '1eydet1 'neessnog rS

eJrello1 umcerd 'gctean ep eleuosred Joun eleJ€ueluec 'ecqqnd eyelueurnuoru

'uecqqnder puoelued rS Iruepuelec erquc? nc pugS4selut IIrolnE'ereroruetuoc ep JoltruorueJec eztlerJe ed lzxe 'pcuolst euoluelu ep Jolllpn1s

1e reur8uo Inuolu pzetiueprrc Jol eluplecJe3 'p'u'e'S Nord euloluv Jnoz6senbcel rS euo11 'ermpel fo11 e1 Ienuerurug SJoC e'I senbcel ]eqcneCIooJ€IAI 'f,qnc eEroeg 'rlleury uepslrqf, 'uoqp8y eolmatrN - tzocueq,rcrJolsr lincsounc reru rec a4urp 0, elsed lzroqeloc ne ercc el 'nydure sJeruep

un lsoJ y 'ua4ouayg ap xnatT sa7 roleumlol eues '186I ulp 'esuu1 erec

psoco n4uad ?wat o 'z!"totsl

'9667 eu:er '..suor1e1uese:dag" :. '

alll uO'ura1; ee1 ul^ue) ri ,-go ,{1ts.rezrru1 '{-towaw /o t.,, .."{lo,rodLua1uoj ut {toutayy ::." ''

'c'v) errolsl 0p rnlnlurlsul .--.-ppnUnc DLtowaIAJ'radrq3 IEL:.;.i'-

eJoN eJJerd rnlncuolsr EArsrEJo'mlnueluouoJ el€ ereqJ-JJJtrExred 'urglou 'euoureur ardssp r

elupdncoerd rS eclFoloua a1-rp

ne eiurpuel rJeru Ertop 'praua6lsece uJ'1e.rn1uoc z-s 09. n@ qeerd pcul neerpd Jol alllarxr{ -E

'uos8reg rrue11 ed se-qe rrH r

u1 'ropSolorcos € rS ro16o1oqs'yy loces ep pdecul e'I Turspo?J?IIrrueJ elueuodruoc o purg qso

pieJ - psrelpe rroerm - gyapred'op"m11nc aLtoruaut'layouaut'pc1,to7s1 aUoMaM 'plDoos a-ua

suelur Ez?elnsrqe^ mresep 3l:nu 'eJeolrouur eldecuoc rS a-rt

llctldxe elerrmseou rJoeun "s

Eirep IlryIruqep 1e 'rupS4selrrrotmep luelurulsul uc p^rlce-q? aP

'pUEtlJr-

urrd'qcuolsr-erdns e:elSeoun::urSoloepr ep leruderd eurq uelC-yec uugei$ Iruotruuo6l '09,-0_. :

Ioqurs 1sece 'pcryeqlsod us elue'-

lsoJ E 8I6I elJqluecep I lnJuarutl

DIDACTICA APARTENENTEI

feminis or traumeinilial apoi qicomuni e regimuritrecutului ,$anal" gi netraumatic - reperabili gi in spaliul totalitarismelor - aclutat s[ igi faci apoi loc, pomind de la mai vechile cercetlri ale vieflicotidiene, a$a cum s-au dezvoltat ele in lumea germanS, anglo-saxond saufrancezilr6.

Nu doar subiectele abordate, dar gi conceptele puse la lucru decercetdtori au propus, p0n[ la urm[, un nou discurs, bazat pe o rela{iecomplex[, adesea contradictorie, intre istorie qi memorie. Cea din urmi a

12 Feminismul s-a integrat in dezbaterile privitoare la relalia victimd-c[16u readus[,sub diferite forme, in discursul memoriei publice; vezi, de exemplu, MaritaSturken, Nanatives of Recovery. Repressed Memory as Cultural Memory, in MiekeBal, Jonathan Grewe, Leo Spitzer (eds.), ,4cls of Memoty. Cultural Recall in thePresent, University Press of New-England, Hanover and London, 1999,pp.231-245.

'3 Ahturi de volumele coordonate de Pierre Nora, se considerd cd lucrarea lui YosefHayim Yerushalmi, Zakhor: Jewish History and Jewish Memory (1982) a ar,ut unrol decisiv in consacrarea studiilor despre memorie. Direclia sa a fost susfinutdmai ales de istoricii preocupafi de identitatea statului Israel, dar gi de autoriinteresali de valenlele istorice gi filosofice ale problemei Holocaustului, cum ar hDominick La Capra (vezi lucr[rile sale, Representing the Holocaust: History,Theory, Trauma, Comell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau Historyand Memory after Auschwitz, Comell University Press, Ithaca, New York, 1998).In Germania, tematica nazismului gi a Holocausfului a provocat aga-numita,,ceartd a istoricilor", care a dezb[tut singularitatea extermin[rii pe criterii rasialeqi culpabilizarea celor direct sau indirect implicaji; vezi, de exemplu, WulfKansteiner, Mandarins in the Public Sphere. Vergangenheitsbandltigung and theParadigm of Social History in the Federal Republic of Germany, in ,,GermanPolitics and Society", Issue 52, vol. 17, rr.3, toamna 1999, pp.84-120; SaulFriedliinder, Memory, History and the Extermination of the Jews of Europe,Indiana University Press, Bloomington, 1993; Idem (ed.), Probing the Limits of

. . Representation. Nazism and the ,,Final Solution",Harvard University Press, 1992.ra Deschiderea tematici spre studiul memoriei in spafiul totalitarismeior de st6nga nu

a fost comodd; vezi Henri Rousso (ed.), Stalinisme et nazisme. Histoire et

_ _ memoirei compardes, Editions Complexe, Bruxelles, 1999.rs Yezi, de exemplu, Javier Auyero, $e)nembering Peronism: An Ethnographic

Account of the Relational Character of Political Memoty, in ,,Qualitative_ Sociology", vol. 22, nr. 4, 1999,pp. 33 l-35 1.

16 Un exemplu recent (2006-2009) de investigare pe aceast[ direclie este gi proiectulintema{ional coordonat de Maria Todorova gi Stephan Trobst, ,,RememberingCommunism: Methodological and Practical Issues of Approaching the RecentPast in Eastern Europe" (finanlat de Fundafla Volkswagen). Cercetarea s-a axat pestudii de caz relative la Bulgaria gi Romdnia anilor '60-'80 (veziwww.rememberingcommunism.org, accesat la data de 4.08.20 I 0).

14

fost definit[ ca un refuz al istoistoriel8: o materie primd, un fanume al vechii qi singurei pr

Accep,tiile s-au succedat, pendulvidualS, colectiv6, social6, istoriacestor studii, memoria este inso'alte noliuni consonante, cum aristoricd, tradilie, document, mont

Specialiqtii concep mem(qi de materializare a tradifiilo:ordonatoare a informafiilor, prinmai poate fi perceput[ gi canecuantificabil de repere ideindivizilor gi a instituflilor. Exiraflate in competilie. Iar ceea copliunea mnemonic6 a grupului i:

Invocarea memoriei ser

intelectuale gi se aplicd la at6t deoriginilor sale s-ar apropia tnt-fascinafie de durati, incAntdndreconstituirilor facfuale:,,respinmoria] valorizeazl reprezentoficialismului istoriei, memoria r

r7 ,,intr-o mare parte din istorioerarautori recunosc deschis cd se ans:poatd servi ca alternativd istoricr"

18 Aceasta ar putea fi ra(iunea den::mai relevant studiul memorr:ttraditionald. insistdnd asupra pr(:rmult despre memorie pentru ca ::-cd nu mai existd medii ale urer:'.

destructiv al memoriei spontane"siu istoric" (Pierre Nora. op. crr .

le ,,Memoria este de fapt mai m-disponibil, un ansamblu de strare.a$a cum istoria se agatd de er eni:-,

'o ,,Ce"a ce se numegte istorie nu .aceasta alege s[ o onoreze in m..;.

2t Kerwin Lee Klein, op. cit., p. l::

SI

'nil'd''71c 'do 'ure1;tr ee1 qrue) ,.'(6'd "4, 'do 'uogny11cr4u4) ,.1urceds pour uI ezoJouo o ps eEep Elseece

erec ed 'giplegcos € EIErcgo ?lroruetu lgcep else nu euolsl elSeumu es ec ?ee3" o.'fiy'd'utaplq)..elueruruele epgle?e es suolsl umc eSe

rmcol ep pie8e es Buoureru" :(gt 'd'waplql),,rr8e1z4s ep nlquresu€ rm'pqtuodstpnerou cof rm 'lnuriuoc rm lgcep 'nrprc rm llruu r?ru 1de3 ep e]se EuotuetrAl" 6t

'(Z€'gZ'EZ'd'L66I 'pJeurllleC '1 '1otr ''4c 'do ?ro51 eueq) ..cuolsl nES

pudord eJeceg urp ecBJ ouorueru ep ?roAeu" l,,eueluods Ieuoluelu I" Alpn4seprusrcquc rm EZ€eJcnl 'rerrolsr €urrur u1" !..reuoureru elB Ilperu Elslxe rBIu nu Ecru1ued reuorueru ep rmcol plsrxe" l,,p1sxe IBru nu pc ru1ued euoluetu erdsep lpurep rc1e rurqJoA" :elelrnuquoc ep rS sues ep royreprerd erdnst puglslslfl 'uleuorfrpurles uridecce uI reuolsr p Ioc lgcop ecuolsr leuolueru FIpn$ lueleler IBIU

EJeprsuoc erec 'ero51 exerd ep suude4ug rnlnsJeuep eermrier g uepd Je elseecy 8r'(SZt 'd ''11c 'do'ure1;tr ee1 urtuey) ..Ieuolsl Elllslrreq" uc r.t-res pluod

gs ?uorrretrr epun ruml rerm ?eJm-rlsuoc ulgmale?rru es Ec slqcsep csormceJ IJolnB

rurind rSep 'reuolsr €uorueru ermdo es gluemc egerSouolsr up eged ereur o-.Uu1" ,,

'1n1eco1 IS Inllp4 'esuncsu Lrnlnce4 prueeqc elJorueur 'teuolsl mlruuslTzlcgoer\ulodurl 't"'] ?errlurru?eJ r$ eemluezetdet gzeezJroleL [eFou-eru] 'lnusrleruceJ rS ee1e1r.r.r1cerqo pug8urdseJ" :elBn+cEJ Joluml4suoceJ

Inrusruepece ep rirumilruueu rec od l-npuglugcul 'R1etrtp ep erieutcseg

o elrcJexe ps eJed 'rz..lesJelrrm ep ryAep?-4uJ erdorde Je-s eles ropur8poe glelduroc euolsr o lgcuJ 'eueuroueg ellruu ep lgw q pc11du es tS elenpelslureseJelur ellJeJlp ap W1e" el rzg$e efea-res rerJorueur eeJecolul

'orrursgEer eu eJBc u1 rnlndnrE e ?cluorueuru eeumidoJeop g te auo$t efqoepul rurrunu rou ec aeec JeI 'erirpduroc uJ eleg?recrqo ep 'ruorueu epqrsod ellruu reru ?1s1xg 'ropriqtlsut e rS rolzrlrpurerirzodsrp q 'prrulodoep 'e1ege eJ€1tluepl ereder ep gq?cu:Iluznceu'uuo;ur lrzodep rm 'rriuel.uoc ep 1es un uc rS plndecred g eleod reureg '-.etunue dn.r8 rm qcgrluepr-omu os eJec uud ':oprierruoJul B eJ?oleuopJo

-61pmlcruls o ed ec nes {plnmuroc rerm rop{rpzr1 e ereztleueleur ep 15

eteztlenztl ep guuoJ o ed uc (prrrpeloc) €rJorueru decuoc rrlSgercedg' luarunuow'luarun)op'a!i!pD4'pct,tots!

piutt\Suoc 'ruuout14od 'awlruapt ep elec U J€ rrmc 'elueuosuoc rtmliou e11e

ep IS - gycel egrzodnserd ec urind 1ec - gliosug else urJoruelu '11prus ro]seceeeleynlew ul 'pleJntlnc 'gleuoriureue8 'pcuolsr 'gletcos 'plrlceloc '?l?npn-Ipu :elrouIelu ep euuoJ elslJs^ e4q puglnpued 'lepeccns ne-s elrfdeccy'(o1"ro7s1t) 1ncer1 e.rdsep epqrsod gpselod rem8urs rS rrqcerr I" eumu

lle tm 'nlduns rS rnd 'n€s emrseJd ep ro1ce3: rm 'gunrd elJe1eru o :8relJolsl

,,e1erytrepe" pqg ec 'prrulodrurp 'uo ,rleuolsr le znJil rm ec E}Iugep lsoJ

psoco n4uad paat o 'D!,totsl

'(OtOZ.gO.t op ErE.ze,r) 09,-09. JolruB Bru€tuoded lexe €-s BerelocreJ '(ue8e,ts11c_.

luoceg eql Eurqceorddy 3o sansslSurreqrueureg" 'lsqQrI ueqdets .s

1ruceto.rd rS elsa erice:rp Elspe:rp ,-J

e,trlelryen}" ur '{-routa14r lD)t):' -

nqdo.tSouqtg uy :ustuotarl 31.:....'6661 's:' .-

la afiolslH 'aLUSIZDU la aruslLt. :':,nu e8ugls ep Joleustrellletot In:.:i.'266I <sseJd flrsrerrrun pl? urH ' :

lo s11ut1.1 aqt 8mqot4'('pa) ur::' .

'ado"tng to s,uay aql lo uour-:,::.,.,peg ig71-yg 'dd'666I euruc.- '.uerureg" ur'fuow.tag to ulqn::;aqt puD SunBqlpu,aqsltaquaBuoE t :..;p16 'nldurexa ep 'rzet itiecrldi:elurseJ rl-rolrJc ed rupuruuelxe Erii--eltrunu-eSe lecozrord B rn]rusnE-.--.'(gOOt 'ryol rrre51 'eceqll 'ssar4 ,.: .

{.to1s111 nes t66l '>1ro1 ,^ne5 'e ::-.'{,to7st11 :tsnz)oloH aqt 3u1t uas ;, :!J rB runr 'ln;n;snuco1o11 leuolq,'-rrJolne ep rS rep '1eers1 rnlruEls ::glnu{sns lsoJ e us erice:rg 'er_ro-rij:

Im lnAB e (ZZ6I) t-rotuayg qst n?[. t:,Jeso^ rnl eer8Jcnl gc Ereprsuot as -.

';VZ-IEZ'dd'eeA 'uopuo-I pur r...ary ut ilDraA p)ntf) 'troruaJ1 r:. ._

elerl4l ul '{-rowapy lDrnlU) sr) Lr r.

Blpentr 'nydurexe ep 'rze,r lacrlqr-.:'.ESnpEeJ nEIEO-ErurlJt^ erleler e1 :-:

e Errun urp uoJ 'errorueu rS a'.:erieler o ed lezeq'sJncsrp nrruep rucnl ey esnd eyeldacuoc ri

nus Euox?s-o18ue 'pueru:e8 eaurrrier,t e1u rJelacJeo elrqcen retuu - roleursrrelrTelol ynrieds uI lS pl

e erJoureru O '(r,eruluo1n€ Jolunele]els ulp ect8u4 elrJrlzeJ rS

p]€Jcesuoc ericerrp) rerJolsr elp et

DIDACTICA APARTENENTEI

obignuitul gi zilnicul. lmpotriva totalite,tii istoriei, pluralismul memorieiexplodeazil'zz.

in ciuda sentinfelor care opun istoria qi memoria23, criticaistoriografic[ a reac,tionat la noua provocare oferind observafii atente asup^ra

unor posibile deficien{e: abordlrile evazioniste, terapeutice sau vindicative2a,

monologurile insuficient documentate sau reagezdrile oportuniste, de

complezen![, in umbra unei idei generoase dar imprecise2s. Unii au

identificat sub titulatura memoriei o nou[ industrie de succes sau, altfel spus,

reambalarea celei mai vandabile oferte a istoricilor26: ea ne-a invadat vialaprin intermediul muzeelor, filmelor, reclamelor, discursurilor politice, a

jocurilor ,,pe calculator" ori a legislaliilor. S-a spus chiar ci noile abordlriale trecutului sunt pur gi simplu superficiale, atunci cdnd nu sunt banale

manipuldri politice.Critica a favoizat aparilia unor studii consistente despre structura,

funcflonalitifile gi limitele de analizl ale memoriei. Dintre ele vom amintidoar impresionanta lucrare a lui Paul Ricoeur, La mdmorie, l'histoire,I'oublf7, care propune o masivi gi riguroasi biografie a reflecliilor pe

aceasti tem[, pornind de la marii greci (Platon, Aristotel) 9i ajungAnd pdni lacelebrii redescoperitori ai termenului, Yerushalmi gi Nora.

in plin[ avalangi a redefinirilor, glsim rezonabil enunful lui DavidLowenthal: ,,istoria gi memoria sunt distincte mai pu,tin ca tipuri de

cunoagtere gi mai mult ca atitudine fa!6 de acea cunoagtere"28. Deqi este greu

" Daniel Abramson, Make History, Not Memory. History's Critique of Memory,in,,Harvard D esign Magazitre", toamna 199 9, rt. 9, p. 2, 3(vezi http://www.gsd.harvard.edu/research/publications/hdm/bacU9abramson.pdf,accesat la data de 4.08.2010).

23 Pierre Nora, op. cit.,pp.24-26.24

,,Riscul inerent al studiului acestor locuri ale memoriei rlm6ne prin defini,tie

[acela] cI privilegiaz[ marginalul qi minoritarul, ca refugii naturale ale memorieiameninlate" (Ibidem, p. I 9).

2s ,piversitatea terminologic[ ascunde faptul cd majoritatea contribuliilor indomeniul studiilor de memorie continu[ progmme de cercetare ce obiqnuiau sinavigheze sub stindarde diferite" (Wulf Kansteine4 Finding Meaning in Memory:A Methodological Critique of Collective Memory Studies, in ,flistory and Theory",

m.41,mai 20A,p.182).26 Deci,,,bun venit in industria memoriei"! (Kerwin Lee Klein, op. cit.,p. 127), cdci

,,astdzi cultura tr[iegte sub semnul Mnemosynei, zeitp memoriei qi mama

muzelor" (Daniel Abramson, op. cit.,p. l).21

Paletl Ricoeur, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gywcsik gi MargaretaGyurcsik, Editura Amacord, Timigoara, 2001.

28 David Lowenthal, Trecutul e o lard strdind, traducere de Eugeniu Stan, EdituraCurtea Veche, Bucuregti, 2002,p.247 .

l6

de precizat cu exactitate cum a;identifica cel pulin o deosebire c

lizd, afaptelor gi personajelor istcde memorie analizeazd, evolurconstruit in jurul acestor realitaiimaginea oglindit[ a unui obiect.numai prin relatdrile despre el-intr-o lume de convenlii. care iiunui nesf6rqit joc de reflectdri irtrecutului la istoria imaginilor sai

Aviza\i sau nu de posibitsd profite de potenlialul analrirenovdnd cu succes lumea celor .

Memoria de uz didac

$coala a fost un subiecmotivali qi de controversele pe

2e ,,in istoriografia postmodernd. a;este considerat a fi dincolo de p,,epocii mass-media, trecutul fiinc

,^ T Hytlgl. op..cit., p.2t).'" Istoricii ingipi sunt cufundatr ::

(Ibidem, p.23).tt Este un joc fic{ional qi provocar..:

Vezi, spre exemplu, Oglin:ile -:

traducere de Cristina Haulica.Univers, Bucuregti, 1999, vol l. :

'2 Patrick H. Hutton, op. cir..p. ::" Teama de excese a condus 1"

istoricizdrii memoriei insSgi, pr..p '.op. cil.) sau mai reflexiv (Jom R^.Melahistorical Reflections ott :t..,,History and Memory", toamna -t' Strdiile dedicate memoriei sc :gcoli, mode gi contra-curentc L

ultimele doud decenii, autoni .r:poten{ialul reflexiv, ca gi aplic-temporale (vezi, in afara autor:.Gillis, Jan Assmann, James \'....:Radstone, Marianne Hirsch. -\s::.

LI

'('e 'S pg pulsy'qcsrg oITITELIBtr I'euolspzgrluuu€sns '1ereqnrc7 fi$l^A'ouguo3 uoly '3rmo1 seurel 'uuetussy ue1 'sqpg'U uqol 'e>lmg Jeled Inl ollJgJcnl '$e1p efep Joluolne eruJe u!'rzel) elurodruelrS epmlpc nieds elue;rp rr Elercuoc eeplqrqucgde rS ec 'rrrxeger pleriuelod'ecrEolopoleur ro1 eleiuep,r lue1e ptu 1o1 pugroldxe IIJolne 'uuecep pnop eleru4lnuI suelut praRlord nB prqrr€ el eJec eleldecuo3 'eluemc-e4uoc tS apour 'qocS

'efurpuel 'rrlureueE eqruu reru uI EcUrsBIc ulep 1od es reuoueru electpep elpnls ts' (W t - gU' dd' 7- 1' xr' 6' lot

^' L66l €urlreol',,r(Jouretr41 pue,(ro1sr11"

a7'tozso.tg puo rapuolpaul uaawaq apqa1 aqt uo suo4cag[ay pctrotstqDpry:uouDncttotstH to ct&oT aq1 're1drue1 rrrErJIL!\ 'uesEl1 ruo.1) ,uxeger IBur nes ('4c 'do

ug 'uosururqy IeluBC) lrleredur ruru uol rm ed pmdord 'tQs4 reuoureur rugzlcuolslB Beece g JB rrmc 'e,t11e1erd;e1ur rdnyos rou BI snpuoc e esecxe ep Eureel €€

' ZZ' d'' tp' do'uogn1g.'H Icr4ed ze

'8EI-ttI'dd'7'1on'6661'4Semcng'srea.unEm1tpg 'nueecerlo11 elreq IS ncseuol IeJpuV 'EcllnpH €ullsuJ ep eJecnp"4

'Z 'IoL'andg 'seSrog sm1 e8rol 14'ary.odoco a71zu173g 'nldruexe erds 'tzen'lclJolq ep rS nu 'poqpcs ep seccns nc l€sJexe 'roleco,rord rS leuoricg col rm elsg ,,

'(97'd'ruaP1q1)?etullronu pcsBormcer r-ps deEllqo rS efrpe4 q 1irpugnc lms lStSul llcuolsl o€

'(17'd ''ttc 'do 'uopn11 '11

Icl4€d)..eps eluEluezetdetuTllqJosqe leldtuoc pulg 1nmca4'erpeur-sseru rrcode

rrcuolsr ru1ued '["'] erelSeormc ep e4suou elFepd ep oloculp [I B luJeplsuoc else

evr piueuedxe ec mlnlnca4 uerelSeounc €l 1nseccu 'purepou4sod egurSouolsr u1" u,

nu nes elrJeJo elJolsr ep roleiurlSounc Bruel sd elesre,ro4uoc ep tS $elrloru'Ieuorueur rrJolplecJec ru1ued llocoeu ep tcerqns un lsoJ e uleoc$

cllcsplp zn ep BIroIuetrN

'lnce4 ep €roleu csormceJ rS1 erec Jolec Eerrml seccns no pueloueJ'rreuoureur ep Jolrrpqs Ie Arsrncsrp rS c4leue lnleriuelod ep elgord ps

npS pc EsuI gpelop nB rrJuolsr 'rresecxe elepqrsod ep nu nes fiezltty6g,.eles ropur8eun

"IJolsI ?l Inlqnca4

euoureru" pcnpeJ ps pqedec ',reyqelo4uocur rJplceger ep col lrSrg;seu mtm

lnlocged rcep plsrxg ''seeJ€lecJec gzee]t.ulrl rJ eJBc 'uiuerruoc ep euml o-r1rqgzeercq pc p?ee1eiu1 ps ernqel Incuolsl '6zle eJdsap elugleler uud reumuseleiul efepugqop eJ€c 'eurs uJ Inlcerqo nu 'perqo rrum B pllpuqSo eeurEeul'..er1seAod ug el1se.rlod" o csergrurn e1g 'riglqeeJ JolseJe pml uI lrrulsuocne-el iluetueo eJ?c ed nptpguaza,tda,t e{nlorre gzeeztleue elJorueu ep

eppt4s 'eyqellqnpur ripqluer eJ elnlzgl 'ocuolsr roleleuosred tS rolsldeg u gzrl-eue o sndord e-rS euolsr pcB(I 're e4uJ ?r?lc eJrqesoep o urind Iec ecgrluepruelnd 'ruerurel rop rec gze\ue;eJtp es eumu€ runc eleillc€xe nc lezrcerd ep

psoco n4uad pruat o 'D!"totsJ

BmIptr 'ue1g nrue8ng ep areJnFD

elere8ru;41 rS 4scrn{g erll ep arul

eureur rS rerJoruertr uirez .rau{sr

lcpx '(LZI 'd ''1tc 'do curery sl ut.r

',.rftoeq1 pne,ft o1srf ' r4'sa.tpag .th:{toua14 ur 8utuoa14J Sutputg'wps nurnuSrqo ec eJelecrec sp arnfuI roprinquluoc eelegoluu gc 1

rerJorueru ep el€Jqeu u8qar ec 'prerirugep uud sugrup: relrorrExtr a[

Jpd' uo surerqu6Acsq/Eprl/Euo@cqq

E'z'il'6-)u7't-totuayJ {o anbgltX s,tQotng --i

ner8 else rSeq 'r.,,eJe$eoun aap lmdp ec urind rertr sliltr!p1lreq rn1 pirmue Irqeuozer urs

'ero51rS IUIEIe1gugd pug8mfe rS (1s1o1suy tuoed rolrriceget e erlefrorq Emo;'a4o$!q,l'a!"rcruaa o7'meo/qpulu? ruo^ ele eJlul(l'rauouEE'em1cn-r1s erdsep elue$rsuoJ npi

el?u?q Ims nu pugc rcrml? 'e[sIrppJoqe elrou pc rerqc snds u-ge 'ecrlqod Jolrmsmcsrp 'rolsureieur lepelur e-eu ee :efolrcuos'snds 1e341e 'nes seccns ep erqsnpine lun 'rresrcerdrur Jsp aspoop 'elsrtmlrodo elugzeSear ne'r.e,rlrlectputl nes ecrlnederel'alserdnse eluele uierr-lesqo prrueJo o

BcIIJo 'rreuorueru tS euopr

rerJorueru pursqemld 'lelJolq I