complotul mondial impotriva sanatatii - claire severac mondial... · 2019. 4. 2. · claire s6verac...
TRANSCRIPT
Editor: Lucian BORL0ANUTelmoredastare r Rarnona ILCENCO
Coperta:' Vitri Fheuregu
Titlul origina!: Contpktt worcdial contre fur santi- par Claire Sdveruc
Copyrighr O EtsITIONS AI",PFIfE 2010
Translation copyright @ Editura trilassco, 2OLO
Toate drepturile pentru editia <Ic ta[d sunt rezervateDditurii lllassco.
Reproducerea parfiall sau integrald a textuluifLfi, acordul ecliturii este interzisd gi va li pedep.sitd
conform legilor in vigoare.
Comenzile frot fi fximise pe adresa: EdituraElassco
Bucuregf-i, Str. Miron Costin nr. 19, Seetor 1
Telefon,zfax : 021.222. 53.16e-mail: comenzi@librarie-universala"ro
www"librarie-universala.ro
ISBN; 978-973-8968-98-1
C[aire S6verac
COIMPLOTULMOI\DIAL
btvv
SANATATTI,
' Traducere de
IVI i h ai C o n st antine s e u
,,\
TMPOTRIVA,
BIASSCO
CUPRINS
FrefaflFic$uni gi realitiliLovitura de stat impotriva dernocrafiei
CdlStoria interzisd
l. Noua ordine urondialiONU, capcand cu oglinzi de prins ciocdrlii
Naqterea caracatifei sau incredibila dinastie
Piesele jocului de Puzzle-luiCare este pontiaEuropei fa!6 de OMC?
Dar faP de OMS?FAOOrganiza$i non guvernamentale (ONG)
Unde se situeazl adevfuataPutere?
CFR (Council on Foreign Relations)
BilderbergDe la George W Bush la Nicolas Sarkozy"'
2. Aceste transnafionale care ne conduc
Ombilicul unei alte lumi
3. Cartelul industriilor farmaceutice ,,
Come{ul cu medicarnente
Medicii rcinforrrali397
77
8
t0
15
15
t721
2528293233
343740
4547
5l53
55
Coruplie gi conflicte de interese
I-obbysmul, independenfa agenliilor gi a puterii, In cea mai mare legalitate.".
Sdndtatea industnei famraceutice...inaintea celei a pacienlilor
gi noi... gi noi... gi noi?Oare ei se gdndesc la asta?Distilberregi Thalidomida?R.emediul cme omoariIlormonii de substitufieViolen{a pe re}ete sau medicamentele psihiatriceOare iarba este mai verde la noi?flormonul de cregtere
Mmea ipocrizieVaccinurile
Epidemia falsl de hepatita B{Jn aer de ddjd-w: Papiloma Virus sau IIFV
Gripa AUn mic istoric al gripei AO pandemie fird bolnavi sau epidemia vaccinurilorBusiress-ul friciiGripa A/HlNl versiurca 2009,,Oare se pregdtesc pentru o pandernie de gripd,
sau pregitesc o pandemie de gripi?..Informa{ie prea multi. ".Cine gtie ce este in acest vaccin?
Pdni unde merge complotul?De ce nu un rizboi mic bacteriologic!
l$o nutem opri progresul!Inapoi!Antiviralele
Libertatea presei?Adevlrul este ca fesele, sunte.m obligali sd neaSezdm pe ele. @overb african)
Un roman polilist in mirime naturaldMai tare ca John Le Carr6Bio qi nanotehnologiile
398
596375
82
84909l9293
9396
101
108
117
113
1'i,4
1291401,45
147
151
154
158
161
165
170177
178185
i85188
190195
195
2AO
Microbiolog, o mesef,ie riscantdinte qtiinti qi conqtiinli$i dacb pandernia ar fi caiul de bdtaie
Nanolumea gi nanonaegtrii
4. Cartelurile agrochirnice gi biotehnologieeMdnca{i pegte de doui ori pe sdptdmind
Fentru sdndtatea voastr6, consumali treiproduse lactare Pe zi
MAncafi cel pulin cinci fructe gi legrrme zilnic...Aceste cocteiluri mortale
2in\OMG o eotitrrd perictrloasd pentru ornenire
Dupi noi, potopul"".
Hormomrl de cregtere a bovirelorTaci gi mlndncS!Scopil scuzd mijloaceleONIJ spald mai alb decdt albul
Reciclarea verde sau Global Compact
Bayer gi Global ComPactFundafia Rockefeller, Revolu{ia verde gi CGIAR
5. Controlul eartekrrilor asupra agriculturii mondiale
Jefuirea viuluiFlambarele diavoluluiLiberlate, drag5. libettate'.'ZAfrnbtqr, suntef, contamina{i !
Cum iqi insugesc ,,ei" pafimoniul mondialKokopelli: inlrarea in rezistenliPNPP (Frepma;iile naturale pufin preocupante)
A produce pentru a ffd.i, nu a fdi pentru a produce
Oroarea cregterii industriale a animalelor
Plsdrile in bateriiNici iepurii nu sunt mai rdsffiiaf; de soartiViald tristd cle porcLume bolnavd
399
2062492t0215
2t9221
22s228231234236244242244246254256256258
263263264272274276284283285
288290291298
Claire S6verac
Mafia hormonilor
6. Consecin{ele cregterii industrlaleasupra sfl nitii"tti noastre
Ceea ce tu faci celui mai mic dintre ai mei,irni faci mieExplozia indusfiei cirnii este ocalamitate pentru plaretd
Mic aparteu inte vaccinuri giexploafarea animalS ?n crescdtoriile intensive
7. lVlarea nninciuni
8. Marea distribuge qi cartelurile agro-allmentnreOare profitul cu orice pref gi inainte deorice este chiar visul nostnr...?
Vorbind despre pegte
O micd menfiure util6 despre ou5, dacl nu qtia(i...Peto-rogiile
Epidemia de obezitate
,,[46ncarea proasti"Smr$itul nutrimentelorMafia apei
Apa de la robinetRevoolving Doors d la frangaiseOare apa este rm drept al tuhrror oatne,nilo4sau o marfr?
Pericolele materialelor plastice
ConcluzieNoteMuttumiri
304
347
312
307
318
319
323
324325328329330335340343343345t
346349
351357395
Doar micile secrete trebuie sdfie apdrate; cele mai merisunt pdstrate de netncrederea publicd'
Marshalr McluharfT)
:
-
NOUA ORDTNEhdONDIALA
ONU, capcanfi cu oglinzi de prins ciocf,rlii
Conqtienli de greielile gi de marile rrcazuri care au lovit
omenirea in secolul al XX-lea, oamenii de stat au creat,Ia 24
octombrie 7945, unorganism intema,tional care sI reglementeze
toate diferendele dintre ei 9i sd evite rEzboaiele: ONU
(Organiza{ia Nafiunilor Unite). Fiici naturali a SocietifiiNaliunilo4 paartnea oare in genele sale imperfeclirmile mamei?
Societatea Naliunilor era o organiza[ie interna]ional5
pregdtitd in timpul Conferin{ei de la Paris din anul 1919 qi insti-
tuitd de Tratatul de la Versailles in acelaqi an. Scopul refinut de
istorici este ,Blsffarea pdcii in Europa, prevenirea rdzboaielor,
dar 9i imbun6t5f;rea gtobali a calitdlii vieiii"; marele ei promo'
tor, pregedintele Woodrow Wilson, denunlAnd drept cauzi prin-
cipalI a Primului Riztoi Mondial diplonoalia secret5. Fdcat cd
nu a precizat cui ii servea aceast[ diplomalie secretS!
15
Claire S6verac
Oricurn, indiferent de puritatea intentiilor sale, Societatea
Na{iunilor a fotrosit indeosebi la acoperiroa unuia dintre ade-
vlratele motive ale acestui rnasacru de 1.0 rniiioane de persoane:
impdrfirea lumii ?ntre doud blocuri imperialiste penffu cucerireapie{elor, indeosebi cea a petrolului, fntre dornnul Rockofeiler
@ockefeller Standard Oil) qi gruplil angflo-olandez al lui SirDeterding (Royal Dtrtch Shell). tntr-adev6r, in seara declarafieide rizboi din anul 1914, inainte ca primul soldat englez s[ fi tre-cut strdrntoarea Fas-de-Calais, Londra igi atribuia 100% petrolul
turc, in avantajul pefi'oliqtilor britanici!Aqadar, oare de ce ared oanrenii ai se bat? Aceast6 decizia
diplomaticl nu putea fi efectivd decdt cu condilia ca Turcia s5 fieinvinsS! Banditismul nu a fost deloc sfriin intrdrii Turciei al.[turide Germania in prinaul conflict mondial, gi nu trebuie s[ uitdrn cd
durata unui rlzboi este propor[ional[ cu irnbogi]irea aceloraqi
carteluri! In tirnp ce francezii cf;deau in luptele din Strdnetoarea
Dardarcle gi de ia Salonic, germratrul britanic Allenby ocu.pa cu
destuli uqurinffl Turcia orientald, adic6 regiunea sa petroliferd.Urmarea clasicfl a disputelor a fcst impirfirea prdzti de r[zboiintre pefroliqti.
Nu statele sunt nebune, nu stateie doresc rdzboiul, ciinteresele private hot[r[sc in aceast] privinfE.
intelegem astfel de ce Mussolini declara: ,,societateaNaliunilor este foarte eficace c6nd vr[biile lipd qi deloc atuncicdnd vulturii atacd.n'
Cincizeci de milioane de morli rnai tdrziu, dup[ al DoileaRdzboi Mondial, pentru ah Societatea Na{iunilor nu-qiindeplinise rolul - in virtutea aceloragi principii, la Ialta, cu
ocazia impargirii lurnii -, s-a hofdrdt infiinfarea ONU, pe loe qi
pe scheletul Societilfii Nafiunilor. Dar acest r5zboi ruinase girileqi costase America 400 de miliarde de dolari, crescdndu-i dato-rjala 220 de nniliarde de dolari. Acest luctu fbcea Statole Unitoprizoniere in ghearele bancherilor internafionali.
C0MPLOTUL MONDIA,L itvlpOtmVR sanArAlu
Na,sterea carecati{ef, sau incredibila dinastie
Povestea ?ncepe in anul 1860, cOnd,,01d 8i11" Williaml{ockefelter, negustor de bdlci de specialitd}i farmaceutice, a
inccput sb cumpere petrol brut pentru a-l revinde liranilor naivi
sub numele de ,,Nujol" (New Oil - ulei nou), ficdndu-i s5 creadi
cir era un tratament impotriva cancerului, irnpotenlei 9i
rnuqcbturilor de qarpe! impreuni cu fratele sdlr, John D'
Itockefeller, infiin{eazi Standard Oii, care devirr, din anul 1868,
;rrima intreprindere peholierd din lume' Se pare ci John D.
rlcl,esta deja concurenla gi nu avea decdt un singlu mod de aface
irlaceri: dish'ugerea sau rdscumpilrarca duqmanilor! Acest lucru
i-it adus, in anul 191i, o condamnare din partea Curlii Suprerne
rr Statelor Unite pentru delict de monopol qi racke{'); Rockefeller
standard oil este atunci fragmentata in aproxiurativ treizeci de
companii petroliere (care vor deveni Exxon, Mobil, Chewon,
Arnocoo...). inceputurile ,Jactioii" care unna sd construiasc[
i rnperiul Rockefeller:,,Abandonarea propriedtii, plstrarea oon-
trolului... acliurra prin interrnediul altor entitSfi, trusturi, com-
panii inlocuitoare qi in primul r6nd inventarea inqelatoriei, care
lo foloseqte gi astdzi celor mai bogafi, caf,e a constat in <a da>
barni unor funda{ii care le apar}ineau... dupl ce i-au fbcut pe
politicienii cornplici si voteze o trege care permitea deducerea
clonafiilor din impozite!'o(e). Astfel, in anul 1913, s-a ndscut
lrundafia Rockefeller, faladda urei noi afaceri, ,,industria farna-ceutic#'cu activit[li noi qi pronril5toare: chirnia, pekochimia qi
larmacia; pregitind astfel preluarea sectorului sdn[tifii in Statele
tJnite. Pentru cd, vizionar fEr[ pereche, John D. Rockefeller nu
rlistribuia dona{ii decat pentru formarea gi cercetarea in mediutr
spitalicesc qi unor prestigioase qcoli medicale (Harvard, YaLe,
.lohn Hopkins, Washington University, Standford, Columtia)
care trebuiau sd predea qtiinfa medicamentului.'. aqa cum
l'lnan{atorii din grupul Rockefeller doreau si fie ficutd! ,,Planulrnachiavelie era ca Fundalia s[ investeasci in domenii care ii
t1
Claire Sdverac
aduceau o putere qi mai mare $i profituri qi ca activele sale si fieneimpozabile pentru ei qi urmagii lui, pe 16ng[ ffansforrnareaimaginii sale de escroc in cea de binefdcfltor al omenirii.'o(r0)
Prietenul uostru, rnsuportdrid monopolurile deo6t ?n avari-tajul lui, a inceprt si supravegheze de a'proape IG Farben care,
din antil 1925,in Germania, devema un rival serios in domeniuichimic qi farmaceutic prin reunirea societdlilor ce lucrau impre-uni dup[ Primul R5zboi Mondial: Bayer, BASF, AGFA ryi
Hoescht (asthzi Aventis). Acest gmp, care inventase dejarflzboiul chimic in timpul Prirnului Rdzboi Mondial cu ,,gazul de
htpts,'', se distingea ca fiind naotorul gi finan{atorul principal alprogresului politic al unui anurne Adolf }Iitler. in mod inevitabil,in anul 1941, s-a descoperit crearea Standard IG Farben, asoci-afie care reunea interesele a doi giganli. IG Farben a devenit prin-cipalul ac,tionar al Rockefeller Standard Ail gi vice vers&.
Cei doi complici se puteau imbogili furnizdnd regimuluinaztst carbrnanfi pentru avioanele qi submarirnle lui, gi asta p6nd
in anul 1942. Ce contau cei 83 000 de muncitori sciavi gi cobaivii din lagirul de la Auschwitz pugi la dispozilia tO a*O"ottt), inuzina sa din apropiere tsuna Ciremical Plant, indeosebi pentruexperienlele sale medisale".. qi mor"{ile akoce care rezultau deaicil La o scard ieqiti din corn$n, toate otrivurile chiurice,agenfii bacteriologici gi prcgresele chirurgicale pe care indus-tria.gii de dupi rizboi au pretins c[ le-au descoperit au f'ost tes-tate de savanfi nebuni, caf,o s-au v5.zut reintegra{r gi onorafi incele mai mari gruptni de influen{i mcndiale, dupS r[zboi, penffuprofitul cel mai rnare al aceloragi flnanfatori.
IG Farben delinea qi brevetul gazului ZyclonB qi 42,2ota
din ac,tiuni!in rnod curios, niciuna dinhe instala{ii sale nu a fost bom-
bardati in timpul rlzboiului, mai ales IG Auschwitz, qi nici caleaferatd pe care mii de oameni erau adugi in infern. Guile rElespun cd Rockefeller este cel care qi-a folosit influenla prin inter-mediul lui John Jay McCloy(l2), asistentul ministrului de R[zboi
18
COMFLOTUL MONDIAL INCPOIzu-'TE SANAIAITT
(uifost consilier juridic al IG Farben), pentru aface si fie bom-
bardarnentele asupra IG Farben, spre marea disperare a coman-
tlunlilor forlelor aliate.Dup[ Pearl I{arbor, c0nd faptul cd aptoviziona fo4ele
lnrrate adverse a provocat totugi ,,dezordine", NelsonItockefeltreC'r), judecat pentru ,"corner! cu duqrnanutr", a scdpat cu
u arnend[ de 5 000 de dolari. Dar, in 1944,fficea parte din con-
ducerea executivd a guvernului arnerican (de altfel, pe toatidurata istoriei secolului )OL farnilia Rockefeiler va juca un rolhotdrfitor in deciziile luate la cel mai inlt nivel); 9i se pare cd
influenla sa, iot prin interrnediul Departamentului de Stat ame-
rican, a atenuat sentintele pronunlate la Niirnberg impofrivarlirectoriior de la IG Farben. tntr-adevdr, dincolo de controlullsupra societdlilor indush'iale IG Farben (imp6r,tit cu
Itothschild/JP Morgan) qi deci de activitifile lor pe pielele mon-
rliale ale peholului gi medicamenteior, Nelson Rockefeller nu
linca ca adevdrafii vinova$i si fie spdnzura{i." Urma si aibd
ncvoie de ei!Agadar, Tribunalul de 1a Niirnberg a judecat doudzeci 9i
putru de directori de la Bayer, BASR Hoechst 9i alli responsabili
li cartelului IG Farben pentru crime comise irnpofiiva umani-
tirfii. Capetele de acuzare includeau; organizwe cle r[zboi de
rrgrcsiune, instituirea sclaviei, masacre coiective" Dar Fritz ter
Mcer, vinovat de genocid gi de crimd impotriva urnanitdgii, a fost
rcintegrat, dupi patru ani de detenlie, in cele nnai inalte funcliinlo laboratoarelor Bayer, pe are le-a asumat pini in anul 1961.
llste unul dintre iniliatorii comisiei o,Codex Alimentarius",tlcspre oare yom vorbi rnai t6rztu.
Karl Wurster, fabricant al gazului Zyclon-B, a fost achitat
;i a fost director gereral al grupului BASF plnb ?n 1974. Hans(ilobke, coautor al legil.or rasiale antieweiegti, redactor-gef al
lugitor Marelui Reich nazist in {5rile ocupate, continuator al doc-
trirrci lui Goebbels, care dorea s6 impun5 o uniure economicicuropean[, a devenit ministrul guvernului Adenauer' Implicat in
19
Claire S,5verae
mod direct in cartelul drogului gi al peffolului, este unul dintreiniliatorii Comrmit6f,i Economice Europe (CEE), strdrnoaga
actualei Uniuni Europere. Walter ftrallstein, prof,esor eminent de
dlept nazist, apirdtor ai legii privind proteclia sfingelui qi a
onoarei gelmarn, a devenit prirnul gef al Cornisiei Europere (ftr
an'u| 1957, Adenauer gi Hallstein au semnat primul tratat euro-pean, la ltoma)tta).
in orientarea lurnii dupd r[zboi, rolul fra{ilor Rockefellerva fi predominant. Nelson, politicianul, gi David, antreprenorul,
au absolvit gcoli prestigioase qi qtiu cd, daci doresc skbilireaunor monopoluri mondiale, este nevoie do controlarea unuiguvern mondial. Naliunile Unite vor fi create in anul 1945, laSan Francisco, ,,cu ajutorul lor moral gi financiar", citim in toatedocumentele caf,e aduc un omagiu contribu$ei famiiiei; inff-ade-v[r, ei au oferit o jumf,tate de mil.ion de dolari qi o proprietate cu
aceeaqi valoare pentru contruirea sediului noii organiza{ii;
,,aducdnd astfel casa Naliunilor Unite la New York City*.Agadar, ONLI s[rb[torea cu o mas[ instalarea in casS nou6
c0nd un sfert din omenire cfldea sub jugul comunismului, celilaltsfert se putea ?ntoaroe linigtir la afaceri sub umtrra protectoare a
Unchiului Sam qi... lumea a treia se nlgtea prin irnpirlirear[m[gi1elor imperiilor coloniale" pe care nnultinalionalele se
grlbeau si le jefuiascd sprijinind regimuri politice fantorn[ 9icorupte, in timp ce ONU iqi intorcea privirea gi crea organismeneputincioase de un Umanism grandios, unde sdldguieso cei care
iqi impart prada.
Aceasti carte nu iqi propune s[ ffateze acfiuni ale acestuiorganism in favoarea picii in lume, dar istoria va relirrc ci nici-un singur r6zboi, nicirm singur genocid nu au putut fi evitate prinnnijlocirea acestei adundri de la fnfiinfarea sa" De fapt, pugine
rezolu,tii ale ONU, ca s[ nu spwrm niciunul, au fost respectatede weun guvern, gi asta pdnd in zilele noastre.
Oare nu cumva ONU e doar o iluzie frumoasd inagteptarea ,,transrnutirii" {drilor in avantajul grupurilor de
28
COMFLOTTIL MONDIAL 1TI'TPOTruVE SANATAPI
rnonopol pentru aft, infi.ne,doar o grefd a unui tribunal de ,,brrsi-
rpss mondial"? in mod straniu, de altfel, singurii care reuqesc sd
sc irnpund in uromentul de fali sunt FMI (pentru bani), OMC
(pcntru comer!) qi OMS (pentru sdn5tate), organisme care ,jnrrrud ofiaial" depind de ONU. Nu keo-uie uitat nici ci finanlarea( )rganiza,tiei Na,tiunilor Unite 9i a agen{iilor ei specializate este
ruligurat6 de conhibuliile obligatorii ale !6ri1or membre (foarte
pufin la zi ou contribuliile lor) qi de contribufii voluntare ale
t rtturor organiza[iilot, intreprinderi sau chiar particulare!
Fiesele jocului de Puzztre
Familiile oligarhice situate in fruntea cartelurilor industr"i-
nlc arnericane qi eriropere s-au apucat imediat sd pund in funcfi-
rum: aceste ,,unelte politice", care si le permitb sd conducd tumea.
Niscut in iulie 1944, din acordurile de la Bretton
Woods("), FMI (Fondul Monetar Internafional) este o institu,tie
irrtcrna{ionalS ce regrupeazd I85 de !dri, al cdrui rol este ,,sd pro-
nroveze cooperarea monetard interna,tionali, sd garanteze stabi
litateu financiari, sI faciliteze schimburile internafionale, si con-
tribuie la un nivel ?nait de locuri de munc6, la stabiLitatea eco-
rrrrrrricl gi si dilninueze sdtdsia"', mai rnult sau mai pu,tin comple-
rncntar cu alte mari institt{ii economice create pe vremuri, din-
tlo care BIRD (Banca Interna{ionald pentru Dezvoltare qi
l{cconstruc,tie, numiti 9i Banca Mondiall) qi GATT (acord ge-
rnral privind tarifele vamale qi comerful), sernnat la pulin tinrp
tlupri aceea"
GATT a fost un costum croit pe mdsuri pentru srearea,
irnbogifirea gi dezvoltarea grupurilor de monopol; virusul insti-
Iuit pentru distrugerea deliberat6 a libert5lilor gi controltll. ali-
rncntar rnondial proiectat indeosebi de grupul Monsanto. Acest
plan orwellian va avea consecinle dezastruoase in cascadi
2t
Claire S6verac
asupra fiecdrui pdmdntean, a$a cum vom vedea pe tot parcursul
acestei c[4i.Acordurile GATT sunt semnate, la 30 octombrie 1947, de
23 de +fin, sub pretextul amr4gitor al liberului-schimb ce trebuia
s[ duc[ la sclderea pre,turilor pentru consurnatori (nu putem
spurc cd acest lucru a mers!), la o mai bunh utilizare a factorilorde produc,tie (e de preferat sb fabrici incilldminte pentru copii inPakistan, dec6t printr-o trMM{tu), in Fran}a), Ia favorizarealocurilor de muncd in sectoarele in care fiecare far6 deline un
avantaj important. (inlocuili puvdnful lar6 cu multina,tionald,
rechinii nu se minflnci intre ei!)Dintre toate acordurile G,{Il eel.e care rp intereseaz6 fn
mod deosebit referitor la acest subieot sunt miai bijuterii ca
,,Certificatul de obfirrcre vegetall" sau obgirera de brevete penfiuviu.
Certificatul de obfinere vegetal[(I') (COr4 a fost creat inanul 1960 in scopul protejirii activitdlii seleclionatorului de
seminte, devenit[ o meserie cu drepturi depline in timpul secolu-
lui al XVI[-lea. ,,<<]vlateria prim6> a acestei profesiuni fiinddeopotrivi autoreproductibild qi vitald pentru omenire, ni se
spwlea, in cel mai ipocrit mod din lume, c[ era rpcesari gfsireaurei formule care s5 garanteze fn acelagi timp recunoagterea
muncii seleclionatorului gi libertatea de munc[ a agricultorului."ln privinla ob,tinerii de brevete pentr"u viu(r8) sau depurnrii
in domeniul biotehnologiilor, care, din foricire, face obiectul uneidezbateri etice incd din anii '90, cu dezvoltarea de OMG gi deter-
minarea ordinii secven{elor moleculare de ADN, este o lupti de
titani: pe de o parte, Don Qnijote, iar, de cealalt[, Leviathan, infa{a lagilor care contempl[!
Gralie Oryanizatiei Mondiale a ProprietSgii Intelectuale(OMPI), seleclionatorului ii sunt garantate protecfia denumiriiinvenfiei qi monopolul cvasiexclusiv asupra comereializdriiseminfelor pe o duratd cuprins6 intre 20 $i 30 de ani<l'r.
'r1
COMPLOTITL MONDIAL foapOtnrve SANATATII
Dupi ce guvemele din toatS lmnea au sernnat agordul
G,4TT, nu mai rlm0nea des6t srearea OMC(',) peotr.u,lm!119rea
lor. r., , r .,,:.rr
,,Creat penfuu a ajwta, prin reducerea obstacolelor liberu-
luri-schimb, producitorii de rnarfuri qi de servicii, exportatorii 9i
i mportatorii s6- gi desfhqoare aotivit6tile' "C0teva decenii.mai tfutziu, se pare" mai de gtab6, cd ON{C
cra o asocialie ce avea drept scop eliminarea tuturor obstacolelor
care incurcau piala linigtit6 a cartelurilorp').
Dar ciile pierzaniei sunt pavate cu ,,intenfii bune'o pentru
ca iloi sX tre putem accepta! in realitate, existi un nurnir incal-
culabit de leg[turi intre persoanele cu putere de decizie ale
acestei organiza{ii qi nurnerogii executan}i bine pl5tifi cu comi-
sioane grase; metodb larg folositi de eercurile mafiote, care
le-a perrnis nagilor sa-qi asigure o bdtrane,te fericitS' Aoeasti
opacitate, indirect acoperit[ de relafiile sale cu o]IlJ, ii perrnite
C)MC, tn incongtien{a popular5, sd apard drept regulator al
libertdtii pielelor qi al practicilor comerciale, aga cum indicd
statutul ei.Dar un complot nu ar fi posibil fir[ oameni' incredinlarea
oomenzilor in miinile selor mai apte persoare si duc[ un lucru
la trun sfhrqit este de cea nnai elementar[ prudenfi'
Exemplul tip este cel al prirrullui director al OMC: Peter
Sutherland.I-a inceput director general al GA^TT, este qi preqedinte al
Goldrnan sachs International, bra{ financiar al migcSrii reocon-
servatoare americare. (Fostutr ei wi Henri Paulson, secretar al'i nezoreriei lui George Bush, care a avtrt ideea bund de a-gi pis-
tra nrilioarele sale de stoks-options Goldman Saehs, este berefi-
ciarul direct gi al susccesului s6u pentru cd, cu cit vor fi mai
rnulte blnci americare cale se vor inchide ?n criza actuald, cu atat
aceasti banei va ca.gtiga mai mul1i bani! Toate speculaiiile
privind rnateriile prfune, indeosebi petoolul, toate manipulirile
l:rancare in curs, eare auaruncat Occidentul in crizape care !5rile23
Claire S6l'erac
din intreaga lume sunt pe cale si o refinan{eze, se regasesc tn
aceasti banc6.)
Peter Sutherland este qi preqedinte al BP (British
Petroleum): grup emblematic anglo-oiandez, al cdrui fondato4
sir Henry Deterding, menlionat anterior, a finanlat ascensiunea
lui Hitler la putere; 9i director rpexecutiv al Bdncii R'egale a
scofiei. Aceasta din urmd a trebuit sl fie ajutati de urgentfi anul
trecut cu 25 de miliarde de etlro de contribuabili, pentru c6, fiind
a cincea bancfl mondiali, odderea ei ar fi provocat-o pe cea a
?ntregului sistem financial internalionatr. Preqedintele ei, Sir Fred
Goodwin (tradus in limba francezL: cdqtig bun) a fost rdsplatit,
in februarie 2009, pentru statele lui de serviciu cu o rent6 anuatra
pe viaf[ de 800 000 de euro, din ordin ministerial. (Ceea ce
inseamnl un salariu lunar de 66 666,66 de euro... degeaba nu ne
dorim si credem aga csva, cirp este angajatorul?)"). Peter
Sutherland este gi pregedintele secfiei Eurcpa a Cornisiei
Trilaterale, membru gi al comitetului de conducere al grupultti
Bilderberg qi preqedinte al European Policy Center, rm alt think
tanks, regrup0nd ,,croma" exper{ilor inteligenfei europene qi
mondialiste. Din 1985 pf,ni in 1989 a ocupat un post la Bruxelles
in calitate de conaisar responsabil cu politica concurenfei. (A
f6cut parte din prima cornisie Delors.) Acestea sunt renurnitele
comisii care au organizat deqertif,rcarea industrial[ a Europei,
incurajdnd delocaliz6rrle spre Asia gi {nrile din lurnea a treia timp
de doudzeci de ani, antrendnd de Jacto disparifia artizanatului
iladilional qi a micului comer! tn Fran{a... Spro cea mai mare
pldcere a cartelurilor marii distribufii@)'
Nurnit consilier finansiar la Vatican in anul 2006, este gi
pregedintele erropean al Institutului Euro-american ultra puter-
nic care lucreazil ln favoarea unei uniuni atlantice: TPN
(Transatlantic Folicy Network, re,tea politicd transatlantici)"
Aceasti TPN sprijinitfl de rnarile multina]ionale @oeing, Coca-
Cola, Bertelsmann, Nestl6, Microsoft.'") 9i-a afigat f'oarte clar
24
COMPLOTUL MONDIAI- inrporruve sANnrATu
obiectivele: crearea unui singur bloc atlantic la sfhrqitul anului
[email protected] fi mai de grabd tentali si striglm ,,cucurigu'o atunci
ciind un francezaccede la cele mai inalte distincfii! Pascal Lamy,
prcgedintele actual al OivIC, este, asemenea predecesorului siu,
ru.Jmbru ernirent al mutrtor asocialii discrete, precum Rand
('orporation, Transparency Intemational, clubul Secolul, al
llilderberg, preqedinte de onoare al Institutului de Relafii
lnterna$ionale qi Strategice... de fapt, tot ce poate aveaputerea ca
..sOcietdfi de g6ndire" private, gata s6 dernonstreze cum legile
sunt fEcute doar pentru oarnenii mdrunfi!
Care este pozi{ia Europei fa{i de OMC?
Agadar, pentru Uniunea EuropeanS, in calitate de comisar
$uropean la comer!, Pascai Lamy este singurul negociator de
l'icc;ine datichndUE negociaz[ pe plan interna{ional acorduri de
liber-schimb sau acorduri comerciale. El este asistat de un
,,cornitet spocial": comitetul 133. in mcd oficial format din ina[ilirnclionari ai lirilor membre; de fapt, infiltrat in totalitate de
ilgcnliile societd{ilor transnafionale. Ca dovad[, notele interne
,nr* i" cer comisarilor europeni si qteargd din cornunicdrile gi
rurosajele lor electronice toate legiturile pe care le au cu grupurile
dc influen!5(")! Dar ,,cunG se ptevaleazd de calitatea lui pur
tchnic6, orice chestionare privind motivalia rnembrilor este a
ltriori exclus['o('u). ,,Pu!ini europeni qtiu de existen$a acestui
('runitet. $i totugi, acesta este unul dintre locrnile in care sunt
hot6r6te vielile noastre, in cea mai totald opacitate, de oameni
e$re nu dau seam[ de opliunea 1or nici ?nfalaalegilor nostri, nici
in lda noastr6, [...] care delibereaza ?n secret qi ale c6ror docu-
,rr"oi" sunt confidenfiale. in materie de rrgocieri comerciale
intcrnalionale, comisia EuropeanS exercitS competenle exclu-
sivc. Adic[ deciziitre adoptate sunt imediat constring[toare pen-
25