I:,

C U P R I N S

1. Date constructive gi caracteristici ale laserilor CO, I

1.1. Prezentare general5 I

1.2. Functionare in und5 continu5 3

1.3. Functionare Pn pulsuri periodice 7

1.4. Sisteme controlate cu fascicul de elect'roni 9

Ribliografie 10

2. Jradierea metalelor in medii chirnic irierte sub pragul de iniperc a plasmei 13

2.1. Proprietiiti optice ale metalelor 14

2.1.1. Absorbtivitatea metalelor la temperature camerei 15.

2.1.1.1. Formalismul Drude 15 2.1.1.2. Efectul pelicular normal 21 2.1.1.3. Efectul pelicular anomal 23 2.1.1.4. Calculul absorbtivit5tii metalelor expuse

radia$iei laserilor cu CO, 25 2.1.1.5. Tranzitii interband5 28 2.1.1.6. Timp efectiv iji freevent5 efeetiv5 de relasare

electronic5 29 2.1.1.7. IncidenGii oblicii 30 2.1.1.5. Valori ale parametrilor n, k, --el, s,, w, yi T 31 2.1.1.9. Aplicabilitatea modelului Drude yentru

descrierea absorbtivit%$ii metalelor, A-1046 pm 38

2.1.1.10. Estimarea absorbtivit5Gii metalelor pe baza, f ormalismului Drude 34

2.1.2. Supraf ete metalice reale 36

2.1.2.1. Cadrul experimental 37

INTERACTIUNEA RADIATES1 LASER CU METALELE

2.1.2.2. Iufluen$a st6rii supraf e$ei asupra absorbtiei radiatiei in metale 39

2.1.3. Variatia cu ternperatura a absorbtivit&$ii rnetalelor 51

2.1.3.1. Comportiiri generale 51 2.1.3.2. Descriere analit.ic& 53

2.2. jnc&lzirea laser a metalelor in medii chimic inerte 61

2.2.1. Ecuafia csldurii 62

2.2.2. Absorbtia radiatiei laser pe suprafafa probelor metalice 6.3

2.2.3.1. Spot laser extins 65 2.2.3.2. Spot laser finit 71 2.2.3.3. Efecte ale vasiafiei cu temperatura a para,-

metrilor terrnofizici ,si a absorbtivitii$ii 75 2.2.3.4. SursG laser in deplasare 53 2.2.3.5. Concluzii privind optimizarea regimului de

incazire a metalelor 95

2.2.4. Probe metalice de grosime finitii 98

2.2.4.1. Spot laser estins 98 2.2.4.2. Spot laser finit 101 2.2.4.3. R6cirea fortats a probelor metalice 104 2.2.4.4. Considerarea dependentei de temperatur5 105 2.2.4.5. Structuri compuse 106'

2.2.5. Topirea superficial% qi inciilzirea metalelor peste punctul de topire I07

2.2.5.1. Inducerea topirii 109 2.2.5.2. Dimensiunile stratului superficial topit 111

2.3. Xodificarea suprafetei metalice la iraclierea laser repetat%/ Indelungatg la intensit&$i inferioare pragului de distrugere monopuls 11%

2.3.1. lnducerea de def ormatii termoelastice 1 I2

2.3.1.1. Cimpul de ternperatur6 114 2.3.1.2. Tensiuni termoelastice 117 2.3.1.3. Lkformarea suprafef ei 119

2.3.2. Solicit5ri limit% la, ternlodeforniarea probelor inetalice iradiate laser 123

2.3.2.1. Relafii de calcul 123

2.3.2.2. Iradierea in und5 continuij sau in mono- puls 125

2.3.3. Evolutia clef mmatiilor terrnoelastice ca ef ect a1 iradierii repetate sub pragul de dishrugere 129

2.3.4. Modif icarea st85rii de polwre a supraf etelor meta- lice 136

2.3.4.1. Cur54irea laser 136 2.3.4.2. Recontaminarea ariei de iradiertb 138

2.4. Distrugerea suprafetelor metalice prin iradierea En vid sau in gaze chimic incrte 139

2.4.1. Tipuri de distrugere 14%

2.4.2. Montaj e gi instala$ii esperimentalc 146

2.4.3. Topirea laser superficial2 148

2.4.3.1. Stabilirea de criterii teoretice 148 2.4.3.2. Raportarea criteriilor la datele esperirncn-

tale 153 2.4.3.3. Rolul clef ectelor ~i impurit;i$ilor superfi-

ciale 157 2.4.3.4. Efecte dimensionale 160 2.4.3.5. Cifre de merit pentru topire 161

2.4.4. I~egitura dintre modul de finisare a suprafetei meta- lice $i distrugerca laser 1/53

3.5. Structuri periodice vi rolul lor in procesul cle interactiune 166

2.5.1. Caracteristici generale 166

2.5.1.1. Btructuri periodice nerezonante 167 2.5.1.2. Btructuri periodice rezoriante 165'

2.5.2. Formarea SPR 170

2.5.3. Efecte induse la iradierea laser de putere a unor suprafete n~etalice cu SPR 174

2.5.3.1. Escitarea gi absorbtis undelor electromagnctice supe~qiciale 175

2.5.3.2. Dependen@ de temperaturii s absorbtivitiitii suprafetelor metalice cu SPR 183

2.5.3.3. dmplificarea cimpului electromagnetic pe su- prafata BPI< 184

2.5.3.4. Valorile locale ale absorbtivit2;itii 185 2.5.3.5. Dinamica adincirii SPR prin raporizare 189

INTERACTIUNEA RADImlEI LASER CU METALE1,I:

2.5.3.6. Influenta rugozit8f ii supraf e$ei asupra absor1)- tiei 193

Hibliografie 194

3. Oxiclare;~ gi ~ I F ~ ~ F P I I metalelor C:I efect :11 iradierii 1:lser 203

3.1. Xecanisme de createre a eficicntei actiunii t errnice ii radia$iei. laser 203

3.2. Pnc&lzirea unui metal ce se osideazil ,205

3.3. Metode experimentale 209

3.4. Stadiul de temperatur& joasti a1 oxidarii metalelorgi alinjc- lor 215

3.4.1. Cregterea unui strat subtire de oxid 215

3.4.2. 1Xf uzia oxigenului in lama metalicB 221

3.4.3. Modificarea continutului aliajelor 224

3.5. Activarea reactiei de oxidare 225

3.6. Interfezenla ~adiatiei En sistemul inetal-oxid 230

3.7. Aprint1ere:k qi arderea metalelor 235

3.8. Efecte opticc la incslzirea lii temperaturi fnalte a metalelor ce se oxideaz5, 244

3.9. Metode dinamice de determinare a constantelor opticc p i termofizice ale oxizilor 254

3.10. C6i de cregtere a eficien$ei inciilzirii metalelor 263

3.10.1. -1legerea puleriiradia$iei laser f n und% continuii ?fi3

3.10.2. Regimul de iradierc niultipuls 265

3.10.3. Modificarea inciden$cj ra,dia!ici 267

3.10.4. Lungimea de und5 ;I radiaf iei 272

4. Cenerarea plasmei in vid sau in atmosfere chimic inerte 279'

4.1. F'enoinene fizice pe snprafztfa tintej, gazodinamica vaporilor ti a plasmei 281

4.1.1. TTalori tle preg pentru initierea vaporizgrii laser 281

XIII

4.1.1.1. Criterii teoretioe 281 4.1.1.2. Yerifica~errr, practic5 a criteriilor 285

4.1.2. Trandtia de faz& lichid-vapori 286

4.1.3. Ecrwrea vntei ca, efect al absorbtiei radiatiei in substanta ejectat5 289

4.1.4. Vaporizarea la temperaturi apropiate de valorile critice 292

4.1.5. Expulzarea de substant5 ,si impulsul de recul asupra tintei 296

4.1.6. Formarea craterului in regimul vaporizW plane a tintei 299

4.1.7. Gazodinamica vaporilor la vaporizarea stationarg gi plan5 a metalelor 302

4.1.8. f nciilzirea vaporilor prin absorbtia radiatiei laser 304

4.2. Generarea gi evolutia plssmei 309

4.2.1. Pragul de initiere a plasmei 311 4.2.1.1. Criterii teasetice 311 4.2.1.2. Comparatie cu I ezultatele experimentale 312

4.2.2. Absorbtia radiatiei laser 313 4.2.2.1. Propagarea radiatiei laser intr- o plasm& omo-

gen5 313 4.2.2.2. Influenta gradientilor de densitate din

plasm& 322 4.2.2.3. Procese de ionizare in plasmele laser 327

4.2.3. Formarea yi fncazirea plaamei 339 4.2.3.1. Plasma laser in zom scurgerii unidimensio-

nale 340 4.2.3.2. Temperatura electronic& ,si starea de sarcid

a ionilor din plasm& 345 4.2.3.3. Debitul de materie 348 4.2.3.4. Limitele modelului 350

4.2.4. Detenta plasmei laser in vid 351 4.2.4.1. Recombinarea pe durata expansiunii plasmei

fn vid 351 4.2.4.2. Energia cinetic5 a ionilor 354

Bibliografie 359

INTEBACTIUNEA RADIA'FIEI LASER CU METALELE

5. Striipungerea optid a yazelor in veeinhatea suprtlfetelor solide 365

5.1. Str%pungerea optic5 cu prag redus a gazelor 365

5.2. Tipurile principale de plasm% gi metodele identificgrii lor 367

5.3. Studii spectroscopice asupra plasmei 369

Fi.4. Dependents praplui de inifiere a plasmei de parametri esperimentali 372

5.4.1. Materialul $intei 374

5.4.2. Starea suprafef ei 376

5.4.3. Ef ectul dimensional 384

5.4.4. Forrna pulsului laser 387

5.4.5. Durata pulsului laser 396

5.4.6. Presiunea g i natura gazului 397

5.4.7. Polarizarea radiafiei 401

6.4.8. Lungimea de undL a radiatiei 403

5.5. Strgpungerea gazelor pe oglinzi metalice 404

5.5.1. Absorbtivitatea 407

5.5.2. Concentratia def ectelor 408

5.5.3. Metode de prelucrare gi tehnici de curiifire 410

5.5.4. Materialul oglinzii 411

5.6. Regimuri de propagare a desc%rc%rilor optice in gaze 413

5.6.1. Detona$ia optic& 414

5.6.2. Unde de absorbfie supcrdetonante 418 5.6.3. Regimuri p~edetonante 419 5.6.4. ~ranzifia de la undele de ardere rapid% la undele de

detonaf ie 422

5.7. Parametrii principali ai plasmei de striipungere cu prag redus 425 5.7.1. Dinamica dezvoltgrii desc%rc&rilor optice 425 5.7.2. Temperatura plasrnei 429 5.7.3. Presiunea in plasm% 434

5.8. Necanismul strgpungerii cu prag sc&zut 438 5.8.1. Date generale 438

5.8.2. Striipungerea prin vaporizare 441

5.8.2.1. fncgzirea gi vaporizarea $intei 441 3.8.2.2. Formarea plasmei inij.iale 444

5.8.3. Initierea descZLrc5rii optice In gaz 451

5.9. Regimul de irediere in pulsuri repetate 454

5.9.1. Efectul de curil$ire laser 455

5.9.2. Degradarea supraf etei 457

-5.9.3. Oxidarea metalului 461

5.9.4. Unda de str5pungere subsonic5 de la puls la puls 463

5.9.5. Actiunea sincronizatii a pulsurilor laser 466

6. Actiunea explozi\;i gi ~ilatoarele reactive cu laser 477

6.1. Tmpulsurile de presiune pe f inte plane 479

6.2. Simetria exploziei laser presuperficiale in aer 489

6.3. Metode aproximative de calcul al impulsurilor explozive de presiune asupra tintelor plane 502

6.3.1. Explozia cilindricg 502

6.3.2. Explozia sf eric5 de contact 505

6.3.3. Explozia plan5 de suprafaf5 510

6.4. Accelerarea corpurilor sub acfiunea radia$iei laser 511

6.4.1. Motoare reactive laser cu vaporizare 513

6.4.2. Motoare reactive laser cu gaz 519

6.4.3. Motoare reactive laser cu explozict 525

Bibliograf ie 535

7. Preluerarea metalelor sub actiunea plasmei laser 539

7.1. Mentinerea plasmei de strgpungere a gazului in raza laser g i plasmatroanele optice stationare 541

7.1.1. Domeniul de existent5 542

7.1.2. Scheme de constructie gi domenii posibile de uti-- lizare 553

INTERAWITJNEA RADIATIEI LASER CU METALELE

7.1.2.1. Plasmatroane cu plasm& izolatg 555 7.1.2.2. Plasmatroane cu curent uniform 558 7.1.2.3. Plasmatroane de contact 561

7.2. Plasmatroane cu gaz in puls 565

7.2.1. Absorbtivitatea efectivg a tintei qi metodele de deter- minare a acesteia 566

7.2.2. Legit&$ile tzansf crului de ciildurii din plasma in puls 567

7.2.2.1. Densitatea de energielintensitatea radia$iei laser incidente gi materialul $intei 567

7.2.2.2. Efecte dimensionale 573 7.2.2.3. Timpul de transmitere a ciildurii gi ,,glob111

de f oc" 581 7.2.2.4. Forma temporals a pulsurilor 591 7.2.2.5. Regimul de iradiere in pulsuri periodice 595 7.2.2.6. Presiunea g i natura gazului 601

7.2.3. Mecanismele de inciilzire a $intei sub ac$iunea plasmei laser de contact 606 7.2.3.1. Transf erul energiei prin radia$ie 606 7.2.3.2. Mecanismul de conduc$ie termics 613

7.2.4. Prelucrarea metalelor sub actiunea plasmei in puls de striipungere optic& a gazelor 616 7.2.4.1. Ggurirea laser 619 7.2.4.2. Prelucrarea plasmochimic& 623

7.3. Plasmatroane de vaporizare 627

7.3.1. Pulverizarea molecularii/atomicii cu laser 628

7.3.2. Prelucrarea cu plasm5 de eroziune 631

7.3.2.1. Particularit&$i ale proceselor la A E 1,06 pm 632

7.3.2.2. Particularitiiti ale proceselor la A = 10,6 pm 636

Bibliografie 640 Anex& 645

Index 647

'Summary 661

Contents 665

I l o c ~ ~ e c ~ r o s ~ e 673

. C o ~ e p w a ~ ~ e 679

Cartea de fa@ este consacrat5 unui domeniu de mare actualitate a1 qtiin$ei qi tehnologiei contemporane, aflat in plin5 gi dinamid dezvoltare. Progresul accelerat a1 sistemelor laser de foarte mare putere a condus rapid la trecerea acestor prodnse de mare perfor- manti4 ale cercet5rii interdisciplinare, ce solicit5 deopotriv5 fizica, atomic&, electrodinmica, electronics, optica, electrotehnica qi meca- nica, din laboratoarele de cercetare pe liniile de productie din ramuri de virf ale economiei, intre care chimia, metalurgia pi construct;iile dc magini o f a8 cel mai amplu'potential de aplicare. RZiminind prin excelen$& un produs a1 qtiintei, a1 cercet5rii fundamentale qi eonti- nuind s5 depindii in mod hotgritor de acestea, laserul s-a afirmst, totodatii, ca un instrument de cel mai mare impact asupra practicii, obligind industriile ~i numeroase alte activitgti la reconsidergri pro- funde, de la materiile prime qi materialele accesibile pin5 la limitele tehnice ,si economice ale posibilitii$ilor de prelucrare a acestora.

Un domeniu important de aplicatii s-a dovedit a fi, incii din anii de inceput ai sfertului de veac parcurs de la inventia laserului, prelucrnrea metalelor. Pe ling5 operatiunile mecanice curente, cum sint tBierile ,si perforgrile - in leg5tur5 cu care laserii de putere sc? ilustreazg mai ales prin precizia qi productivitates superioare, ca gi prin accesul la materiale greu de abordat pe ciiile conventionale -, este potrivit sii evidentiem calitatea laserilor de a putea induce modificiiri calitative controlate, adesea subtile, la nivel microscopic, in insegi structura gi compozitia, materialelor iradiate, @ cu deosebire ale supra,fe$elor ; oxidgrile, nitruriirile gi crearea de microstructuri periodice sint exemple in acest sens. Tinind seama de relevant& deosebitii - gi pe deplin justificat,g - ce se atribuie in prezent gtiintei gi tehnologiei suprafetelor, importants acestei insugiri a, prelu- crArilor cu laseri merit5 s5 fie subliniatg.

INTERA-IUNEA RADIATIEI LASER CU METALELE

Practica a ar5tat c5 implementarea larg5 qi, rnai ales, folosirea eficientg a laserilor de putere in aplicqii de felul celor men$ionate nu sint posibile decit in conditiile unei bune cunoagteri a legitgpilor fizice care guverneazg procesul de interactiune dintre radiatia laser g i metale, in vid, in gaze inerte gi, mai ales, in gaze chimic active. fntr-adevgr, calea adoptat& in anii '60 gi continuat% inprimiiani ai decadei '70 - de stabilire a unor retete de lucru si de prescriere a unor indrurniiri empirice pentru prelucrmea, laser a diferitelor mate- riale, inclusiv metalice - s-a dovedit in cele din urm5 a fi lipsit5 de perspectivii. Dintre dezavantajele ei se pot enumera consumurilc mari de timp @i energie, reproductibilitatea limitatii a rezulta.telor', insotit5 de riscuri de rebutare mari, precum qi imposibilitatea prac- $ie% a unei proiectki gi planificgri fundamentate, judicioase, a dezvol- tlirilor tehnologice de profil.

Ca urmare, s-a trecut la studierea sistematicii gi aprofundatg a mecanismelor fizico-chimice ale interactiunii radiatiei laser cu mate- rialele. Antrenind folosirea celor mai diverse ,si moderne metode de investigatie, de la razele X la microscopul electronic, tehnicile spectro- scopiei de mas%, metodele de fotografiere yi cinematograficre ultra- - rapide, sprijinite prin prelucrarea gi analiza automat5 a datelor, asistat2 de calculator, aceste cercet5ri au cunoscut o considerabilii proliferare, mobilizind numeroase echipe gtiintifice experte in elabo- rarea de modele explicative, normative qi predictive menite s% con- fere noului domeniu fundamente trainice, demne de incredere, s5-i asigure cele rnai bune orientki.

Evalugrii bogatului material experimental qi teoretic acurnulat in aceste cercetsri, punerii in valoare a poten$ialului s5u de a accelera in cele rnai eficjente sensuri cunoagterea $i utilizgrile interactiunii radiatiei laser de putere cu nictalele, le este consacrat& aceast5 carte. F&r& indoialii, lucrarea nu igi propune s5 epuizeze con- finutul yi imp1ical;iile acestui obiectiv declarat. intr-adeviir, diversi- tatea gi complexitatea proceselor antrenate in actiunea radiatiei lase- rilor asupra metalelor fac ca rezultatele acesteia s% nu fie deter- minate strict de parametrii de cea mai evident5 fnsemniitate, qi anurne nakura materialului tintei qi intensitatea fasciculului laser. Starea suprafetei tintei, lungimea de undZ si polarizarea radiatiei, regimul de iradiere - continuu, in pulsuri singulare de diverse forme, in pulsuri periodice -, in sfirgit, compozitia gi presiunea mediului ambiant, ca gi alte circumstante, contribuie fiecare, in mod specific, la configurarea efectului global a1 irtldierii laser de putere a metale- \

lor. Str5duindu-se s5 ia in considerare cit msi multi dintre acegti parametri, in interpretkile nuantate impuse de volumul considera- bil al materialului experimental acumulat, autorii au tinut, totugi, slIrqi delimiteze preocup5rile la o singur5 tern5 : interactiunea cu metalele, de maxim interes tehnologic, a radiatiei laserilor cu bioxid de carbon, in gama intensitiitilor inferioare valorii de circa 1011W/cm2. Optiunea ficut5 a avut in vedere faptul c5 laserii cu CO, beneficiazii in prezent de cea mai avansat5 dezvoltare tehnologic5, au o mereu mai larg5 arie de r5spindire qi, in particular, sint deosebit de frec- vent utilizati in procesarea metalelor. Spre a pune aceastii delimitare intr-o perepectivi corectii, este potrivit s& subliniem c5 majoritatea rezultstelor teoretice prezentate in cartea de fa@ se pot aplica, fie nernijlocit, fie cu minime adapthi, gi altor lungimi de und5, diferite de cea caracteristic5 laserilor cu GO, - de 10,6pn. f n acest sens, lucrarea contine, de altfel, numeroase referinte la rezultatele experimentale obtinute pe alte lungimi de und5, intre care cea de 1,06 pm, obtinut5 de la laseri cu neodim - respectiv cu sticl& dopat5 cu neodim sau cu cristale Nd :YAG.

Lucrarea se intemeiazii in mare m5surg pe rezultatele proprii ale autorilor, din care cea mai mare parte au fost obtinute prin cola- borarea, deosebit de fructuoas5, statornicit5 intre lsboratoarele de specialitate ale Centrului National de Fizic5 Bucureqti qi Institutul de Fizic5 Generals din Moscova a1 Academiei de Stiinte a U.R.S.S. f n privinta literaturii generale, peste 80 % din referintele citate au fost publicate dup5 1980.

Cartea se adreseazii unui public larg, constituit din utilizatorii actuali gi potentiali ai laserilor. Se inscriu in aceast5 categorie specialigti din cercetare, dar yi din produetie, cadre universitare gi studenti. Volumul este primul cu acest caracter ce se public3 la noi in tar%, realizind, totodat5, o important5 sintez5 necesar5 in momen- tul de fat& la nivel international. Un capitol distinct este consamat aplicatiilor tehnologice. Acestuia trebuie ins% a i se ad5uga importan- fa mas& de date yi informatii de interes tehnologic nemijlocit, distri- buit3 adecvat in fiecare capitol. Semnaliim in mod deosebit sectiu- nile dedicate comport5rii metalelor la iradierea laser de putere in gaze chimic active - directie ce s-a impus de citiva ani sub numele de termochimie laser, ce promoveazii realizti ytiintifice qi tehnice care vor sta, fL5 indoial5, la baza unei transformiiri radicale a actualelor tehnologii laser de prelucrare a metalelor gi a inlocuirii lor cu tehno- logii noi, niai eficiente gi mult mai fiabile.

INTERAqIUNEA RADIATlEI LASER CU METALELE.

Cercetstorii gi tehnologii nu trebuie s5 se agtepte la a gjsi, in paginile acestei c%rti, retete pentru problemele, infinit de diverse, cu care pot fi confruntati in teoria qi practica interactiunii radiatiei laser cu metalele. Considerjm ins% & rezultatele gi problematica selec- $ionat%, modurile generice de tratare gi interpretjrile espuse vor fi de natur5 sL-i determine pe specialipti la agi aduce propriile lor contributii in continua perfectionare a modelelor fizice gi de calcul - o intreprindere de care depind in mare mZsur& ritmul gi calitatea progreselor agteptate in aeest sector, de mare interes, a1 gtiintei gi tehnicii zilelor noastre.

Autorii au socotit necesar s% imbine in aeeastg monografie datele gi fenomenele de baz% cu unele deschideri spre subiecte de speciali- tate mai strict%, dar de mare insemniitate in domeniu. fn acelapi scop, capitolele lucrgrii sint intregite cu bibliografii, care, f5rg a pretinde c% sfnt complete, cuprind c%r$i, periodice girapoarte ale institutiilor de cercetare, dedicate subiectului.

La organizarea acestei cgrirfi in form3 definitivg ne-am bucurat de concursul generos a1 unor colegi pi colaboratori din laboratoa- rele noastre de cercetare. Tuturor, le adresW mul$umirile noastre cordiale.

Pentru cooperarea amabilg a unor edituri qi autori rom%ni, sovietici gi din alte tgri care au imbog%tit documentarea lucrjrii cu date gi ilustratii, le exprimiim intreaga noastrrl, gratitudine.

Autorii lucrgrii $in s% multumeasc5 Editurii Academiei Republicii Socialiste RomAnia pentru asistents calificatii pe care a oferit-o pe intreg parcursul preg5tirii c t t i i pentru publicare.

Aparitia acestei cgrti se inscrie intr-un context deosebit de favo- rabil fizicii gi tehnologiei laserilor, in RomAnia tji U.R.S.S. Programele de modernizare a structurilor productiei, recent adoptate in cele doug tiiri, creeaz5 un larg cimp de afirmare tuturor tehnologiilor neconven- tionale. Ele deschid, totodatg, noi orizonturi cooper5rii tehnico- qtiintifice, care beneficiazg ast%zi de avantajul unei indelungate qi prietenegti conlucriiri in solutionarea unor probleme concrete, de interes comun. Din aceastg perspectivg, sintem bucurogi s% oferim tuturor cititorilor aceast8 lucrare - rod a1 bunei aoastre colaborki -, exprimindu-ne speranta c2i cei angajati in dezvoltarea domeniului pe care 1-am investigat, ca qi cei interesati de evolu$ia acestuia, o vor gZisi folositoare.