A ILUSTRATA

CU OBIECTIVUL PESTE TOT

C ^ U E L plaisir de se regarder

dans la glace : le teint reste

mat, éblouissant de jeunesse,

bref impeccable. E t surtout :

sous cette Bpudre la peau res­

pire ! Vous devriez la connaî­

tre, M ad am e ,. . . ne serait-ce

que par un échantillon gratuit

de chez votre fournisseur.

LOUIS PHILIPPE - ANGÉLUS : Chicago- New-Y ork- Londra - P aris

No. 533Pag. 2

Săptăm âna trecută a avut ioc la Şcoala de o fiţeri de Geniu serbarea num ită ,,101 i i le “ , înfăţişăm câteva foto­grafii delà această serbare. Fotografiile noastre:Grupul de elevi-ofiţeri şi ofiţerii profesori şi condu­cători ai şcolii.

Cu prilejul serbării, elevii ofiţeri au aran jat o revistă, la care şi-a dat concursul şi d-ra Lulu Nicolau.

O scenă din revista care s'a jucat la serbarea Şcoalei de Geniu.

A rbori p e n tru s tră z i, şosele şi p rcu i i, a r b u ş l i, tra n d a f ir i ,

p lan te vivace, confece, v i ţe a l t ó t e , v i ţe p o r t a l t b : , etc., de c a lita te supe ........

Pomi fructiferia m e r ic a n e p e n t r u

io’ară , fu rn izează :

Pepinierele Ştirbey, BufteaR e p re z - .i t n ţa g en e ra lă în B u c u re ş ti I I

S tr . B a n u lu i N o. 2C a ta lo g g r a t i s la c e r e r e

DATORIA CĂTRE TARĂ■

R ecru ţii, după ce au fo s t repartizaţi, pleacă spre regi­mente.

In luna aceasta au început recrutările. In fo togra fiile noastre, tin erii în drum spre Cercul de Recrutare.

D esp ărţire tr i« - tă ; tâ n ă ru l p le a ­că în a rm a tă ţ i logodnica îl p e ­trece până la regim ent.

No. 533

Dureri reumatice

Reumatismul este cea mai ră s ­pând ită boală. Cu a ju to ru l cal­m ante lo r faceţi să d ispară d u ­rerile pen tru scurt timp, dar. nu îndepărta ţ i cauza boalei Dimpotrivă ! Boala s e ’n tinde nestingherită din ce în ce mai mult. Cunoscutul m edicam ent „Togal“, care p rin însuşirile sale curative constitue gloria ş t i in ­ţei medicale, lecueşte temeinic boli cum a r fi reum atism ul, guta. sciatica şi maladiile provenite din răceală (gripă).Tabletele „Togal“ ucid microbii din corpul omenesc, elimină complect otrăvurile şi creiază astfel condiţiile prielnice pen tru regenerarea to ta lă a organis­mului jolnav.

C O A F O R U L GEORGESSTR. B IS . E N E ( 8. — TE L E F , 4.01.27 E*ec«+o ultim ele modele de co n ­tu ri pariziene. — Perm anente cu <otwţH stră in e . — Vopsitul pârului

în to a te culorîie.

Nu permiteţi corpului Do. să ia proporţii exagerate când profesiunea Do. vă impune

să purtaţi o uniformă

E INESTETIC — uneori chiar ridicol — să vezi

femei şl bărbaţi strânşi in uniforme care nu fac decât să scoată in evidenţă corpurile lor dlsgraţioase, diform ate din cauza obe­zităţii. Soarta acestor oa­meni nu e de invidiat, ei suferă, fiindcă obezitatea nu e num ai un defect fizic, ea e o boală ca oricare alta, care m inează organismul, provoacă o stare bolnăvi­cioasă, răpeşte energia, voinţa, vigoarea şi dă acel sim ţim ânt de inferioritate care aduce o stare de de­prim are, un pesimism pe­riculos.Dacă obezitatea a r fl iui defect al naturii, un rău irem ediabil,nu am pomeni nimic de aceşti oameni, dar suntem convinşi că vina e a lor fiindcă au lăsat lucrurile la voia intâm plărei, când ş tiu t este c& obezitatea se poate

vindeca şl combate cu m ult succes, se cere num ai răbdare şi stăru in ţă. Faceţi o încercare cu ta - bietele de slăbire KISSIN- GEN şl vă veţi convinge că nu există un mijloc mai sigur, m ai inofensiv pen tru vindecarea şi com­baterea obezităţii. G răsi­mea dispare trep tat, pe nesim ţite, niciun fel de sforţări fizice, niciun re­gim drastic.Preparate din sare n a tu ­ra lă de KISSINGEN, ta ­bletele KISSINGEN, au un efect regenerator asu­pra Întregului organism, deacela ele sun t cele mai indicate pen tru o cură de slăbire raţională şi eficace. Urm aţi întocmai indica-

ţiun ile date la modul de în tre­buinţare. Efectul do rit se obţine după un tratam ent m ai îndelungat. C e r e ţ i la farm acii şi drogherii

TABLETELE DE SLĂBIRE

fc O X B f/jQ j: N G E îV

T H P E E , FI O W E R S

u x c ă n ta[ 3 ; esfe firesc să fie aşa. M inunatul D v. ten este obiectul de admiraţie al tuturor. f c j Tenul fără defect constituie farmecul apariţiei D v. in societate.Putini ştiu că secretul succesului ¡1 constituie întrebuinţarea metodică a trata­mentului de înfrumuseţare RICHARD HUDNUT, cu cele 5 preparate de mondială reputaţie, cari sunt create pe baza principiului: un produs complec- tecză pe celalt şi toate la un loc formează o unitate: FRUMUSEŢEA DESAVARŞITA.1. THREE FLOWERS SPECIAL CLEANSING CREAM (cremă specială pentru curăţirea tenu­

lui). Pătrunde lesne în pori mulţumită uţurinţii fluidificării sale şi e liberează epi- derma de impurităţi.

2. THREE FLOWERS SKIN A N D TISSUE CREAM (crema pentru înviorarea celulelor pie­lei obrazului). Alimenteazâ pielea şi regenerează.

3. THREE FLOWERS V A N IS H IN G CREAM (crema de zi).O baza minunata pentru pudră, dă tenului o tonalitate mata şi o înfăţişare tine­rească. Apără contra căldurii, prafului, precum şi a frigului.

4. THREE FLOWERS SKIN T O N IC A N D FRESHNER (tonic înviorător al tenufui). Activează circulaţia sângelui, alim entează şi regenerează tenul. După tratamentul cu crema de curăţire, această excelentă apă de faţă şterge ultimele urme de gră­sime, ş de impuritate.

5. THREE FLOWERS FACE POWDER (Pudra).Acest produs superior al casei RICHARD HUDNUT, compus cu ajutorul celor mai fine ingrediente, catife lează tenul şi aderă perfect.

O serie complectă a acestor 5 preparate Three Flowers pentru îngrijirea frumuseţii, se găsesc înţr'un frumos cofret special, la toate magazinele de specialitate.

R d f u t e h u R e g c i f e

VENIMENTUL încoronării, aşteptat cu înfrigurare de poporul englez, rea- Marele safir şi rubin, 16 safire, I I smaragde, patru rubine, 1363 de briliante, duce în atenţia publicului giuvaerurile Coroanei britanice şi, în acelaşi 147 diamante, patru perle în formă de lacrimă şi alte 273 de perle obicinuite.

sa,giu-

VENIMENTUL încoronării, aşteptat cu înfrigurare de poporul englez, rea­duce în atenţia publicului giuvaerurile Coroanei britanice şi, în acelaşi timp, o uimitoare colecţie de mare valoare istorică, cuprinzând nu

mai puţin de 2000 de copii, după bijuteriile regale ale tuturor caselor domni­toare din Europa.Proprietarul acestei colecţii d. M a x B e r m a n, un garderobier teatral, şi-a făcut o pasiune din această colecţie care-şi are începuturile în adolescenţa când a vizitat odată Turnul Londrei şi a rămas fermecat de splendoarea vaerurilor^ regale. Iar de cum a început să câştige, s'a hotărît să-şi facă imi­ta ţii după ele şi, mai apoi, şi-a completat colecţia, cutreerând Europa şî făcând schiţe după giuvaerurile tuturor curţilor. 1El a cheltuit pentru această m„slăbiciune a lui 30.000 p0 j m o 0 , e |e giuvaeruri ale coroanei b ritan ic» a u p â râ ilt de lire sterline ceeace ar regala , în iEvg încoronării, care va avea loc la 12 M ai. echivala cu 18 milioane Londrei a fo * t în 1911, la încoronarea regelui George lei, iar timp de 40 de ani cei mai de seamă giuvaer­gii şi lucrători ai metalului au lucrat necontenit, la fa - , cerea unor copii fidele du­pă bijuteriile de Coroană ale Marei Britanii, Rusiei,Austriei şi altor curţî, a- vând drept model desene migălos făcute şi colorate chiar de către pasionatul colecţionar, care petrecea luni de zile, în Turnul Lon­drei, London Museum şi alte locuri de acesţ fel, strângându-şî date.Fiecare piesă este o copie exactă a originalului, cu deosebirea că diamantele, rubinele, perlele şî alte pie­tre preţioase sunt aci de substanţă sintetică dar au aceeaşi şlefuire, absolut a- ceeaşi culoare şi montură identică. ^Giuvaerurile Coroanei bri­tanice ocupă un loc de frunte în această colecţie.Se găsesc aci piese din vremea lui A l f r e d c e l Ma r e , coroanele, sceptre- le şi globurile, trecute prin mâinile a 30 de regi şi regine. O mare parte din­tre giuvaerurile originale ale Angliei au fost distruse, din ordinul lui C ro m w e II, dar după restaurarea mo­narhiei, obiectele menite să simbolizeze regalitatea au fost refăcute. Cea mai interesantă dintre bijute­riile regale ale Angliei este faimoasa coroană a S f â n ­t u l u i E d u a r d , făcută pentru încoronarea lui C a- r o I a I I l-l e a şi are cercul de aur împodobit cu rozete din pietre preţioase, înconjurate bătute în nestemate, pe arcade, semănată cu diamante. Aceasta

NiNo

om i t i i . in ea e mcrtisTaT » « » iu i u.a.ua.... 3. A cvila şi lingura, care sunt în tre b u in ţa te de către A rhiepiscopul de C an terbu ry , la cerem onia ungerii. . 4. Trom pete le coroanei, făcu te din a rg in t masiv ţ i de am bele «târnă câte un steag de m ătase, purtând < . 5. Pintenii S fântului G heorghe, em blem e ale cavalerism ului, făcu te din aur masiv. In prim ul plan se vede ine

Marele safir şi rubin, 16 safire, I I smaragde, patru rubine, 1363 de briliante, 147 diamante, patru perle în formă de lacrimă şi alte 273 de perle obicinuite. Spaţiul nu ne permite să enumerăm şi să descriem colecţia de globuri, sceptre, săbii şi diademek dar în schimb am putea trece pe scurt în revistă giuvaerurile de coroană ale câtorva dintre cele mai mari curţi europene. Faimoasa co­roană a lui C a r o l c e l M a r e se situază printre cele mai vechi piese şi e compusă din opt plăci de aur, dintre care patru sunt încrustate cu pietre pre­ţioase, iar patru sunt emailate, purtând chipurile lui Solomon, David, Ezechîel şi Christos. Cât despre bijuteriile de coroană ale Franţei, multe- s’au pierdut în timpul revoluţiei, iar altele au fost vândute, în secolul trecut.Cel mai preţios obiect din bijuteriile de coroană ale Italiei datează din anul 594

A. D. Aceasta este vestitaTurnul Londrei, *pre a împodobi tâ n ă ra pereche coroană de fier a Lomtiar.

Ultim a d ată când o te it» bijuterii au părăwt tum ul . . .al V-lea ,1 a reginei M ary . die.'- pentruca cercul in­

terior ar fi fost făcut din- t r ’un piron din piroanele cu care a fost ţin tu it Mân­tuitorul. Ea prezintă în ex­terior o bandă lată de aur, încrustată cu pietre preţioase şi rozete de e- mail.Coroana Imperiului Ger­man este modernă, dar are patru cruci bătute cu nes­timate şi patru vulturi cu aripile întinse.Portugalia, se spune c'ar avea printre bijuteriile sale de coroană, cel mai mare diamant din lume, faimo­sul „B raganza", adus din Brazilia.Viena a fost odată nespus de bogată în giuvaeruri imperiale, dar Napoleon a luat o parte din ele. Se mai găsesc totuşi, în te­zaurul său, pietre preţioase şi pîese de mare valoare, coroana imperială fîind îm­podobită cu diamante, ru­bine, perle şi safire.Şi nu încape îndoială că giuvaerurile Romanovilor au fost cu mult mai mag­nifice decât toate celelalte colecţii europene, dar du­pă cât se ştie, marea lor majoritate s'a risipit. Co­roana Imperială era super­bă, cuprinzând cele mai preţioase pietre din lume , iar aceea a împărătesei nu se lasă mai prejos.

JAMES RAVCARarm ura reg a lă . Iul încoronării.

Reprezintă : C oroana St. Eduard. C u ea sunt încoronaţi m onarhii /->„y■>«<.A ceastă coroană este p rop rie ta tea personală a Reginei M a ry şi a fos t făcu tă după in d ic a ţiile e i. pentru incoronaraa

din 1911. In ea e încrustat vestitu l d iam an t K oh-i-N oor, de 108 cara te .N o.

N o . ______ _____________ _______. . . . . ----------H o . 6. Sceptrul regal, încrustat cu M a re a Stea a A fric ii, cea mai mare porţiune din d iam antu l C u llinan .No, 7. C e le două bu le, una pentru rege (în stânga) şi c ea la ltă pentru reg ină.N o . 8. C e le 3 săbii ale S tatu lu i. In centru sabia S tatulu i, cea de a doua e sabia Justiţie i, ia r a treia Sabia Justiţie i Tem porare . N o. 9. C oroana im peria lă a In d ie i, pu rta tă de rege, când fine „D urbah -u l" în In d ia , în tru c â t nici coroane A nglie i şi

nici coroana im peria lă nu pot f i scoase din ţa ră . Printre a lte p ie tre preţioase, această cuprinde 6170 d iam a n te . N o . 10. C oroana Prinţului de W a les . _ _N o. I I . C oroana im peria lă , purtată de către monarh după încoronare, la o c a iiî m ari cum e deschiderea Parlam entului. N o. 12. Sceptru l regal ţ i sabia giuvaer, cea m ai frum oasă şi m ai preţioasă sabie din lume.

de diamante şi nenumărate perle argintii Coroana este terminată în vârf cu

este coroana Angliei, folosită la

D. Max Berman ţi câteva din piesele colecfiei sale.

o cruce încoronări

şi a împodobit frunţile tuturor monarhilor englezi, dela Carol I încoace.Dar cu mult mai minunata decât aceasta, este coroana Britaniei Imperiale, făcută în 1838, pentru regina V i c t o r i a şi socotită ca cel mai de preţ şi mai magnific obiect de acest fel, din întreaga lume. Ea cuprinde cele mai renumite giuvaeruri din câte există şi printre care se prenumără marele spinel, un rubin, neregulat tăiat, vândut după câte se spune pentru suma de patru pfunzi, în 1649, şî reîntors în vistieria regală, după restaurare. Despre această minunată bijuterie, profesorul T e n n a n t a scris că „ar f i fo s t dată lu i Eduard, P rin ţ de W ales şi f iu al lu i Eduard al III-lea supranum it P rin ţu l Negru, de către Don Pedro cel Crud, regele Castiliei, după bătălia dela Najera, lângă V ittoria , în anul 1367 A . D. R ubinu l a îm podobit co ifu l lu i H enric al V-lea la bătălia dela A gincourt, 1415 A. D. In ju ru l acestui rubin se aflau 75 de briliante, form ând o cruce“. Un altul dintre faimoasele giuvaere ale coroanei este marele safir, care-a îm­podobit coroana lui C a r o l al I l-l e a, şi era cunoscut ca „safirul Stuar- ţilor" apoi, diamantul supranumit „Steaua A f r i c i i care-a fost tăiat din cel mai mare diamant al lumii— Cullinanul— perlele reginei E l i s a b e t a şi safirul din inelul de încoronare al lui E d u a r d D u h o v n i c u l . Următorul sumar al

Aţi fost fotografiat de , ,Realitatea IlustratăPuteţi câştiga 500 lei. In total, se distribuie premii de 50.000. lei.

Pe s trad ă , în lo ca lu ri, în C işm igiu , la şosea, la cu rse, la foo tball, va fotografiază „R ea lita te a I lu s t ra tă “ . D acă nu l-a ţi în tâ ln it încă pe reporterul n o s tru , îl v e ţi în tâ ln i cu s ig u ra n ţă în z ile le care urm ează, căci el co lin d ă z iua în trea g ă p rin to a te lo cu rile o raşu lu i. D easem eni, un num ăr im p o rta n t de re p o rte r i au fo s t spec ia l an g a ja ţi să ne tr im ită

! fotografii, d in p rin c ip a le le o raşe de provincie .Vom p u b lica săp tăm ânal o se rie de g ru p u r i şi fo to g ra fii in d iv id u a le . Persoanele care se vor recunoaşte , în ce rcu ite , în aceste fo to g ra f ii (aşa mm se vede în această p ag in ă) şi se vor p rezen ta la re d ac ţia rev is te i noastre, s tr . C. M iile 5-7-9, vor p rim i im ed ia t un p rem iu de 500 lei. Publicăm în această p ag in ă p rim a se r ie de p rem ian ţi. Vom co n tin u a cu p ub licarea , în săp tăm ân ile care urm ează. In to ta l se d is tr ib u ie premii în valoare de 50.000 lei.F o tog rafiile-g rup au fo st făcu te la m atch u rile de fo o tb a ll care au av u t loc D um in ică în C ap ita lă . _ .Prem iile se d is tr ib u ie num ai p erso an elo r care se p re z in tă la re d ac ţia revistei până Sâm bătă 10 A p rilie c rt., o ra 12.30 a. m.

REALITĂŢILE SAPTAMAN11Primâvara edilitara.—Cultul Copilului.—Intre Aristide Briand şi Victor Hugo. — Cea mai importanta problema. — Majestatea sa Copilul!

ŢI băgat de seamă că'n primăvara aceasta se con- strueşte mai puţin decât

în anii trecuţi ?« t e S'au clădit prea multe blocuri. A

tJL ^ fost o inflaţie de apartamente..¿'5' »5 & Multe au rămas neînchiriate. Deo-

g & p S f j p 5 * w £j" -ţp camdată, pentru un an, Bucureştiul JK'\ W fe* nu-şi va schimba prea mult aspec-

tu . La anul o să asistăm din nou y la o ofensivă de lucrări, fiindcă

I I ; , f i # I f f f i ■ W'M umea s a obişnuit să dărâme şi săzidească. Şantiere se ridică şi azi, pe ici pe colo.A fost scris prim elor frunze buqu-

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ reştene să f ie p ră fu i te cu molozodată cu mugurii au înflorit şi cas-

malele.Cetatea unde şi-a durat coliba ciobanul legendar îşi schimbă vertiginos, aspectul. Nu mai ştim ce-a fost în locul acestui bloc verzui, cu ferestre culcate dreptunghiular.Până ieri, ferestrele şedeau, dreptunghiular, în picioare. Clădi­rea se înalţă, dar etajul se micşorează. Geamurile se turtesc. Nu mai ştii ce maidan, ce combinaţie de vilă naţional-rococo, ce magazie, pavilion sau toate la un loc, au fost sacrificate în favoarea acestui înalt şi imobil transatlantic de beton. Memoria vizuală e cea mai slabă. Nu putem reconstitui pei­sagii. Ne amintim un peisagiu, dacă mai trăeşte, evocat de departe. Dar dac'a murit, chiar dac'a tră it la un pas de noi, nu-l mai putem învia, prin amintire. Celălalt l-a înlocuit de­fin itiv.

RIMĂVARA îndeamnă pe to ţi la activitate. Vor în­cepe „săptămânile...!“

A laptelu i, a cărţii... Cea mai interesantă ni se pare totuşi, săp­tămâna copilului.Să povestim o anecdotă :Pe imperiala unui omnibus parizian se află într'o zi un student francez, însoţit de prietena lui, care ducea în braţe copilul lor, abia trecut de un anişor. Erau numai ei. Pe drum, se urcă şi se aşeză alături un domn bătrân. La un moment dat, băie­ţaşul începu să se joace cu noul venit, trăgându-l de barbă. Mama copilului îşi ceru iertare şi aplică

o corecţiune părintească micului îndrăzneţ. Dar moşneagul in­terveni :— Lasă-1 doamnă, nu face n im ic! E l n ’are niciuna din ipocriziile noastre. Copilul înseamnă v iito ru l iar viitorul, crede-mă doamna mea, înseamnă libertate !La prima staţie, domnul cel cărunt se dădu jos, după ce sa­lutase respectuos tânăra pereche.A r i s t i d e B r i a n d — căci el era studentul de pe imperiala omnibusului1 — coborî la staţia următoare. Când să se dea jos, taxatorul vehiculului îl bătu pe umeri şi-i zise :— A scultă tinere, ş tii cine e moşneagul cu care ai vorbit adineaori, pe imperială ? D om nul V ictor H ugo !

RÂNCEZII au cultul copi­lului. In Parisul dinamic, ostil, nemilos, sceptic şi

ireverenţios, există un rege, pe care-l salută cu respect oricine, în faţa căruia autorităţile şi cetăţenii se dau la o parte şi-i fac loc, ca unui suveran necontestat: M ajes­tatea Sa C o p ilu l!Dragostea pentru copil Francezii şi-o arată începând prin a nu face prea mulţi.Prea mulţi copii înseamnă o fără-

_____ ____________ miţare a averei, a posibilităţilorde-â le da o educaţie aleasă, de-a înlesni viitorul fiecăruia dintre ei. lată pentru ce Francezul se naşte

liber şi intră în viaţă cu fruntea sus. Invăţându-I să muncească, părinţii îl mai învaţă să fie demn, căci viaţa lui e asigurată.

N'are nevoie să ceară, să primească oficii degradatoare, să cunoască toate capitulările, toate renunţările, toate umilirile omului nevoit să-şi câştige, cu orice preţ, pâinea cea de toate zilele.Mamele cele mai sărace se lipsesc de multe, ca să cumpere fetiţe i cea mai frumoasă rochiţă şi băeţaşului, haine de ma­rinar şi bicicletă.Nu odată vei vedea femei îmbrăcate simplu, fără pălărie, du­când de mână un copil frumos şi gătit ca un înger, un copil care e al ei, nu al vreunei ducese, or milionare, din jurul par­cului Monceau.Ale lor sunt grădinile publice... Ale lor pieţele, străzile, bule­vardele... Când trece o mamă cu copilul de mână, agentul orăşănesc face un semn şi toate automobilele se opresc, fiindcă trece Majestatea Sa.Dacă îi vine gust copilului să facă pipi în mijlocul străzii, nu se impacientează nimeni: toată lumea, din vehicule sau de pe trotoar, aşteaptă, surâzând, să-şi satisfacă Majestatea Sa mi­cile nevoi... Abia după ce-a ajuns regele pe trotoar se por­neşte lungul şir de automobile...'Jn bărbat, cu un copil în braţe, (la Paris tatăl, nu mama duce pruncul în braţe, sau împinge căruciorul-leagăn) un bărbat care-şi poartă odrasla, urcă înaintea celorlalţi în autobus, cu consensul unanim, chiar dacă n'are numărul de ordine regle­mentar. Părinţii, învăţătorii, bonele, profesorii, trecătorii vor­besc cu copiii respectuos, asemeni unui egal în vârstă, discută cu el, răspund la întrebări, fără niciun aer de superioritate, fără nicio brutalitate, cum ai vorbi cu o persoană în toate minţile, nu cu un plod neştiutor.

AREA problemă a ţării noastre nu e nici „drea-

\ ' ” 1 nici fascismul, nici comunismul, —a © copilul. România înregistrează

cea mai bogată natalitate şi — vai! - - mortalitatea infantilă cea mai

Un neam menit să crească şi să ,4 j B se înmulţească, un neam care n'are

. | f f JM L I nevoie să răvnească pământurilealtora, atât e de întinsă şi de

' I , binecuvântată acsastă ţară, ar puteasă fie de două ori mai numeros,

: d a r abia se menţine, f i indcă mizeria■ V 1 I I ş i | ipSa d e higiena a satelor seceră

pruncii din faşă.Mai sfânt şi mai scump, de cât însuşi drapelul ţării şi decât sfântul potir, este şi mai ales, trebuie să fie, copilul. El e ziua cea de mâine, e viitorul acestui neam, menirea lui, spre el trebue să meargă toate sforţările, toate îndemnurile, toate grijile noastre. Să-l facem cât mai frumos mai puternic şi mai pur! Să înlesnim mamei durerile facerii şi să hrănim lăhuze. Să dăm copilului lapte mult şi zahăr mult. Noi cei dela oras, să mâncăm mai puţin unt şi mai puţină smântână, ca să rămână câteva boabe şi în sângele subţiat al ţăranului şi al târgoveţei nevoiaşe. Această „Săptămână a copilului", care va începe în curând, din îndemnul bunei românce .doamna L i a - V i n t i l ă B r ă t i a n u sărbătoarea aceasta, nouă şi bine venită, să nu se mai sfârşească. Să fie un îndemn şi o învăţătură pentru toţi, o prelungire de 365 de zile, pe an, a celui mai frumos şi mai necesar cult, datoria noastră cea mai imperioasă: cultul copilului.

VICTOR EFTIMIU

SUFERIŢIDE DURERI DE CAP - GRIPĂ, DURERI / NEVRALGICE -L U A Ţ I I M E D I A T

REMEDIU PROMPT

Tenorul Troian Kavasi a d at, M arti 30 M a rtie c rt., un concert reuşit, în »ala Dalles.

D -ra VERGI PALLADA O tân ă ră şi ta le n ta tă soprană d ra ­m atică care debutează în seara de 7 A p rilie la O pera Română din Cluj, în A ida, urmând a cânta la 12 c. în Voevodul Ţ iganilor.

O nouăjm d iă a e r ific a tă

de obrazUimitoare descoperire a unui chimist de frumuseţe

din ParisP u d ră de obraz de zece ori m ai fină

şi m ai uşoară de cât s ’a crezut cu pu* ţin tă până acum! Nu se colectează pentru fabricare decât pudra care piu* teste în aier. Acesta e noul procedeu uim itor, inaugurat de un chim ist din P arig şi adoptat de Tokalon.

De aceea P u d ra Tok'don, pelebra Pu< dră de P a ris , se întiAde a tâ t de neted şi de proporţionat, acoperind pielea cu o pojghiţă subţire, aproape invizibilă, de frum useţe. R ezultatul este o drăgă­laşă a ră ta re cu totul naturala, aşa de diferită de grelele pudre demodate cari nu dau decât o în făţişare sulem enită. P u d ra Tokalon m ai conţine şi Spum ă de Cremă care o face să se m enţină pe piele 8 ore în şir. In re stau ran tu l cel mai cald, obrazul Dv. nu m ai a re nevoie să fie „reîm prospăta t“, dacă în trebu­in ţa ţi P u d ră Tokalon. La sfârşitu l unei lungi serate de dans, obrazul <Dv. to t va fi p roaspăt ¡y fă ră luciu. De vânzare la toate farm aciile, drogheriile şi parfum eriile din ţa ră .

f ache\ vvm m

jte e a s ta e§?**&£» >«*gff*,to*«l» 5“ c*.reîr*^el0

te P i i r t ' r n

f e a a a »

In terior american.

Un „skyscraper" (sgârie-nor) în construcţie, la New-York.

Noul pod care leagă oraşul New-York de Brooklyn.

Sub acest strat activează bacilii ş» acizii dăunători, distrugând smalţul dinţilor şi provocând incurabila carie. D a t o r i a fiecărui om civilizat este deci să-şi c u r e ţ e dinţii de mai multe ori pe zi. întrebuinţaţi pentru îngrijirea dinţilor Dv.

- p a s t a <1 e d i u f i O D O IPasta de dinţi Odol este mai moale decât smalţul dinţilor- astfel, că nu atacă dinţii, cu toată marea ei pu­tere de curăţire. Pasta de dinţi O d o l face dinţii strălucitori de albi. Pasta de dinţi O d o l/a re un gust minunat

/d e răcoritor, ea înviorează şi împros-

1 5 ANI IN U. S. A.de M IHNEA IO N SOCEC

începând cu numărul de făfă, continuăm publicarea interesan­tului reportaj din America, în suplimentul „De toate pentru to fi" .Reproducem aci fotografiile aparţinând capitolului din supli­ment, pagina 9 şi următoarele.

à

1. D. Apôteonu, prezentând un violoncel identic celui dăru it de d-sa Suveranului nostru.

Domnul C. Apăteanu, un muzicant pasionat, a studiat flautul. In tinereţe, a cântat la Viena

în orchestra lui Nedbal. Dar simţia din to t­deauna o chemare pentru construcţia de

violine. Pasiunea pentru întocmirea de vîoline

l-a copleşit, ca o chemare unică a vieţii. A

luat ţi a studiat până în taina lor cea mai

adâncă, o violină Steiner, una Stadelmann, un violoncel Amati ţi a izbândit.De zece ani, noapte cu noapte, se trudeşte

si în 1934, într'o audienţă la palat, a putut

dărui suveranului nostru un ce!!o fără asemă­

nare. Domnul Apăteanu încrustase cu grijă,

în lemnul izvoditor de sunet duios, două siluete

de munţi: Omul şi Caraimanul... O pasăre de

ideal: să construiască, cu preţul

oricărei străduinţe, o orchestră de 80 de instrumente de coarde

pe care s'o dăruiască Filarmo­

nicei. 56 de viori, 12 viole şi

12 violoncele. In acest fel, Fi­

larmonica va f i singura orchestră

care să cânte din atâtea instru­mente construite de acelaşi ma­

estru.

In vederea acestui lucru, a şi

înaintat un memoriu „Fundaţiilor

Culturale Regale".

In ziua când îşi va împlini visul

va cere doar atât, să i se cânte

violinele şi cello-urile lui

1. Din instrum entele perfecte pe care d. Apăteanu o hotă- r i t să le construiască pentru pe Filarm onica noastră, s'au t i . . . w născut vreo câ te v a . simfonia V-a de Beethoven, sim­

fonia destinului.Ales gând — măreţ ideal, dumnezeiască chemare! Aibă numai parte de înţelegerea oamenilor! |s|. P.

3 . P ric e p u tu l c o n s tru c to r, d A p ă te a n u , ex p licând r e p o r te ­ru lu i nostru fe lu l cum sunt cons- t r u ite ec lusele la te r a le ole u- nei v io r i .

nătate lemnul. Lacul nu trebue să strice lemnul, iată condiţia I

Aflăm deasemenea că avem în ţară lemnul de rezonanţă cel

mai de preţ. Chiar marii ma­eştrii italieni, constructori de

violine, porneau în caravane, până'n munţii noştri, în codrii

Gurghiului şi la Ruşi — Moldo- viţa (Bucovina).

O violină se împlineşte din eclu- sele laterale şi fund, făcute din

lemn de paltin. Faţa e din lemn de molift.

De cu rân d a av u t loc, cu ocazia an iv e rsă rii şah u lu i P er- s ie i R iza K han P ah lev i, o recep ţie la leg a ţia Ira n u lu i d in B u cu reşti. In fo to g ra fia n o astră , d. m in is tru Mo- gaddtui în c o n ju ra t de o p a rte d in asis ten ţă .

Pentru lacul acoperitor a scornit

o formulă nouă, întrebuinţând

mierea şi ceara de albină, care pare că îndulceşte sunetul. Şi-a

isbutit cu ea. A cercetat toate amănuntele care să-i dea putinţa de a căpăta sunete cât mai apropiate de suavul minunii.

Măiestria în a lucra lemnul a

dobândit-o în aşa grad, încât e

în stare să măsoare grosimea plăcilor prin simpla pipăire a

degetelor, fără vreun instrument. Deasemenea cunoaşte vibraţia

pe fiece centimetru pătrat. Când lucrează acest constructor

de viori are adevărată inspiraţie poetică. D. Apăteanu are un

fier sbura deasupra şi instrumentul mai purta o închinare lem­nului nepreţuit:

„Mort te-am adus d in pădure ş i cu dalta mea te-am rechemat la viaţă! Pe undele glasului tău, trem ure peste veacuri su fle tu l meu, sfidând a to tputer­nicia m un ţilo r!“Violoncelul acesta a trecut sub mâna de virtuos a lui Cassado. Când l-a încercat, maestrul a tresărit şi a declarat că-l preferă cello-ului său, care e un Stradivarius... Proporţiile sunt altele;

urletu l de lup — fa şî mi — depe coarda sol, nu mai există, notele sunt mai clare.Un violoncel — ne lămureşte d. Apăteanu — e o copie a violinei, In închipuirea mea. Lacul nu e tot. Are mare însem-

C ere ţi prospecte de la Reprezentanţa G e ­nerală „Industria M edico Technică" S.A. Siemens Reiniger W erke, Bucureşti, Str. A ristide Briand (fosta Regală) N r. 20, colţ cu B-dul Brătianu (Palatul C a rlto n ) Telefon 4-70-00. Demonstraţiuni fără nici o o b lig a fie din partea onor clien te le i.

CÂTEVA MINUTE DE RĂBDARE Şl C Â Ş T I G A Ţ I 5 0 0 L E I !

5 P R O B L E M E DE R E C O N S T IT U IR E

PROBLEMA No. 2

Cine! desene care trebuiau să slujească drept reclamă pentru o firmă, au rămas pe masă şi un copil, jucându-se cu ele, le-a tăiat in bucăţele. Disperarea desenatorului şi-o poate închipui oricine, când înapoindu-se la masa de lucru şi-a văzut opera distrusă. Noroc că fiecare desen forma o grămăjoară de bucă­ţele separată şi că ne-a venit în minte dibăcia pe care o au îndeobşte, cititorii „Realităţii Ilustrate" de a rezolva probleme }i mai grele decât acestea.Am publicat în numărul trecut primele desene tăiate.

Vă rugăm, aranjaţi acum şi bucăţelele aces­tui de al doilea desen, pe cari vi le prezentăm tăiate şi amestecate, aşa cumi le am găsit.Dacă-I reconstituiţi pe cel de faţă, nu vă grăbiţi să ni-l trim i­teţi; aşteptaţi până când vom publica şi pe celelalte trei care su mai rămas, şi numai dupăce le veţi f i reconstituit pe foate, la veţi clasifica şi ni le veţi trimite.Noi ne luăm obligaţia să plătim tu turor celor cari vor reconstitui exact cele cinci desene şi cari ne vor trim ite şi c lasificaţia justă, câte 500 lei, indiferent cât de mare a r fi numărul lor.Nu există tragere la sorţi. Nu există nici un fel de

condiţie eliminatorie: toţi câţi vor reconstitui figu- rile^şi vor clasifica desenele, vor primi câte 500 lei.Săptămâna viitoare vom publica bucăţile celui de al treilea desen, care trebue reconstituit.

sunt prevăzătoare...

apără s ă n ă ta te a .emeiior şi le m ăreşte farmecul fizic.

COLŢUL FEMEI I

FEM EILE

INTELIGENTE

Pentru TOALETA INTIMA, în treb u in ­

ţaţi num ai L y s o fo r m —

un preparat şt iin ţific ,

un antiseptic cu m iros

plăcut.

[Vi uite femei îşi neglijează săn ă ta te - şi* ‘ frum useţea şi apoi se plâng că au îm bătrân it de tim puriu. E o neglijenţă condam nabilă care le cauzează suferin ţi fizice şi m orale şi le poate distruge un căm in fericit.Este datoria oricărei femei să ia din vreme m ăsurile necesare pen tru a com­bate şi a în lă tu ra pericolul acelor afec­ţiu n i fem inine care în tunecă existenţa femeii, o fac să sufere şi să se ofilească în a in te de vreme.Metoda e sim plă : spălătu ri in terne cu LYSOFORM — un p repara t ştiin ţific ex­trem de eficace.LYSOFORM apără săn ă ta tea femeilor. LYSOFORM este singurul p repara t care poate fi în trebu in ţa t zilnic fă ră a cauza irita ţiun ile pe care le provoacă săpunul sau a lte p repara ts de calita te inferioară.

I M PORTANT Cereîi LysoformI « IN I numaiin fiacoane riginale închise. Acest preparat fiind uperior tuturor preparatelor din acest len, se falsifică şi se vinde vărsat sub denumirea Lysoform. Refuzaţi aceste imitaţiuni ţiindcă sunt foarte vătămă­toare sănătăţii. Deci, doamnelor, pentru sănătatea Dv. nu cumpăraţi decât Lusoform, in flacoane ermetic închise.

%

v -'au a ÎL Ù ic o

dar v'o .menţineh J Ü U

C rea ta de cel mai

s tră lu c it maest r u

în arta cosm eticei

m o d e r n e , pudra

d 'A rg y vă asigură

un ten neted mat

şi ca tife la t, la adă­

post de intem perii

şi arş ifa soarelui.

C utia mică ?0, Cutia

rr::!oc»e 45, C u tia mare

70 lei-

C A L O M N I ISPULBERATE„N u este vo rb o de-o m is tif ic a re

ro m ânească ci de-o m inciună un gu rească“

R ev iz io n iş tii unguri caută orice p rile j spre a face să se vorbească de ei ş i de dezideratele lor. N u se dau în lă turi n ici dela fa ls ifică ri grosolane şi nu le repugnă nici o minciună.Aşa au făcut ş i în D ecem brie anul trecut, când n’au mai găsit de ce se lega decât de coperta reviste i noastre, apărută la 25 Noem brie 1936. Asemenea lupu lu i din fabulă, ei n au mai sta t să cerceteze că o fo togra fie reprodusă la 20 Noem brie nu putea în ­fă ţişa o adunare ţinută la 1 Decembrie şi s'au apucat să ne acuze de m istificare, în mod gratuit. N ’avea n ici o im portanţă pentru ei o m in­ciună în plus şi au trâm biţat până unde a pu tu t ajunge glasul lor, că am publicat o fo togra fie , în fă ţişând serba­rea arm istiţiu lu i la Lontra, ca fiin d a unei adunări anti- revizioniste dela Arad. (D e unde, Doamne, o f i scos-o şi pe asta ?!)Ceeace e mai grav, e că s’au găsit la noi oameni — ba chiar şi un profesor univer­sitar — cari, deşi se afirmă antirevizion işti, n’au prege­tat, din duşmănie pentru re­vista noastră, să aducă apa la moară revizioniştilor ma­ghiari şi fără să cerceteze adevărul faptelor incrim ina­te, să facă cor, cu ziarele perfide din Budapesta.La 20 M artie a. c., un dom n E. B a l d w i n S m i t h, nu­me sub care probabil se as­cunde un ungur, încurajat desigur de aprobările pe care m inciuna maghiară le-a a fla t la noi în ţară, a reeditat prin- tr ’o scrisoare în „Cavalcade“— o revistă foarte răspân­dită, londoneză — aceeaşi a- cuzaţie calomnioasă.De data aceasta însă, s’a gă­sit în capitala A n g lie i un citito r al reviste i noastre, d. V i c t o r C o r n e a, s tu ­dent la O xford, care să răs­pundă m inciunilor dom nului Sm ith (sau cum l-o f i che­mând, în ungureşte).R evista „Cavalcade“ a acor­dat un spaţiu larg răspun­su lu i dat de dom nul Co r - n ea ş i publicând coperta noastră, împreună cu desmin- ţirea categorică şi evidentă a prietenu lu i nostru, spulberă calomniile.Dom nul V i c t o r C o r n e a,— pe care desigur nu numai prietenia pentru revista noas­tră, ci o largă în ţelegere a intereselor româneşti, l-au mânat în străduinţa sa de-a aduce adevărul la lum ină — arată lim pede, în scrisoarea sa, că „nu este vorba de-o m istificare rom â­neasca, ci de-o minciuna ungureasca.Reproducem aci te x tu l din „C a v a l c a d e “ şi traduce­rea lui, în limba română:n I No 533 r—

1 he Editor Saw The English Policemen [See le tte r below]

BlastF rom R eader V ictor Cornea

On March 20, C a v a l c a d e prin ted Reader E . Baldwin-Smith’s letter concerning a picture used by Rum anian Realitatea Ilustrata. I t was suggested th a t this newspaper claimed the picture was a Rum anian anti-revision­ist crowd, when, in fact, i t was an % English celebration of Armistice Day in Trafalgar Square.

Reader Baldwin-Smith falls victim of H ungarian propaganda and un­wittingly drags you into it. Here is a reproduction of th a t page of Realitatea Ilustrata, as a proof not of a Rum anian fake b u t a Hungarian lie.

F irst caption is the name in Rum anian of the magazine and then below in bold letters "N ici o brazda de p a m a n t," which means in English “ N ot an inch of our land.” There is no t a single word try ing to say th a t it was a picture of a Rum anian meeting; no a ttem p t a t faking th a t picture or retouching it.

The editor-owner of th a t magazin< writes to m e: " I used th a t Englisl picture as the symbol of the men whc fought in the last war and who stanc by the sanctity of the peace treaties English policemen show up clearly ir the crowd. 1 m ade no a ttem p t tt rstouch them as I never dream ed 01 intended to claim th a t i t was a R um anian crowd." T h at issue ol Realitatea Ilustrata was devoted to a series of articles against th e transfer oi British colonies and th e revision of the boundaries fixed by the peace treaties.

I hope th a t you will give space to this e tte r and p u t a feather in your cap by blasting one of the most outrageous lies, and one which has been widely and insidiously circulated in the British Press by interested parties.

V i c t o r C o r n e a ,B .Litt. (Oxon).

Nelson House,Brewer Street, W .l.

Explicaţie u diţeu : redactorul a englez, (vezi scrisoarea de mai

D esm inţire.

Dela cititorul Victor Cornea

In numărul său din 20 Martie, „Cavalcade" a publicat scrisoa­rea cititorului E. Baldwin Smith, cu privire la o fotografie între­buinţată de revista românească „Realitatea Ilustrată". Se spu­nea că această publicaţie ar fi pretins că fotografia înfăţişează o adunare antîrevizionîstă dîn România, când de fapt era săr­bătoarea armistiţiului în Trafal- guar Square.C ititorul Baldwin Smith cade victimă propagandei ungare şi vă atrage şi pe dv. în această eroare. Trimît aci alăturat o re­producere a acelei pagini din „Realitatea Ilustrata", ca o do­vadă că nu este vorba de o mistificare românească, ci de o minciună ungurească.In fruntea paginei e numele ro­mânesc al revistei, iar mai ¡os stă scris cu litere mari : „N ici o brazdă de pământ", ceeace în englezeşte înseamnă : „N ot an inch of our land". Nu există un singur cuvânt care să încerce măcar a arăta că aceasta ar fi fotografia unei întruniri româ-

lăsat să se vadă p o liţis tu l jos).

neşti; nici o încercare de falşi- fîcare sau de retuşare a acelei fotografii.Directorul „Realităţii Ilustrate" îmi scrîe următoarele : „Am uti­lizat această fotografie engleză ca un simbol al acelor oameni cari au luptat în ultimul războiu şi pentru cari tratatele de pace sunt lucru sfânt. Poliţiştii englezi se văd distinct în mulţime. Nici n'am încercat să-i retuşez, pen- trucă nici prin vis nu mi-a tre­cut să pretind că aceasta era o adunare românească". Acel număr din „Realitatea Ilustrată" a fost consacrat unei serii de articole împotriva cedării de colonii britanice şi a revizuirii hotarelor, aşa cum au fost fixate de tratatele de pace. Nădăjduesc că veţi da ospita­litate acesteî scrisori, având ast­fel mulţumirea de a spulbera una dintre cele mai calomnioase minciuni în mod perfid şi in­tens vânturată în presa brita­nică, de către cei interesaţi.

VICTOR CORNEA B. Litt. (Oxon).

N elson House Brew er S tree t, W . 1.

A APĂRUT

M A G A Z I N U L— 160 pagini 25 iei.

Cutia mare confine in permanenfâ un flacon*} de parfum ..TOUTES LES FLEURS-

BOLNAVI de PLAM&NI!M l | D C B O L N A V I V IN D E C A Ţ I

C ereţi imediat ca r tea asupra

METODEI NOI DE NUTRIŢIE,care a sa lv a t pe mulţi. Aceasta metodă poate fi adap ta ta oricărui regim şi ajuta a învinge repede boalâ. Sudoarea noaptea^ si tuşea dispar, g reu ta tea corpului se urcă. si 6 calcificare trep ta tă opreşte

suferinţele.

OAMENI SERIOŞIai ştiinţei medicale confirmă eficacita tea metodei mele, si sunt de acord cu în trebuin ţarea ei. Cu cât mai repede se începe cura cu i t ă t mai bine.

G R A T IS Ş l F R A N C Oprimiţi c a r te a m ea din care veţi afla multe demne de ştiut. D eoarece ed itorul m eu tr imite în total numai

1 0 .0 0 0 bucăţi gratis;crieţi imediat, pen tru ca şi Dv. să fiţi printre primitorii fericiţi.

Este sufidient o ca r te poş ta lă la ad resa de mai jos;Ernst Pasternack, Berlin/SO, M ic h ae lk irc h p la tz 13 A b t. Z. 586.

DIN L U M E

CEL M A I ..mm----I N T E R E S A N TC E A S O R N I C

Vederea generală a ca­tedra le i din Lund.

5 UTE de spectatori se adună zilnic în pitoreasca şi stră­vechea catedrală dela

Lund, spre a privi splendidul spec­tacol pe care-l oferă faimosul orologiu, care-a fost făcut în Evul Mediu, dar continuă să stârnească uimirea actualelor generaţii, obici­nuite cu minunile tehnicii, prin in- genioasele-i mecanisme.Când bate orele pline, doi cava­leri, în armuri strălucitoare, ies din orologiu şi-şî încrucişază săbiile de atâtea ori, câte ore anunţă. Dar

fascinante pentru cetăţeanul Evului Mediu şi foarte interesante pentru oamanii de astăzi, deşi noţiunile noastre asupra univer­sului s'au modificat, în ultimele câteva decenii.Cadranul orologiului dela Lund reprezintă bolta cereasca, f i r ­mamentul si, natural, Pământul, în centrul său. M edievalu l tre - bue să se fi simţit foarte măgulit cu Pământul centru al Universului, în jurul căruia se învârtiau Soarele, Luna şi stele o. E uimitor ce sumedenie de indicaţii şi „date" astronomice a îngrămădit aci, constructorul acestei capo d 'opere . Pe oro logiu se pot vedea equatorul şi tropicele, meridianul locului, orizon­tul şi toate celelalte linii astronomice, dar asta nu e +0' UJ; Ceasornicul indică ziua solară, lunară şi siderală, luna sinodică şi siderală, anul sideral, fazele lunare, locurile Soarelui şi Lumi în zodiac, răsăritul şi apusul Soarelui, al Lunei şi stelelor, amur­gul şi zorile — toate acestea dealungul a sute de ani.Toate aceste indicii au fost îngrămădite în partea superioară, astronomică, a ceasornicului. Secţiunea de jos a calendarului,

Procesiunea pe dinaintea Sfintei Fe­c ioare , când ceasul bate ora 12,nu este mai puţin instructiva. A c i orologiul indică anii obicinuiţi şî bisextili, luna calendarului, sărbătorile fixe şi mobile, luna nouă, clasificarea anului în ciclul solar şi lunar, etc.Dacă vreţi să ştiţi ziua când începe postul mare, când cade Pastele sau Rusaliile, puteţi găsi to a te aceste in fo r­maţii, până în anul 2123, pe ceasornicul dela Lund. Pe lângă aceasta, calendarul mai indică aniversările mai im­portant® ale sfin ţilo r cinstiţi de către catedra la lundeză, în tvul Mediu.Nu e nicio exagerafie în afirmaţia că niciun ceas astro­nomic nu se poate compara cu acela dela Lund, caro de mai bine de cinci secole face mândria şî podoaba ca­tedralei şi este socotit ca una d in tre cele mai de seamăcapo d'opere.Constructorul acestui miraculos orologiu este necunoscut. In 1923, ceasornicul a fost renovat, aşa că va mai func­ţiona încă 200 de ani, până în 2123 când se va împlini un mileniu, dela consacrarea primului alta r al pitoreşteicatedre le , dela Lund.

No. 533

ia amiazi spectacolul este mai im­presionant şi mai frumos. După cele douăsprezece încrucişări de sabie ale cavalerilor, doi gornişti, ce stau deoparte şi de alta a Sfintei Fecioare în ale cărei braţe se află micul Christ, duc trompetele la gură şi intonează vechiul imn de Crăciun „In dulce jubilor“ , men­ţionat încă de prin 1361 de către Hen r y Suse, Misticul. Apoi, uşa din stânga Sfintei Fecioare se deschide şi apare un herald, urmat de trei figuri, Magii, cari în Evul Mediu erau simbolul celor trei con­tinente cunoscute pe atunci: Eu­ropa, Asia şi Africa. Magii se în­clină adânc, când ajung înaintea Sfintei Fecioare, dar servii cari-i însoţesc n'au voie s'o salute, ceeace arată inferioritatea rangului lor. Odată ce-a trecut de Sfânta Fe­cioară, procesiunea dispare pe o uşe din dreapta, care se închide îndărătul său. Muzica încetează şi spectacolul s'a terminat.Dar nu decoraţiile şi perfecţia me­canismului constituesc cea mai in­teresantă caracteristică a acestui unic orologiu. El dă sumedenie de indicaţii astronomice şi astrologice,

E L I D A S H A V I N G S T I C K

Săpunul de ras excelent

d iscre t p a rfu m a i. în -

D E când Franţa şi Anglia au început să se înarmeze serios, dorm liniştit ! îmi spunea un invalid de război, care avea doi copii în serviciul pre-milîtar şi nu dorea de

oc să-i vadă şi pe ei în cârje.Intr'adevăr, ne putem socoti scăpaţi — cel pufin 25 de ani, dacă nu pentru mai mult — de războiul pe care-l punea la cale Ger­mania, cu complicitatea Italiei, Cele două mari puteri democrate Franţa şi Anglia, cărora li s'a alăturat forţa uriaşă a Statelor- Unite din America de Nord printr'o alianţă monetară — simptom sigur al armoniei politice — au înţeles însfârşit că diplomaţia cu mâinile neînarmate nu mai are niciun e fec t. Imensele bogă­ţ ii de care dispun, milioanele de locuitori ale teritoriilor lor, care doresc numai să muncească în pace pentru prosperitate lentă, dar neturburată şi mai cu seamă nivelul conştiinţei lor, fac din Fran­cezi, Englezi şi Americani oameni predestinaţi unei politici de pace, unei morale de viitor.Dar cu câte jertfe 1... Când s'au aflat cifrele — cifrele oficiale — pe cari Anglia şi Franţa le destină înarmărilor, a trecut prin omenire un fîor de ui­mire şi de spaimă, în acelaş timp. Patru sute de mi­liarde lei Anglia — întrec bugetul ţării româneşti pe şaisprezece ani / — din cari nouăzeci şi unu miliarde lei numai pentru bugetul ma­rinei pe un an — iată ce sfidare aruncă Englezii poli­ticei hitleriste. Optzeci de bastimente noui de războî, care vor alcătui în total, în curând, 228 de bastimente de atac pe mare — iată ce o- feră Londra, îngâmfării de la Roma. Iar unui atac bruscat, pe calea aerului, asupra An­gliei de Sud, unde se află concentrate posturile de co­mandă ale marelui imperîu mondial. Englezii vor opune,

C l e m e n t « L l o y d G e o î

Parada avion americane. ,

MUUDDC/ P i / i B B R A T Í

moderna.

3 £ 2 î j 8

Pe bordillo van ia ", in I

până la sfârşitul acir mii de avioane ¿ta strucţie.Franţa a înţeles p f trei anî, când în Eţi terile hotărîte să (r toată meticulozitatei variţia lor binecunori Camerei, nu de mie— spre uimirea tul- mări, de aproape ic de miliardele chelW tifica ţiii subterane ou, şi în afară de miliup luptă, cu personal pei Şi la toate aceste st frele „marelui" răjl/ii adăogăm miliardelie, tarea şi perfecţionai Miliarde spulberate^ metale preţioase, » i Cum e cu putinţă ă boiului dintre popoi a întoarcem de unde«, lui vicios, de unde ie până unde se va r# e rînd în goana ei csrr şi minţilor noastre, tur

Greşala s'a făptuit în 1918, la încheerea păcii — acolo se găseşte sâmburele otrăvit, care a dus la pestilenţiala atmosferă de azi. Din nefericire pacea atunci n'a fost înche­iată de oamenii păcii, de bărbaţi politici neutri, ci de luptători, cari cu ochîî în­groziţi încă de infernul din care, ca prin minune, scăpaseră, au pus temelia unei po­litici de egoistă izolare, mai mult sau mai puţin mascată. Şi nici n'au fost destul d® sinceri întrei ei, destul de îngăduitori unii, cu be-

M anevre americane In Pacific. C â teva va«e mar! de războiu, în linie. „Dreadnavght"- uriie, deşi g igantice, te mişcă cu m ar* iu ţea lă .

neficiile celorlalţi, căci deşî au întemeiat o Ligă a Na­ţiunilor, i-au dat legi şi săli de conferinţe, dar nicio es­cadrilă de atac, nici măcar u» batalion de vânătoare, pen­tru asigurarea principiului ei fundamental. Cu toată exis­tenţa ei costisitoare, Liga Na­ţiunilor n’a împiedicat nicio naţiune să facă război veci­nilor ei, atunci când a dorit — şi nu poate împiedica nici azi.Căci oameni politici cu struc­tura sufletească a unui C I e- m e n c e a u ş i L l o y d G e- o r g e, cari n’au crezut ni­ciodată în pace, ar f i putut

Tancuri la manevrele engleze, In timpul repausului de amiază.

« L I Î “ VIC.° r'° ?- -âCea Wi+0ar* " maî ba o prîviau cu ne-plăcere deoarece pana la e, istoria sa ţesut numai din războaie şi cuceriri. Un singur orrpol,t,c adusese la Conferinţa Pac., m 1918, o nouă moralitate politică, o nouă viziune a Isto-r '.S • ^ , l s ° " '. .P reŞed,n+f . e S+,atel° r-U" ,te ale Americ!i d® Nord, cel care a sustinut princi­piul naţionalitaţilor, ca m,|loc de pacficare a lumii şi ideea creştină — era fiu 'de preot si fusese profesor de sociologie şi etîcă la un institut de fete - ca mijloc de înnobilare a

s umane. Aceste doua principii, sub care Germanii înfrânţi crezuseră că se vor putea ocroti, s au dovedit strict personale. Germanii au suferit rigorile înfrângerii, e drept într'o masura mult mai mica, infinit mai mică, decât dacă ar fi fost eî învingători, asupra Enqle- zilor, Francezilor şi Americanilor. Naivul, idealistul W i I s o n s'a înapoiat Ia Washington desa- mag.t, abatut. r*n,t în punctul cel mai delicat al conştiinţei lui. încredinţat că fusese înşelat,

(C it iţ i continuarea în pag. 16)

ii de ră zb o iu manevrelor.

.Penssyl- Torpitoare ţ i contra-torpiloare franceze in larg, pe coasta A fricei Occidentale.

n, reţelele mişcătoare a zece irdament şi vânătoare, azi în con-

ârţit lecţia istorică a ultimilor ¡inAfrica au lucrat numai pu- ifa sângelui şi a aurului. Cu afacerile băneşti, cu toată a-

râncezii au aruncat, pe biuroul «Iul devenit lege şi realitate a unui împrumut pentru înar-i de miliarde lei (în afară ă acum, pentru fantasticele for­ja frontiera de Răsărit, la Rin pintru tancuri şi avioanele de wt).tonomice — faţă de care cî-ii ¡imple glume — trebue să i, pentru întreţinerea, comple- lasemenea armament.i» energii umane, munţî de in vânt I...experienţa şi rezultatele răz-

acum douăzeci de ani, să ne ¡at, în acelaşi punct al cercu- ar politica de asasinare ? Şî această avalanşă de fier, fa­nare parte din munca braţelor «i vis de represalii ?

IN SATUL ROMÂNESC.

M'a orbit strălucirea, ca am făcu t cruce şi-am z is : Doamne, ajută-m i, D oam ne! Când am p r iv it iară spre cer, vedenia pierise !...Spune părin te le că e bine, că sunt bun la D um nezeul". Şi omul îşi face din noucruce

M A G L A V I T

Preotul din satul dunărean, unde mă aflu, s'a ’ ntors aseară, cu pâlcul de cred in ­cioşi, care şi-au o fe r it luxul unui pelerinaj la M ag lav it, unde P e t r a c h e L u p u a văzut pe Dumnezeu.

P ENTRU cap ito lu l acesta, trebue să adun la un loc, mai multe icoane ! In tr’a tâ t s'arată de fe lu r it chipul în care Dumnezeu se resfrânge în suflete le oam enilor dela ţară.

O M U L CARE A VĂZUT CERUL DESCHIZÂNDU-SE Bărbatul care-mi istoriseşte „m inunea" e bine îm p lin it la t r u p ; doar fa ţa pare a f i prins ceva din galbenul cerei, din care's făcu te făc liile aprinse, la icoana Preacuratei. O ch ii-i sunt mari, negri, larg deschişi şi par a urmări vedenii, prin văzduh. Vorbeşte încet, ca n vis :— „S tam , ia, colea, pe prispă şi mă gândiam la tă tuca, Dumnezeu să-l ie rte , că nu-l p o t uita. Tare voiam să-l ştiu în pacea şi bucuria ra iu­lui, i ă era om bun şi iu b ito r de cele sfinte !Fără de veste a căzut o stea ! Am p ierdut-o repede din ochi, dar când mi-am rid ica t p riv irile în înalt, colo de-asupra casei vecinului, se făcuse numai lumină, de parcă ar f i fost mii de făc lioa re 1 Şi'n lumina ceea, care mi-a luat ochii, am desluşit, pe 'ncetul, pe Domnul, stând în j il ţ . Ca 'n icoană, domnişorule I In fa ţă , sta Isus Domnul şi de-a dreapta, vtaica lui lisus, rugând pe Dumnezeu pentru izbăvirea şi ie rta reanoastră

C ru c e a Io în t r e tă ­ie re de drum .

„ la r t ă - i Doam ne !...' P etrach e Lupu v o r- beşte la M a g la v it .

H ra m la m ă n ă s ti­re a M o ld o v iţa . C ei ce n'au p u tu t in tra in b is e r ic ă , a ş te a p ­tă a fa ră .

Ţ ă ra n i şi cop ii ie . şind d e la s lu jbă , in c u rte a M â n ăs - t ir e i Putna.

R.I. Pag. 14

M inunile, îm pre jurările , în afară din cale de ciudate, sunt isto­ris ite, com entate ... C e i care au fos t spun ce-au auzit, ce-au v ă z u t! Unii au adus şi chipul păstorului, care-a văzut pe Dum­nezeu !A doua zi, Duminică, b isericuţa satului e prea mică, cu to tu l neîncăpătoare. Părintele are să vorbească despre minunea de prin pă rţile O lten ie i, despre sufletul cura t şi ap ro p ia t de Cel de Sus — al ciobanului P e t r a c h e L u p u . A adus cu sine cuvânt, aghiasmă şi m lăd iţă , din locurile unde duhul Domnului, ca o boare de smirnă sau tăm â ie , s'a în truch ipa t în tr 'o vede­nie de lumină.C uvântul pă rin te lu i N i c o l a e e ascultat cu luare am inte, e

Ler oi Ier,D ’astă seară-i seara mare, hai, Ier oi d'el Ier oi Doamne, seara mare-a lui A jun ; mâine-i ziua lui Crăciun, când s’a născut Domnul bun, mititel, înfăşeţel,făşeţel în foi de măr.

De când Domnul s’a născut, văi adânci au izvorît, crâng uscat — frunză i-a dat, câmp pârlit a înverzit.

— Ia, ia-ţi maică, fiu ’n braţe şi mergi, maică, mai ’nainte, că ştii, maică, au nu ştii,

„M ânăstirea în stâncă“ , zidită chiar în malul Nistrului de către Ştefan cel M are, în judeţul Orhei.

M ă n ă s t ire acurte.

din Turnu, In trarea în

sorb it ; ca o apă — de însetaţi. Şi grăeşte nespus de cura t şi frumos, azi, părin te le N î- c o I a e ! E pătruns de duhul sfânt I A ltfe l, arată lumea, în zilele u rm ă to a re ! E lumea mai aşezată, mai lin iş tită I G recul nu face dever prea muit, în cârciuma lui. Simte fiecare că trebue să se poarte a ltfe l ! C e r­tu rile şi judecăţile se vor irosi, aşa nădăjduesc to ţi, o doresc...La şcoală, din difuzorul aparatu lu i de radio, cuvântul, tras pe discuri, al iui Petrache Lupu, a în fio ra t pe a s c u ltă to r i: „Pocăi- ţi-vă, fra ţilo r ! Pocăiţi-vă 1".

A N T I C R I S T

Sat basarabean, lângă la lpug. Sat de pescari şi p lugari. V iaţă domoală, cu evenim ente puţine. Aşezare omenească u ita tă de Dumnezeu. S 'ar spune că oam enii de-acolo duc o v ia ţă ca din că rţile sfin te.Străinul care 'n tr 'o după amiază de vară, în to iu l muncilor de treer, s'a o p r it lângă aria lui V a s i I e P e s c a r u , nu ştie ni­meni de unde a ven it I A ce ru t de mâncare. A căpă ta t pâine, brânză şi ceapă. După ce a băut şi apă din botă, s'a rid ica t, înalt cum era, cu barba stufoasă în vânt, cu mâna întinsă şi-a tunat din glasul lui pu tern ic :— „F ra ţ ilo r ! Am in, vă zic, A n tic ris t e ap roape !Zilele A pocalipsu lu i s 'aprop ie I"A vo rb it, a am eninţa t zările, s'a sbătut... O am enii s'au strâns, au ascultat prinşi de sămânţa vorbe i — care înco lţia repede ; de pe a lte arii, au a le rga t fem ei, copii, bărbaţi...In înserare, omul a po rn it cu alai spre sat...In bătă tura lui V a s i le , s'a aprins un foc şi până în noapte, târziu, omul a vestit cu vorbe în flăcărate , vrem ile lui A n ti­crist, ce se aproprie , a c ita t din „A p o ca lip să ". Nu mai era loc în uliţă, în ogradă, în v e c in i: to t satul asculta. Om ul acesta, care părea că aduce cu un apostol din icoane, a vo rb it de o re­ligie nouă, de curăţirea sufletului. Z ile în treg i a propovădu it, a d ic ta t p ra c tic i a prezis nenorociri...A ceru t o fec ioară frumoasă. Ea avea să cunoască ta ine le iu­b irii celei nouă. A despuiat-o şi-a avut-o în tre făc lie ri, în casa lui Vasile Pescaru, mâna Iu! d reaptă ... A doua seară, ritua lu l a fost re luat. Frenezia ero tică a cuprins în treg satul atras de noua cred in ţă .Prin istovirea trupulu i, la curăţirea su fle tu lu i! C â t mai repede, cât mai repede ! A n tic ris t e aproape ! Arhanghelu l va veni şi va vărsa po tiru l în mare şi marea se va face cum e sângele I Văzduhul va f i de foc şi va ploua cu scântei şi stele !La sfârşitul săptămânii, omul care aducea la chip cu un apos­tol din icoane, a p ie r it aşa cum venise: în zări.

O M U L CARE ZUGRĂVEŞTE IC O A N E PE G L A JĂ

Mitru al Floarei a deprins meşteşugul lui neobişnuit în lumea în care vieţueşte, încercând să im ite icoanele din tâ rg şi cele din bisericuţa schitului, din munţi.N'a vo it să facă ceva mai bun. Gândul ăsta poate că-i era în minte, ascuns şi nevăzu t: îndemn. Fărâma de condei pe care o mai avea, din vremea şcolii, s'a isp răv it repede. A des­coperit cărbunele de brad şi blana gelu ită cu custura. Când a fost să gătească Precista, de-abia schiţată, cu to t soiul de cu­lori, cum era în model, s'a a fla t ia r în încurcătură. M in tea a lucrat îndelung şi după o chim ie rudim entară, a a fla t verdele,

R ! No' 533

că-s trei râuri trei pârâuri un’ de vin, altul de mir,ş’altul de-apă limpejoară ?

’N cel de apă l-om scălda,’n cel de vin l-om boteza, cu mirul l-om mirui, cu vestmânt l-om primeni; sus, mai sus, l-om ridica, sus, mai sus, la reghioană, la dalba, sfântă icoană... „Doamne“ numele i-om pune, dătător de fapte bune; fie stăpân cerului şi Domn al pământrlui; sus, cerul să stăpânească, jos, norod să ’nţelepţească!

S E C E T A

roşul, albastrul, galbenul I Am es­tecurile au ven it din întâm plare, ca pentru a-şi în tinde gama de nuanţe.Pe-o bucată bună de geam, din- t r 'o fereastră văduvită de-un ochiu, M itru a înch ipu it o Pre- cistă, zugrăvită parcă pe-o fă ­râmă de cer. Toate visurile lui, cu s fin ţi şi Preacurate, le-a prins pe pe tice transparente de glajă, M i t r u a l F l o a r e i . . .Iconar de v itrou ri mărunte, băe- tu l rămâne în satul lui din coama munţilor, acolo unde limpezim ile cerurilo r deschid căile văzului spre Domnul I

H R A M LA MĂNĂSTIRE

Hram la Mânăstirea C ilicu lu i, lângă N icu liţe l! Jum ătate de Dci- broge s'a strâns azi aci şi bă tă­tura, înconjurată de ch iliile mai­c ilor, până 'n deal, unde se înalţă, fa ln ică, b iserica cea nouă, geme de orăşeni şi săteni... Soare de început de toam nă. Voioşia belşugului din livezi, de

pe ogoare, din vii, pe toa te chipurile .C e le douăsprezece clopote , trase numai de-o singură maică, meş­teră mare, închipuesc o muzică fe rm ecătoare . C ântă văzduhu­rile ... Sătenii nu p o t uita că 'n vara trecu tă , p loaia a căzut pe- aci, după rugăciuni şi scoaterea m oaştelor... Datorează danie bo­gată mănunchiului de închină­toa re lui Cristos, din mânăsti­rea C il ic u lu i!

C O L IN D

La casa părin te lu i, flăcă ii au prins a cânta, pe glasuri p o tr i­v ite cu vers dulce, colindul Dom­nului nostru lisus C ris to s :

Icoana aceasta închipue norod mult, adu­nat în jurul preotu lu i, în câmpul p răpăd it de arşiţă, sub cerul incendia t de lumină. Prapure, icoane sunt strânse îm prejurul mesei. Bărăganul nesfârşit, din zare în zare, adastă p icurîi g re i de ploae, care întârzie de zile în treg i...Domnul de Sus a adunat, iară, satele în­ră ite , sub bolta lui. M in ţile înv ră jb ite de ură s'au lim pezit. Ploaia nu vine !E singurul gând ! A re să lipsească pâinea, mămăliga, lemnele, sămânţa...Doamne, asvârle ploaia b inefăcătoare !

Ploaia a căzut, în amurgul învâlvorat. In câmp, nu rămăsese decât un copilaş, cu buzele arse de sete. Se ruga, nemişcat, încâ t părea de peatră . Ploaia îşi p re ­lingea pîcurii gre i pe creşte tu l luî blond, ca o binecuvân­tare... Nu putea i să ş t i i : era p loaie în ochii m icuţului, sau la c r im i!A p louat mult, zile în treg i, că oamenii n'au pu tu t răzbi afară din casă. C ine să în trebe de l l i u ţ ă , orfanul aciuat pe lângă gospodăria părin te lu i G h i ţ ă ? N ic i chiar părin te le n'a luat am inte IPe l l i u ţ ă l-au a fla t oam enii po rn iţi pe ogoare, ghem uit în ţărână, făcu t scrum negru, de văpaia tră zn e tu lu i!Voia D om nu lu i! Am in !

N. P-APATANASIU

S’A PUS IN VÂNZARE

OTETULdin VIN PURIFICATpentru masă şl conservare, produs în cea mai mare fabrică de oţet din vin, din Europa;;

„MARGINA-REŞIŢA“Sodtlatfi Anonimi Romlnă

Acest oţet din vin este fabricat în con­form itate cu dispoziţiunile Legii şi Regu­lamentului pentru a p ă r a r e a Viticulturii, pu rifica t după metode ştiinţifice proprii, şi A P R O B A Tcu ordinul On. Ministerul Cooperaţiei No. 33795/937,în baza Buletinului de Analiză No. 99/1937 al Sta­ţiunii Chimico-Oenologice şi No. 704/937 al Labora-

A T E T I I I torului Central de Chimie al Onor. Ministerului U I £ I U L Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale.

din VIN „MARGINA-REŞIŢA“DIIDIflPAT este deci un produs perfecţionat şi ab- rUm rlunl solut higienic, care nu se alterează şi

are o putere de conservare excelentă.Cereţi numai OŢET DIN VIN„MARGINA-REŞIŢA“

IN STICLE ORIGINALEREPREZENTANŢII GENERALI:

ADLER & WEISSMANN R||R||RCCT| LAZAR L. SANFT & Co.Str. Lncaci 2. tef. 315.94 ' 1 Str. Banului 2, tel. 336.24

Pag. Ib

resantă, a tâ t in fa ţă cât şi în spate, iar calota ce se înalţă în partea d indărăt este t o a r t e avantajoasă pentru persoanele mai

v w scunde.

Formă spfcrtivă dirv> tr'un feutru m o a l^ tu un bor şi o ^ f t o t ă ce po t f^ p ifo n a te în fe l

şi chipuri

Sombrero de panama roşie, de o form ă alertă, ce nu s'ar po­trivi decât la o siluetă

foarte sveltă.

C an otie r de feutru cy* calotă foarte tcyăna având o panjgfttcă-ba- retă e un e fec tdelicîc^Ha taileururile

y /b ă r b ă te ş t i .O a ltă tocă din fa ille negru având d re p t garn itu ră o torsadă în patru culori.Tocă de mătase

fronseuri cu un i m are în spate.

Această pălpnoai de feutru are ceva din avântarea şi te-

m erită ţile adoles­cenţei...

A ceastă tinerească form ă este confecţio ­nată din bengalină şi garnisită cu şnur a lb de m ătase, foarte

O profuziune de flo rî ca toca-paneraş să câştige m ult în în ă l­

ţim e . Beret în form ă d

m i l i a r d e s p u l b e r a t e(Urmarea din pag. 13)

că forţa Statelor-Unite slujise o cauză dreaptă spre a fi trădată în ultimul moment, n'a voit să mai ia parte la alcătuirea Ligii Naţiunilor, s'a retras în viaţa particulară şi a murit într'o schim- nicie, care avea ceva din blajina nebunie a poeţilor şi vizio­narilor.Că naivul W i I s o n avusese dreptate, că omul „tras pe sfoară" câştigase de fapt partida, vedem azi, când Stateie-Unite spre a împiedica politica de cuceriri a Japoniei, Anglia spre a pune capăt politicii de cotropire a Italiei în Medîterana, Franţa, spre a face front bastioanelor mişcătoare ale d-luî Hitler, sunt silite să arunce, în uzinele de armament şi în şan­tiere, to t aurul lor, pe care va trebui să-l plătească munca istovitoare a popoarelor, o jumătate de veac de-aci înainte. Dar poate că sutele de miliarde cheltuite cu armamentul — mi­liarde cu care s'ar fi putut construi şosele, locuinţe hîgienice, şcoli, spitale, băi populare, teatre, arene de sport, automobile, pentru toată populaţia nevoiaşă şi s'ar fi putut cumpăra încăl­ţăminte pentru to ţi copiii desculţi, văluri de mireasă pentru toate fetele nemăritate, unelte nouî, sclipitoare, pentru toţi, tinerii meseriaşi, pluguri şi prăşitoare automate, pentru micii agricultori — miile de miliarde care se vor mai cheltui, nu vor fi poate în zadar: Ele vor pune odată şi odată stăvilar spiritului războinic, credinţei că oamenii fără scrupule şi oamenii brutali vor mai putea stăpâni pământul.Şi atunci se va zămisli o nouă mentalitate, o nouă religie, va începe cu adevărat o nouă Istorie — a unei omeniri care se va strădui să-şi înnobileze şi să-şi subţieze mâna vulgarizată şi mânjită în asasinat, să-şi desăvârşească delicateţea sufletească şi frumuseţea, fără teamă de jaguarii şi hipopotamii în două picioare.

F. ADERCA

S e întâmplă destul de rar ca cel puţin unul din membrii unei

familii să. nu se plângă din când în când de dureri de stomac.Astăzi este Domnul căruia nu i-a priit un fel de mâncare, mâine va fi şi rândul Doamnei. Adeseori co­piii prea lacomi cari, abuzând de bunătăţi, au stomacul deranjat. Iată pentruce fiecare mamă de familie trebue să aibă la îndemână, pentru o întrebuinţare imediată un flacon de Magnesia Bisurtita. Cea mai mare parte din indispoziţiile de stomac sunt datorite sau sunt însoţite de un

exces de aciditate care se manifesta prin dilatare, arsuri, acreli, apăsări şi indigestii. Magnesia Bisurata neu­tralizează foarte repede aciditatea, apără pereţii delicaţi ai stomacului şi îndepărtează durerea dela cea dintâi doză.Magnesia Bisurata care uşurează buna funcţionare a aparatului di­gestiv, vă permite de a mânca ceia ce vă place, fără frica de dureri di­gestive.Este adevăratul tratament alcalin pentru combaterea efectelor unui ex­ces de aciditate.

MAGNESIABISURATA

se găseşte la toate farmaciile şi drogueriile, cu preţul de lei 75.— flaco­nul mic, sau format mare economic lei 110.— •

R. 1 - N;-533 lx. Pag. i6

P Ă L Ă R I IPENTRU TOATE GENURILE^_______ _ PENTRU TOATE GUSTURILE

Clubul sportiv de wo!- ley-boll „Puiul P. P." din comuna Poiana- M are, jud. Dolj.

PORTRETUL REGELUI CAROLII , INMARIMEA UNUI BOB DE CAFEARegele României proprietarul celei mai mici cărţi din lume.

Darurile-curiozităţi ale unui artist-pictor român.

o ra r ita te ca stăpânîto rii une' / 1 f ţă r i primească daruri din partea

supuşilor lor. Dragostea fa ţă de stăpâ- n ito ri se manifestă în d ife r ite form e. C u rţile regale de pe continent sunt ob ic inu ite cu surpri­zele cele mai curioase.Mareşalatul C u rţii noastre regale a p rim it cel mai curios dar, ded ica t M . S. Regelui C aro l l i : s a p reda t aci un pachet mic, cu ded ica ţia aducătorului. Pacheţelul conţinea două cu rioz ită ţi cu to tu l neob ic inu ite .Primul lucru, care a extaziat pe cei cari l-au văzut a fost un p e tic de hârtie înve lit în celofan, pe care se poate d istinge chipul Regelui C aro l II, lucrat în culori naturale de aquarelă, to t po r­tre tu l nefiind mai mare decâ t un bob de cafea. Darul al do ilea : C onstitu ţia Română, în tr'un fo rm a t

„Constituţia“ în miniatură. Uşor se poate observa proporţiile ei, comparând-o ou unghia lângă care este fo toar« fia tă .

U l O l ţ .

Domnul O io d o r Dure cu una din op ere le sole. „ C o n s titu ­ţ ia " este p u tă fn tr 'o cu tie specia l fă c u tă pen tru e«, ta p is a tă cu c a t ife a a lb a s tră . Î!' c a re a fo s t o fe r ită M a ­ie s tă ţ ii S a le .

C aricatura M. S. Regelui Caroll II fo tografia tă alături de u» bob de cafea.

m ond ia l" al m in ia turii. A tre b u it JS în frun te mari d ific u ltă ţi. Cea mai mică mişcare greşită ar f i desfigura t po rtre tu l, făcându-l să nu mai semene. A tre b u it să-şi concentreze toa tă atenţia în execuţie, căci minusculele p ro p o rţii ale p ro tre tu lu i, de exem­plu: gura care nu este decât un punct, ar f i pu tu t f i strica te prin cea mai infim ă mişcare greşită. Cu toa te aceste g reu tă ţi, a reuşit să deseneze p o rtre tu l Regelui nostru, care poate f i văzut fo a rte bine şi cu ochiul libe r. Cu lupa se p o t d istinge pe rfec t chiar şi amănuntele deco ra ţiilo r de pe p iep t. Este aproape de necrezut, că se poate atinge o asemenea p e rfec ­ţiune, la dimensiunea unui bob de cafea.M ai mari g re u tă ţi de în tâm pinat a avut domnul D u r e , la executarea cons titu ţie i noastre, în mărime de 14 mm. pă tra ţi. In prirriü! rând a fost nevo it să-ş; p rsp s rs o hâ rtie specială, care să nu absoarbă cerneala. După vreo câteva experienţe a reuşit. Cu această ocazie a făcu t o descoperire, care — crede d-sa — va putea servi cu succes la executarea docum entelor secrete. C artea e scrisă pe un soiu special de hârtie subţire.

A p o i a trebuit'sâ găsească tuşul ind ica t, p o tr iv it pentru aceste lite re minuscule, şi care să nu se în tindă. A^ încercat cu d ife r ite tuşuri, cu cele mai scumpe cerneluri chinezeşti, până în cèle din urmă a găsit amestecul ideal. L itere le sunt scrise cu un instrum ent de oţel, în form a de ac. In 3 luni, tim pu l cât a dura t executarea că rţii, a schimbat 300 de asemenea ace de o ţe l. Pentru cele 124 de pagini a în trebu in ţa t 12 coaie de hârtie . L ite re le cele mai gre le de executat au fost „ 0 “ -urile şi „£ !“ -urile, ţinând seama că toa tă lite ra nu trebu ia să fie mai mare de 1/3 mm.Ediţia orig inală a C onstitu ţie i noastre are 61 de pagini, astfe l că m iniatura de 14 mm. pă tra ţi, com parată cu ed iţia orig inală de 234 cm p ă tra ţi sau 23.400 mm p ă tra ţi nu conţine decât un număr dublu de pag in i. Aceasta înseamnă că lite re le sunt fieca re de 800 ori mai m ici. — ste un l ucru ca re distruge nervii — ne-a spus domnul Dure — în viaţa mea nu mă voi mai apuca de o asemenea lucrare. După terminare ei, două săptămâni n'am mai putut lucra absolut nim ic.L ite re le acestei că rţi — cea mai mică din lume — (im edia t după asta urmează C onstitu ţia polonă, în e d iţie m iniatură, care măsoară 20 mm. p ă tra ţi şi are numai 120 lite re 'p e pagină) sunt a tâ t de clare, încât p o t f i c it ite şi fă ră lupă.Domnul V a i d a V o e v o d , de exemplu, căruia i-a fost prezentată această carte , a pu tu t s’o citească mai bine fără ochelari şi spuse zâmbind, adresându-se d-lui Dure:— Cartea d-tale n ic i nu este chiar atât de mică , disting perfect literele şi fără ochelari. Domnul Dure ne-a spus că numai pentru a-şi manifesta dragostea şi recunoştiin ţa fa ţă de Suveranul nostru, a lucrat aceste două daruri.M ajestatea Sa a fost fo a rte mişcat de dragostea acestui supus al Său şi conştient de valoarea artistică a acestor două daruri, a decis să expună lucrările domnului Dure la expoziţia in te r­naţională, care se va deschide la Paris, la începutul lunei M a i. A stfe l, aceste două cu rioz ită ţi vor constitu i una din m ultip le le atracţîuni ale expoziţie i d in vara care se apropie. g. m.

' No. 533

de 14 mm. p ă tra ţi. Ea conţine 124 de pagini, pe fie ca re fiin d scrise câte 415 lite re .Am avut prile ju l să stăm de vorbă cu autorul a- cestor două cu rioz ită ţi şi să ne inform ăm de felul cum a lucrat aceste daruri, în m iniatură, a tâ t de m i­nuţios executate.A rtis tu l p ic to r D i o d o r D u r e , a fos t inspirat, pentru aceste două daruri de British Museum din Londra, unde ocupa func ţia ' de desenator e tnogra f. A c i a văzut d ife r ite m iniaturi, care î-au tre z it am biţia să le întreacă pe acestea, ba să bată chiar recordul, în arta m in ia turilo r.Cu executarea po rtre tu lu i m iniatură al Regelui C aro l II, care nu l-a ră p it decâ t două zile, a bă tu t, cu ade­vărat cuvânt, „reco rdu l

Çiol<^uJ[m £wU}accentuează.

frumuseţea linieiFemeea elegantă cautâ ca ciorapul ţ eî sâ n’aibe nici o cuta, ca mâtasea să-şi păstreze elasticitatea, spă- lându-şi ciorapii exciuJiv cu

DOUĂZECI Şl CINCI DE ANI DELA M O A R T E A UNUI MARE ACTOR: P E T R E L I C I U

Viaţa lui Liciu. Creaţiile sale. Liciu-pompier

A Sanatoriul Olkowski, de pe Calea Călăraşilor, a m urit acum 25 de ani —

exact în ziua de I A p rilie 1912 — unul d in tre cei mai mari actori ro m â n i: Petre Liciu. O opera ţie nereuşită a pus capăt v ie ţii — la vârsta de numai 41 de ani — ac­to ru lu i care ar fî pu tu t să mai dea multe crea ţii de seamă teatru lu i românesc.Spre deosebire de a tâ ţia slu jitori ai scenei noastre, înzestraţi cu in­tuiţie genială — ca Iancu Pe- t rescu, de pildă, care fără să vie cu vreo concepţie de in te rp re ta re , ^îşi spunea minunat rolul, L iciu , ac to r cerebral, a fost mai mult un ta le n t facuţ decât născut. Şi a izbu tit to tuşi să fie unul d in tre cei mai rem arcabili actori ai noştri, in te rp re t al unor roluri diverse ca gen, reuşind totuşi să fie altul dela o piesă la alta. la tă o gamă de c rea ţii cari dovedesc acest lucru. IsidoreLechat din Banii“ de Mirbeau: Moîse din „Lipitorile satelor“ de Vasile Aiecsandri; Tokeramo din „ Taifun“ a lui Lengyel; „N e p o ft itu l" din „Dansatorulnecunoscut“ a iui Tristan Bernard.Actorul care a avut de luptat cu pre judecăţile fam ilie i şi chiar cu ale proteso-rului său dela Conservator, Ştefan Vel 1 eseu, care avea obiceiul să nu aprecieze decât elevi ...frumoşi,— şî Liciu , nu era înzestrat cu un fizic deosebit — a izbutit to ­tuşi ca la absolvirea conservatorului, talentul şî inteligenţa biruind, să ij© trimis să studieze în strainatate.L.s întoarcere a fost angajat la Teatru! Naţional, pe care omul care aprecia ce înseamnă solidari­tatea de breasla şi camaradería, t-a părăsit, atunci când unul din camarazi, Nottara, *a fost jignit.Şî tot spiritul da camaraderie, la care se adăuga mila psntru aproa­pele, l-au făcut, ca fără sa ţină seamă de nevoile iui, să împrumute, cu scadenţa Sa calendele greceşti, to t ce avea ei „înstăritul", în com­para ţie cu sărăcia lucie a actorului din epoca de sacrificiu a teatrului românesc. Avea. doar o meteahnă Liciu; să-şi treacă debitorii într'un carnet.Şi-au rămas ce lebre aceste carnete care erau făcu te fe rfen iţă , când Liciu, f ire entuziastă, dar şî ex­trem istă , in tra la „Gambrinus“ , la Fialkowsky sau la „Viţa de Bordeaux“ ţi l@ asvârlea în aer: ,,Domnul a dat, Domnul a lu a t".L ic iu a făcu t şî lite ra tură , lăsând multe bucăţi nelipsite de humor, precum şi o interesantă şî nepublîcată încă „Istorie universală a teatrului“.Prieten in tim cu d-1 Prof. N. lorga, a făcut po litică a lături de d-sa, ajungând ch ia r vîce preşedinte a! Ligîî Culturale.Din neferic ire , Lîciu a fost victimo ceea ce se numeşte bovarism. Fară să f ie vîfios, s'a pus la în trecere cu nişte băutori de mare calibru pentru a dovedi flca aşa ceva poate şi e l" . Şi-a distrus rinichii şi de-aci i-a ven it moartea.

EROISMUL LUI LIC IU

Prin 1909, Liciu, după o reprezen­ta ţie dată la G a la ţi, s'a dus să ia masa la o cârciumă a unuia Moise, renum it pentru fr ip tu rile sale ,,gro­zave".Dar nu apucase bine să înghită prima bucăţică şi se auzi de-afară s trigă te de „ fo c !" .— Unde arde? — în trebă Liciu, ridicându-se dela masă.— Vis-â-vis la S ilberstein! — răs­punse chelnerul,Liciu a d a t să mănânce, dar ţip e ­

te le se înteţeau, devenind la un m om ent da t infernale.Lumea strânsă în fa ţa casei care ardea, mărea sgomotul stârn it de cei care-şî vedeau avutul în perico l, dar nimeni nu lua vreo măsură de salvare.„Ş i nu vin p o m p ie r ii! " — observă restauratorul, aducând lui Liciu fe lu l al doilea. Peste câteva minute, un ţ ip ă t sfâşietor acoperi larma: „cop ilu l ! salvaţi-m i cop ilu l !" — strigă o fem eie smulgându-şi părul.— C e este ? se interesă Liciu.__ C op ilu l lui Iţ ic Silberstein a rămas în casă şi nu se găseşte cineva să-l scape,

. _____ a observat restauratoru l.Calm,n'a spus un cuvânt şi a sbughit-o pe uşă. In stradă, Lîciu se duse la fem eia d isperată şi-o 'n trebă :— Unde e odaia cu copilu l ?— A co lo ! — arată fem eia spre o fereastră dela e ta j, de unde ieşea fum gros şi lim bi de foc.Liciu se asvârli în flăcă ri. Curajul actoru lu i a s tâ rn it alte ţip e te — de astă dată de adm ira ţie — din partea strânsuri!.— C ine este omul acesta ? — se interesară unii.— Liciu, artis tu l Liciu ! — lămuri com icul Leonescu-Vampiru, care se afla de fa ţă .•— Licîu ! — s'au m ira t mulţi, pro­nunţând numele cu respect.Peste câteva m inute apăru Lîciu

1. Liciu în „Dansatorul necunoscut".2. In Ş tefă-

niţă din „V i­fo ru l" .

3. Liciu in „Banii".

•' - 7 '^ ( <1

O'

*

'fc.

■C- >r' /r

R.l. No. 533 P a g .^ ? *

Un document interesant. O scri­soare a Aristizzei Romanescu că­tre Liciu.

cu un cop ii în b ra ţe . Urale l-au în tâm pinat. M u lţi i-au sărutat mâinile.— Lăsaţi oamenilor, că n'am făcu t cine ştie ce ispravă ! — spuseLiciu.— Dar cum o să mă plătesc eu fa ţă de dum neavoastră! — îi spuse ta tă l copilu lu i S ilberstein.— Spunând cunoscuţilor că ţi-a salvat copilu l Petre Licîu, L in iştit, ac to ru l-e rou i re in tră în restaurant şi spuse chelnerului: „Fă-m i altă fr ip tu ră , că asta s'a ră c it."C o leg ilo r, cari îl fe lic itau , Liciu le-a spus: „M ă fra ţilo r , s'oşli)i| că n iciodată, de când sunt actor, n ’am fos t aplaudat atât ds sincer ca astă seară."Răspunsul lui Liciu că tre ta tă l cop ilu lu i pe care-l salvase, punân-i du-şi în perico l v ia ţa („spune cunoscuţilor că ţi-a salvat copilul Petre L iciu"), are tâ lcul lu i : Liciu trecea d re p t antisemit.După cum s'a văzut însă, părerile sale po litice , nu excludeau omenia. IO A N MASSOFF

Dum inica tre c u tă s'a d e s v e lit la C ra io v a , s ta tu ia lui Eugeniu C o ­ro d a . F o to g ra fia n o as tră re p re - l in tă un m om ent d e la s o le m n ita te a in a u g u ră r ii.

Domnul Ionel Rusu, fotograf din Piatra Neamţ, a avut origi­nala idee, răbdarea ţ i dibăcia să construiască, vreme de trei luni, în to t timpul său liber, două case în miniatură, făcute în întregime din bucăţele de sticlă. înfăţişăm în fotografia noastră aceste două mici capo d'opere, ale căror dimensiuni sunt urmă­toarele : lăţimea 45 cm., lungime 70 cm., înălţime 48 respec­tiv 50 cm. Unele bucăţele de sticlă sunt mate, altele sunt transparente, dupăcum se poate uşor observa.

y ) l

CHLORODONT

... un surâs fe rm ecător, surâsul fe ­

meii fe ric ite , trium fă toa re , sigură

de sine ! G ura sănătoasă, fragedă,

parfum ată — o gură îng rijită cu

C h lo rodon t. O ve ti d istinge d in tr o

mie, fiindcă desvăluie un şir de perle

minunate, stră lucitoare...

C â t de frag ilă însă este această po ­

doabă naturală, a tâ t e de preţioasă

şi de câtă îng rijire are nevoie...

C h lo rodon t, o pastă de d in ţi reali­

zată pe cale ş tiin tifică , întruneşte

toa te însuşirile necesare pentru în­

grijirea raţională şi ig ienică a gurii.

D a to rită com poziţie i sale extrem de

fină, pasta de d in ţi C h lo rodon t are

p rop rie ta te a de a apăra smalţui

a tâ t de preţios al d in ţilo r. Ea înde­

părtează repede şi radical p iatra

care decolorează d in ţii dând aces­

to ra — uneori chiar după prima

în trebu in ţa re — o strălucire neîn­

trecu tă . Gustul ei p lăcu t şi învioră­

to r, însuşirile ei desodorante,

iată ca lită ţile care o fac să

fie pasta de d in ţi p re fe ra ­

tă de fem ei şi bărba ţi.

Pentru tineri şi bătrâni de 2 ori pe zi — di­mineaţa ş j seara.

M R .B A ZA C A I^ STR. C A R O L 7 6 - 7 8 * 8 0 - 0 2 ^STR. HALELOR 21

N u purfafi ochelarifără consulfa}ie MEDICALĂ

Singura casa de spe­cialitate, care pune ta dispoziţia clienţilor un serviciu gratuit de con­sultaţii medicale cu apa-

rate din cete mai moderne.

ORELE DE | CONSULTAŢII

11.30-1 6.30—8

CONSULTAŢIIMedicaleGRATUITE

Depozit permanent a l renumitelor mărci de ochelari f i sticle Zeiss, Busch ;i Rodenslock.

P T I C

•Duminica surprizelor foot-ballis tice. — Venus. Ripensia şi Amefa au fost învinse'Cei care credeau că divizia na­ţională va decurge paşnic până la sfârşit au avut o crudă desi- luzie cu ziua de Duminică. Etapa aceasta a răsturnat to ţi favoriţii şi a creiat pentru „V e n u s" leaderul clasamentului noi motive de teamă. S'a întâmplat nepre­văzutul şi „Venus" — cu tot titlu l de campion incontestabil al acestui turneu de primăvară — să fie învins la Cluj de „Uni­versitatea" cu 2— I. S’a con­firmat proverbul că buturuga mică răstoarnă carul mare şi nu este exclus ca aventura dela Cluj să pericliteze şansele aces­tei mari echipe bucureştene şi implicit să-i mineze şansa de a juca în Cupa Europei Cen­trale, cinste acordată celei mai bune echipe româneşti din acest campionat.Iii ceeace priveşte „ R i p e n s ia", nu mai poate fi vorba de o redresare. Bietul club timişorean pentru care nu mai găsim cu­vinte de încurajare s'a prăbuşit definitiv şi iremediabil pe locul

cinci al clasamentului. Aceasta în urma victoriei pe care oborenii dela „ U n i r e a T r i c o l o r " au recoltat-o în dauna profesionali­lor cu 3— 2. E mult prea tragică soarta acestei Ripensii ca să mai fie nevoi 3 de îmbărbătări. A consumat şi ultimele resurse ale unui balon cu oxigen şi acum se îmbată cu speranţa reîntine­ririi cadrelor.Cam târziu...

In seria surprizelor duminicale face parte şi înfrângerea „A.M.E.F.- e i" la Timişoara unde a cedat „ C h i n e z u l u i " cu 3 - 0 . în­frângerea aceasta răpeşte în bună măsură şansele echipei arădene de a cuceri titlu l la care râvnea.Intre timp se ridică însă „F. C, R a p i d " care deşi a afectat înfrângerea suferită din partea Venusului a învins pe „G I o r i a" în fie f propriu cu 5—0. Rezul­tatul este lăudabil mai ales că este obţinut în bârlogul arădan

unde gloriştii sunt tari. Nu este lipsită de interes nici victoria minimă a „C . A. 0."-ului asu­pra concetăţenei Crişana pe care a învins-o cu I— 0 şi goa- lul victoriei a fost marcat în ultimele secunde a!e jocului. Se încetăţeneşte astfel o zicală pentru foot-ball care ar putea suna cam astfe l: ce aduc ulti­mele secunde, nu aduce un joc întreg...

•

In Bucureşti, Victoria din Cluj a învins Juventus cu 2-3. Pen­tru cititorii „Realităţii", care au urmărit cuvintele bune ce le-am ;vut pentru Juventus după vic­toria asupra Ripensiei, rezultatul de Duminică pare poate sur­prinzător. Pentru lumea foot-bal- listică, to t ce face Juventus este perfect normal. Este echipa re­zultatelor mari şi deopotrivă a celor ridicole. De când a fost înfiinţată şi până astăzi, asociaţia Juventus a suferit de această meteahnă de care nu se poate

Un im p re iio n a n t p longeon a l exce len tu lu i p o r ta r ju v e n tU t E n d reffy , fn cursul m atch ulu i V ic to ria -J u v e n tu s .

debarasa, indiferent de formaţia pe care o are. Este o caracte­ristică a acestui club să facă numai rezultate surprinzătoare şi să rămână o echipă fără me­todă dar capabilă de to t soiul

de lucruri.Dece n'am crede şi inexistenţa acestor curiozităţi foot-ballistice cum credem în curiozităţile pa­tologice ?

art. vg.

V E R N I S A J U L S A L O N U L U I O F I C I A L .

Săptăm âna trecută s’a deschis Sa lonu l O fic ia l de p ictură şi scu lp ­tură. F o to g ra fia noastră în făţişează pe d. m in istru V ic to r Iam andi în m ijlo cu l expozanţilor.

v i

Ş C O L A R I F R A N C E Z I I N C A P I T A L Ă

E lev ii co leg iu lu i francez „M onta lam bert“ din T ou lon , au sosit săptăm âna trecută în Capitală. F o to g ra fia noastră îi în făţişează pe elevi depunând o coroann pe M orm ântu l E ro u lu i Necunoscut.

CQOPttWfi[ O R A *[ l ^CLUB__

CONGRESIŞTII NAŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTI

Fotografia aceasta înfăţişează pe delegaţii din toată ţara la congresul naţional-ţărănist de Duminică, ascultând discursurile fruntaşilor.

No. 533Fo togra fii Berman

Duminică a avut loc în Capitală congresul partidului naţional-ţărănesc. Fotografia noastră înfăţişează pe domnul Ion Mihalache, rostindu-şi dis­cursul, după ce-a fost reales şef al partidului, pe o nouă perioadă de patru ani. In stânga domnului Mihalache, pe fotografie: d-nii luliu Maniu şi dr. N. Lupu. In dreapta, d-nii Virgil Madgearu şî Mihai Popovici.

0 MARE FARSĂ F I N A N C I A R ĂTitluri de rentă ale unui s tat im aginar P ori dilataţi!

vindeca. . . .

£e puteţi

V -V R I -C E cantitate de

pudră aţi întrebuinţa, nu

puteţi acoperi porii dilataţi sau ascunde aspectul neg­lijat şi fanat al tenului. D e s ig u r că d o r iţ i să

remediaţi aceste neajunsuri, aşa că începeţi c h ia r 'd e

astăzi tratamentul eficace

E L IZ A B E T H A R D E N .

# 3 URSA din Amsterdam a fost întotdeauna una dintre cele mal circums- / ^ specte instituţii. Cinstiţii săi membri, cari încheiau acolo transacţiunile

financiare ale unei vaste părţi din lume, examinau bine operaţiunile şi-şi luau toate precauţiunile mai înainte de a-şi învesti guldenii. Şi totuşi s'a împlinit exact un secol de când, câţiva dintre cei mai mari şi mai încercaţi finan­ciari ai Olandei au fost determinaţi să participe la o uriaşă farsă, care s’a înscris în istoria finanţei sub titlu l de "împrumutul Poyais".In primul pătrar al secolului al 19-lea, când coloniile spaniole din centrul şi sudul Americii începuseră a se desprinde una câte una de ţara mumă, consti- tuindu-se în republici independente, toate aveau nevoie de bani, spre a putea subsista şi cele mai multe dintre ele apelau la finanţa engleză. Anglia avea ne­voie de pieţe pentru produsele industriei sale intensificată de introducerea ma- ţinismului şi nouile republici erau gata să cumpere orice, numai să li se avan­seze bani. Astfel, luară naştere „împrumuturile străine": titlurile de rentă ale unor state ca PERU, C O L U M B I A . N I C A R A G U A . G U A T E M A L A , etc. începură a fi negociate la diverse burse continentale. Negustori retraşi din afaceri, cari nu traversaseră Canalul în viaţa lor, îşi învesteau pfunzii, şilingii şi pencele strânse cu muncă şi privaţiuni, în nişte foi de hârtie frumos tipărite, care promiteau sub garanţia statului să le plătească, pentru capitalul lor, o anu­mită dobândă de două ori pe an. Investitorul european avea o idee vagă des­pre Ecuador şi Chile, dar poseda în schimb ceva concret: coala de hârtie ar­tistic tipărită, din care tăia câte un cupon, la fiecare şase luni şi încasa cu el bani.Nu e deci de mirare că agentul londonez care, în 1825, începu să plaseze pe piaţa Amsterdamului noui titluri de rentă, ale unui stat din America Centrală, până atunci necunoscut, acoperi în scurtă vreme „împrumutul Poyais". Efec­tele fuseseră emise de către un personagiu misterios: G R E G O R I., P R I N- JU L D O M N I T O R A L S T A T U L U I I N D E P E N D E N T P O Y A I S, care spunea că pentru consolidarea ţării sale, făcuse un împrumut de două sute de mii lire sterline. Asupra acestui împrumut se emiseră titluri de câte o sută de pfunzi. Fiecare efect în parte era semnat de către un personagiu to t atât de misterios ca şi primul, W I L L I A M J O H N R I C H A R D S O N , „ C A V A L E R AL O R D I N U L U I C R U C I I V E RZ I, G E N E R A L A L R E G I M E N T U-

No. 533

Pag.

(C it iţ i continuarea în pag. 22 ).

Porii îmbâcsiţi au nevoie de-o curăţire specială, pentru a fi eliberaţi de

impurităţi ascunse. întrebuinţaţi V E N E T IA N C L E A N S IN G C R E A M

(C rem a Veneţiană de Curăţat). Aceasta se topeşte în pori şi elimină

toate impurităţile acumulate. Apoi întrebuinţaţi A R D E N A S K IN

T O N I C (Tonicul pentru piele A rdena). Aplicându-1, cu-o bucăţică de

vată umezită, redă fineţ.ea, stimulează şi împrospătează tenul. Faceţi aceasta seara şi dimineaţa, şi ori de câte ori vă demachiaţi.

înainte de culcare aplicaţi P O R E C R E A M , pe locurile unde porii sunt

dilataţi, şi V E L V A C R E A M pe restul feţii. Faceţiaceasta cu regularitate şi tenul D v. va deveni mai neted şi mai fin, decât aţi f i putut speră vreodată.

Ca bază pentru pudră, întrebuinţaţi L I L L E L O T IO N , în nuanţe cari se

potrivesc tenului D v. Acest preparat dă fineţe şi colorit pielei. Feriţi-vă

de pudre de calitate inferioară, cari astupă porii. Preferaţi Pudra Ardena.

deoarece ea este superfină şi seVnenţine ore întregi.

* * *

Venetian Cleansing Cream . . .Ardena Skin T o n i c ..................................Venetian Pore Cream■ ............................Ardena Velva Cream..................................Lille Lotion . . . . .Pudra A rd e n a ............................

Lei 330. -

» 35°-~ » 33°-~ », 330.- „ 500. -

„ 5 °°~

| SĂPUNUL CAPILAR „Or. DAST" E C E L M A I SIGUR REMEDIU!

[C O N T R A CADEREl PARULUI Şl C ONTRA MATREŢEI. FACE PARUffl

p U M O S ^ T A T A S O ^ . FEREŞTE DE SOLI C APILARE. DE VÂNZARE

[L A F A R M A c T Şl D R O G U E R Îr"D E P O Z IT U L ^ ^ P R E Z E N T A N T A |

P eN E R A ^ N T R U R O M Â N IA : TELEFON 4.81.!

r w„The Old Trusty H ouw G. C ." Str. Doamnei 5. Pol. A driático, Bucureşti.

Institut medical cosmeticS tr . B rezoianu 9, B ucureşti I I I

T e le f. 3 -5 9 -2 2 . C on sult. 11— 1, 5— 8sub în grijirea unui m edic derm atolog

şi unei do cto rife din Berlin. Sfaturi şi în g rijr i d a te de specialişti

în to a te tă râm urile cosm eticei, în lă tu rarea rad ica lă a perilo r de pri­sos, prin d iaterm i® , în grijirea frum usefi

şi a trupu lu i, etc..

C H I R U R G I E E S T E T I C A( fă ră c ica trice )

a nasului şi u re c h ilo r, a fe te i, guşei şi p ie p tu lu i.

îndepărtarea operativă a rid u rilir

Dr. RUDOLPF HOFFMANNfost asistent la clinica univ. din Berlin

Bucureşti. B-dul Domnitei 30 bis Tel. 4.19.50 — Inform atiuni gratuite

L U I DE G U A R Z I C Ă L Ă R I Şl A M B A S A D O R A L S T A T U L U I P O Y A I S I A N L A L O N D R A " . Semnătura sa şi sig iliu l legaţiun ii poyaisiene erau garantate de că tre un m artor şi un notar. Toată această afacere a „împrumutului Poyáis" era to a rte serioasă şi m erita toa tă încrederea — dar.... a tâ t numai că principatu l P O Y A I S nu exista. O b liga ţiun ile îm prumutului Poyáis fură plasate în marea ma­jo rita te la Am sterdam şi se vede că promisiunea ambasadoru­lui poyáis de a p lă ti 5 la sută dobânzi anual, fu ţinută câtva tim p . C ăci a ltfe l, guvernul poyáis n 'ar mai f i pu tu t rid ica un al doilea îm prum ut, peste doi ani, în 1827. In acest răstimp, cred itu l statului poyáis pare să se f i consolidat mult, căci în loc de 5° /# dobânzi asupra capita lu lu i, nouile ob liga ţiun i făgăduiau numai 3°/0 ?' fuseseră emise până la concurenţa sumei de 800.000 lire sterline. Această sporire a cred itu lu i se datora unor schimbări po litice survenite în legendarul stat, care, după cum reieşia din textu l e fecte lo r, fusese transform at în republică. Se părea că „ N O I , G R E G O R 1,“ reuşise să potolească fu r­tuna şi semna în e fecte le celui de al doilea îm prum ut ca „ G R E G O R M A C G R E G O R " , om iţând de data aceasta ca un adevărat dem ocrat acel „ I " , după numele său. O b lig a ­ţiun ile purtau menţiunea ambasadei poyaisene, 23, Threadneedle S treet, London şi cap ita liş tii olandezi le prim iră iarăşi, fără nicio ob iec ţie .C eeace deosebeşte farsa poyaisă de a lte escrocherii financiare de această natură este fap tu l că a fos t repe ta tă de tre i ori, succesiv, pe o aceeaşi p ia ţă . In 1834, neobositul şi versatilul G R E G O R M A C G R E G O R îşi mută câmpul de a c tiv ita te în Scoţia. Stabilindu-se la Edinburgh, el emise „Concesiuni de teren " de câte o sută de pogoane, asupra Statului Po­yáis. N ouile e fe c t* erau de data eceasta semnate de către „ G E N E R A L U L S I R G R E G O R M A C G R E G O R "‘, preşedinte al repub lic ii Poyáis, dar şi reprezentant al lui „ G E O R G E F R E D E R I C K I I . D E O G R A T I A S R E G E A L Ţ Ă R I I Ţ Â N Ţ A R I L O R " . .Dar cap ita liş tii deveniseră cu vremea mai circum specţi. S tatele care lansau îm prum uturi trebu iau să-şi ind ice fcu preciziune situaţia şi configura ţia geografică. S IR G R E G O R M A C G R É G O R dădu şi el in fo rm a ţii exacte asupra poz iţie i geo­gra fice a Poyaisiei şi aceasta fu sfârşitul escrocheriei. D e ţină to rii t it lu r ilo r de rentă se mulţumiseră să creadă că dacă nu puteau găsi pe hartă ţara în care-şi învestiseră banii, aceasta se datora fap tu lu i că hărţile erau incom plete. Dar aceia cari-şi investiră cap ita lurile în concesiuni de teren, avură am biţia să-şi vadă p ro p rie tă ţile şi să arate şi p rie ten ilo r unde anume erau acestea situate. Şi căutară deci gradele de long itud ine şi la titud ine m enţionate în e fecte le excelenţei sale Generalu lu i G R E G O R M A C G R E G O R şi găsiră Statul Poyáis în largul Oceanului Pacific, la câteva mii de mile spre Vest de coasta Ecuadorului.Acesta fu sfârşitul feste i poyaise. A gen tu l care negocia con­cesiunile de teren dispăru din Edinburgh, aşa cum dispăruse şi d in Am sterdam cu câ ţiva ani înainte. Se pare că în p rim ii câ ţiva ani cupoanele t it lu r ilo r de rentă poyaise au fost p lă tite cu regu la rita te şi e foa rte probab il că nouile emisiuni au servit acest scop ia r când p lă ţile au încetat, fap tu l n a prea trez it bănueli, pentrucă nici cele la lte repub lic i existente din Am erica C entra lă nu erau tocm ai solvabile, la vremea aceea. O fic iu l poyáis dispăru din Threadneedle S treet, ca şi W I L A M J O H N R I C H A R D S O N , însărcinatul a facerilo r străine al S tatului poyáis, scufundat în A tla n tic şi din toa tă această afacere au mai rămas doar câteva t it lu r i de rentă, care astăzi sunt a tâ t de rare, încât au ajuns să aibă oarecare valoare, pentru co lecţionari, ca documente de c redu lita te omenească.

„ L U P U L SI S A N I A " LA T E A T R U L R E G IN A

M A R IA

T e a tru l „R eg in a M a r ic “ a prezen­t a t cu un m are succes co m edia d-lui M irc e a Ş tefănescu : „Lupul şi sania". S p ec tac o lu l, ex trem de amuzant dealungu l c e lo r t r e i a c te , s'a bu­c u ra t de o in te r p r e ta re s tră lu c ită , in fru n te cu d -n ii V. M ax im ilian , I. T a lian u , P e tru N ove şi d -nele M ar- g u e r it te Rom anne, T a n ţi C ocea, e tc . F o to g ra fia n o a s tră în fă ţiş e a ză pe a u to r în fra c în m ijlocu l in ter-, p re ţ ilo r , m ulţum ind a p la u ze lo r pu­b licu lu i, în s e a ra p re m ie r ii.

„ V R E A U SĂ T R Ă IE S C " L A T E A T R U L N A Ţ I O N A L

In te re s a n ta p iesă a doam nei C lau - d ia M illia n , „V re a u să tră ie s c “ , a o b ţin u t un frum os succes de public şi presă, pe scena T e a tru lu i N a ţ io ­nal. F o to g ra f ia n o as tră re p re z in tă o scenă din u ltim ul a c t. D ela s tân­g a spre d re a p ta : d. G r . M ărcu- lescu, d -na M a r ie t ta A nca, d-n< A u ra Buiescu şi d. I. M anolescu

Foto „C osm ophot“

S Ă P U N U L

rOEUFQ SZ

SCHERK

n I No. 53’ ' • Pag. 22

ikemîe Î N G R I J I T Ă f

Latura va înzestrat cu o calitate nepreţuită... FRUMUSEŢEA. N'o neglijaţi căci o veţi pierde, îngrijiţi regulat epiderma curăţind-o de foate .impu­rităţile cu Săpunul A U JAUNE D ’O E U F 832. Numai astfel vâ veţi menţine frumoasă.

Creme cari nutresc îngrijit, acestea suntepiderma, întăresc j ? cremele Scherk. •ţesutul şi dau tenului \ p|; ger Scherk Cold Oeamun aspect delicat şi pentru noapte, dincearâ fina şi uleiuri alese, regenereazâ pielea, fortifi- când'o. • Crema Trisena, de zi, uscata, acţionează în mod uniform făcând tenul mat. Este totodată şi cea mai bună bază pentru pudră. • Cremele Scherk se vând în borcane â le i 93 ţi Lei 123 precum şi în tuburi a Lei 47 şi Lei 67.

Vedeta care va fi aleasă la concursul de fo­togenie, organizat de revista noastră, va filma, intr’o mare producţie franceză, alături de Maria Ventura, Dita Parlo şi Leon BelieresSuntem în măsură să comunicăm cand ida te lo r la marele nos­tru concurs de fo togen ie , urm ătoarele amănunte :Aleasa concursului, care va avea loc la jum ătatea lunei A p rilie , în cadrul unor mari fe s tiv ită ţi, care se vor transform a în tr'o sărbătoare a film ulu i francez, — va film a în tr 'o realizare după romanul lui Jean Richepin, „M ia rka , fa ta ursului". .In 1919, s'a turnat un film mut, după acest roman, cu marea tragediană Réjane. Rolul pe care l-a in te rp re ta t această artistă, va f i jucat acum de marea noastră com patrioată M aria Ventura. In alte roluri p rincipa le vor apărea D ita Parlo, Leon Belieres şi alte vede te mari ale film ulu i francez.. Regisor va f i Jean Choux, realizatorul film ulu i „P aris" cu H arry Baur, iar p roducă to r dl. Henry Doru.Juriul care va hotărî asupra alesei reviste i „R ea lita tea Ilus tra tă" va avea urm ătoarea a lcătu ire : d. Ion M arin Sadoveanu, d ire c ­torul general a tea tre lo r, p ic to ru l Theodorescu-Sion, d. V ic to r Eftimiu, d-nii M. Vlădoianu şi N. Constantinescu, d ire c to r ii te a ­trului „A lh a m b ra ", d. F. Aderca , d. Tudor Posmantîr, d irec to ru l general al socie tă ţii de film e româneşti „C iro -F ilm ", d. Tony Mânzatu, inspector la M in isteru l M uncii, d. D. I. Suchianu, c r i­tic c inem atografic, d. Ion Munteanu, ziarist, un reprezentant al casei p roducătoare din Paris şi d. Ion G olea din partea re ­vistei noastre.Cu p rile ju l concursului, revista noastră organizează în tr'unul din marile c inem atogra fe ale C ap ita le i „săptăm âna Lum ière" în ca­drul căreia va f i să rbă to rit părin te le c inem atogra fie i franceze. In numărul v iito r, vom anunţa data precisă a concursului şi programul exact al fe s tiv ită ţilo r.

„Realitatea Ilustrată" vă oferă prilejul să plecaţi gratuit la expoziţia internaţională

din Paris!Cu ocazia prezentării marelui Ulm „Dama cu Camelii“ revista „Realitatea Ilustrată“ şi casa Metro Goldwyn Film, S. A . R., au organizat un concurs printre cititorii revistei şi spectatorii cinematografului Select. La casa cinematografului Select se dă fiecărui spectator, împre­ună cu biletul de intrare, un buletin, pe a cărui pagină special rezervată, participanţii trebue să răspundă în cel mult 25 de rânduri la următoarea întrebare: „Ce înseamnă Parisul pentru mine“ ?Răspunsurile se pot trimite la redacţia revistei noastre Str. Const. M iile 7-9, până la 18 Aprilie 1937. Un ju ­riu de literaţi va premia pe cel mai bun.Premiul constă dintr’o călătorie dus şi întors la Paris, intre 1 Maiu şi 1 August, la data aleasă de premiat. Călătoria se va face în Wagon-lit, clasa I-a, iar la Pa­ris premiatul va avea întreţinere completă de prim rang, va vizita expoziţia, teatre, cinematografe, etc.Călătoria, întreţinerea completă, spectacolele sunt toate pe socoteala revistei noastre şi a casei Metro Goldwyn. Rezultatul concursului va apărea în „Realitatea Ilus­trată" din 27 Aprilie cit. Împreună cu răspunsul, con­curenţii sunt rugaţi să trimeată, completat, bonul de mai jos, fără de care participarea nu este valabilă.

B O NCONCURSUL „ EXPOZI Ţ I A DIN PARI S“

Numele (Pseudonim ul) trimiţătorului

Adresa Odata cu aceasta am trim is şi buletinul completat.

run aparat de radio americancu 4+1 lămpi, la preţul unui aparat 2-j-l indigen r

I~ ~ încercaţi aparatul

PEERLESS5 lămpi (I metal)

Scală avion Difu­zor dinamic. Bobi­ne cu liţă de înaltă

frecvenţă. Pentru

curent alternativ

şi c o n t i n u u .T o a t e voltajele.

Lungime de undă: 200-2^00 metriAparatul montat într'o cutie solidă de nuc american

P R E Ţ U LAPARATULUI LCi 5200

Se fac ţ i în lesniri d e p la tă

De n u

v a n z a r e m a i l a

RADIO MATERIAL-NICOLAE SARU

L u w :

Bucureşti - Pasagiu! R o m â n ,^ ^ |

GRATUITo serie de c ă l ă t o r i i duble la EXPOZIŢIA UNIVERSALA

din P A R I Sp e n t r u c o n s u m a t o r i i

Prafului de copt şi Zahărului vanilat

„TURNUL EIFFEL“P r ă j i t u r i şi c o z o n a c i

delicioşi num ai cu P ra fu l de copt şi Zahăru l van ila t

„TURNUL EIFFEL"Atenţiune : Păstraţi pilcurile goale ale Prafului de copt şl

zahărului vanilat nTurnul Elffel“ .Zece plicuri dau dreptul de participare la distribuirea călă­

toriilor la Paris (Intre 15 Mal --15 August).Plicuri mal multe măresc şansa.

A A P Ă R U T

M A G A Z I N U— 160 pagini 25 lei.

S i l v i f ' i Ycremă de păr

fixativ hrăneşte părul şi-i păstrează forma

Silvifix înfrumuseţează părul şi-i păstrează form a în cursul z i le i ; este indispensabil dom nilor care pun p re ţ pe un exterio r în g r ijit. Doamnele întrebuinţează de p re ­fe rin ţă Silvifix, fiindcă menţine on- du la ţiile şi luciul natural al părului.

Silfivix conţine Silvikrin, hrana naturala a pârului.în trebuin ţând aşa dar S ilvifix, nu numai că ve ţi înfrumuseţa părul, dar ve ţi da celule lor generatoare şi rădăcinei părului hrana necesară Spre deosebire de a lte fixa tive , S ilv ifix nu este deloc dăunător.

Tubul su fic ien t pentru m ai multe săptăm âni Le i 70

De găsit in toate magazinele de specialitate.

HVâ afirm câ

B IO C ELU L A C ES TA ALIMENT PENTRU PIELE

ESTE MINUNAT/Eldovedeşre| c â pieleo

p o a t e m â n c a / /

»

i

Medicul meu mi > a spus că Biocelul conţinut în acest aliment special pentru piele se obţine din animale tinere, alese cu îngrijire. In* tră adânc în piele şi o înzestrează cu substanţele nutritive de care are nevoe pentru a fi rezistentă, fragedă şi tânără. A fost descoperit de către un mare savant vienez şi este acum combinat cu Crema Tokalon (culoarea roză), celebra Cremă de Paris în pro. porţiunea tocmai potrivită pentru a nutri ţesuturile pielei. întrebuinţaţi această cremă seara, iar dimineaţa în* trebuinţaţi Crema Tokalon, culoarea albă. Un tratament de 3 zile vă va per* mite să vă puteţi debarasa de defectele tenului şi de slăbirea muşchilor obra> zului. In decursul încercărilor făcute de către Profesorul Dr. Stejskal la Spitalul Universităţii din Viena la femei de 55—-72 de ani sbâroiturile au dispărut în timp de 6 săptămâni. —

De vânzare la toate farmaciile, dro- eriile şi parfumeriile din ţară. —

„REALITATEA ILUSTRA TĂ \ revista de in fo rm aţii şi cultură genera la . A p are săptăm anal, în 24 de pagin i m ari, t ip ă r ite la heliogravură, si un suplim ent: ,,D e to a te pentru tofi> în 24 pag*'n*1 tipar obicinuit. D ir e c to r : N ic o la e C o n sta n tin . R edacfia >1 a d m in is tra ţia : B UC U REŞTI, str. C onst. M iile 7— 9. Telefon 3-8430. C e c . posta I : 2741 . A d r. t e le g r a f ic e : „ R e o liia te *" Bucureşti" Preţul abonam entelor : în ţa ră : pe un an 400 lei : şase luni : 200 lei ; tre i luni : 100 le i. In A lban ia , A ng lia . D anem arca, Finlanda, Ita lia , N orveg ia , Suedia, precum şi în statele din Amer"'ca Nord şi de Sud, Asia, A frica , O c e a n ia , pe un an: le i 700; pe 6 luni 350 le i: pe 3 luni 150 le i. In to a te ce le la lte ţă ri din Europa, pe un an : 550 lei, pe 6 luni 280 lei : pe 3 luni 150 le i.

de

" V- ^

• •

Ceiace mai lipseşte e ini­

mitabila apă de c o l o n i a

DIAVOLO, al cărei parfum

suav şi persistent cre iază

o armonie desăvârş i tă ,

plină de poezie şi farmec

cuceritor.

Pudra DIAVOLO,

adoptata de cele

mai pretenfioase

femei, dă tenului

Dv. frăgezimea şi

catifelarea peta­

lelor de trandafiri.

DLM )LO CREAŢIE