Redactare: Adrian Daniel Olaru '. . : :
Tehnoredactare: Mariana RaduCorecturi: Bogdan PavlusencoCopertd: Luca Emil Comel
Titlul original TIIE IA,ST ASSASSSIN :
Copyright@2014byBarryEisler l
Previously published as THE LAST ASSASSSIN
@ 2019 Toate drepturile asupr4 acesiei edi$i srrnt rezervateediturii METEOR PUBLISHING
Contact:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail [email protected]
Distribufe la:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail: [email protected],meteorPress.ro
rsBN 978-606-910-l l9-3
Descrierea CIP este dispoaibil[ la Biblioteca NagionalE a Romlniei
Barry Eisler
Asasinuldin Tokio
FURIA SAMURAIULUI
Traducere din limba englezide Mihai-Dan Pavelescu
turrEoR lffilPUBltSHtilcLl!-!
Pentru fratele gi sara mea, Alan gi ludith
Barry Eisler
-
Introducere la noua edigie
C"u *"i mare pafte a cirgilor pe care le scriu par si rezulte
tliutr-o intrebare de tipul,,Ce-ar fi daci?" De pildX, "Ce-ar fi dacitrrr asasin ulup singuratic> se indrigostegte de fiica uneia dintre
lirrtele lui gi trebuie s-o protejeze de cei care au comandat crima,
rlirr in acelaqi timp si-i ascundi adevflru] despre fapta lui?" (Asasinul
din Tokio: lintele) Sau ,,Ce-ar fi dac[ agenqi CIA ar angaja un asasin
p(,lrtru a ucide finan{atorul unor acte teroriste... care se va dovedi
protejat de alqi agen,ti CIA, iar asasinul va fi prins la mijloc?"(Asasinul din Tokio: locurile cdin;ei) Lucruri de felul acesta.
lntrebarea ,,Ce-ar fi dac[?" pe care m-am Pomenit examinAnd-o
t'ilnd am inceput sd scriu Asasinul din Tokio: Furia samuniului a
lirst diferit[. A avut o natur5 mai pugin operalionald qi mai degrabX
pcrsonali. Respectiv, ,,Ce-ar fi daci iubita agent Mossad a unuiirsasin ar deveni convinsd ci el o va plrdsi pentru o veche dragoste?
Ar fi ea capabild si-qi gestioneze nesiguranga, gelozia 9i alte senti-
nlcnte nefamiliare sau va sfArgi folosindu-gi talentele profesionale
in motive strict personale?" M-am pomenit atras de posibilitatea
tlt. a aduce personaje cu abilit[qi extraordinar de letale pe un terent.rnogional nefamiliar gi de a vedea cum vor reacgiona. De exemplu
rrn individ obignuit devine gelos va intreprinde doar un numirlirnitat de acqiuni. insi dacX un asasin profesionist sau un agent al
scrviciilor secrete este prins in menghina ,,ochelarilor de cal"
crnolionali, pot apirea rezultate complet diferite. Hmmm...in felul acesta, baza pentru. Asasinul dinTokio: Furia samuraiului
ir rlcvenit o situalie strict personald, care reprezint5 o intruziune inviala profesionali a distribuqiei mele de asasini - practic, reversul
strbiectelor romanelor anterioare, in care situaqia profesional[r'(,prezenta o intruziune in viaqa personali. Astfel, Rain va fi asediat
rlt' posibilitilile nou-descoperitei paternitdqi, de complicaqiile('luzate de faptul c[ Midori gtia ci el a fost implicat in moartea
tntllui ei, de pericolele reprezentate de gelozia lui Delilah, ca 9i de
Barry Eisler
ponderea iminentei mo4i a unuia dintre cei mai apropiaqi prietenigi aliagi ai lui. imi place sd-i deplasez pe Rain pe tot globul in aceste
povegti, iar aceasta a insemnat o oportunitate de a-l aduce pe unteren periculos de o natur[ complet diferitd.
Multe imi plac la romanul acesta, dar voi menfiona doar douX
lucruri de care sunt, realmente, mAndru. Primul este episodulsumo din Wajima, Japonia. Confruntarea lui Rain 9i Dox cu doi
asasini sumo din yakuza a dus Ia una dintre cele mai incordate qi
amuzante scene de ac{iune pe care le-am scris vreodati. $i - nu
fac dezviluiri - mai exist[ o scen[ despre care destui cititori mi-auspus c[ i-a emoqionat pAni la lacrimi. Nu este uqor sd-i faci pe
oameni sd gini atat de mult la nigte personaje imaginare incAt siplAng[ pentru ele, insX in Asasinu] din Tokio: Furia samuraiuluiam reu$it asta.
Parc[-l aud pe Dox pufnind gi zicAnd:
- Imaginar? O si vedem noi cine-i imaginar, amigolMai bine si nu argumentez cu el. Vi sfrtuiesc sd citili cartea 9i
sd decideqi singuri.
Capitolul 1
Nu -i-"r pl5cut niciodati joburile din locuri noi, necunos-t'ute. Nu gtii cum si intri gi cum si iegi de acolo fbrd si fii detectat,ltLl gtii de ce instrumente vei avea nevoie pentru linti, nu gtii undevci fi expus gi unde vei fi in stare s[ te contopegti cu fundalul ori sX
tlispari in mul;ime.Pentru a compensa, incep si studiez zona din exterior, pitrund
in ea doar cAnd am aflat cAt mai multe detalii qi vin intotdeaunasuficient de devreme pentru a mi familiariza cu terenul inainte de
l sosi momentul si intru in acfiune. Tactici precum acestea m-au
linut in via1i, ba chiar gi rezonabil de prosper, ln cei peste douizecigi cinci de ani de cAnd mi ocup cu acfiunile in care am fost dintot-<lcauna cel mai bun.
Dar de data asta pregitirile au fost un act reflex, nu o necesi-tate. La urma urmelor, nu era un job. Terminasem cu viaga aceea.
Sau aproape ci terminasem. Mai exista un ultim aminunt, unulirnportant, ins[ pe acela nu voiam s[-l confrunt deocamdati.llarcelona ar fi trebuit s[ fie un interludiu - plicere, nu afaceri, gi
cra tulbur[tor ce o pirticici a minlii mele pirea s[ nu inqeleagX
rlcosebirea.Cu toate acestea, in circumstante care ne sunt strdine, mani-
lbstim tendinp de a recurge la rutine, aga ci m-am pomenit utili-zAndu-mi abordarea obignuiti. Ar fi trebuit sd fi gtiut mai bine.llarcelona era nefamiliari, dar teritoriul real pe care incercam sirravighez nu era marcat pe nicio hartd.
Am zburat cu un avion al companiei nipone JAL de la Tokiovia Amsterdam gi am sosit pe aeroportul El Prat din Barcelonaintr-o sear[ bldndfl de iarn6, fXrI si am asupra mea nimic altcevarlccAt geanta de voiaj banali gi costumul de afaceri simplu cu care
t'ram imbrdcat. in picioare purtam mocasini din piele maronie,t'ump[ra1i din raionul pentru b[rbaf al unui magazin din langulAoyama; pe nas aveam ochelari cu lentile frri dioptrii, cu rami
lo Barry Eisler
din ogel frcut[ astfel incit si-mi oculteze trisxturile; in buzunar
qineam un ghid in iaponez[. Pentru primele zile petrecute in orag
aveam s[ fiu un sarariiman- ,,salariat" - anonim' recent divo4at'
ai c5rui copii au crescut qi au plecat de acasi, qi care cfuta divertis-
ment prin- c[litorii, ""r." -ii indr[zneqe decAt excursia de anul
trecut in Hawaii sau Saipan. Dupi sosirea lui Delilah' urma si mi
metamorfozez in altceva'Recepgionerii din Le Meridien Hotel de pe Las Ramblas 1i-au
vorbit lent intr-o englez[ cu accent catalan delicios, necesitate
indicat[ de propriile mele tentative govdielnice cu accent japonez
greoi. Am mogtenit trXsiturile chipului in cea mai mare parte de la
Iatil japonez, iar conrribuqiile mamei americane au fosr diminuate
"r, -u{i ani in urm[ de chirurgia plastic[' De asemenea' imi venea
ugor sdloc teatru. Toatd viaqa am interpretat roluri; desigur' nu am
,rr-", nicio instituqie de art[ dramaticfl, dar dac[ ai rezistat atdt
timpcamineintr-oprofesiuneatAtdecriminald'literalmentevorbind, ca a mea, rnai inveqi cdte ceva'
Mdsimqeamobosit'Schimbareafusuluiorarnuafostobservatipecdndaveamtreizecideani,adevenitunfactoriritantdup[p"t*r"cideani,iarinprezenteramaivizibilicaoricAnd'M-amdus direct in camer[' am comandat mAncare prin room-service' am
fhcut o baie fierbinte 9i am dormit neintofs toat[ noaPtea'
M-am trezit in zori. Pdni atunci nu fusesem niciodatd
in Barcelona gi voiam si vdd oragul in zori, cAnd inci nu era
in picioare, cAnd inci nu-;i purta machiajul' Am f[cut-un duq
rupia gi am iegit din cameri odatl cu ivirea soarelui dinapoia
orizoniului. Am scrutat strada in timp ce am trecut pe lAngi
ferestrele receptiei, apoi am cercetat poziqii pentru ambuscade din
faqa hotelului. Totul p[rea in reguld' -
Am mers pe Las Ramblas 9i risuflarea mea forma aburi vagi
in r5ceala aerului maritim al dimineqii, apoi m-am oprit' La zece
metri mai departe, trei birbaqi in salopete de salubrizare 9i cizme
din cauciuc *lurr rrr, furtun din care picura apd; caldaramul era
inc[ ud gi lunecos in urma muncii lor' Am r[mas locului t[cut 9i
nu m-au observat. Au terminat cu furtunul, au urcat intr-o
camionet[ gi au plecat. Dupi ce sunetul motorului s-a stins' s-a
Asasinul din Tokio o Furia samuraiului
lllsat linigtea gi am zAmbit, incAntat s[ mX bucur de unul singurtlc orag, mXcar o vreme.
Am mers spre est, prin Barri Gdtic, cartierul gotic. Am simqitt'tr ajunsesern in rlstimpul foarte scurt dintre plecarea petrecdregilordc ast[-noapte gi sosirea primilor turigti ai diminelii, gi am fHcut o
pauz5, bucurAndu-md de senzagia ci eram martorul unei tranziqiis(lcrete. Am hoinirit mult timp, ascultAndu-mi pagii pe sfrizileinguste pavate cu piatr[ cubicl, savurAnd aromele pAinii proaspit('oapte gi cafelei abia rAqnite, privind cum locuitorii apireau treptatclinapoia fapdelor vechi de secole ale unor clidiri pline de cicatrice,tlar robuste, pentru a incepe o noui zi.
Dup[ micul dejun compus din croasangi gi cafea cortado, amvizitat Ganiveteria Roca, un cunoscut magazin de cugite despre care
lm citit cAnd m-am pregXtit pentru cElitorie. Acolo, printre briceletlin cositor, foarfecele din oqel qi alte obiecte din aceeagi gami, amlles un cuqit pliabil Benchmade, cu lama lungi de $apte centimetripi jumltate. in ultimul an mi obignuisem si port asupra mea o arminlbd gi nu mi mai simqeam confortabil daci nu aveam la indeminit'cva ascuqit.
Echipat corespunzdtor, mi-am inceput obignuita exploraresistematici a oragului. Nu m-ag fi simgit in largul meu acolo pinir'0nd nu inviqam cum sd mi contopesc cel mai bine cu mediul...siru cum sE fug, dacd tentativele de contopire ar fi equat. Aga ci am
li)st peste tot, in ziua aceea gi in cele cinci zile gi nopgi urmitoare,lir toate orele din zi gi din noapte, cu toate mijloacele de transport.A rn retinut dispunerea strizilor gi striduqelor, pozigionarea secfiilortlc poliqie gi a videocamerelor de securitate, ritmurile qi ritualurile
1rictonilor, turigtilor gi vAnz[torilor.Existau totugi o mullime de atracqii: aromele combinate de
t;rpas gi gaormd pe stridugele qerpuitoare din El Raval, sunetelerrrr,rzicii gi rAsetelor ce risunau in piegeie publice din Grhcia sau
st'nzagia brizei marine pe obraji gi in pdr pe v6rfurile muntoaseMontjuic ai Tibidabo. imi pldcea c[ localnicii participau la slujbelert.ligioase de dimineaqd in catedrale vechi de gase sute de ani. imilrlilceau contrastele: gotic fi modernista, munfi gi mare, semnifica,tieistoricE. gi spirit exuberant.
,Fl
l2 Barry Eisler
Iar atracgiile nu se limitau doar la orag. Brusc, am devenit
con$tient de pirinqii cu prunci. Erau Peste tot: i;i impingeau co-
pilagii in c5rucioare, ii purtau in braqe, le priveau feligoarele cu
,rtt d"rrot"-ent foarte induioq[tor. Tatsu, fostul meu duqman 9i
actual prieten din Kersarsucfio, echivalentul japonez al FBI-ului,
m-a avertizat cil a$a va fi gi, ca in atatea alte privinfe, a avut
dreptate.Tatsu nu m-a pregfltit ins[, 9i nici n-ar fi putut, pentru nume-
roasele feluri in care vestea lui despre Midori m-a lisat nedecis,
confuz, aproape tocat. Am fost cat pe-aci si anulez intalnirea cu
Delilah, pe uime am renun{at la ideea aceea. in primul r6nd, iidatoram o explicaqie. in al doilea rAnd, inc[ doream s-o vid, ba
chiar foarte mult.N-ag fi putut prezice niciodat[ afecflunea care s-a infiripat
pentru Delilah sau cea pe care se pirea c[ ea o avea pentru mine'
ln mod clar, primele noastre intAlniri au fost de rdu augur' Mai
intai, Macao, unde am aflat ci amAndoi aveam aceeaqi qinti' Ap-oi
Bangkok gi Hong Kong, unde ea ar fi trebuit si m[ manipuleze' inmod paradoxal, neincrederea inerentf nS.scut[ din activitatea
pentru servicii secrete concurente * Delilah pentru Mossad' iar eu,
iiber-profesionist pe atunci, pentru CIA - a asigurat o temelie
stabili. Fiecare din noi recunogtea in celdlalt un profesionist,
un operator cu o agendX clar[ de lucru, o persoani pentru care
imperativele de business aveau si invingi intotdeauna dorinqele
personale. Toate acestea au devenit fundamentul pentru respect,
La chiar pentru inqelegere reciproci, 9i au oferit, intr-un final,
contegua penrru luxul unei afinit[qi personale de net[giduit.AmAndoi gtiam ci sexul nu putea duce nic[ieri. Atunci, de ce si nu
ne bucgrim de ceea ce aveam, indiferent despre ce ar fi fost vorba
gi de cAt timp ar fi durat?Dar a durat gi s-a intensificat. Am petrecut o lun[ impreunX in
Rio, dupd care Delilah qi-a sfidat superiorii cand i-au ordonat si-miintind[ o cursi. Am spus ,,sfidat", insi - la naiba! - aproape ci i-atridat. M-a avertizat despre ce va urma gi dup[ aceea a ac{ionat
aldturi de mine ca s[ puni lucrurile la punct. Probabil c[ intre noi
exista ceva valoros daci reugiser[m sd evitdm atatea obstacole
€
Asasinul din Tokio . Furia samuraiului
potenfal letale, iar Barcelona avea sd insemne locul gi momenfulpentru a stabili despre ce era vorba.
in ziua in care urma sd soseasci Delilah, m-am mutat dinLe Meridien gi am fHcut cdteva cumpdrdturi penftu tranzigia mea de
la sarariiman anonim la personajul mai cosmopolit pe care-lconsider mai apropiat de ceea ce sunt in realitate. Am cumpiratpantaloni, cimdqi gi un blazer din cagmir bleumarin de la Aramisdin Eixample,lenjerie de corp, ciorapi gi cAteva accesorii din Furestde pe PIaEa de Catalunya, pantofi din Casas in La Ribera gi o geantddin piele in care si le pun pe toate, din Loewe, de la parterulrnagnificei Casa Lle6 Morera de pe Passeig de Grbcia. Peste totam pl[tit cash. Dupi ce am terminat, am gdsit o toaleti qi m-amschimbat in unele dintre hainele noi, apoi am luat un taxi pAni laHotel La Florida, unde a frcut rezervare Delilah.
Cildtoria cu taxiul din centrul oraqului a durat doudzeci de
minute, in mare parte pe $oseaua gerpuitfl care urcd spre vArfulmuntelui Tibidabo. Efectuasem deja, bineinqeles, o recunoa$terea hotelului gi a imprejurimilor, in timp ce explorasem oragul, dardrumul era la fel de impresionant gi a doua oar5. Sub razele desoare ale sfirqitului dupi-amiezii, pe cAnd taxiul urca serpentineleqoselei abrupte, oragul $i toate posibilitdqile lui apdreau sub mine,pe urmi dispireau, ca si reapard ademenitor. Dup[ aceea audispdrut din nou.
CAnd am ajuns la intrarea hotelului, gapte niveluri de ipsosvopsit in gri gi ferestre cu balcoane cu o panoramX a Barcelonei gi
n Mediteranei din dep[rtare, un ugier a deschis portiera gi mi-arurat bun venit. Am pl5tit taximetristul, am privit in jur gi amt'oborAt din magini. Nu aveam niciun motiv anume pentru a m[g$ndi ci Delilah sau serviciul ei secret m*ar fi vrut mort - dacd ag fiilvut, n-a$ fi acceptat niciodat[ s[ md intAlnesc cu ea acolo -, totuqi,lum rimas locului cAteva clipe dup5 plecarea taxiului, pentru a
cxamina posibiie poziqii de ambuscade. Nu erau multe. Manageriiproprietiqilor exclusiviste, aga cum era La Fiorida, nu-i agreeazH
pc cei care par si se inv0rt[ pe acolo frrX vreun motiv plauzibil.liipresupun c[ asemenea inqi sunt paparazzi care a$teapti si foto-grafieze celebritdqi, nu ucigagi mAnaf de mijloace gi intengii mult
13
l4 Barry Eisler
mai letale, dar rezultatul este acelagi: un teren neospitalier care inacea zi acEiona in favoarea mea.
Uqierul a stat nemigcat, finandu-mi geanta cu un profesio-nalism discret. Domeniul era impresionant gi probabii c[ bdrbatulse obignuise cu oaspe{i ai hotelului care stiteau Iocului ca si admire
imprejurimile. Dupi ce am fost mulgumit, am aprobat din cap 9i
l-am urmat lnduntru.Recepgia era luminoas[, totugi intimd, din calcar,lemn de nuc Ai
sticld. Exista o singuri zond pentru relaxare qi socializare, micug[ 9i
actualmente pustie. Se pirea ci nu aveam companie. Mi-am men-ginut vigilenqa la un nivel ridicat, insi incordarea a coborAt o treaptX.
O femeie drigug[ in costum business elegant mi-a iegit inintAmpinare cu un pahar cu apX minerali gi m-a intrebat cum a fost
cil[toria. I-am rXspuns c[ totul a fost ln regul5.
- Iar dumneavoastr[ suntefi domnul...? a intrebat ea intr-oenglezi cu un ugor accent catalan.
- Ken, am rostit numele sub care-i spusesem lui Delilah ci voicilitori. |ohn Ken.
- Desigur, domnule Ken, vd a$teptam. Celilalt ocupant al
camerei a sosit deja.
A frcut semn din cap unui tAn[r dinapoia tejghelei, care a iegit
de acolo gi i-a intins o cheie.
- Avegi camera 309 - favorita mea din hotel, dacd-mi permitelisd vd spun, datoriti panoramei. Cred c[ vX veti bucura de ea'
- Sunt convins.
- Dorigi si vi ajute cineva cu bagajul?
- Nu, este in reguli. Ag vrea s[ md plimb Pufin inainte de a
merge in camerd. Si v[d hotelul. Este foarte frumos.
- Vi mulqumim, domnule. Dac[ existi gi altceva ce dorigi, v[rug5m si apelagi la serviciile noastre.
Am incuviinqat in semn de mulgumire gi am pornit. O vremem-am ,,plimbat" pe la parter, verificAnd totul - magazinul eterogen
de cadouri, baruI discret, salonul confortabil, casele spalioase ale
scirilor, lifturile nenumirate - ftrd s[ g[sesc nimic anormal.Am urcat pe scari pAnX la etajul al treilea, m-am oprit in faqa
uqii camerei 309 gi am ascultat cAteva clipe. Din[untru nu se auzea
Asasinul din Tokio o Furia samuraiului
nimic. Am lisat jos geanta gi paharul gol, mi-am scos haina, m-amghemuit gi am vArAt cu zgomot cheia in broasci. Nimic. Am ginuthaina in dreptul ugii gi am intredeschis-o foarre pufrn. Tot nimic. DacXlrrluntru se afla un asasin, nu era un amator. Mi-am strecurat capulIrr5untru gi l-am retras imediat. Am v[zut doar un hol scurt, dincoloclt care se intrevedea pa4ial o camerd. Nu am detectat nicio migcare.
M-am ridicat, am scos cutitul din buzunar gi l-am depliat silengios.
- Buni! am strigat gi am pigit iniuntru.Niciun rXspuns. Niciun sunet. Am dat drumul ugii. S-a inchis
irrddritul meu cu un zgomot u$or.
- Bund! am strigat din nou.Nimic.
- Ciudat..., am bombinit cu glas destul de tare pentru afi auzit.I'oate ci am gregit camera.
Am deschis uga, apoi i-am dat drumul si se inchidd. Dacilirrcva era ascuns iniuntru, i s-ar fi pirut cd plecasem.
Tot nimic.Am mers de-a lungul peretelui holului, cilcAnd cu griji gi
oprindu-mi dup[ fiecare pas, ca sd ascult. Pantofii mei Camper cutillpi moi, recent cump[raqi, nu scoteau niciun sunet pe podeauarlirr lemn lustruit. Am examinat fiecare segment al camerei care-miirlri\rea inraza vizuali pe mdsurd ce md apropiam, concentrAn-rlrr mI asupra por(iunii ce rS"mAnea invizibild.
Ajuns in capdtul holului, am vdzut intreaga cameri, mai puginlrlin. Uqa ei era deschisX. Probabil ci Delilah o lisase aqa, qriind cdrrri'l voi apropia tactic ai dorind si-mi ugureze intrarea, dartlt'ocamdati nu eram sigur in privinta asta.
Pe pat se vedea o foaie de hArtie, izbitoare la ochi in mijlocullrrvcrturii albe, imaculate. Am ignorat-o. Daci eu ag fi organizat olrrrsi\, ag fi agezat foaia de hArtie pe pat, pe urmX ag fi ucis qinta de
;rr, balcon sau din baie, cAnd s-ar fi aplecat si citeasci.tJgile din sticl5 ale balconului erau inchise, draperiile erau trase
ryi irrn observat cX afari nu se afla nimeni. Probabil c[ fusese totrrrlina lui Delilah, care avea griji si-mi coboare tensiunea.
Mai rimAnea doar baia qi am inceput sX m[ destind pugin.I'irrtr.a cea mai proastd in securizarea unei inc[peri, mai ales dacd
t5
16 Barry Eisler
nu ai decAt un cutit gi este posibil ca individul celilalt si aibX o
armi de foc, este securizarea fatal funne11, in care inamicul are
pozigiadominant[ gi o razd neobstrucgionat[ de foc. in cazul acesta,
vulnerabilitatea imi era considerabil diminuate prin reducerea
ambuscadei la camera de baie.
M-am apropiat de uga biii venind din lateral. M-am oprit gi
am ascultat. Linigte. Am inspirat adAnc, apoi am aruncat iniuntruhaina {bcut[ ghemotoc, gtiind cX unui lintaq ii va fi dificil sd n-o
urmireasci instinctiv, fie numai gi o fracqiune de secund5, pe urmlam nivilit imediat dupd ea. Baia era pustie.
Am expirat prelung gi am mers pe lAngi cabina de sticli aduqului, spre fereastr[. Aqa cum mi s-a frgiduit, panorama era
impresionantX: intr-o parte se vedeau oragul gi marea, iar in partea
cealalti, piscurile inz[pezite ale Pirineilor. Am privit citeva minute
gi am inceput s[ md destind.Am revenit Ia uqd qi m-am uitat pe vizor. Coridorul de afari
era pustiu. Mi-am luat geanta qi paharul, le-am adus in cameri 9i
am ridicat foaia de hArtie de pe pat. Pe ea scria: Sunt la piscind'
Te aStept. D.Greu de refuzat o asemenea invitaqie. Mai intAi, am verificat
camera in ciutare de arme, apoi am rflmas locului o clip5, fHr[ sX fac
nimic altceva decAt si respir pAnX m-am simqit mai calm' Am vArAt
in buzunar biletul lui Delilah, mi-am a$ezat haina pe un scaun 9i
am ieqit. Dup[ inc5 un minut intram intr-un solar vast din sticld 9i
piatri, cu plafoane boltite gi piscind cu ap[ scAnteietoare 9i fund
din ogel inoxidabil.Delitah era intinsd pe unul dintre gezlongurile tapilate in roqu
care inconjurau piscina. Purta costum de baie dintr-o singurX pies5,
albastru cobalt, care-i reliefa curbele. P[rulblond ii era strAns la
1 in tactica de intervengie a diverselor structuri de poligie, fatal fiinnel
reprezintd zona apropiati din faga gi spatele unei c[i de acces, ca de exemplu
o ugi, pe o distante de caliva metri. Poligisnrl trebuie sd evite staqionarea in
aceste zone, intmcAt sunt expuse gi automat periculoase. (n'red.)
-Asasinul din Tokio . Furia samuraiului
spate qi ochelari de soare uriaqi ii ascundeau tr[sdturile. Ardta dincap pAnd in picioare ca un star de cinematografie.
Am privit in jur. Nimeni nu mi-a declangat vreo alarmd.t ) clipi am fost tulburat cd pAni gi in acel moment, dupi toate prin('ilre am trecut amAndoi gi pe care le-am impdrtdqit, tot simteam citrcbuia si fiu grijuliu. M-am intrebat daci voi fi vreodat[ capabil sirnil relaxez al[turi de ea sau alituri de oricine altcineva. Poate ci ag
li putut spera la ata ceva cu Midori. La urma urmelor, nu acela erarrotivul pentru care regii din Evul Mediu igi cis[toreau fiii gi fiicele,
lx.ntru a pecetlui aliange de sAnge gi a face imposibiie crimele? Oarelabazd, nu st5tea ideea cX un copil este un atu care invinge orice,plind gi resentimentele gi rivalit[qile cele mai adAnci, cd el invinget'lriar gi ura?
M-am apropiat gi m-am oprit la un metru inapoia ei. Am vrutsI vdd dac[ imi percepea prezenta. Antenele lui Delilah erau printrelt,lc mai sensibile pe care le cunoscusem, dar, pe de altd parte,prrlini oameni se migcd mai silengios ca mine.
Am agteptat cAteva secunde. Ea nu m-a observat.
- Hei, am rostit incet.S-a ridicat in capul oaselor qi s-a intors spre mine, apoi gi-a scos
rx'helarii de soare gi mi-a oferit un zitmbet luminos.- Hei!* Stau de ceva timp aici, sd gtii, i-am zis. Am crezut ce vei observa.Zimbetul nu i-a dispirut.- Poate ci f-am c6ntat, pur gi simplu, in strun5.. $tiu cd-qi place
ri tc simgi neauzit cdnd te furiqezi.S-a ridicat in picioare gi m-a strAns in bra1e, indelung gi
r,ru'rgic. I-am simgit vag parfumul, unul pe care nu-l mai intAlnisemrrit'Iieri qi pe care-l voi asocia mereu cu ea. in jur erau oameni,tolugi, am inceput si ne s[rutim cu pasiune. Aqa se intAmpla delict'are datX cAnd ne reintAlneam dup[ ce fuseser5.m separati ovr(,rne, insI, de fapt, gi cu alte ocazii. Ceva ce ne impingea, pur gi
rrirrrplu, sX ne atingem mereu. Nu gtiam despre ce putea fi vorba,rl;rr cra copleqitor.
A trebuit si m[ agez pe gezlong inainte ca starea pe care mi-or'iruzase ea s[ atragd atenqia altora. Delilah a rAs, gtiind cu exactitate
17
,rrrl18 Barry Ei:
motivul pentru care intrerupsesem imbr6qigarea, 9i s-a a$ezat range I
mine, punAndu-gi mAna pe piciorul meu. I
- Cind ai venit? m-a intrebat. I- in urmi cu citeva minute. I
- Nu in hotel. ln orag, in Barcelona. IAm frcut o pauz[, dup[ care am recunoscut:
I
- De cdteva zile. iEa a cl[tinat din cap. I
- Ce mai pierdere de timp! Si gtii c[ qi eu aq fi putut ajunge aici I
mai devreme. insX eram convinsi cd o s[ vrei mai intai si arunci I
singur o privire. I
- Binuiesc ci sunt Predictibil' I
"r'r. itt"t"g. M[ ingrij oreazd.doar ci nu voi avea nimic nou s[-ti
I
M-am uitat in ochii ei albaqtri. I
- Vreau s[.mi arigi totul' i
$i-a mutat mAna mai sus pe piciorul meu. 1
- Perfect. Ce-ai zice s5-ncepem cu camera? I
Ne-am gribit, dar intoarcerea a p[rut s[ dureze mai mult decat]
drumul meu pani la piscin[ cu cateva minute inainte. Am reugitl
totugi gi am scos-o pe Delilah din costumul de baie inainte ca u9a1
s[ se fi inchis inapoia noastri' i
Mi-am aruncat pantofii gi am intrat in camer5, sirutAndu-nel
din nou, cu ea trigAndu-mi cimaqa Ei pantalonii' M-am oprit lal
picioruI patului, ca si ies din boxeri. Delilah a bajbait 9i a varatl
I-oena brurc sub o pern[. Degi verificasem deja toate locurile, m-ami
incordat, apoi am vizut cx era doar un prezervativ. Faptul cn nul
s-a inrins mai lent dup[ el * imi cunogtea obiceiurile 9i gtia cei
anume mi alerta - era dovada propriului ei abandon inainteal
pasiunii, ca gi a abandonului meu, inirucit nu am sesizat gestul lai
timp, ca sd fi frcut ceva in privinqa aceea. I
S-a intins pe spate gi am trecut deasupra, inaintAnd intrel
picioarele ei deschise. M-a s[rutat din nou gi mi-a pus prezervaliv]!
"hi", "r, o clip[ inainte s-o p[trund. o secundi m-am gandit lai
Midori gi am fost mulgumit cd de data asta eram inteligenqi' Nu qfel s-a intAmplat gi pe insula Phuket.
I
i
Asasinul din Tokio o Furia samuraiului
Am fbcut dragoste violent gi in grab5. N-am vorbit, cuvintelet ruu inutile, ci au fost doar icnete gi gAfAieli, iar in cele din urmirrigte gemete ascu{ite care s-au auzit, probabil, din camera vecini.
Dupd aceea, cAnd am stat pe o parte, unul lAng[ celdlalt, tr5-g0ndu-ne risuflarea, mi-am dat seama ci, pentru cAteva minute,lonq;tientizarea aproape permanenti a securit[1ii de c[tre mine a
lirst eclipsati temporar de patim[ oarbi gi apoi de sentimentul depli\cere ce a urmat actului in sine. Pe de o parte, era eliberator - lattuiba, insemna afirmarea viegii! - si infeleg c[ mi puteam bucurarlc asemenea momente. in acelagi timp insE era neliniqtitor. incitttt ipovestisem lui Delilah ce aflasem despre Midori. Nu gtiam cumnll i spun gi nici cAnd. $tiam doar cd niciodatd nu ayusesem nevoierk, abilitiqile mele pe cAt urma sd am in continuare pentru ceea ceIrrtcnjionam si fac.
t9