ffiEw4*:i*!'i.r:'i

4 tn toatl povesteaI ropu al numeluihrde lute intr-unCr toate culorile,$ltor dc deasX delilr lntr-un labirintdl descendenle,

lm tl re intretaielVlrde luminateitUnlcoase, cdrdri€tr€ converg, se

S m€rg paralel,lntele ocolitoare* D'Ormessoni, alfd et.l port, suntt rp! ln oceanulPUmn de nisip peftl vremc pustie,ftt, lnctlrcat5 cu] €u vllegiaturiqtiill lrablfi pi cu Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

JEAN D'ORIIESSOI\

cE An rAcur

traducere din limba francezi deTANIA RADU

" tfr\

,i 9a',o=\ebuno",o{.,, urt\l:':,:ne$ti /e fericire, Md mai ?ntorc tnci o

,[ f .'^,, 16'1 \; j:'olierdut si castisat fi'mi spr.q poatelrt' .Ah *rr.r V III-a dl,0' ,il fr'.u.,t!Tu' \

- '. " o uQruit - ag4 pentm ntmig cu nrultd, / / rU, ̂ ii tf Yj1

- * e mai bun din rntreaga etsrnitate:t,i('^l' "''rlr€Qlfi oameni,LlYil^il{r

CuPrins

I. Am fost poet gi am cAntat...... '....""""'7II. inotAnd intre doud maluri ....."""""'81

III. Pe genunchii zeilor..'..'..... ......'..'..""167

ft.*,EF EY

F*ff*

I

AM FOST POET $I AM CANTAT

CE FACEM NOI PE ACEST PAMANT?

E deja multb vreme de cAnd oamenii se intreabi care e

rostul lor pe acest pdm6nt. Nu to$, desigur. Mulli dintre ei -iar eu ii infeleg foarte bine - nu-gi pun defel intrebdri. $inu exclud ca tocmai ei sd se numere, dacd nu printre cei

mai vii, oricum printre cei mai ferici{i. Alfii insd ridiciochii spre stele, in noplile luminoase de var5. Imensitatea

cerului ii farmeci gi-i sperie deopotrivd. Sunt unii care pri-

vesc in jur gi vdd cd existd qi rhu, cb rdul ii loveEte fdrddeosebire gi pe cei puternici, 9i pe cei slabi 9i c5, de regul6,

sunt atingi mai cu seamd cei care n-ar merita-o. Iarinfelep-

fii gi invdfalii adoptd expresii ingrijorate' Unii se intreabidacd aceasti lume e chiar atAt de reald pe cAt pare 9i dac6

nu cumva existi alta, in care adevdrul gi frumuselea arputea totugi sd invingd urAfenia 9i minciuna.

EXISTA CEVA ANUME,

CARE SEAMANA CU

iNIINTI DE MOARTE,UN FEL DE VIATA

Tuturor acestor fiinle aflate pe marginea prdpastiei, care

iqi trec mare parte a timpului cugetAnd asupra indoielnicei

cr evt rAcur

ipoteze cd ar exista qi o viafd de apoi, in care si domneascddreptate4 am senzafia cd li s-a dat, micar inainte demoarte, ceva care, desi imprevizibil gi extrem de crud, sea_mdnd cu viafa. Unele aleargi mai repede decAt ceilallimuritori sau aruncd mai departe obiecte adesea rotunde,de dimensiuni 9i din materiale diferite, capteazdmai binelumina pe chipurile lor fardate. Altele au talent de naviga_tori sau de conducitori de ogti pe cAmpii ori printre munfi,se pricep sd prindd animale sdlbatice in savand sau inpddure, ca sd poatd sd cumpere sau sd vAndi diverseproduse. Unele compun cantate sau opere bufe, les vise deimpdrdfire prin corturi ori nasc pasiuni femeiegti in vre_muri de rd,zboi, prin linuturile indepdrtate. Altele desco_perd dupd ce legi se miscd stelele sus, pe boltd, cum suntficute legiturile complicate dintre nenumdrate particule,alcdtuirea filamentelor din ce fir ce mai imperceptibile dininteriorul nostru, descoperd legea relativitifii generale saumecanica cuantic5. Multe suntnefericite sau, dimpotrivd, semulfumesc sd fie fericite fird si facd mare lucru. Aproapetoate trudesc ca sd-si hrdneascd familiile gi pe ele insele, casd aibi un acoperig deasupra capului, haine gi toate celetrebuincioase traiului. Unele fiin,te au mai mult decAt letrebuie gi vor incd qi mai mulf altele n_au nimic sauaproape nimic gi qi-ar dori sd aibd mdcar pufin. Unele suntfaraoni, arhonfi, proconsuli, mari logofefi, sultani, rujahi,nizami, shoguni, prinfi, duci gi pairi, maresali ai palatu_lui, mari amirali, pregedinfi de consilii sau prim_miniqtri,directori generali, membri de Institut, defindtori ai Mare_lui Premiu al'Romei, ai premiilor Nobef Lenin gi Goncourtsau ai Marelui Premiu,,Scirmdnati GAgtele din Deal,, gi petoate le gisim in acest mare roman numit istorie; celelaltefiinfe m5furd strilzile. Firegte, cu toatele mor, atat doar cd

IO Jean d'Ormesson

de

rca-

tpllaltifrtltrnrle,

ttnlbhtede lrnvlgrr-

iFhl*F lrrrnli,Sttitl atu in'*ell *ltverst',# lt=- r lce rlt'::*lll ltl Vt'(,-r*+le rlpsrrr-!.i , r*lr qutrl'+ fittllr ilh',

:yt;lr1l1i,ll11

;::o1alp,6*11;

l',,trir fl. hr,

. +yllrllrt',1- Er,411i 1,61

,. i: j4lF | !ll,

.S 'lstill h,:5ili rrlll

+,1* ettttl

'== r:f+lrl,

:: l:lattt::=:'lEll l,

:; '{ l+r l

i 'i r '*ttl.4# ri I'r'

€*l+lh,

unele in propriul pat/ altele, pe cruce, altele, trase in feapd,pe egafod sau pe un camp de luptd, altele din cauza unui

stop cardiac, de cancer, de SIDA sau de jale. Ca lucrurile

sd fie gi mai complicate, felurile de a muri 9i de a suferi

sunt infinit mai multe decAt felurile de a trdi sau de a reuqi

pe lumea asta. Iar mai groaznic e cd neapirat trebuie site strdduiegti sd triiegti inainte sd mori.

Multd vreme, rdtdcit in labirintul ambiliilor 9i al spai-melor gi stAnd cu capul in nori, m:arn intrebat ce sd facinainte si mor. ln tulburare a asta, mirs-a nizdrit chiar cd aq

prefera sh mor cAt mai repede: nu Prea reugeam si-mi

imaginez viitorul intr-o via!6 de care imi era la fel degroazdca de ciumd qi pe care o priveam cu mAnie.

IATA-MA

CAte or. fi, in jurul nostru, fiinlele astea atAt de excesiv

de privilegiate, dar condamnate de lainceput la disparifie,

fiinle pe care le numim oameni? Peste cAliva ani, probabil

cd vor fi intre gapte gi noui miliarde. Dar dach numdrim

de la inceput, de cAnd au aperut pe scena istoriei, acum

cAteva sute de milioane de ani? Sunt cAteva zeci de

miliarde, presupurL cu mai bine de jumdtate din aceastd

cifrb, de acum trei sau patru secole incoace: dupd ce, ini-

!ial, oamenii au fost ameninlali cu extincfia, dupd ce,vreme de milenii, oamenii au fost foarte pufini la numdr,

iatd-ne acum bulucindu-ne pe biata noastri planetd' Aqa

cd si nu ne mai speriem, ci, mai degrabi, sd privim senini

la excesele tehnice qi la catastrofele care ne-ar ameninla

specia. Dintoate acesteumbre fragile, atAt de asemin6toare

unele cu altele, dar atat de diferitq.care se laudd in cor ciit*t *1

cE AM FAcur TI

au dat un anume sens betranului nostru univers, niscutprobabil acum vreo treisprezece miliarde de ani, printr_uneveniment ciudat, botezat,in glurnd, Big Bang, dintre toateaceste umbre agadar existi numai una care imi pare nulirnpede ca apa de izvor, nici transparentd, in toate articu_lafiile sale, dar mdcar mai apropiatd, ba chiar familiardpAnd la plictiseald gi greafd: eu insumi.

LUMEA SE INVARTE iN JURUL MEU...

BunS ziua. Bund seara. Tot eu sunt. Si nu_mi spunefi cdexagerez. Sunt discretia intruchipatd, modestia incarnatd.Am oroare sd ies in fagi. lnsd e drept: imi vine greu sd mddespart de mine insumi. Dau nas in nas cu mine la fiecarecolf de stradS. incerc sd uit de mine, risc trei pagi afard dinmine gi * hop! - dau iar de mine. ,,Dumneata, aici?,, Cesurprizd! Da, eu sunt. Bineinleles cd eu sunt. pAnd la urmd,te dai bdtut, e ca un blestem. Nu-i nimic de fdcut. Clipd declipd sunt eu cu mine. S-ar spune cd suntem lipifi, cd suntemuna. Degeaba am clamat cd aceasta nu mi se pare deloc ceamai bund companie, c6 nu e nici pe departe aceea pe careo prefer. in urechi imi rdsund necontenit tipdtul de cucuveabeatd, pe care tare ag vrea sd nu-l mai aud: ,,Eu sunt.,,

...,r rN JURUL VOSTRU

Unul dintre punctele-cheie ale rela{iei noastre e c6, eusunt ooi. Fiecare dintre fiin{ele invingdtoare, dar destinateneanfului, care a triit pe aceastd planetd are dreptul sd seridice gi sX spund ,,eu", exact la fel ca mine. Eu sunt eu.

72 Jean d'Ormesson

ndscut

Bltl, Prlntr-undhtlre toate

EF hrrt pflr. nu* h *rrrte drticu-'i rhtar lonriliitrX

lt t=

i.1,11111,1i 1'1j

,'J lilr ,lt il,ltii,

E:r il r,1 llli:- l-r lilr,,rr.tl

., rl,rr;i rlin

:lr l,' ('1.

= : I I ttt ltt,i,' ,i ltlr,ttlc

3lilltlt.llll* 1,11 1 s,;1

Fiecare dintre voi e un eu ca mine. Eu - Doamne Dumne-zeule! - sunt celelalt. Cu tofii qtim cd suntem menifi uneiindepdrtate periferii a tot. $i cd Pdmdntul nostru se invArte

in jurul Soarelui care, la rAndul lui, e angrenat intr-un

sistem de rotiri multiple. Dar, printr-o minune inexplica-

bili, fiecare dintre noi devine centrul intregului univers.Lumea se invArte in jurul meu. Qi in jurul fiecdruia dintre

voi. Se invArte qi n-am ce se-i fac, aqa cum nici voi n-avefi

ce sd-i facefi, cdci aga stau lucrurile. Lumea, cu tofi sorii ei

gi cu galaxiile, se invArte imprejurul creierului fiecdrei per-

soane Ei imprejurul acestei chestii bizare pe care o numim

conqtiinli. Astfel, aproape ci avem dreptul - 9i pulini selipsesc de el - si socotim ci lumea e reprezentarea noastreqi cd ea se pribugeqte la moartea fiecdruia dintre noi.

Ceea ce, evident, e fals. Universul exista 9i inainte de

aparifia omului. Viile, mdslinii, chiparoqii - care 9i ei suntmuritori - vor rdmAne totuqi in picioare, privind citremare, chiar gi cAnd eu n-am si mai fiu. E adevirat cd qi voi

ii vedeli in acelagi fel - sau poate altfel -, qi voi ii recreafi la

infinit, ca gi mine, qi cd tofi putem sd discutim despre ei.

Poate cd tofi vedem lumi diferite, dar folosim aceleaqicuvinte ca sd le descriem qi sd le evocem. Agadar, vd rog sinu md acuzali cd md ocup doar de mine. Vorbind despre

mine, vorbesc despre voi.

LA CE BUN SA TRAIE9TI, DACA NU REALIZEZI NIMIC?

Cu cAt md cufund mai mult in propriul trecut, cu atAt

mai uimitoare mi se pare viafa. Chiar md sperie pulin. $imd inveselegte. N-am incetat nicio clipd sd md intreb ce

caut pe lumea asta qi, in acelagi timp, si mb felicit cd sunt

cE AM FAcur I)

aici. $i sunt de ceva vreme. Mereu mirat. intotdeauna nesa-tisfdcut. $i fermecat. Mulfi dintre cei care au ldsat un numepe buzele celorlalfl au murit de tineri, chiar de foarte tineri.Catul gi Giorgione au murit la treizeci gi trei de ani, pergo_lese, la doudzeci gi qase, Lautr6amont,la douilzec_gi patru,Galoiq la doudzeci qi unu, iar Radiguet, la nouisprezece.Cred - Dumnezeu si md ierte! - ci aq fi fost foarte fericit sdmor la vArsta lot, dacd aq fi pictat Furtuna sau Cei treifilozofi,dacd ag fi cAntat-o pe Safo ori ag fi inventat teoria grupuri_lor, dacd as fi scris La seraa padrona, Cbntecere lui Maldororsau Cu diaaolultn trup. La treizeci gi trei de ani, Cezar plAn_gea fiindci nu fdcuse incd nimic - sau aproape nimic erachestor sau edil sau ceva de felul ista la vArsta la careAlexandru cel Mare murise, dupd ce cucerise mare partedin lumea de atunci. Eu am atins qi deja am depdgit vArsta luiGide sau a lui Jean Giono gi nu las dupd mine ric paludes,ttrcr Cdntecul lumii. Ba chiar nimic asemdnitor. E trist. De cesA trdiegti, daci nu realizezinimic? Md tem ci inc6 de cAnderam mic m-a micinat o dorinfd teribild. Care? Sd fac cevacu viafa care mi-a fost datd. posibilitdqile md amefeau.

UN BIET OM

Nu sunt deloc sigur ci acest portret il face pe autorulsdu foarte simpatic. Nu mi pl6ng prea tare. Mai bine s-ospun imediat: in mine existd o anume tensiune, o anumegrabd qi pufind furie. O ambilie finuti in frAu gi ascunsd cugrijd. O manie care se rugineazd de sine insigi, dar e qi vagipocritd, gi care imi dicteazi.sd-mi doresc sd fiu primul sauprintre primii. ,,lmi doream gloria,,, scria T.E. Lawrence,cel care va fi cunoscut ca Lawrence al Arabiei, -qi imi era

t4 Jean d'Ormesson

, ,t'L,iillilil nesa-!j,,,tl ilt! llume!= ll'11 11, Ii11911.

t, ,rrrr. l)t,rgo_r ', r ,,l 1ratrq

,r l'iltl1,z(rce.

.,r, l,.rir'itSd;,, r lihrlf,

,; r r.iltl)Ufi-. , \lttlrloror' 'rr plil11-

,it|il1.. (rfa

r r l.r t',il.€,.. rrr p,11'[g,, il..1,t lUi. ,l,,rlrrrl *,., r | )r,t,tt: ,lr r ,ilttl: , t, rt,V(l

,,rl,,tttl

irll ', ()

!tillln(l

.,1 ,t ( ll

| \,t1,,

.,,,1.,,ril

tt llr t,,

!:1.i r.l,l

groaze si nu se afle cat de mult imi doream si fiucunoscut." Nu sunt vreo merime in societate. Degi amavut ambitie. N-am renunlat niciodatd si hrdnesc visuricare me depdgesc cu mult. Ce visuri, md rog? Visuri infime,

praf in ochi, visuri de mic-burghez lejer afumat'

Existd o fotografie cu Cary Grant gi Randolph Scott,

celebri pe la mijlocul anilor treizeci. Un apartamentmodern, stilul cu pereli albi, Cary aqezat, in cdmagd albd,

cu gulerul descheiat, cu butoni la mansete, cufundatintr-un fotoliu din piele crem, in halat 9i cu papuci/ cuaerul unui vilel, dar unul foarte chipeg; Randy, nu e mai

pulin atrdgdtor in puloverul lui alb, en coeur, tivit cu negru

sau cu albastru la gAt gi la mAneci, cu pipa in mAnd, spriji-

nit de o comodd cu multe sertare, care ad5posteqte un apa-

rat de radio. Std in picioare l6ngi o fereastrd care lase sdtreacd lumina printre lamelele jaluzelei. Se Privesc. Am6ndoi

poartS, pe picioarele interminabile, cete o pereche irezistibild

de pantaloni albi, iar pe chip, o exPresie de satisfacfie, aflatd

la limita limbajului articulat. $tifi ceva? ii invidiam' Trdiauimpreun5, poate ce se gi iubeau, nu me privea' AE fi vrut sifiu in locul lor. De preferat, si fiu Cary - dipa de rugine atrecut imediat -, fiindcd era mai cunoscut 9i avea multsucces. Bani, femei, poate gi bdrbal| qi tofi se gAndeau la

el, chipul lui era pretutindeni. Ah! Sd fiu Cary Grant inNotorious, cu Ingrid Bergman in bra!e!... Sau cu IreneDunne, in NU Faaourite Wtfrl ...ins6', rezonabil cum sunt,

modest gi fdrd aere, m-as fi mulfumit sd port gi eleganfiimocasini din daim ai bietului Randolph Scott, care nu

apare nici in Larousse, nici in Robert-ul de nume proprii.

Ignominia mea virtuald n-ajungea niciodati sd micotropeascX definitiv gi sd-mi ripeascd discernimAntul'

Aspiram vag la altceva, la ceva mai inalt. Mai mult decAt

cF AM FAcur r5

Cary Grant, ceea ce mi-ag fi dorit sd devin, in tineretea meairosit5, era Virgiliu sau Ariosto sau Conan Doyle sau ori_cine din gagca lor. inci nu md decisesem. Ezitam. M_ar fiamuzat sd md agit un pic pe lAngd Mecena sau Octaviaryviitorul Augustus, sd duc o viafd de huzur ironic gi savantla Ferrara, sd nu-mi pese de nimic. lmi dddeam seama cdmd cam depdgea sd scriu Orlando furioso sau Eneida, dincare nu gtiam mai nimic, doar fragmentele pe care le citi_sem. Ahl De vreme ce nu eram in stare si_i inventez nici peNisus gi pe Eurial -,,Dispdreau negtiuli in noaptea neum_blati . . ." -, nici pe Angelica, pe Bradamante, pe Rodomontesau pe Sherlock Holmes, m-am vdzut nevoit sd_mi revi_zuiesc complet delirurile gi ambitiile.

UN BAIAT BUN

Defectul care m-a salvat: lenea. Ea imi calma ardorile qiimi sugruma ambiliile. Nu era vorba cd leneveam in pa!nici cd-mi treceam zilele rdsturnat pe divane moi si pehamacurile intAmpldtoare. Nu. pur gi simplu, imi doreamsi nu fac nimic gi reugeam chiar foarte bine. in ceea ceprivea lenea, eram chiar neintrecut. Dar ce iubeam cel maimult in viafd, mai mult chiar decAt toate succesele pe caremi le-ar fi putut procura, era viafa insdgi. in fiecare dimi_neafd, dupd un somn rareori fulburat de vise urAte, mdtrezeam multumit si vesel, fericit cd exist pe lumea asta pecare eram mai degrabd inclinat s_o admir, fdri sd_midoresc s-o schimb. Oricum, ea se descurca gi fdrd mine gi,in ciuda futuror indemnurilor la acliune, care_mi parve_neau de peste tof dar cam bdtAndu-se cap in cap, nu eramdeloc animat de ideea de a-i sdri in ajutor.

I6 Jean d'Ormesson

l;.t llll'rl

.=it illl

'l ,l li,__. i,!il,

_;,ittl

,lrlr

rlt

,1,,'

,rIl

'rl,'-l

I

,l

]:

#

Observasem destul de repede cd 9i in viala publicd, 9iin cea personale, gi in politicd, in economie, in carieri sau

in sinuozitdlile amorului, strddaniile omului izbuteau de

regule tocmai impotriva speranlelor inifiale. Ca sd invingd

Austria, puternici in Europa la vremea aceea, Franfa lui

Ludovic al XV-lea susfinuse gi intdrise Prusia. Odatd cu

victoria celei de-a Treia Republici asupra Germaniei lui

Wilhelm al Il-lea, i-a impus un tratat prea moale in punc-

tele dure gi prea dur in punctele neimportante. $i de-aici

s-a iscat Hitler. Nu mi se pare neverosimil| ipoteza cit

Marx a salvat caPitalismul, obligAndu-l sd se reformeze'

in fond, orice hotirAre politice poate sd fie contestatd. in

materie de ambilii si de visuri deqarte, lucrul cel mai peri-

culos e cd uneori ele se implinesc. Ca sd nu mai vorbim de

sentimentele qi de pasiunile care nu contenesc si se joace

cu speranfele qi cu previziunile noastre.

Aceste considerafii pulin cam flu pot sd fie lesne rezu-

mate de un proverb chinez: ,,Pe lAngi nobila artd de a pro-

ceda astfel incAt lucrurile sd fie fdcute de al1ii, mai existd 9iarta, nu mai pulin nobild, de a lSsa lucrurile sd se rezolve

singure." Am regdsit varianta misticd a acestei infelepciuni

orientale si populare in strigitul sfintei Tereza de Avil4 pe

care l-am veneratintotdeauna: ,,CAte lacrimi nu se vor risipi

pentru rugi deja implinite!" Sd lisdm destinul sd hotirascd'

Qi mai ales sd stdm nemigcali. CAt mai pulind agitafie. Dum-

nezeu Etie mai bine ce ne va fi benefic. A9a cd imi fdceam

foarte puline planuri, nu speram mare lucru, aproape cd nu

agteptam nimic. Pricepusem repede ci fericirea nu trebuie

cdutatd aiurea, nici departe, nici in trecut, nici in viitor, ci

aici gi acum. Am triit foarte mult in prezent' intr-atAt incAtviitorul mi se pdrea aproape inutil. Adolescenla se grdbegte

inspre visurile din viitor. Eu nu md grdbeam nicdieri'

CE AM FACUT r7

Existam. Asta imi era de-ajuns. Mi se pdrea o sinucidere sdmd fac pompier, bancher, ambasador al Franfei sau repre_zentant comercial. Totul md amuza. Nimic nu mi refinea.Totul imi plicea. Nimic nu md atrdgea. Nu_mi doream nimicdefinitiv. Voiam si las viitorul deschis, sd nu inchid absolutnimic. Eram lipsit de griji gi foarte vesel. Eram un bdiat bun.

,,MUNCITI, COPII...z.

Da, gtiu: scriu mereu acelasi lucru. prefer sd mi repetdecAt si md contrazic, aga cum Iac, cuo seriozitate imper_turbabild, atAtea spirite ?nalte dimprejurul nostru. Nuscriu nici despre Sartre, nici despre Duras, nici despreLacan - ag scrie mai curAnd impotriva lor _, din pdcate nicidespre Gide, despre Toulet sau despre Aragon. Scriu des_pre ce sunt gi despre ce stiu. $i gtiu ci sunt ceea ce sunt inprimul rAnd grafie pdrinfilor mei gi dascdlilor pe care i_amavut. Nu voi inceta niciodati sd le fiu recunoscdtor gi sd_ilaud. in acelagi timp, gtiu gi cd sd vorbegti in public despreasemenea lucruri e cam riscant, pofi sd fii luat de cabotin,aga ceva nu se mai face in literatura de azi. Literaturiizilelor noastre, care m-a gfichiuit de-atatea ori cu seriozita-tea ei implacabild si cu pedanteria ei experimentald gimereu eguatd, ii plitesc cu aceeaqi monedd: o invit dintoatd inima sd-gi vadd de drum. Nu gtiu dacd mAine o sdmai fiu fir viafd, dar stiu sigur cd literafura care e vie azi,cea care dd lecfii la tot pasul, azAnd,de un intreg arsenal defalse balete sentimentale, degi e chiar echivalentul inversatgi mult mai pretenfios al cretinismului artei gi al literaturiiacademice de la sfArgitul secolului al XIXJe4 aceastd lite_raturd va muri inaintea mea _ dacd nu cumva a qi murit.

I8 Jean d,ormesson