ANUL VI. - No, 1686 2011111ilemour

NUMERUL .10 EIAN1

r3I411.4.1.27L.1

A130 N'A NI EN T ELE INCEP LA 1 015 ALE FIE-CAREI LIMB si se elites° tot-dta-Uns InaInte

in fluctlreitti ,la Casa Administratiei Din Jadefe Streíneitate priu mandate peetalle an in tarA 30 lei; w treingtate 50

!ant 15 D D 25 T7e! luni

1St

Un ntur4r lln stelnitats 15 base

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZIk

Sa te feresti Ronitine de cuiu strein in casa W. Alexandrl.

MERCUR1 3 NOEMBRE 1893 jesearrasmAinmszasists=itemesavenzussrlsmos."

IVIETERUL 10 BAM

ANUNC1URILE Din Bucuresti i bade'. se primes's:

Illuntai la Administratie din Streinittate, direct la administratie i la

toate oficiele de ptsblicitate Mauncluri la pag. IV 0,30 b. lini-

I III 2,- leT r 3,-

Insertiunele j reclamele 3 leT randul. La Paris, ziarul se giseate de vénzare cu num& nil la Wasn't! No 117, Roteev.

UN NUMÉR VECHI 30 BANI

A DMINISTR TIA i.kriltratill. 6:111,tril 'NATIONALE, (Casefe CaradeorgerIci)

Cu rizicul de a displace organé- lor oficioase care nu me indoesc vor ma arunca asupra rnea cite-va injUrAturI scoase din dictionarul con- servator; sint silit a m ocupa încä odata de un fapt Care pentru mine, are o deosebitä Importantd.

-VOese a vorbi de scandalul Ionescu- Schwalb, scandal asupra cdruia s'a aruncát bine-fdcdtoarea mnsdma con- servatoare, cdci pänd astäzi Monito- rul 'Oficial a tacut ca un- peste; scandal .care a comprornis nu mi- Mal pe ministrul interimar de la j us- titie, dar chiar pe Capul Strituki.

.5i. dad. .5efu1 ,Statului este, astd-zi amestecat in murddria Ionescu-Schwalb, aceasta se dato- reste primului; ministru, care, in se- nila sa ,inconscientd, nu a inteles ea"

departarea imediatd a ministrului interimar de la justitie sé impunea:

Void reaminti In scurt cititorilor AdeOrttlui faptele care ail dat nas- tere- acestui scandal, unic în relaiu- nileefului StatulM cu consilieril

Senatorul de Covurluid. Grego- , riade -Bonachi, a prottar de pre-

zenta M. Sale in Galati spe a ,cere Suveranului gratiarea lui Brudiu, condamnat pentru escrocherie si fal- suri in acte publice.

- In fata delictului de care se fäcirse culpabil Brudiu, IVI. Sa a refuzat in- tr'un mod 'categoric gratiarea perutä de senatorul de Covurluid.

D. Gregoriade Bonachi, bärbat in- dependent fatd d& Sdveran, a ob-

. servat M. Sale cä, dadi refuzd gra- tiarea lui Brudiu,, trebuia sd nu a- corde nici pe a lui Schwalbi, prin- cipalul, culpabil, dorupätor al tuturor functionarilor comunah din Galati.

La auzul riumelui de Schwalb, Regele, cu un ton supdrat,, punde : imi vorbesti de Schwalb? Nu , am rgratiat nici ödatä pe acesi mizerabil.

Cind senatorul do- Covurluifi a-a-. sigurat Schwalb este liber, Su- veranul .a .piecat imediat la peniten- ciarul din Galati, de acolo la parchetul Tribimalulul, si in fine la al Curtei- de apel. Nervozitatea Regelui era la culme, se cunostea sinceritatea omu- lull care fusese inselat, cdci, vorbind cu prOcurorul Curtei, i-a zis : - Trebue inchis acest mizerabil ! - kniosibil, Sire ! - a rspuns reprezentantul ministerului public-

fota unui decret regal, de gratiare.

Din aceastä naratiune, reese-pre- cum aril mal zis-o intr'un articol din luna expiratä Octornbre-cd Regele nu a gratiat pe Scbwalb, si cd in- terimarul de la justitie a escrecat sernnätura regald decretul de gra- tiare.

Fata cu acest scandal-o repet- ne mal pomenit in analele noastre constitutionale, ce trebuia sd facd ouvernul ? - Trebuea sä ceard ime- diat *dernisiunea lui Take Ionescu, escrocatorul semnAturel regale, pen- tru a pune pe .5efu1 Statului la adä- postul bänueli.

Ce a' fäcut guvernul ?- A tolerat pe nedemntil ministru sá se resfete pe fotoliul ministerului instructiu- nei-eram sti zic infectiunel publice -supunind ast-fel pe Caput Statului la comentaril mai mult sad mai putin ddunätoare prestigiul coroanei.

conservatorilor, v incumbd astd-zi datoria de a apdra aceastä coroand inaintea cdreia ve proster- nati, u cu respect, dar cu cea mai sc1rboas6,,, slugärvdcie.

Director p itic: ALEX. V. BELDIMANO

.De i aceastä coroand ne Costa scump, foarte scrimp -viata a zece mil de Vit,eji cdzuti pe cimpiile Bul- gariei, si dou-spre-zece mosii luate cu hapga de la nenorocitii sdteni, totusi noire republicanilor putin ne pasä. de coroand si de prestigiul ei.

Nei núputem privi, de cit cu su- risul pe buze, cum un Lascar Ca- targiu, un Tache, Ionescu, un Alex.- Lahovari, un Petre Carp, terfelesc aceastd coroand, tdrind-o pe toate .bäligarile co nserva toare ! !

AA uitat aceste lichele conserve- toare, cd numai lui, Carol I datoresc pläcerea de a Se läfdi iniprejurul Me- sei budgetulul, si, in nemernicia lor, nu ad putut sti, se despartd de un Take fonescu, un ,falit politic,:un escrocator de Semnäturi.

Ele .voesc a face -din 'aCeastä tlrt- turä Politica o victimä a Reglui, voesc a o impune' ca personificarea coreetitudinei si a cinstei.

Ele nu., inteleg ,c, Take Ionescu esind inocent din acest Scandal, toatä 'rnurddria se, revarsä asupra Suvera»- nului ,lor, care poate fi acuzat, cu drpt CuVint, cä a jucat o nedemnd domedie chid a refuzat gratiarea lui Brudiu, Si cind- s'a intretinut cu pro- curorul 'Curtei de apel.din Galati ;

cci ori-cine. fatä cu solutiunea data aCestui scandal,' poate a-si pune ur- mätoarea intrebare :

oare Regele? Alex. V. Beldimanii.

Fotogkiafii cazone X XI

DON GENERAL PENCOVICI Don 'general Pencovie Eu4tatiu a fost in coaia

militarl, i e leat cu Mo; pe care l a co- piat cum a putut mal bine. M jura cA slat frati de cruce.

Poartif barba i minte cazonA. La 1870 l'a bAtut norocul: in acelasi an a fost

avansat colonel si nunint Ministru de Rtizboi. Dar val peste doué luni i o bucatA, a fost in pas gimnastic din Minister:

La I, April 1893 a fost trecut in disponibilitate. Ind don general Vitzind cä nenorocirea asta i s:a intimplat pe zina de I April, tot crede cl-Y De aceea, se crede la cazarmA de si 011 pAstreaze harba i mintea ca i inainte.

E antisimit foe §i-§i justificii ast-fel credintele: Ce, mAi le'at ? SA fi cu ydanif, ma ? DA de

ce nu se face i ei ofiteri? Ai vèzut .v'un j'dan supirior ? Dupa ce cl legea nu le dii vole, ape nid ei singurl nu s face!

Mai e i vrftsmas de moarte al socializmului : - Mie etf-afi place... Ca... solialitii, pent'cA söiaIistii n'are ghenerali! Ape, dacA vin solia- ltii putere? Eft ce m fac ? CA in arta ca- nna nu anvatA nicicúm EA maturA ulitele !

asa, prigoneste grozav pe sociaIitî. In pri- vinta.asta, subscrisul care a &cut oaste si la Ga- lati, ar putea spune multe.

Semne particutare, n'are.'. Ce sil fac cu semnele particulère leat ? EC

nu port de tit semne cazone, cä de-aia sint me- litar !

Un Rican.

SATIRA ZILEI Rátponsul oitiforilor

Foárte interesante serisorile pe care le-am prima. zilele astea. Sint de toate soiurile, de toate sexurile i tie toate ortoubrafiile. Se in- telege, e vorba in 'ele de biletul de 20.000, pe care unul din nol trebuia cistige la loterie.

Am vrut stt am opinia cititorilor asupra mo- dultri cuni at- fl "iritrebnintat ei suma asta daca ar fi pus mina pe ea.

S'an executat multi si rtispuns. Until zice cit ar fi sburat cu balonul, ca

si cum balonul se poate cumpra cu 20000 lei ; altul zice cif at- fi trimis la balamuc pe Ri- golo, - ca i cum Rigolo are nevoe de pdre- rea idiotilor despre el; un al trèRea, care is- cäleste Un cititor al Adevruluí se leagt de Directorul acestul ziar. Fireste n'akt arätat di- rectorului scrisuarea, acea.

Mai stilt cititori cari spun cit s'ar fi insurat,- par'ca-li trebuesC bani pentru ca sä.41 legi piatra de git.

Gel mal nostitn,- maI, realist si tnai practic e un domn careiscaleste Apostol si care spune cá ar, it pus lonii la 6 spre a trät din dobinda lor yi (ta pu mai cituta slujbä pp la Ministere i pe la prefecturil,,,care ma trimete vardist din Uti grad to armat, care e may cova ca sergentu de stitatkilv,

Male, ON121144,.

Nu-I asa cli e orn tut minte cetäteanul A- postul, ex grad In armatä?

Sti, spun drept, multimea de scrisori care mi-a vent, zugrävesc starea unei pArp din opinia publicä. Mie mi se pare c am fäcut bine inflintind acest snift de referendum... - ruai ales pentru c6 nu prea am su- biecte, - imI propun s'd pun 'din and In chid intrebärl cititorilor, ca sa mä ajute ei cu prétioasle tor lemini.

Rigolo.

Consilille Comúnale De mina vreme inca, toatd ltirnea

arettat ,etdi.nca nemultamire pe care aü stirnit-o epusiliile comunale. Parinyi comunelor urbane Mai ales, sunt. de o lene si de o nepeisare uimitodre.

Tn capitold, de pilda, sint ani de cind diferitele consilii care Succedat, nu

intrunit compleete de cit foarte rar, si toate.sedintele se, amtnd, 'necontenit, safi se tin cu doi-trei membri ; ajutori de primari ,ea I. Serafim, i ali, aü trebuit sd fie exclusi din consiiiii, ftind-cci toate chemarile au rmas fdret rezultat timR de mai multe

asa, .in toate 'orasele, afacerile co- munei se çampromit cu desdvirsire din cauza cd cei edesi nu se fngrijesc de cit de afacerile ,lor personate, care propel- sese multelmitä situatiei politiceTe care ei afe pus mina.

E o adeveratd rusine, dar nimeni n'a ceititat s'o inldture, i aleii ele azi aft Witt ca eei de ieri, cei de miine vor face ca cei de azi.

Spre- ,a se pitted sili consiliile comu- nale sd, lticreze, ar trebui sol se feted o lege prin care sd se. dea drept alegáto- rilor comunali de a impune ori-ce ches- tiuni care ar' interesa crept.

Ntt ar fi drept oare ca alegatorii sä nica adaca aminte` ales' ilör cd i-aft co- cotat' numai ca' pc niste delegati ai obligati set. se.ocupe de afacerile cumunei?

De sigur. i bled' cu 'atit mai 'nun cu cit tort consilierii corminall, ca si eel judeyni, urmind exempltil deputatilor, ultd imediat tot ce aü fetgadnit inainte de alegeri.

Mid dar a lege inteadevcir folositoare, care s'ar putea propune Camera in se- siunea 'cc se va deschide imste' cite-va

obligatia consiliibor comeinale de a rezolva chestiunile areitate de un numeir oare-care de alegatori, inloCuirea grab- nied a consilierilor cari ay lipsi de la o seding fdrei motive puternice.

Cine o va propune? Gerber.

REDACTIA PASAGIUL RANCE! NATIONALE, ,(Ca sele Carageorgevici)

maid a, generalului Manu, care sd inldture beinuiOld a jnnimisti- lor contra sa. Cit despre alegerea lui Péucescu ca vice-prerdinte al Came-

nici vorbei nu poate fi. Scurt si cuprinzétor !

. Carp-Krauss ad vorbit In coloa- nele unui ziar german ; rämtne acum ca conservatorii in genere si gene- ralul Manu i Pencescu In special, sä inteleagh cä .5eful lor nu mai este mämäligarul de la Goldsei, ci rdze- sul de la Tibdnesti.

Supune4e D-le general Manu !

aSigurä: pe jhrifmigi de devotamen- tul D-tale, cäci altmintrelea nu vel urca treptere fotoliuluI presidential al Camerei.

Renuritti; D-16 Peucescu! la vice- prepdintia Camerel de, cit sd te ex- pill la o cädere sigurd.

Asa air hotdrit Krauss-Carp !

Asa va fi !

Argus.

UN. ULT1M ULTIMATUM -- Petre Carp, prin pana evreului

sd Krauss, a (Tat' bättinilor conser- vatori, grosl de cap, un ultim ul- timatum, in ziarul german Münehner, Allgemeine Zeitung.

In numértil sea din cinci Noem- brie, (st. n.), organul luí Xrauss- Carp publicd o corespondentii cu data din Bucuresti 31 Obtombre.

Corespondentul aratd imposibili- tatea mentinerei mai departe a si- tuatiunei parlamentare i guverna-

.

mentale actuale, declarà," cd mi- junimisti' sint hotariti a peireisi

ministerul dacei reformele propuse de ei nu vor fi primite ca program gu- y ernamental.

Evreuhcarpist constatd CA intele- gerea junirnisto-conservatoare, a facut un pas inainte prin mazilirea de ceitre Gascar -Catargin a primarului de B6lad, care lucra pc NO, in contra junirnistilor, sub impulsiunea lui Alex. Lahovary.

Corespondenta se termind cu ur- mdtoarele cuvinte amenintätoare la adresa generalului Gh. Mann a. lui Gr. Peucescu :

Acton se vor face mari *sforteiri, din partea lui Lethovary parti- zanilor sèl, pentru a face posibila rea- legerea generaltilui Manu, ca prese- dinte al Camerei. Premergiltoare insa a unei asemenea alegeri, va trebui sd fie4 numdi de cit, o declaratie for-

'

Grecia se scufundlil pepe§ile care ne, soSesc din Atena ne

arata cá starea de lucruri din Grecia a ajuns cu totul disperatil.

MinistruP Sotiropolu, care fusese che- mat de Rege ca sa dea o solutie sat's- factoaré crizei firiancire si economice, dupa o sfortare inutilä ,de cite-va turf!, se retrage deelarindu-se incapabil de a putea remedia cltu-si de putin situatia prea gray compromisd.

cine'a fost chernat formeze. noul minister ? D. Tricupis ! Unul din aceia gäruia se datoreste in mare ;Parte de- zastrul ,ce .ameninta Grecia.

Sa reanaintim . pe scurt cititorilor nos- tri din ce pricini Grecia si. ; atlá astäzI pe punctul de a dalfaliment :

In prima linie, relele sint datorite imo- ralitätzi si destrabaldrei diferitelor gu- verne ce s'ag succedat la cirma tare!". hful cel mai cumplit a domnit mai tot tirnpul in finantele Lucrari pentru care s'ag cheltuit zeci i suterde milioane nu valorag In realitate nicf pe jurntate: Guvernul a zvirlit insemnate sume de bani In burse i stipendiT acordate tu- turor acelitilor i protejatifor. Fie-care alegere de depptati era o pricina de chel- tueli si de pagube enorme pentru

Clasele dominante considerag Greeia ca pe o mosie de exploatat $ i concurat ca 'la' un adeverat mezat penlru a pune mina pe Camera. Natural, cá eel alesi cautag destoarca insutit cheltuelife facute cu alegerile.

S,i daca ar fi luptat -cu propriele 4or mijloáce I' Dar ' coruptia alegAtorilor se practica tot pe spinarea Ore! : burse de studif, darea de concesiI monstruoase altele 'se fäceati din resursele budgetäre.

A doua prieind deruinä a lost inca- pacitatea paten-Ca a diferitelor -minis- tere.

Condusi de ideia sovinistä cA, Grecia moderná trebue sä atingä din nog strá- luirea i prosperitatea Greciei antice, dar nediridull socoteald de schimbarile economice actuale care nu se mai potrivesc cu cele din antichitate, guvernele grecesti ag intreprins o suma de lucrari foarte costisitoare i ferte inutile.,

Ci tam intre aftele o retea de .1000 chilometri de drurn de tier, In mare parte nefolositoare, 0,01 Grecia e ma! inult o tard maritimä si nu prea are ne- voe de cal ferate.. Taerea istmului de Corinth care n'are nici o insemnatate

de, o utilitate, cu totul mica laä de bánesti facete, etc.

In curled Grecia va suspenda piáile si va fi pusä sub tutela bandwrilor strain!, cari diva ce se vor indestula ef, ce brurra va mai räminea din bud- get, va fi lásatá peutru satisfacerea tre buintelor Orel !

SA luarn aminte i sá tragem din acest eveniment toate invapturile posibile. 0 tara. Mica si lard resurse, marI, trebue sas1 cuMpaneascii, bine 'cheltuelile. 0 móriarchie costisitoare, milioane arm- catee in fortificatif t niste guverne co- rupte i incapabile ne poate usor aduce

pe noi la starea de fata a Greciei.

Eisipa averej naVionale Ministrul domehielor a alcAtuit un

proect de lege privitor la exploatarea minelor, proect coneeput In modul cel mai reactlonar, de oare ce pomeneste despre toate intrInsul, dupd. cele ceg6.- sim prin diferitele ziare, dar nu se o- cupA absolut de loc de searta muncito- rilor st de ,interesele -

Chestia dacii bogatiile subpämintene, minele, trebue sá fie considerate ca pro- prietate nationalä sag privatä, poate sa fie diseutatá i controversatä In Wile Apusene, la noi credern ca nu mai poate incápea niCI o discutie : minele trebue sd fie proprietate nationalet.

Afard de faptul câ e gred sá se stabi- leased Old unde se intinde dreptul par-- ticularilor al societätei asupra bogá- tillor naturale ale tine! tfirI, dacA un individ poate pune stäpinire asa din se- nin pe pmint, pe apá, pp -aer, pe adin- cimile parnintului, etc., la no! chestia se cbmplica i cu alte consideratii. Ex- perienta ne-a dovedit in de-ajuns ctt sunt de incapabile si de daripanatoare clasele noastre bogate i cit de rag si de pA- gubitor intereselor tarei aü stint aceste clase sA exploateze i sa desvolte bogAtiile incapute in mina lor.

Pämintul tare!, secätuit i pAdurile de- vastate in mod barbar, impune guver- nelor noastre, ori care ar ele, sa nu ma! lase exploatárei priVate i cele-Palte bogátii neexploatate incá.

Minele trebue &A fie ale natiunei- si ex- ploatate' nutria!' de guvern pe bazele tele mai stiintifice, i mai folositoare tare! si lucratorilor ce vor lucra In ele:

Dacá in occident, unde legile sint mai drepte i aplicate mal cif strictetA", pro- prietari! de' mine ad nendrocit ,generatil intreai de Muncitori exploatIndu7,I in Modal cel mai neomenos, ne putem in- chipui ce se va intimpla la noi cu lu- cratoril miner!:

Avem avantajul, de cite ori voim sa facem vre-o reformä sag sä organizärn o ramura mina -de productie, sa ne fo- losim de experienta sectdärä a celor-lalte tärf i sa facern ast-fel ca sá evitäm gre- selile In care ag cäzut

Introducind $ i la nol exploatarea mi- nelor, asa cum se face in alta parte, pe linga ca vom da prádä uner carmen ce nu meritá, atitea bogatif, vom introduce

mizeriasbuciumärile si grevele care frarnintä groáznic centrelè miniere straina tate.

Se impune deci absolut ea minele sä nu fie läsate a fi exploatate de particulari, ci declarate avere natioriala si exploatate de stat prin ajutorul unui imprumut natio- nal" $ i al sindicatelor de muncitori orga- nizate spre acest scop.

Idem.

Comptabilitatea ,forato Mine - In seria mea de articole cArora Ade-

vrul i-a deschis coloanele eu atita buna- vointa, am a tins putin i chestia tarifelor la cane noastre ferate.

Cer voie SA* mat revin, in doué-trel articole speciale, asupra unor chstiuni pe care le cred de o mare insemnatate.

SA vorbim azi despre asa numitul biurofi de restitutiuni.

Acest biurog are sarcina de a restitui, dupa verificare, perseanelor in drept, taxele ce s'ag perceput mai 'mult de di- ferit! easier!, fie prin necunostintá de tarife (care sint un adevrat pdeat, fiind toate cele internationale, redactate in limba germand,, si mai tot! casieril neaosl romini, nestiind limba germaná), fie prin eroare de calcul.

A vind o ast-fel de datorie, acest biu- rod ar trebui ca din momentul ce con- trolul constatd, o supra-taxa, acea supra- taxä sä :se inapoeze celui In drept, lard a se mai astepta reclamatiuni.

Asa ar fi, daca. s'ar lucra exact, si dacil in capul acelul biurod nu ar fr un evred, Calmar, patronat de un alt evred, La- tainer, sub seful serviciului comercial ;

acest din urrnet a ajuns milionar la C. F. §i, ca ori i ce evreú, is! mad mal 'MUM de gheselturile sale.

Cele mai multe reclamatiuni de resti- tutiuni, ad rémas la dosar panä anul trecut chid un italian, D. Burdin, a avut fericita ideie, de a deschide un biurod pentru reclamarea t restituirea taxelor

Interim. percepute pe nedrept de directiunea G. F. R. Un asernenea biuroü, care nu si-a

....1111misiet

2 MERCURI 3 NOEMBRE 1.893

gásit in Mel o tärä locul sü, gel la no" este o adevratá rusine pentru adminis- tratia C. F. R.

Aceiaai neghgentá i nepfisare e i la cele-alte biurouri.

Berroul de control de si e menit a tinea o situatiune exactd Cie veniturile ei cheltuelile fie -Orel Statiuni , in parte, e eta de in urmä cu verifiedrile, in ea nici o datá controlorul Insárcinat cu re- vizia unei case, nu poate cunoaste e- xact situatiunea eL El se märgineste a inainta operatul la biuroul de control, care abia dupa 5-6 lurn II verified. I

Ast-fel cá s'aü vzut casierl car" la pre- dare sail la revizie, s'ati gäsit !a regula, iar dupd cite-va luni impus de direCtiune spre implinire, o lipsä ma" mare sail mai micá, i mai mult saü mai putih adeOratä.

Este nevoe sä ma" amintim aici ca- zul recent cu impiegatul Dimitriu din' T.-Frumos ? Saü cazul casierului Dula- ,

cescu, din Slatina ? Säú cazul casierului Ulrich, din Ia,s1, care singur a venit in Bucuresti si dé prin pininite i poduri, îT strinse hirtiile de valoare, pe care le inaintase cu compturile ei care dat ca Implinire ! -

Directiunea, iiind convinsä de negli- genth acestin biuroti, eit ,si de anomalia ce existá in aceastä comptabilitate a C. F. nu mg are cerajul de a da în judecatá pe casiern näpdstuiti din not, ci se mär- gineete a le ,dicta lipsa spre implinire.

Dad acol casier e un functionar ve- chili i cunoaete ce poate biuroul de con-. trol, nu se bazeazä pe lucrdrile cautá, limpezi singur situatiunea I

Vechii fanctionari, fug mai top de 'casei, ast-fel cd directiun ea .e nevoitá a se servi de copii eaiti din acoala de miacare. Iar aceatia, ne experimental' CU manipula- rea bänilor si cu comptul, in cite-va luni incurcd situatiunea ast-fel, tu cit cu greti i-se mai poate da de capät.

Dad, 'eel putin bieroul de control s'ar servi de controlorii lui pentru instruirea tinerilor easier' !.... .Dar nu ; ei Ant lá- saU in sarcina controlorilor de pe la in- spectiuni, cärora .1i este imposibil, a face fatä tuturor capriciilár inspectorilor sub-inspectorilor. Cei ataeati pe iîngá directiurie, sint intrebuintati de D. Duca pe la päräZile C. F. R. ei Vezi jobenati

mánusati, insulind in cálátoria lui pe cutare ministru saft cutare ambasador I

Tampon.

CONVORBIRI INÎDIE em.

Electricitatea la Craiova Un zvon surprinzdtor iml gidilá tire-

chia : Capitala Banilor ya 11 in curind lurninátá cu electricitate I V incredin- tez cd noutatea a nu e banalä, i rneritá toatá atentiunea,.. cronicarilor .de ga- zete.

In adevér, stradele Craiovei, 'cind a nenorocirea de a li lipsite de razele generoase ale lunef, impresióneazá foarte urit 'picioarele celor tar obicinuiti cu hop u- rile ei noroaiele, de carI acest oras este cu ' prisos inzestrat.

Afará de asta, la sfiraitul acestui imul oras cu oare-care muträ europe- noes* nu-i ma convine .sa fie luminat Cil gaz. Asupra acestul fapt e derimä de amintit o farsá, pe care a suferit-o Cra- love acum un an.

D. Slávilescu, care-are in atreprizá lufninarea oraeului, avind o neintelegere cu primäria, intr'o searä n'a volt sá lumineze oraaul. V puteti inchipui sur- prize cetätenilor cind pomenit in Intuneric.

Era dar imperios derut ea un oraa, avind o faima istoricá destill de' cunos- cutd, sd. aspire Ja electricitate, dupa cum o planta ascunsä in intuneric cautá a ieai la sore.

Dar Me Intel) : la strälucirea clará a electricitätei nu Nâ leai mai in e-

APIMI.0.91=AW

videntá praful si noroiul ulitelor, murdd- riile j mlaatinile mahalalelor, eadavrele de pisici si de clini azvIrlite in mijlocul drumurilor, ca Mate eroi cázutI pe elm- pul de luptá

Nu se vor vedea rue" în plind Thmind gunoaiele curtilor, báltile läturilor a- runcate de bärbierl In ,lata .Saloanelor de ras, tuns i fiezat ?

Nu va izbi mai puternic ochii amivi- torilor casele In 'rant* sandramalele ce amenintä sa cadá peste trecátori, la fle-i care pas ?

Val ! mé ingrozesc prevzInd cite pri- odioase va descoperi electrici-

tatea I

acum, intreb pe inteleptil consilieri comunali, cu D. Ulise Boldescu in frunte, mai inainte de a fi votat un credit pentru acest lux de luminä, nu era mai nemerit sá se ingrijeaseä, odatä pentru tot-d'a-una , cu pavarea stradelor, cu curätenia deplind a orasului ?

Fac, aa, o intrebare. Tradem.

INFORMATIUNI LectorA nogri vor gäsi tot-d' a-una

pe pagina a treia 13ursa Cer,ealelor din Braila 0 .la pagina'a patra, burSa din Bucuresti precum i plecarea sosirea trenurilor din si In Thicu- resti.

=117111M

Redactia administratia ADE- litRUI-111, s'a mutat vis.à.vis de vechiul sfiii local, in locul so- cietMei UNIREA.

Adresa rämine acea§i ca mai ioainte. affilOs

Se intrebaii multi te interes a putut:sd aibá un anume Ciuhureanu pentru ca, in complicitate cu ziartil 7impul, sa' insceneze nerusinatul san- taj pe care cititorii nu uitat de sig, r i cu care vroia' sá loveascá in cinstea directorului nostru.

Taina s'a dezlegat tocmai acum prin glasul Monitorului Oficial, oai.e publicá in numrti-i de ieri decretul urmätor :

«D. N. Ciuhureanu, locotenent in re- zervá ei fog' sub-prefect, . este numit în postul de grefier-comptabil clasa I in serviciul "penitenciarelor si Insäreinat a face serviciul la penitenciarul Dobrovata..

Escroci i pungasi din patru Jun- ghiuri, grábiti,N6 a ne caloinnia, cad.' vé asteaptá recompenselel '

sintetI multi ?

Monitorul Ofiial cir data de azi pu- blica rectificárile la bugetele ordinare,ale oraaului GaIai,, Rinaniou-Sárat i Cälfi-

ast-fel cum aü fost yotate de cd- tre consiliile comunale respecti ie. ---

Directiunea comptabilitatel generale face cunoscut cá ,plata pensiunilor ci- vile pe luna Noembre se va face cu, in- cepere de la 15 ale acestei

eartetenitOret:

Eri s'a desfäsurat o dramd trista, in institutul, de Domnisoare dirijat de D-na Filionescu.

Una din eleve s'a Oträvit en acid Stárea desperatä, nu se

sperd, sá mái .poatá scdpa. Cauzele care a impins pe ne-

norocita elevä la acest :act de dis- perare, sint Inca necunoscute: .

Ploaia cdzutä zilele acestea,a pro- 4.10111...7114AIOISAIIIMAIMEIMMAISI 11111111111112.1111111116.111SW

(Ins foarte marl pagube -din pricina inghetului care a urmat imediat,

In special a suferit serviciul te- legrákc i cáile» ferate. 0 multime de fire Jelegrafice "s'atä Tupt tre- nurile a sosi Cu --foarte, marl in- tirZieri.

Telegramele ' din strreinätate sosesc foarte greil sati chiár de loc.

Serviciul de noapte al Agentieti Ro- mine n'a sosit azi dimineatd.

P.E4`400,

D. I. Theodoresch, amicUl colabo- ratorul nostru, a tinut o conferinlä Du- minied. 31 Octombre, la cercul studiilor sociale, despre InstituOile politice in El-

' vetia. Conférentiarül, inteen limbagiti precis i sobru, ä desvoltat teza sa, care prezintá rin iriteres deosebit din punctul de vedere politic si economic. Din cauza vreinel rele, auditorul a fost patin nu- meros. Din aceastä cauzä, D. Teodorescu a.: cedat rughmintilor se", de a, mai tine Inca odatä hceastä instrue- tivá Conferinta, inteo viitoare Sambätd, la 'Clubul_ Muncitorilor.

Senatoril si deputatil liberall se vor intruni Simliátä 43 isfoembre in localul clubului liberal din Capitald. spre a dis- cuta asupra atitudinei lor in Corpurile legiuitoare.

Constitutionalul de ieri publid lista decretelor trimise de D. Marghiloman spre a fi iscálite de Rege la. Sinaia, de- crete priVitoare la numirea de magie- trail inamovibili.

Aceastá informalie foarte anticipatd ne-ar mira mult dacá n'am ti ca D. Marghiloman se intretine zilnic cu cite un reporter de la Constitutionalul.

Informatia aceasta a fost data in mod foarte grapos ,de cdtre insmi D. ministru de justifie limn reporter de la 'Constitu-

Frumes de tot

In 'noul program de Stull pen tru oa- lele secundare din lard, intocmit zilele acestea la ministerul de instructie, s'a admis numitul sistem de bifurcatie.

Acest sistem consistá Id eparaliunea studielor din cursul superior al liceelor in douh: partea s,i partea lite- rará. Limbele Latina', ei Elena rämin fa- cultative. Cursul secundar inferior re- mine acelasi cá i ma" inainte.

Sistemul aceste, aplicat de mult In Franta, a dat roadele cele mal bune, elevii liceelor se specielizeazá in ramura pentru care ati mal rnultà aPlicatie°.

Ne mirdm mult cá D. Take loneseu s'a' gindit .1a o aSa de bunä reformä.

Eri seará s'a intrunit cOmitetul Ate- neului spre a reclacta programa cenfe- rintelor pe anul acesta.

Pe soseaua care leagä capitala cu Cäläraeil, se Oa un pod stricat, la lo- calitatea numitd. Valea Pasärek pe care consihul judetean e hotärit sd-.1 inlocu- iaseä. Antreprenorul care a luat lucre- rea, a därimat podul eel Vechiti de acurn cloud lunl i nici päria astäzi'dfa pus in lucrare podul cel not !

Comunicatia satelor, care se Srujesc de acest pod, cu capitala, a devenit abso- lut .Bietii oameni riu pot veni cu producte la tirg i sufer din a7 ceastá pricind foarte marl pagube.

Acum, din pricina ploilor, Valea Pa- e plinä, de apä ei nu se po ate, trece

nici mácar cálare saü cu piciorui ca mai inainte. S'au intimplat chiar i accidente grave zilele acestee : care indmolite rupte, oameni scapati ca prin minune de a nu' se ineca, etc.

S'a prezentat D-lui Niculescu-Doro- bantu, ,preaedintele copsiltuluI judetean de llkw, o petitie semnatá de tog pro-

FOITA ZIARULUI ADEVERUL

39

TAINELE \OPT I DE

M.' E. BRA DON

XIX

Castelul Biaelomond

Lady 'Edith Merton era aaa dar chisä intr'un apartament al easel' pin- Oar& a bärbatului sat La ce-1 slujea azi aurul pentru care se vincluse in floarea tineretel, in toath strälueirea frumusetei sale ? Se vedea *it'd, de un ochiu nea- dormit siInchisa ea o nebuna.

In prima pornire' a furiel sale, ea se arund in tome ca o tigroaid asupra femeel insdrcinate a o pazi.

Furia aceasta nu fäcu de cit sá inta- reascd pe aceea care o pOzea in credinta nebuniei Edithe" si nenorocita continua a prot esta despre fimpezimea mintel sale cätre niate urechl surde i invtaté cu asemenea lucruri.

Se stie ca nebunil cei moi primejd- inteo` casá de alienati, declarä a-

adesea päzitorilor lor, i asta cu toate aparentele adevrului, c mintea le e cu desávIraire sankoaad, si cá gardienii s'int nebuni.

De aceea, In zadar jura i afirmaiady

Edith Merton ed ' ace" earl' o inchiseserá atiü bine csa &base e tot aeh de sänd- toasa la minte ca Gardiana visa pe Jîngá &rise era de aproape patru-zeCi de ani,'eu o infätisare bárbä- teased., cu pielea galbená, cu sprIncenile negre i stufoase , imbinate de-asupra unul nas ascutit. Toatá viata pe- trecuse Intre zidurile unei case- de ne- buni ; era färd pentru infirmitátile cif care se obicinuise din tinerete ; asprä, severa, ascunsä, era facutä pentru a in- epira frica a , muia inima; cea ma' mindrd. a se numea Marta Crookman.

Cind dupá o noapte agitata, lady Edith senlä a doua zi dupá grozava scenä

pe pare am povestit-o, ea gasi pe femeia aceasta aezind la cápätiiul sett.

Vreme de aapte-zeci i doué de ore lady Edith rmase la Park Lane,' pázita de" Marta zi i noapte i färd sä aibá voe sá vadd vr'o altä omeneascä. Usile exterioare ale apartamentului sera inchise cu pheia, lar aceasta era 'In Mina Martel, care primea printr'un ser- vitor hrana necesará Edithei.

Cite odata nenorocita fried a contelui Horton aedea ceasuri intregI cu fata as- cunsá In mlini ca incremenitä de oroa- rea situatiel sale ; alte ori, pierzind ori-ce stäpinire de sine, se läsa in voia furiei si cduta sa fuga.

Lasä-m sa tree striga ea cátre Marta, care se punea tot-d'a- unaln dreptul usel, indatá ce vedea pe 'Edith indrep- tindu-se inteacole. - Nu inainte de a v face bine, - respundea gardiana.

pritarii i satenii earl sufer din pri- cina acestel culpabile neglijente a antre- prenoruluI Meä nic un rezultat. Mal mult chiar, proprietari au oferit antreprenorului, sä fad pe cheltuiala lor o punte eat" un podet *vizor, iar el a refiiiat .1

gerem 'sá se ia grabnice. msuri pen- tru a. se restabili circulatia. La caz de nu se va face ilimic, vom reveni.

&Pa incepiat concursul pentru ocu- parea catedrelor de limba germand de la trei acoale secundare i profesionale de fete.

Comisiunea examinatoare se compune din : D. C. Dimitreseu-kei,. presedinte ; D. M. Berar ai D-na Lupu Antonescu.

Sunt inscrise 15 concurente.

Afläin ca D. Paul Theodoru, judécátor de insiructie pe linga Tribunalul de Ilfov, va, fl permutat, iar in locul säti va fi:inaintat D. Vlädescu, procuror pe lîngä acelae Tribunal.

Consiliul de ministri de azi se va ocupa cu disctarea proectelor de legi care stati in strinsd legaturO du budgete1C1

D. Iorgu Liteanu, un generos pro- prietar din comuna Litenl, yzind eä in localitatea sa, de cît-va timp bintuie an- gina difteried, a oferit o casá in care s'a instalat un spital 'pentru dutarea co- piilor atinal de aceasta boala.Dsa a mal dat Inca branä copiilof i mumelor lor, a despägubit pe sdtenii drora ars obiectele ce nu s'ati putut desinfecta ei a cumpärat o etuvä Haeger pentru desinfectare.

=11/ D. i. M. Rimniceanu, directorul spi-

talelor i sef al inginerilor topograft din Dobrogea, a luat initiativa sa se cons- truiascä un stabiliment de bäl la locul. Techirghiol,' sitat Intre Costanta Acest loc contine felurite säruri si are un llama( mult mal negru, mal gras mai gros ea, cel .din Lacul Sarat.

Un individ numit Frederic Bauer .a reuait sâ escrocheze o sumä foarte mare de ban" de la o multime de lezne-cre- zdtorl, premitindu-le 'marea cu sarea dindu-le in schimb Mete titluri de rentä roinitid strine färd nicl o valoare.

Atragem atentia puhlicului asupra tu- turor acestor pungasl cari insealä pe Ain cap ei sä nu mai cumpere hirtisf Strine pentru care li se fägadueate o dobindä mal mare ce

Ministerele, de exteine i justitie aü intervenit pe lingd guvernul Olandez 13entru a obtine areStarea i darea in judecata a escrociilui Bauer care domi- ciliazd in Amsterdam.

INT001025Er1

Itégele va veni in capitald. Mercuri di- mideata si mva sta numai dou zile:

11f6.114

0-rui Urec,hia Bulevardul Aeademieim 4

MARCEL PREVOST

Douh-zeei §i opt de zile D-na,Coutelier eatre ,D-nu Coutelier

4 Aprilie.

Oh scumpul meü, ce tristá sint sin- gurä, numal cu bona, - ce ,urit mi-e cum me plictisesc ! 'Si chid me gindesc

ábia douázile de chid am plecat, Cä absenta ta, va mai dura Ind dou6.- zeci i ease de zile, aded cloud-zee" ei seapte adäogind i ziuh ,cind te vel In- toarce.

Guvernul acesta nu e de loc rezonabil. Iml ia bdrbattil me iubit, 'II duce de- parte de femeea lui trei luni,

dupe efisatorie. Si pentru ce ? te intreb. La ce esti tu gun, in infanteria din Brest, -in vreme ce sotia ta sta singurd la Paris ? Nu cum-va primul comisionar al ministerului trebuie sá fad exercititi militärese ? ,Si apoi, intelegeam á stai dotiä-zeel Si opt de Zile In Brest, cind locuiai en,' mama 'ta Bretania. Dar acum chid ne-arn mutat In Paris ? Eta gäsesc cd toate acesteh MIA absurde si mi se pare foarte natural ca atitia oa- meni eh fie nemultämiti de Republica.

Stn, canapeaua din cabinetul tn. de lucru. El bine, biata canapea se plicti- seste si ea I..; Mi-a marturisit-o ; am vorbit ieri impreunä, toatá dupO amiazá. Chid o privesc, imi vine 'sá rid ai piing.

Colegul tti Simon a venit sa me vada. Tu i-ai cerut ca, in lipsa ta, dea cite-va vizite pentru a-mi tine de urit a-ml comunica ce se petrece la minis- ter, de care te voill tine in curent. E un bäiat pläcut ei bine crescut. Dar cum 1-am auzit vorbindu-mi de biuroti, de amploiati, - cum itni vorbeal i tu, rn'a induioaat asa de mult ea am iceput Sä ping. Cred eii bietul bäiat n'ate sá mai revie. Prima lui vizitä a fost de loc veselä.

Adio, scumpul meü, amorul iubit. Dräguta ta fernee te sdrutä. In coltul mustätei. Me due sa me culc F visez pe Jac al° meti care .lipseete.

Charlota. P. 'S. - Am primit o scrisoare de la

mama ta. spune cá ar idori sä te dud. pe la dinsa, dupä ce vei ter- mina serviciul. Ah nu, nu, nu voesc...

42 Aprilie (fragment). Incerc sá citesc pentin a-mi invinge

insomniile. Dar tu etii cd nu-inl place citirea ; ea iml obeseste ochil fall a putea sá -.adorm. i apol, chid in acele dry e vorba- de tinerii cari se iubesc ei se sa- ruta, mé &deep la nol i imi vine sá

plingo. Damne L. ce larg e patul cind dorm inteinsul singurá I...

Colegul tti Simon continua cu vizi- tele. Vine la cite dou zile ; simt multä pldeere vorbind cu el despre tine. Dar, scumpul mein nu jgäseetl ca aceste vi- zite (Acute unei femei tinere stint cam iMprudente ? Nu pentru mine, de sigur. Omul care imi va face sá nit pe Jac al med nu s'a näseut Inca. Dar pentru el. El e neinsurat; e tiner, o nu sint uritä, nu este ae,a ? Mi se pare cá de cit-va timp imi face ochi dulci. Cred cá nu noi vom flu cauza nenorocirei lui. 'Scrie-ini ce sá. fac.

.

P. S. - Nu voiesc sa-ti serif' nimic displacut, dar, series', scumpul man mama ta e curioasä. Dad vrea sä te vadä &are de cit sa se dud la Brest. Te va vedea In toate zilele klupä ce-tl vel termina serviciul.

16 Aprile (fragment). Nu e plácut ce-mi scrii, cá femeile

cred eá oamenii se amorezeazä de ele numai cum 'le' \red. Te asighr ea cole- gul Simon inceph a fi indrágostit de mine. Aceasta ,mi-e indiferent ; dar la ce bun a läsa acest orn sä se ambaleze, de mine. N'ar fi mai bine sä-I spun a-el ve- dea de afaceri ? In sfirsit, cuni vei von'.

Am mereti insoinni i elite nervoase. N'am pofta de mincare s,i' nimic nu-mi place. M plictisesc in casá i cu toate astea nu pot hotaria a ieei sa me plumb. Oh ! reintoarce-te mal iute, scum pul mat 'adorat. Am nevoie sä te simt a- proape de mine. Dad vni mai sta incá opt- zile IMgä mama ta, el' bine cind te ye" reintoarce in Paris nu vei mai gási ne 'Charlota tá. Von.' muri di durere. Intelegi cá nu trebue "sá te mai du' la maina ta.' Im" tighdueeti ? ........ '

17 Apritie.

Te rog, dad aceasta scrisoare iti va -

sosi la timp, autorizeaza-me, prin rs- 061.41141M11111. .1=11111411111MINE. - Bine !-striga Edith cu un ris con- - Cine zice ea eü sînt bolnava ? - Small, milady, dar eä sinteti

bolnavá. Indatá ce yeti fi vindecatk v va fi permis sä" mergeti, Uncle v va pläcea. - Ascultd-m zise in sfirait lady Edith, fiNind ochii si negri i sträluci- tori pe fata neinduplecatá a Martel, - ti s'a spus, cd.,eü sint nebunä ?

Marta nu respunse. , spun Ind ()hid cä stilt niate

mincinoeL E o minciund, o minciuna in- fanta, ! In fundul inimei lor atit. de mi- aeleati el ,stiu ea eft sint tot aaa de 'sä- ndtoasá la minte ca Ia la. astea !

Zicind acíste cuvinter ea alergá la toaleta sa, deschise o , casetd aruncä

picioarele ingrijitoarei sale o grá- lnadd de pietre preliPase.

latá l-striga ea,-pietFele ecestea valoreaza milioane. la-le ai dO-rni in schimb cheia de la 110.'1,mA- me sa scan de aid ei dada scare ar fi in fladri, voiil trece-o pentru a ajunge in stradä. 0 datá ieaita din case asta blestematá, am prieteni, prieteni nobill, cari me vor ocroti, earl imi vor da uri Odäpost. Ia o datá juvaerurile astea, ele fac o avere CUM nici n'ai visat-o veo data. Ia-le

sä plec. Ochii Martel priveail juvaerurile strä,

lucitoare respindite in desordine pe co- vor, uncle le aruncase Edith.

0 luptá grea se incinse fn inima-i neagrä ; ar fi voit cu drag sa ia juvae- rurile, dar ;,sinitea cd a le lua Insemna a se pierde i prudenta invinse lacomia.

Stringeti ,toate astea-zise ea era- tind juvaerurile i vorbind en mindra Edith ca tu un copil neascultätor-strin- geti-le indata ! Dad lua, ar fi per-, zania mea, nu mi-s'ar da voe sä le tin miicar o jumtate de ceas. Am un loc bun aid, milady i nu vréaü sd-1 pierd.

Lady Edith privi pe ferneea asta cu o mare desamdeire. Intelese du de geaba eaute s'o cumpere, cä mal färd folos este sä cede. s'o miete sati s'o induioaeze. - Spune-mi zise nevasta miliona= rulin-spune-mi un singur cuvint. Crezi cá eft, slut nebund ? - Nu atiti nimic, rniladY. am pe- trecut 'toatä viata cu nebunii si cei earl aü capul mai bolnav suit tocmai ace" cari pretind crt sint cu desávireire sánä- toal. E cite odatá greü de etiut. Dar asta nu m priveete ; eft stilt pentru a v eervi, pentru a veghea asuprä-v porunca pe care am primit'o este SA nu v pierd din vedere-iatá tot ce me pri- veste. M plateete bina aid ei nu-mi peg"). ,de nimic in afard do asta I

Lady Edith selntoanie cu un gest de adinc desgust incepu sa se plimbe agitatd prin bogatul apartament.

Zgomotul träsurilor, tropotul glasurl vesele if veneaú de afara. Nate eä prietine de ale ei treceati.,pe aproape, pried)* care, cu cite-va seri inainte, ,o vzuserä tronind in toatá puterea fru- nanet,ei sale. Lord Willougbby insuef era poate pe aproape, linga dinsa, fare a putea sa se apropie, nici sa-1 vie in ajutor.

Crindul acesta ;o fácea nehunä de des- perare. Alergd la 0 fereakrá, In culmea

desperärei s'ar fi aruncat jos poate, dad nu War fi luat dinainte, msuri in ve- derea unel ast-fel de catastrofe. La &- care fereastrá se afia cite o mobilá grea, care o impiedeca de a se uita in pare. ' Sfiraitä, ea se arund pe jos ai rämas

intinsä ceasuri intregf in pradh unui violent atac de nervi i refuzInd ori-ce ajutor din partea Martel.

Istovitá de violetnta acestei crize, ea hdormi in sfirsit. Erail cele cea- suri ale repaos pe care le gusta nenoro- cita femee de la descoperirea grozavulul atentát î Potriva lui Robert Merton, atentat care dädea acestuia o putere de mare asuPra ei.

Somnul su, care semäna ,mai mult cu o ametealä, fu turburat in mijlocul noptei. de glasuf aspru al Martel i, des- chizind ochil, ea vezu pe päzitoarea sa in picioare lingä pat.

Marta tinea mina o lampá, care orbi pe Edith.

Ce vrei ? - intrebd ea cu neráb- dare. - Nu mi-e permis sá uit un mo- ment necazurile mele in sown ? Nu cum-va eati Insárcinatä sä má persecuff

cind dorm ? - Milady, trebue sá ve sculati si sä ve" preebätill de plecare in Scotia.

Cum In puterea noptei ? - Da,' Milady. Asa e porunca D-lui Merton. El a zis eá v va fi mai ueor sd párasiti Londra la o orti in care ni- meni nu ve va putea vedea.

(Va urma).

punsul t de-a concedia pe colegul tü Simon. Pot sä te asigur cá n'a fost nici odatä obraznic cu mine. Niima, mi-e fried de ochif sT. Cred cä acest balat reediteazá ceva. Azi cind a fost la mine, am lásat usa deschisä de la sale de min- care; unde se afla bona.

Char lota. 22 Aprilie (fragment)

Ne-am inteles, nu. este asa, si nu mal esti supdrat cá nu ti-am scris de trel zile ? De-ai sti ce nenorocitá am fost In aceste treI zile L. Oh L. feirei nici o calazd, crede- mA. Era timpul urit, era nu atiii ce.... in sfirsit, am plins, am plins i fiu mé puteam Iaotdri sd-ti scria.

Intoarce-te in grabd, scumpul met ; vom fi hied fericip Impreund. Scrie-mi in viitoarea ta scrisoare cá vom fi fericip ca i inainte de plecarea ta ?

MiT de sdrutdri de la a ta Charlota

P. S.-Ani addegat la leafa bonei hied zece lei, pe hind. In privinta asta tii cd ne Intelesesem Impreunä ; apoi, de cind e singurd cu mine, s'a ardtat foarte devo- tatä. E o fatä bund. Cred eá n'am id- cut fell

27 Aprilie (fraginent) Am primit hied o scriseare de la mama

ta. Särmana femeie, cu ori-ce chip sä te duci la ea pentru opt zile «inainte de-a muri». EA am suferit atit de mult din cauza absent& tale, cd imi explic sufe- rinta el, care nu te-a vzut de-o vreme indelungatâ. Fe', cum e mai bine, scum- pul men ; n'asi voi sd am mustrarea de coristiintä cä mama ta a murit Tdrä sa te Imbrätiseze.

AI avut dreptate colegul til nu era indrägostit de mine. Mi-a marturisit cä se gindeste la insurätoare : iatd ce'l preo- cupa.

4 Maih (fragment)

De altminteri, me shirt, maT bine. A- cum, chid titi ed. WI lingd mama ta, sint mai linistitá. Cind era' la Brest, m &deem cä in acest ores Mare, ¡neon- jurat de amici ti, frumosul meü Jak Mal va fi necredincios ; eram geloasA. La teed

, cu mama la, nu m tem de nimic. Ai dori sä prelungeV sederea ta mai

mult, ca pe urnid. sa nu , mai pled de lingi mine, dupd cite-va luni pentru a vedea pe mama ta.

Adio, scumpul meti. Imbratiseaz pe mama ta din parte-mi i gindeste-te al femeia ta care te adoreazA.

Charlota.

g

P. reprosezi cä nu-ti mai vor- besc de colegul OS Simon. D-zeul met], !

ce atit interes pentru colegul ttt ! Aflä cä e sánátos. Il vd din tulip in timp, mai rar de cit altä datd. Cind me gindese cä îl credeam Indrägostit de mine !... Ce nebund am fest ! Nu spune nimic ma- mel tale... , Z Y. ,

DIFERITE TIRI CAPITALÄ

Frinarul Susánescu care sedea pe rampa intiiului vagon de rnarra, väzind ci ma- sine deraiase, a vroit sá said de pe va- gon, insä in säriturä a cdzut intre tam- poanele vagoanelor care NO strivit cu desdvirsire. Cadavrul nenorocitului fri- nar a fost dus la Tirgoviste.

Sint mai multe persoane Fertile, Msá nu tocmai gray.

Masina care conducea trenul s'a In- gropat in pdmint la o adincime de a- proape o jumtate de metru Cite-va va- goane de marld s'aU sfärimat In bucdp. Abea tirziti de tot, linia a putut fi cu- rátitä de stricáciunile pricinuite de aceastä deraiere.

INSTITUTUL METEOR. BUOURESTI Bucuregi 1 Noembre 1893.

Inältimea barometricti la 0° . . 757,0 Temperature aerului . . . . 0.5 Ventul tare, de la NE. Starea cerului ploae Temperature maximd de eri . 3.00

, minima de astä-zi . . 1.°0 Temperatura la nof a variat intre....

0....

In ziva de 5 'Noembrie curtea de apel va judeca procesul Alecu Bálásanu, cdreiumar, vestitul agent electoral al conservatorilor i fost ajutor de primal', condamnat la '100 lei amendä pentru cá aflându-se in stare de betie, a ultragiat

bätut pe veterinarul Oceanu, directo- rul AbatoriuMi din. capitalä.

Recrutii noului contingent al armatei vor fi chemati sub drepel pe ziva de 15 Noembrie.

D. Gr. Crisenghi, fost avocet al mi- nisterului domenielor, a fost numit avo- cet al primáriei capitalei 'in locul D-lui ,Rachtivan numit prefect al Bräilei.

Corpul flotilei va primi in curand cincl nuoI canoniere destinate exclusiv pentru paza frontierel Dundrei. -

Camera de comert din Iasi a propus ministerului domenielor de a convoca in toti anii la Bucuresti In luna Main un congres al tuturor camerelor de co- merciii din tard in care fie-care din ele sd fie reprezintate prin cinci de- legap. --

Dupä. ce sosesc, holera a dispd- rut aproape in intreaga teed. In ulti- niele 24 ore nu s'a mai ivit nici un caz de holerd. In curind toate mdsurile sa- nitare vor fi desfiintate.

d-ri : Tulbure, Varnali, Penescu si Roth, medici comunali, _ a fost inaär- piney de primária capitalei cu elabora:- rea until regulament privitor la ajutoa- rele medicate ce se dad la

D. Dim. M. Cracalescu, oficiant In Ser-t viciul postelor ambulante (oficiul tele- grafo-postal Gara Nord) a fost inaintat

translerat ca diriginte al oficiului Kilia-veche.

°D. Cracalescu este autorul bine-venitei härp a C. F. R. si inaintarea D-sale e foarte bite meritatä.

DIN STREINATATE Socialistii din Austrie In urma demi-

siunel cabinetului Taaffe aü organizat o nouä serie de meetinguri monstre pen- tru sufragiul universal. In mai 'toate ce- trek de lucrátori agitatorn socialisti fac o propaganda din cele mai active pen- tru proclamarea grevel generale in caz chid noul cabinet ar respinge reforma propusä de contele Taaffe care de ai nu realizeazd idealul sociali$iIor, totusi o primesc ca un acompto al reformei su- fragiulul 'universal. - -

La Nantes In Franta numérul lucrä- torilor fárá lucru sporeste din ce in ce mg. muIt Pänd astd-zi sunt peste 500 de lucrátori färä lucru. E vorba ca peste cite-va zile sd se Inchidd fabrica de tesäturi care va mdri i mai mult nu- mrul lucrätorilor ferd lucru.

Tribunalul de comert din capitald a fixat pentru ziva de 5 Noembre jude- carea procesului intentat de D. Pend Buescu, directiunei actuale a societätel de 'asigurare Unirea.

Ti.oltA ri; Din cauza poleiului care a ckzut zilele acestea, trenul mixt No. 114 care circuld intre táculete i Titu, a deraiat la un chilometru de la eskea din gara Nucet.

File.rupte din Album Dud ar putea sd vazi put:11ml desert

pe care moartea lui II face, ingâmfatul nu ar fi mândru de locul ce tine viata sa.

Petit-Seen.

Omul iY petrece viata a discuta asu- pra trecutului, a se jelui de prezent a tremura in fate viitorului.

Rivarol.

Fericirpa ?-0 scará la care nimenea nu a putut ajunge In

Cal....

Ultim cuvant La un examen de fisica :

Care e cel mai bun izolatOr ? - Seirdcia.

ULTI11E 1NFORMA-TICNI

MERCURI 3 NOENIBRE 1893

aci s'a niscut o neintelegere care va face, poate, ca trupa francezd deja asa de in- bitä. In af, sa piece de acolo.

Ai draculul administratori mai ure si teatrul national din lasl !

Se sperd ea, In urma reformárel curtel de compturi, ea va fi strämutatá la Iasi. .Pentru aceasta ieenii a avut de mult rágáduielile solemne ale printului Ferdi- nand si ale lui Lascar Catargiu.

Dar ce bazä se poate pune' pc filgá- duelile unor asemenea scamatorf politici ? Paridm cd nu se va face nimic si ieenii vor avea in curind o desiluzie mai mult.

Citim urmätoarele in privinta sinu- ciderel D-luf Dobrescu membru la curtea de apel din Craiova, anuntatd dej a de noi

Aceastä. sinucidere s'a petrecut In niste Imprej urari foarte dramatice. CiLe-î patru copil ai D-lui Dobrescu se Imbölnevise de scarlatind, comunicInd aceasta boalä sit párintelui lor.

D. Dobrescu s'a inchis In odae, opriad pe top, chiar i pe sotia sa de a veni sd-1 yea, ternindu-se sa nu se molip- seascä de la dinsul. Väzind ce starea sa

agraveazd si nu mai are nici o spe- rantä de indreptare, s'a sinucis, probe- bil intr'un aeces de friguri violente.

Ulise Boldescu, primarul Craiovei, se afiä de cite-va zile In Buciaresti. Se zvo- neste cd peruca-roOe este In ajun de-a fi izgonit din primärie.

Multiculorul primal', care vine In ca- pitald spre a invoca ajutorul D-lui Take Ionescu, ca recunostintA pentru servi- ciile ce i le-a idea In timpul alegerilor, va gási usa Inchisä. Take-Schwalb s'a fript de ajuns cu pronictiile i numal are nici o trecere.

Primul ministru C. C. Lascar Catar- giu, a rämas foarte indignat de atitu- dinea parchetulul In afacerea Mitache- Grecescu. Cerind informatil i s'a rapor- tat c'e D. Bastache a dat ordin de a nu se Incheia nid un act 'Contra poIiaiu- hiT mal mult chiar a dat or- din primul ul procuror Pancu ca sä cheme victimele la parchet sä le pue sä feed o deelaratie cd renunta la reclamape. Si procurorul Perim a indeplinit acest red incalificatul, dar n'a reusit, cad victi- mele a refuzat.

E. foarte mult comentatä protecPa ce da Bastaehe lui Grecescu. Nu cum-va sub numele de Grecescu sä se ascuna vre-un grec fost postelnic 9.

In cazul acesta totul se explied, cáci grecul Bastache protejazá din printip pe toti grecif i grecoteii din Galap. -

Se vor face urmätoarele inaintäri de magistrati inamovibili :

D. Bälteanu, president el trib. Pra- hove, este numit consilier la curtea din Craiova, in locub D-lui Dobrescu de- cedat.

D. Herescu, prim-president al trib. Dolj, este numit consiler la Galati, in locul vacant prin decesul D-lui Cotescu.

D. Stoicescu, presidentul tribunalului Gorj, este numit prim7president la Pra- hove.

Succesorul D-lul Herescu la Dolj pre- cum si noul president la Gorj vor fi nu- mill la inceputul sptrainei viitoare.

A ceastá stire o datorim nu Constitu- (ionalului, ci indiscrepei D-lui ministru de .justipe, care da personal informapl gratuite ziarelor guvernamentale.

Cavalerizmul la Tulcea : Afläm cä In ziva de 28 Octombre a

,avut loe in ,aceSt oras un duel cu fo- reta *nitre D. cäpitan Pamfile i ingi- neru1 jude

, tului D. Gdbunea.

Martori ail fost : D-nii cApitarif Mä- nescu i §, tefänescu pentru primul com- batant cavaler iar D-nif Baboienu, av o- cat i Cadri Bey, consul turcesc, din partea celul de al doilea.

D. Gäbunea a fost Anil la bratul drept.

Numai Turcii nu fuseserd pän'acuma cavaleri cu spadd 1 Aman, be, pehlivan I

Sinteen informap cä cea mai mare ne- reguld i negligentä domneste la liceul Mihal Bravul.

Sobele stilt stricate i scöt futn, foc nu se face aproape de loc, clasele slat läsate in cea mai mare necurätenie, cuere lipsesc cu desávirsire asa cd elevii trebue sá stea cu paltoanele pe dins», etc.

Rugäna pe D. I. Otescu, directorul a- cestui Jiceü, sä ne spue i noud : a cui e vine acestel neglijente

Duminecd seara s'a petrecut la teatrul national din Iasi un scandal ce se dato- reste nedibAciei comitetului acelul teatru.

bupä o prealabilkf intelegere, trupa francezd de operetä trebuia sä, dea o re- prezentatie comund ,cu trupa romind. ; dupi reprezentatie, a luirea socotehlor, comitetul iesan pretinse D-lui Glaser si plate frizerilor cati serviseri pe artistai romini, precum i alte märuntiaurf. De

nati No. 19 se mutá In regimentul Putna No. 10.

S'a rechemat -47itate admi- nistratorul clasa II Stefanin Ion.

Locotenentul in rezervá Cucu Gh. din arma artileriel, cerind o slujhd de la minister,' a fost trimis si slujascá... in armata bulgarä sa sirbd. ----- Sint admisi in scoala superioard

de rzboiii : Locotenentii Mironescu Demostene,

Georgescu Cristodulo, Constantinescu Ni- cobe, Vasilm Vasile, Arghirescu Nicolae, Checais Julius, Anastasiu Ion si P- trascu Ion. - Cu Incepere de la 27 Octombre, biurourile comenduiri pietei Bucuresti s'at instalat in noul local ál .comandá- mentului corpului 2 de armed din strada Sjirbeitt-Vodd.

ULTIME TEI EGRAME VIENA, 1 Noembre. Baronul Bach,

fost ministru, a murit. PARIS, 1 Noembre. - Figaro afld din

Madrid eá toate ziarele dojenesc minis- terul i zic ed. note Sultanului Marocu- till' nu poate satisface Spania in de ajuns. o schimbare ministeriald'este cu putintä.

Se vorbeste ed. maresalul Campos va fl insärcinat sd formeze un cabinet.

Miine seard va avea loc la Teatrul de Varietáti Hugo, o mare luptä intre D-nil Doub/ier si N. Velescu, cunoscutul pro- fesor de gimnasticd.

Pariul este de 1000 lei banii se Old depusi la magazinul de coloniele a D-lui Stänesou.

Condipele luptel sint urmitoarele : Se vor observe toate regulele luptei

fancezi frá piedicd ;., cel biruit va trea bui sá ailad amindoi umerii pe pdmint.

Lupta aceasta promite sä fie foarte in- teresantä i probabil cä va etrage un mare nunr de curiosi.

Cáre pe Care ?

Evenimentul, din Iai, spune cd, in, ur- ma taxelor puse de ministerul instructiel asupra elevilor streini, evreii din acel ores s'aii hotärit sd Mai dea copil In coîile noastre.

Din aceastä pricind multe scoll remi- nind numal cu 2-3 elevi sat eleve, e probabil cä ministerul, vzind rapoartele revizorilor, va contopi cite-va roll%

Ne pare foarte ria de starea asta cdci ori-cine ar fi acei cari s'ar instrui in-

noastre, cit timp el vor sta pe pämintuf Rominiei, tare intreagd se va. folosi Mtru cit-va/.

§,i ne mai pare rti and ne &Aim cá veó trei-zeci de institutorl vor r- minea färá slujbá tocrnai la inceputul iernei.

seranzei.orials,

D. colonel Logedi, prefectul de Cra- love, dat demisia.

Ne asteptdm la o mare procesiune de Craioveni in Capitald, In vederea nu- mirei unui prefect In postul vacant.

Militare S'a prima deinisia dn armatá a

colonelului Horbatschy Alexandru, direc- torul arsenalului de construcpi.

Bacalaureapi Sebastian, Zisu Ale- xandru, Säftoiu Constantin si Codrescu George smut inaintap la gradul de ofiteri in rezervd. - Dd. Roman Alexandru i Mincu Ion, medici veterinaii sint chemap a -si face in armatä stagid de 1. an.

Locotenentul-colonel Sorescu Con- stantin din regimentul Mehedinli No. 17, s'a mutat pe ziva de 21 Octombre in regimentul Mireea No. 32. Se stie eá acelasP locotenent-colonel Sorescu a fost permutat pe ziva de 16 Oetombre de la regimentul 5 Vlasca pentru o pretinsä denuntare ce ar-fl fäcut Adevrului asu- pra neregularitättlor din comptabilitatea aceluiasl regiment.

Decf, in 5 zile dou 'mutdri !

Locotenentul-colonel Gheorghiu Constantin, din al 2-lea regiment Roma-

Sunt numil : D-nit Const. Slatineanu si &oust. Boteanu in postoul de ,impiegatt hi administratia caikr ferate ; D. Sava St. Dragoiu tn postul de desemnator la serviciul intretinerel din adminis- tralia cailor ferate.

TEATRE COIVCERTE Mali 2 Noembre

Teatru National. - Asa seard, 423, comedie In 3 acte, de D. J. Malta.

Opera Banana. - Milne searä, Cava- leria rusticand.

Stabilimentul Hugo.- In fie-care sear% teatru de varietátt cu cele mai excelente artiste din streinätate. -

BURSA CEREALELOR

Beal:in 30 Octotnbre 1893

Felul Beet. Libr. Prelul ObservaliT

GrAt

a

Porumb

OrZ

»

Oyez »

Secard Fasole GrAti

Orz a

Secard b Orz Secard b Grâti

129300 0/0 k k 158000 °/0 kf k 308000 °/0 k

16000 °/0 k 2800 58 8/4 2500 59 8/ '2500 60 2200 60 8/4 3550 1500 3250 3100 2320

8 1/4 7 1/.,

58 1/.

56 814 3500 '6 814

800058 47001 9 2456143 1/4 362042 1/ 9800 43

12

9 10 8 9 9 8 8 7 8 7 7 8 6 6 75 4 40 a 3 90 a 3 95 Caic

2000 43 1/2 4 ,47 1/2 Slep 540 0/0 k 10 95 Caic 4500 0/e, k 11 'I.0 a 2606 52 1/2 5180 S, lep 2500 oh, k 9 65 Magazie 2000 5 8/4 7 25 Caic 3005 56 ' /2 7 87 1/2 Magazie 2450 43 4 071/2 Caic 1600 1 4 07 ' f Magazie 1470 2 1/2 5 65 Cale 110042 4 15 ' Slep 4200 53 6 20 aic 2150 56 1/4 7 621/2 Caic 1700 56 8/, 7 40 Magazie

10

25 30 20 20 40 80 45 70 75 87 1/2 65 50 62 1/2

Docurl

Magazie

a

Caic Magazie

Slep8

Slep

Cerealele aflate depozit Pe alias Pe uscat

GrAil Heet. 651 Snail a 42 Porumb 571 Orz 1.01 Oyez a 115 Sem. de In 27 Rapitzo Col. - Rapitá Selb. Fasole 34

Apa minerali purgativá de la Briazu 1âng Ia4i.

Aceastá apd din tará ou toatA concu- renta streinilor fAcut .drumul de la sine fárá reclami multá, deosebindu-ee cu mare avantajil de apele similare streine, prin proprietátile ei laarticulare.

Mai pläcutd la but si erect sigur, band 1-2 pahare in interval de o orgt; in cele mai multe cazuri ajunge un pahar.

2) Efect durabil färä a produce a doua zi constipatiuni.

3) Lipsa totalä de ori-ce dureri de stomah si intestine.

Consumatoril fanatici pentru apele pur- gative streine, dupi ce aA incércat o4latá apa purgativá de la Briazu, aú párdsit pe acele streMe:

Sperám ed in scurt timp cetátenif ro- mâni se vor convinge de superioritatea apei purgative de la Briazu asupra ace- lor streine. Ea se gdseste acuma la toate farmaciile principale din lard i ast-fel România nu va mai fi tributard strei- nätAteT 'pentru ape purgative similare de care ea poseda cu calitáti superioare.

Depozit general : Farmacia frafilor Konya Iasi.

50 Grail Hect. 378150 00 1 Secard 0 21500 00 Porumb 81500 00 Orz 26700 00 Oyez - 60 Sem. de In --

Rapitzo Col. 1800 - Rapitä Selb. 7850 50 Fasole --

(

Casa : Ath. Thanu

BIBLIOGRAFH In editura libräriei Al. Codreanu, Foc-

serif aü apärut :

Legendele de 'Cires . . . . ..... 60 banI Muzica de St. Vasilescu pentru scoalele

primare urbane si rurale 75 a Religia de Rorincescu, cl. III 40 »

Aceste toate lucrate conform noului regulament In vigoare,

De asemenea a apärut In eclitura ace- leiasi librärii un calendar mioclislic si unul de perete.

MMIIIMMEIIIMINI101111112141111.111Mo.

Mism PAULINE reintorcindu-se din Paris anuntá, onora- bile sa clienteld de a bine voi a visita

SALOANELE' El DE MODA unde va gäsi tot-d'a-una cele mai nib:A

i frumoase creapuni din Paris. Casa este transferatd de la Sf. Dumitru

(26 Octombre) 76, Calea Victoria, 76

d'asupra magasinului Travisani

I Q. lonescu, dorqte a plasa un capital de 50.000 fr. cu ipatec rangul I, pe un an de zile.

Doritorii aid rugati a se adresa, in limp de 7 zile, la adresa sus-zisului, str. Sf. Petru, 211 Braila.

THEODaci' BE1U MASSEUR

Fost prim-masseur al stabilimentidul Bäilor Eforiei. Se angajeazä a face la dorniciliü massagiU, gimnasticA i fric- puni. Adresa : strada Notiä No.

Doctorui Drugescu de la spitalul Filantrepia

Trateaza maladiile chirurgicale genito-urinare Consultatiuni 4-6 p rn.

No. 12 bis, CALEA PLEVNEI, No. 12 bis (In dosul Bailor &oriel)

Mania la trei Coco0 IOAN R. OCHESIANU

Strada Doamnei, 6

COLOMALE §i Delicatese VINURE VECHI, ALBE qi NEGRE

Ittomuri §11 Cognaeuri ICRE NEGRE DE TA1GAN

CONSERVE ALINIENTARE

'Doctorul Maurici Levy De la Facultatea din Paris

S'a mutats Strada Carol 138 Consultaliuny pentru boale interne si siphilitice

de la 1-3 p. m.

sviinhzaamreu. ri pentru doi cal de ii:i

A se adresa la Doamna Vincent, stradela coalei, No. 4.

alm..' r. 1. IliCiriac Locfiitor al DLlui Prof. . ABSAKY

Dá consultatil de boalele' chirurgicale sifilitice de la ora 5-6 p. m., in toate

zilele, In strada Primäverel No. 38. 4.7.471,

Dr. Stefan Olchowski S'A, MUTAT

Cafes Calaragilor No.16 Consultatii pentru boale interne si

in fie-care zi de la orele 6-7 seara. =Mom! / My

Filip L Gesticone AVOCAT

Bulevardul Elisabeta, 65 Orele de consultape : 8-10 dimineata 5-7 dupd amiazi. =qm

Codreanu Strada Decebal No. 6

DA consultatiuni de la 1-3 p. MSIIMAIIMMINIMIMINION111

N. XENOPOL DOCTOR IN 1:311.E12T

ADVOCAT Strada Karageorgevici No. 3.

wolpaSlettaarstIONsamemalwelmr.e. 41.warreswalolosVaVIIIMMIIIIMNIN

UNE INSTITUTRICE qui a termind ses &tides lycéales, désire donner des lecons de roumain, de francais, d'allemand et de musique"A des prix.tris modérés. S'adresser, str. Vestei 5.

rmamommenomenessol

MAGAZII Ii\TOIIIRIA.111

Chiar de acum, in Strada Negtts- tori, 33.

DoritoriI se vor adresa chiar addo, set la Libra' ria C. Sfetea.

011110=100.00111111MIN neod t IL Tranu AVOCAT

Doctor In drept de la Facultatea din Paris Galati. -6, Str. Logorttul Tautu

Consultaliuui de la 8-10 dim. si de la 4-0 p.

4

casaTio sthimb «MERCURUL ROMAN»

ICH IL EL.1.2;',11-ItilittiS BucureLcl Strada Smardan, 15

-7777alt '.'il-gtiraIrá-lfitrit'eet Nationale, partea despre Potä Curnparti vinde tot felul de efecte..publice, bonurt, actinni, lo-

zuri permise Romane ei streine, scontze cupoane $ i face orl-te echirab de monezi.

mprurnuturl de batil pe*deposite de efecte lozuri. Comandele din prove:m*1e se efectueaza imediat trimitenduni-se

contra-valoarea In timbre, merci, scrisort de Naloare sag prin man- date postale.

Cursul pe zitra ds 30 Octombre 1393

5o/o 4o/o 5o/o 5o/o 5o/o 5te/o 5o/o 60),

Casit fondatal in 1884 Cump. Vinde

81.11/4

Renta amortizabilti. a

mprumutul comunal 1883 a 1890

Scrisuri funciare rurale urbane

. a urbane de Iai Obligatiuni de Stet (Conv. Rurale Florini val. austriaca Ma ref ger mane Ruble hartie ..... . . . .

93,1/4 801% 88,1/, 89 1/, 93lq, 881/4 791-

100 s/,, 2112-3

2 60.

90,1/2

9411/4 8911/2 801-

101,1/2 2 2 4125

1,2 65 Nuunai, 5 lei co, an. .-.10rY-eine poSte cere un nUmèr, de

proba din ziaru/ nostru financiar, intitulat ,,Merc: rul Re- mines care publica cursul listele de tragerl la soil ale tuturor bonurilor lozurilor Roman& streine imediat se va trimete gratis ,!i, franco in toata tam

Abonamentul anual pentru toata tare costa numat 5 lel. El se plateste Inainte, in timbre, mare/ sag prin mandat postal. Domnii abonati participe gratuit la mai multe prerhii importante prevgzute in 'ziar. Apare de 2 ori pe la 15 ale fle-carel lunI Abona- menful poate incepe de la ori-ce zi a anelui. Tot-d'odata acest ziar este un sfittuitor sincer inipartial pentru ori-ce daraveri de fi- nance si comercig. A se edresala case de schirnb, ,,,Mercurul romanii Bucuresci, Strada Smardan No. 15.

MERCURI 3 NOEMBRIE-Ip3

iL

ffS b6 to= zie t '20

P 0

53.:81 Acr,d

09. LI te , lean. 2 g

Desinfectant (;) I

In)äturä ca red o alta snbstauta mirosueile cele mai diletere, escelent . pentru desinfectarea locuintelor, peivatilor, grajdurilor, coliviilor etc.

Extraordinan bun de aplicat, in pansamentul pleigilor, contra bólelor, de piele, intrebuintat in gargarisme, desinfectant dinlilor, preservativ`

2 in toate bólele contagioase.

A se. feri de. imitatimiile pericultise seeftcace, a se cere numal

CREOLINA PEARSON .

Locrärl Atestate etc., se On franc() de la, WILLIAM PtARSON C.e; Ha m b.ur,g

De vfinzare la .Drosuteriele principaie AGENT GENERAL PENTRU ROMANIA :

A. tw&-e. y tlet!

r

t74 7-V

venirimegvaffieeesuffiridi,usmovinvow rig

,11111110,111.

4.5

Plecfiri din Bucuretati - E S T R O

Sosiri 115,BuoureOl, - 0 R ______

1

,.

5.- _ A i

dim.

TRENURTLA Mtil,G) ' " . -

A '41 1 ,.' - , _....:1204.1.-:

Giurgiu. '

5.30 dim. 1 Ploieeti, Binge, Breila, Craw. , 5.35 a Girtrgiu, Constantinopol. 6.25 « Verciorova, Graiova, Pitest.T. t

' ' 6.45 a Ciulnitie Slobozia, FeteetI War*. 7.45 a latsi, Peecani, Bowan, Buzeg, Ploeetel

7.- a Ploeete Buzag, FoceanT, idjud, Ra- 8.- a Lee Met, Teem!), Maraleeti, Vaidtell ,

esT ad, Roman, Pawini, IRO, Slenic R.-Sarat, 'Bugg, Ploieeti,

7.30 a

(Prahova). PiteetT, Craiova, R.-Vilcea, Corabia,

9.10 10.45

, o

Predeal, Ploieete Giorgiu. .

I T.-Jid, ilarciorova. 11.20 a Ciuinita 7.45 « Ploiesti, Predeal, Viena, Paris. 11.40 a Paris,Viena (Express-Orient),VArcio.,. 8.01 « Giurgiu. rove, Craiova, Tergoviste, PiteeN 8.10 a Pitesti, Tergoviete, C.-Lung, RoeiorI, 12.20 seara Braeov, Predeal,PloieetT, FocetmT.

T.-Magurele. ' 12.55 « Graiovp, Piteetl, C.-Lung, 1 rgovi§te. ' 8.50 a Ploeati, Predeal, Doftana, Brasov. . 3.56 a Constantinopol, diurgiu (Express- 11.45 a PloeetT, Binge, Faurei, Braila, (alati, Orient). .

R.-Sarat, Maraeeeti. 4.55 a Giurgiu. 2.50 seara Piteeti C.-Lung, Craiova, Tergoviete. 5.10 a Tecuci, Marereti, Galati Braila,

,. 3.20 a Ploesti, Predeal. Ploieetl. 4.03 a Piteeti Craiova, Vgreiorova, Viena, 7.20 a Giurgiu.

Paris (Express-Orient). 7.35 Vérciorova, T.-Jig, Corabia, R.-Vél. 4.10 a ` Ciulnita. cea Piteeti.

-, 4.40 a Pbeeeti, Predeal, Brasov, Focsani. 8.15 e T.-M4urele, Rosiori, C.-Lung Ter- , 5.25 o Giurgiu. goviete, Pitesa. 5.50 « Piteeti, Tergoviete, Cratova,Vereloro- 8.30 a Caleraig, Fetesti,' Slobozia, Fiturei.

va, Viena, Paris (Express-Orient). 8.45 a Bralov, Preaal, Doftana, Ploieatl, 6.40 a Plosseti, Bulge, Foclani.

Focaani, Tecucite Slam (Prahova).

9.00 ,.

10.05

«

«

Pliiesti , Buzd , Berlad, VaeluT, IateT, Huel.

Ploeeti, Buze, Roman, Paecanl, 144

99..1555

* T.-Ocna, Piatra-N. - 10.55 a Pat', Viena, Vgreiorova , Piteet) 1.., 11.05 a Ploeetr, Ewell, Faurei, Beale, Galati. (Train Eclair). 4 11.25 « Piteeti, Lratova, Vermorova. 11.- a R.-Serat, Buzgg, Ploeeti. fli'fiee.... , . , ,, - a . . - - .. ;.e...e...'t .,4iite,.e. .-.,... -t, '53Bilifikar---0 1 be_-ivategarario-,,140, ., -,1 - .40

La Tipo-Litograna Dor. P. M. Gun He aflit de vinzare tot felul de imprimatU pentre

°V-203Mitree-_,113120AMATNAMMVAIM04.11410eriaer"..

1 4

.A41;

iiillon fat rombq DE

JALOSELE RULOURI TESUTE

ef-XXXXXXXXX-XXXXX'XXXX1r0:14CAXXXXXVXXXXXXX-X;Ai ffiedalie argint

4't ( ;' °. de SOuRtaie

al Sfarahdui if

"a '

Jalose!e de Iemn, mon- tate pe panglicä tesutd. Cea pin urma. mventie proprie,

garantald. Umcul sistem solid.

RULOURI DE LEMN tesute

TRANSPERANTE AfIgE1CANE

fl( » pif l 00,11111 I l

Aprobate de ceitre Acadonvid ilfedicirei

dirt. Paria,

Elle rescrnä ttrte preprieteille

IODUREI6 de FIER

Comaniele din provincie se vor adresa prin Preturi moderate, concurand ori-ce

; altá fabricá. Se prime§te ori- ce fel de reparatie §i se e- fectuiaz4 de urgentä.

V. PLANItESCU. Calea Mosilor 76, Bucureer

Hotel Londra

40 Stroh Bonapart

PARIS

WPM

A

\SZ * At Ae

...*e G3

f Z * kW) !+;

i UV . , +0.

+01% r4 A.eest. noa preparat care ofera publi-

X in-, ..... .i.. 0 cului, prin compositia lui, care este nu-

Nv,'

mat' din substante vegetate, prin efectele tut' bine-eactoare .asupra stornacului si

x Ni , -----.

ek0.9'4'; care stag in mai de aproape sari mai de ; ;41 eficacitatea lui la o multime de boale

., , departe legatura cu aceasta ;-. -merita cu , ',/,

,

l X r. '

testa«.

drept cuvint numele de Elixir de Stina- tate, sail Mai bine zis Balsam de X Ent4tE

vPARBIRIM CPLAErnx, \ i viata lungä ; de- oare ce i este etiut ca * NISSA. Medalie de.aur bucura cine-va este.mai bunii, cu atet . ,4(

\ / cu cet ,,SANATATEfigi de care se .--. - -

Ame tin viata va 6 ,mai mare, si ca ,consecinta n aturall a acestel stetri multumitoare,, va_ fi, se inteleg, O--1,f.it.1 ' m'::raiilTa.a-t '4$, . . ei yesistenta diferitelor organe ce nitre-

lal cuter F,44 CU o durata maw lunga. In adevee, Elloctrut de Sam:date al Sfantulua loan Botezatorul

Ni,, din substante vegetale tonice, purgative si'amare ei eyelet ea efect in primul rend de a active functiunea de mis., N to tuire a alimentelor ei tot de olata, pin principii vegetal). purgativi ce.coutine de a face ca substantele acre, sangele stri- ut;

A , cat si ingro.eat, care provine tome din residiurile alimentelor ne bine mistuite, sä fie incetul cu ¡metal, depar- A NS

, ,

....4t,,,:i fr, loam Botezatoriil x

'6710-40 Af X

ti. ION BERBERIANU ,, X

X X

preparat de farmacistul

BUCURE§TI 2 Lél 25 banl Flaconul

;.r

CINE VOqTE SA AIBA HAINE' FINE BINE d-ROITE, CU PRET MODERAT

Aceate 'aunt de tie efiaciWe miracu- Meg contra Aneiniei, Chl.orosei Hi in orice ocasinni pentru combaterea' Lip»ei Sarrigetuir

Sei se adreseze :

BAHATEST1 CAROL LIME')

CEL MAI PERFECT SI MAI RENUMIT IN ARTA CROIELEI A sosit un begat asortiment de stofe Franceze

gleze, din cele mai noui desenurl foarte fine.

431's,IL.117Vir'.,4 ,...7.14.7.772ZIMMEgrintlaW-

IMENIOSSIENVOISINalterAMIrattglaNkINSMO,e,,Ig

erkensui Cobilovici De la Facultatea din Par:s

Sill STABILIT CAPITALA Strada Collei, No. 45, (avind intrare prin

strada Sf. Gheorghe Non, No. 8

Consultatii de la 4 -6 P. m.

ID 1-.1 0 NOUTATE' SENZATIONALA ESTE

4t" "Ts vittirke.matii

1 DE BUZUNAR PENTRU BARBATI

'. dmeincuur:end felreicaztiirentivielliva,nciu cpaatleenntartlaine

t oaa tr.e 51,651ritleoraud

., , rei =se ee 8u nk i /a . res

f, aur si cere abia se poate distinge de un ceasornic r de aur veritabil de : ogre' un. cunoscatoe spec¡alist..-Mecaniim de nickel fin, solid ei curet,

15 pietre, cu. sistemul ancre cal mat -bun, ei frumos aranjarnent ; cu

t. - 'rndienuintadidcautp7roeb, , t seeraetort lltariar, zgararive71,

enurgliatienetlerestrisinat pepecin71

cpuontr4i

ant. Aceasta.specialitate de ceaeornice a .provocat multa admiratie din par- tea fa bricanti tor de .ceaseurtice ei coStri :

. . .

" Unul de aur eft mecanism anòre ' WO franci » » argint -» » . 30 , A.

Acelae cu mecanismul eilindru cilindru 25 » » » fartt calendar ' 20 »

pentru dame . . , 20 »

tin Lint de zale din aur dubiat pentru biir- bap' costa . 6 ? " Pentru dame, lucrat minunat costa )4 ,

,Toate franco.enerto penfru toatil Romania. Ctne vrea sa aiba tin ceasornie bun, solid, durabil, cu mers. punctual

esact trebbe se si-f procure direct contra casia sae ramburs, din mica sorginte B. CLECNER, Zililch'specialitate de ceasoarnice de bu- zunare. . . .

NemullumituluI se restitue banfi; dect comandele sent iitra rrisic. ...4"lia,-.taig.easaaWALeleeteittaeratateri,eraliaueletekticeeaia-atkeiaseerxikeLVeroms:

. . -7-.

Doui-deci de anni de isbändi resc de efficacitatea acestui puternic 1

derivatif, recommandat de medicii cei7: I

mai.de frunte pentru vindecarea rápede

a bölelor de pept, guturaiurilor, durerflor de Git, grippei, durerilor, rhumatimelor,, lumbago (durerilor de sele), etc.- PARIS, 31, Rue de Seine.'.,' - &MIA, I, fr. 50, in Ote phannaciele.

earige numete tut mutNs.r.

°

tote; - este iesne de inteles, cum acest Elixir, luat in dose ei timpuri anumite, poate combate nu numal diferi `:tt

xe tele maladiii 6are provin sail dintr'o «supra inceircare» a stomaculul ci si acelea care stag intr'o legeture' oare 7 tircare cu regulate sad neregulata activitate a organelor digestive,-ei inrtine arum : Ameteala, Golicele de stomec,,

44r Indisposiffi, Melancolia, Nedpof ta de nidnectre, Helnorotzt (Tranel), Iidgeielile, Veirsaturile; Ventnul, etc. pot fi, f !v., inairaLcunruâtnrdi isnatgeemnatmtea at ferra v istuatfeerainbdoua lei i sdaepmäretaartgee;-diinar eoergiannicserngnplruottnedaz . ,

crl. 4 i ;la t i suSi cri

pcuumnizidaejuftoarlául ssui ge tu rfecser-tle pi ()react eu ednat cone trratrebattindsan

soer ,adft sitnonr-e,scraereesmsr asieslainitnadme-- "r X , lof insanatosare. Acest Elixir, aveodu-se in vedere rito.dul tut de compesitie,efectele lilt pre-

itt

mane' fie citruia. st e NB. Fie-care sticle are imagine Sf. Ioan Botezatorul gravata pe ea, ei este insotitä de t4i). o instructie foarte detailata purtand seninatura de aci :

DEPOSITUL CENTRAL: FARMACIA BERBERIANU CALAFAT * . Se gäseste'de vinzare in BUCURE§TI in Drogueriile D-lor Brus, M. Economu si Comp.

41) ' . Turingher etc. IN- CRAIOVA farmacia Pohl precion ei i mat toate farmaciile din tare.

f. -In .localitetile unde nu se gäse§te acest preparat, contra-mandat postal trimit in toga tara. A -,, loan Berherianu, Calafat.. e La comande de cel putin 6 flacoane se trimite franco locul cerut.

X

Wa,00,1eltol..1.00140v tvetioltoolv tostoott000 to 0 o 0.1.:::,,,1%.0#1006400iittos 14.0 too 1.4"0"0,0*,,eilt.VtioatooVZ

V4404~-eAKe4.0;00;"04,0egooregotZ.ALA P400"4 Iv-7014 1404t*Ork."0"ri7r1/4^ 7r.yoril^Aa' rerlio0411War"400. "004Or

WiAfot* 4F

4.;,:gN';')VP.:"1" ,±.5ft::,

t.»

4.e.'':eese..er...et.'eee'eeeee.set.e:.ts.i;.....etre'eeee.4.eeez-e

VI

.rAr.r4,

GRANBBAZAR de.

4.44.4

Eg

EFERVESGENTA Ma 30 3P 3E/ -3, , z M ILIF A

I In potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEi DE MARE, etc. °: Luatä qu .A.cia a.z-bori.i.c.: suprimii Ciirceii 0 Greafa produse prin

,..

-..t

intrebuintarea doctoilei LE PERDRIEL & ete, Paris 4

.r.t...v.1,, Tivoi,micitocALE 7.Z.riX23LYMLaWal.' "lea. c4e'.1.4.0

Sirba Bucure9tenifor de Burlan Lei 1.- Sirba ,Buciirestencelor de Dumitrescu ) 1.- Sirba Mirilor de » '» 1.- Sirba Fläcäilor de Paulman ;

» 1.

E weal sii uiti Romantä.de Spirescu » 1.50 Isvorul Romantá de Christide Nu inteleg , flomáritä de Mexandrescu )))) 41..-50-

Un flr electric Romanta de »

Pictorilor Romantä de ))

Ziefir Polca Mazurka de Ionescu » 110

Previne pe Onor. Public ei numeroasa saClien tela deja prima neut. Transporturi .de llaie confect ionate pentrti

r SA:301CA OE TORINA SI IÄR,lia PRECEJM ;

Costume Weston 'Nouveauté, PardesiUri, IVEantille Derby, Pal-

. toane.cu 9i fLrara par, Pantalon nuante aIese.Redingote,Jaquet cu .veste, diferite, fi.saos.! tome Frack,. Costume de 65eti

etc. etc. Toate hceste con- fectionate din cele mai fine stofe nu-

_ rpm dupa nouile jurnale. d.Mare depoù de ; stofe franceze

qi engle±e pentru comande; Pte- turi moderate, serviciii de incredere.»

; BAZAR DE ROMANIA 7 Strada ?elari '7.

.14

A se cere franca, in contra valoarei res- pective de la

P. S, Rugtiro 'a /low No. aceasta In

-.410=7.44:4.4W.Whe fairaWit410

MGJZIIL CONSERVATORIULUI

Biteure01, Calm Victoria. No. .7'2

t , ,`? 7 )

Ruston, Proctor& VIA lack RECOM 4"

Pentmt scopuri incht le, Maii, etc,

_I4e& e,.;

MASINELE LOR DE CE MARIMI

MA S INE .1 U11010 ,

.0%.

¡Vat.% cu abur 0ndertypo MASIN.E Cur, 111ASINE -CAZAN o MO1101'181E0

evantagiul, ()nor. noastre Clientele.

MitattiMEAtalahMISBINALL''.

VICTOR WURM ZUGHAV DE

:1' ity Act tor de 1itere prastiee aitszlgival IFILADaciatirx Zi»

EseCuta prompt si .sMid , ori-ce comanda de firme pe tinichea

SPECIAL IN F IRME DE ST1CL cu scris ornamentic scat in Picturti elegant own tale

PRETURI MODERATE I f5,rs3 r ,",91tAgingr- ++411:74

Tipotralia onderia Latire, DO P. CLA,

4 1uLT

a

Ma§ink:verticalá

iii

'

-art ui Elisabeta, No. 121.

Pentru ori-cej fortii dorith

1

ECONOMIE DE COMBUSTIBIL ECONOMIE DE ABUR

FUNCTIONARE SIGURA SI GARANTATA SOLIDITATE .P.E.HFEC TA

La cerere Cazanele se vor furnisa prevezute ast-fel ca sa se poata intrebuinta ca combustibil i par., stuf seal rè- na;ite de cornbustibil.

Informatiuni, detaliuri qi rreturi prin A GENTUL NOSTRU GENERAL PENTRU ROMANIA.

VV. SMUCKER BuOureqti-Bráila-Craiova

1